Plen
Ședința Senatului din 6 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/13-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 06-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 mai 2004

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi

Ședința a început la ora 9,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Ion Predescu și Nicolae Paul Anton Păcuraru, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de azi, 6 mai 2004, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ion Predescu și Paul Păcuraru, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 senatori și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, un număr de 100 de colegi, absentând motivat de la lucrările Senatului un număr de 8 senatori: 2 colegi sunt membri ai Guvernului, un coleg este în concediu medical și 5 colegi sunt în delegație.

Cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al plenului Senatului pentru ziua de astăzi: lucrări în plen până la ora 13,00 sau până la epuizarea ordinii de zi.

Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită, conținând probleme organizatorice și dezbaterea a 13 proiecte de lege.

Dacă în legătură cu programul de lucru aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot Vă rog să votați.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Plenul Senatului, cu 73 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, aprobă programul de lucru pentru ziua de astăzi.

Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Ordinea de zi, aprobată de plenul Senatului cu 77 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 10-15 mai a.c.

Biroul permanent al Senatului, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propun pentru săptămâna 10-15 mai următorul program de lucru:

  • luni - lucrări în grupurile parlamentare și lucrări în plenul Senatului;
  • marți și miercuri - lucrări în comisiile permanente;
  • joi - ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților; avem o serie de proiecte înscrise în ordinea de zi, iar de la ora 12,30, alocuțiunea secretarului general al NATO în Camerele reunite.
  • vineri și sâmbătă - activități în circumscripțiile electorale.

Vă consult dacă aveți observații în legătură cu programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare.

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Programul de lucru, aprobat de plenul Senatului cu 88 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la București la 12 noiembrie 2003

La punctul 2 în ordinea de zi avem o notă prin care se solicită aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la București la 12 noiembrie 2003, adoptat de Camera Deputaților.

Vă consult dacă aveți observații? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Procedura de urgență, aprobată de plenul Senatului cu 85 voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare

La punctul 3 în ordinea de zi avem înscrisă constituirea a 4 comisii de mediere.

O primă comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Grupul parlamentar al P.S.D., vă rog, 3 propuneri.

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Vă propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ioan, Filipescu Cornel și Hoha Gheorghe.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Domnul Dumitru Codreanu:

Propunem pe domnii senatori Bunduc Gheorghe și Pruteanu George Mihail.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Domnul senator Otiman Păun-Ion.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskényi Alexandru:

Propunem pe domnul senator Sógor Csaba.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți observații în legătură cu propunerile formulate.

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot atât asupra constituirii, cât și asupra componenței comisiei.

Vă rog să votați.

Comisia de mediere este aprobată de plenul Senatului cu 86 voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice

A doua comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice.

Grupul parlamentar al P.S.D., 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Hrițcu Florin, Pricop Mihai Radu și Rodica Șelaru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Domnul Dumitru Codreanu:

Propunem pe domnii senatori Bichineț Corneliu și Zlăvog Gheorghe.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Domnul Fabini Hermann Armeniu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskényi Alexandru:

Domnul senator Seres Dénes.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți observații. Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Plenul Senatului, cu 80 voturi pentru, două voturi împotrivă și nici o abținere, aprobă atât constituirea, cât și componența comisiei de mediere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind executarea profesiei de psiholog, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România

A treia comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.

Grupul parlamentar al P.S.D., 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ioan, Filipescu Cornel și Matei Vintilă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Domnul Dumitru Codreanu:

Propunem pe domnii senatori Bunduc Gheorghe și Bălan Angela.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Domnul senator Otiman Păun-Ion.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskényi Alexandru:

Domnul senator Sógor Csaba.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți observații. Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Plenul Senatului, cu 75 voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, aprobă constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog.

A patra comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internațional.

Aveți vreo problemă legată de comisia cealaltă?

 
 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vreți să înlocuiți pe cineva?

 
 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Am o modificare la comisia anterioară, domnule președinte. Aș dori să rog plenul Senatului să aprobe în locul domnului Cornel Filipescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pe doamna senator Șelaru Rodica, care este de specialitate psiholog.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă aveți observații. Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Solicitarea Grupului parlamentar al P.S.D. este aprobată de plenul Senatului cu 69 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internațional

Revenim la ultima comisie de mediere ce trebuie constituită pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internațional.

Rog grupurile parlamentare să facă propuneri.

Grupul parlamentar al P.S.D., 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Traian Novolan, Dinu Marin și Viorel Ștefan.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Domnul Dumitru Codreanu:

Propunem pe domnii senatori Bîciu Constantin și Nedelcu Mircea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Domnul senator Avram Dan.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskényi Alexandru:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți observații. Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Plenul Senatului, cu 79 voturi pentru, două voturi împotrivă, nici o abținere, aprobă constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 116/1998.

Invit colegii senatori în sală. Îl invit pe domnul secretar Paul Păcuraru să facă apelul. Și îi rog pe colegii senatori să nu mai iasă din sală, pentru că ați observat că apar modificări în cvorumul de ședință, de lucru, de fapt.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Acatrinei Gheorghe - absent
Alexandru Ionel - absent
Apostolache Victor - absent
Athanasiu Alexandru - absent
Avram Dan - prezent
Badea Dumitru - prezent
Balcan Viorel - absent
Bădulescu Doru-Laurian - prezent
Bălan Angela Mihaela - absentă
Bălălău Constantin - absent
Belașcu Aron - absent
Belu Ioan - absent
Bîciu Constantin - absent
Bichineț Corneliu - absent
Bindea Liviu-Doru - absent
Brădișteanu Șerban - absent
Bucur Dionisie - absent
Bunduc Gheorghe - absent
Buzatu Gheorghe - absent
Cârciumaru Ion - absent
Ciocan Maria - absent
Ciocârlie Alin Theodor - absent
Codreanu Dumitru - prezent
Constantinescu Eugen Marius - prezent
Cozmâncă Octav - absent
Crăciun Avram - absent
Cristolovean Ioan - absent
Dina Carol - prezent
Dinescu Valentin - absent
Dinu Marin - prezent
Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
Dumitrescu Viorel - prezent
Duță Vasile - absent
Eckstein-Kovács Péter - absent
Fabini Hermann Armeniu - prezent
Făniță Triță - prezent
Feldman Radu Alexandru - prezent
Filipaș Avram - absent
Filipescu Cornel - prezent
Florescu Eugeniu Constantin - absent
Flutur Gheorghe - absent
Frunda György - absent
Găucan Constantin - absent
Gogoi Ion - prezent
Guga Ioan - absent
Hanganu Romeo Octavian - absent
Hârșu Ion - prezent
Hoha Gheorghe - prezent
Honcescu Ion - prezent
Horga Vasile - absent
Hrițcu Florin - absent
Ilașcu Ilie - prezent
Iliescu Ion - prezent
Ionescu-Quintus Mircea - prezent
Iorga Nicolae Marian - absent
Iorgovan Antonie - prezent
Iustian Mircea Teodor - absent
Kereskényi Alexandru - prezent
Leca Aureliu - prezent
Lupoi Mihail - absent
Maghiar Teodor - absent
Marcu Ion - absent
Marinescu Simona - absentă
Markó Béla - prezent
Matei Vintilă - prezent
Matei Viorel - prezent
Mărgineanu Ștefan Gheorghe - prezent
Mihordea Mircea - absent
Mocanu Vasile - prezent
Munteanu Tudor Marius - prezent
Nedelcu Mircea - absent
Németh Csaba - prezent
Nica Dumitru - absent
Nicolaescu Ioan - prezent
Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
Nicolai Norica - prezentă
Nicolescu Constantin - prezent
Novolan Traian - prezent
Onaca Dorel-Constantin - prezent
Oprescu Sorin Mircea - absent
Opriș Octavian - prezent
Otiman Păun-Ion - prezent
Paleologu Alexandru - absent
Pană Aurel - absent
Pană Viorel Marian - prezent
Paștiu Ioan - absent
Păcurariu Iuliu - absent
Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
Pătru Nicolae - absent
Păunescu Adrian - absent
Penciuc Corin - absent
Pete Ștefan - prezent
Petre Maria - absentă
Petrescu Ilie - prezent
Plătică-Vidovici Ilie - absent
Pop Dumitru Petru - absent
Pop de Popa Ioan - prezent
Popa Nicolae-Vlad - absent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu Laurențiu-Mircea - absent
Predescu Ion - prezent
Prichici Emilian - prezent
Pricop Mihai-Radu - prezent
Prisăcaru Ghiorghi - prezent
Pruteanu George Mihail - absent
Pujina Nelu - prezent
Puskás Valentin Zoltán - prezent
Radu Constantin - prezent
Rahău Dan Nicolae - absent
Rebreanu Nora Cecilia - absentă
Rece Traian - absent
Roibu Aristide - prezent
Roman Petre - absent
Rotaru Florin - prezent
Rus Ioan Aurel - absent
Sârbulescu Ion - absent
Seche Ion - absent
Seres Dénes - absent
Sin Nicolae - absent
Sógor Csaba - prezent
Solcanu Ion - prezent
Sporea Elena - prezentă
Stoica Fevronia - prezentă
Szabó Károly Ferenc - prezent
Șelaru Rodica - prezentă
Ștefan Viorel - prezent
Tărăcilă Doru Ioan - prezent
Theodorescu Emil Răzvan - absent
Toma Constantin - absent
Tudor Corneliu Vadim - absent
Ungheanu Mihai - absent
Vajda Borbala - prezentă
Vasile Radu - absent
Văcăroiu Nicolae - absent
Vela Ion - prezent
Verestóy Attila - absent
Voinea Melu - absent
Vornicu Sorin Adrian - prezent
Zanc Grigore - absent
Zlăvog Gheorghe - absent

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți, domnule secretar, că suntem în cvorum.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Nu cred că suntem, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De ce? Avem colegi care fac cât doi, trei... (Râsete în sală.) Prin activitate, nu prin altceva!

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

A venit și domnul senator Ungheanu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și domnul președinte Cârciumaru e prezent. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnul senator Cârciumaru, domnul senator Ungheanu, da?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

E bine dacă strigăm catalogul de mai multe ori, ne mai cunoaștem și între noi. (Rumoare în sală.)

Domnul senator Găucan.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

58 prezenți. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Au mai ieșit. Au strigat "prezent" și au ieșit din sală. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

În urma renumerotării sunt 59.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Până când vor veni și ceilalți colegi ai noștri, stimate colege și stimați colegi, vă propun să intrăm în dezbaterile generale, la fiecare proiect de lege, pentru că cvorumul de ședință, de 71 de parlamentari, trebuie să-l avem doar la vot, și vom face dezbaterile generale la toate proiectele de lege, iar votul final îl vom da în momentul în care vom fi în cvorum, fie astăzi, fie în ședința viitoare.

Vă rog, domnul senator Badea.

Dacă vreți să atacați regulamentul, îmi spuneți articolul.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Deci regulamentul a fost votat de noi. Ședința se poate desfășura numai în prezența cvorumului. Îmi pare foarte rău! Și eu puteam să plec de ieri, că am și eu probleme cu organizația de partid, acolo, așa cum și ceilalți...

 
 

Doamna Fevronia Stoica (din sală):

Și noi avem probleme cu organizația de partid.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Da, Fevronia, da, numai că tu nu conduci organizația, ca să vezi ce e aceea...

Deci nu se poate ține ședința. Asta este, spre rușinea noastră!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, nu spre rușinea celor prezenți, cei care suntem aici.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Ca să nu vorbim despre faptul că unii ne-au lăsat...

Am așteptat de la ora 9,15, când am venit în sală, și au venit acum, când s-a făcut prezența, și o să plece imediat după.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar nu v-ați pronunțat în legătură cu solicitarea mea.

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Conform regulamentului nu avem cvorum. Îmi pare foarte rău!

 
 

Domnul Triță Făniță:

Să hotărâm prin vot!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, prin vot nu se poate hotărî! Nu. (Discuții în sală.)

Stimate colege și stimați colegi, vă propun o pauză de 15 minute.

Rog liderii grupurilor parlamentare să ia legătura cu senatorii, pentru a veni la dezbateri.

Reluăm lucrările la ora 10,30. (Discuții în sală. Discuții la prezidiu.)

Doamnelor și domnilor senatori, la ora 10,30 vă invit în sală, pentru a relua lucrările. (Discuții în sală. Discuții la prezidiu.)

Domnul senator Badea, până reluăm ședința, art. 110 punctul 1:

"Senatul adoptă legi, hotărâri, moțiuni și alte acte cu caracter politic, în prezența majorității senatorilor.

În orice altă situație, cvorumul este de o treime din numărul senatorilor".

Deci, dacă nu, supunem votului. Vedeți că am avut dreptate?

 
  PAUZĂ  
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative privind cercetarea sociologică, demo-economică și politică a opiniei publice (dezbaterile se amână pentru aflarea punctului de vedere al Guvernului) DUPĂ PAUZĂ
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, vă invit în sală.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să îmi permiteți să vă reamintesc dispozițiile...

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile! (Discuții în sală.)

Invit pe domnul președinte Iorgovan!

Stimate colege și stimați colegi, dați-mi voie să vă reamintesc prevederile art. 110 alin. 1 din Regulamentul Senatului: "Senatul adoptă legi, hotărâri, moțiuni și alte acte cu caracter politic, în prezența majorității senatorilor.

În orice altă situație, cvorumul este de o treime din numărul senatorilor".

Stimate colege și stimați colegi, reluând lucrările înscrise în ordinea de zi, vă propun să luăm în dezbatere propunerea legislativă privind cercetarea sociologică, demoeconomică și politică a opiniei publice.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ, știință și tineret.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Este propunere legislativă.

Dacă din partea Guvernului este vreun reprezentant?

Rog punctul de vedere al comisiei.

Numai puțin, să vedem cine este inițiator. Domnul deputat Vasile Moiș. Dar a trecut prin Camera Deputaților, deci putem să o luăm în dezbatere.

 
 

Domnul Ioan Nicolaescu:

În urma reexaminării propunerii legislative menționate,

Comisia pentru învățământ, știință și tineret a hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea raportului inițial, raport favorabil.

În luarea deciziei, s-a avut în atenție punctul de vedere favorabil al Academiei Române, pentru forma amendată de comisie.

De fapt, trebuie numai votul final.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

În legătură cu amendamentele formulate, pentru acestea... ((Discuții la prezidiu.)... îl întreb pe domnul senator dacă amendamentele au fost agreate la nivelul comisiei. Am văzut că ați avut discuții și cu Academia Română.

 
 

Domnul Ioan Nicolaescu:

Da. Deci Academia a agreat forma amendată a comisiei, pentru că în comisie s-au discutat amendamentele respective și s-a dat o altă formă legii ca atare, cu care inițiatorul a fost de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Sigur că punctul de plecare sau intenția acestui proiect de lege este de a crea un cadru legal pentru supervizarea, controlarea, coordonarea activității de cercetare sociologică și întâmplarea a făcut să ascult și punctul de plecare al acestei intenții. Au fost discrepanțele care apar între rezultatele publicate de institutele de sondaje a opiniei publice în ceea ce privește audiența politică la nivel de partide sau la nivel de lideri politici. Sigur, este o realitate faptul că există diferențe între institute, tocmai de asta se face o cercetare de teren, tocmai de asta se fac măsurători ale unor variabile și ale unor indicatori în timp.

În final, pentru a încerca să reglementeze, să creeze un cadru legal pentru activitatea de cercetare sociologică, inițiatorii propun înființarea unui sistem național de cercetare a opiniei publice, care - atenție! - este organism de coordonare și îndeosebi - atenție! - de avizare a cercetării sociologice. Este un organism care avizează ce să cercetăm, ce și cum și așa mai departe și, în egală măsură, a unui consiliu de acreditare a operatorilor de teren, a institutelor de cercetare, a societăților care fac cercetare de teren și așa mai departe.

În principiu, este foarte greu de spus cum ar fi trebuit creat un astfel de sistem național de cercetare, cine intră în componența structurilor propuse, cine nu intră, cât de siguri ar fi inițiatorii pe respectarea regulilor de deontologie profesională, în condițiile în care să spunem că președinte ar fi "Metromedia", în condițiile în care, să spunem, un institut cu reputație națională, în condițiile în care, să spunem, vicepreședinți ar fi alte institute, care tot timpul au fost suspectate că ar fi legate de un anumit partid politic sau de un anumit grup de interese și așa mai departe. Practic, trebuie înțeles faptul că opinia publică și cercetarea sociologică nu se referă doar la situații politice, stări politice, fenomene politice, procese politice, audiențe de partide, de lideri și așa mai departe.

Opinia publică are o gamă imensă de cercetare și este dreptul fiecărei persoane interesate sau societăți, sau grup de interese să cerceteze anumite aspecte legate de opinia publică.

Mă întreb, de exemplu, cum s-ar putea întâmpla ca în momentul în care societățile de consultanță pe care le folosesc partidele vin în România și, întotdeauna când ele îndeplinesc strategia de campanie a unui partid sau altul, ele încep cu o cercetare sociologică de teren de mare amploare, de 100-200 de întrebări, de corelații, de calcule, de analize, în așa fel încât să fundamenteze o strategie de campanie pe niște concepte rezultate din cercetare. Ele ar trebui să se ducă la acest consiliu să ceară avizul pentru a face cercetare de teren, în ce condiții s-ar putea obține acest aviz sau în ce condiții li s-ar refuza acest aviz.

Opinia mea este că acest proiect de lege este inoportun, în primul rând pentru că activitatea de cercetare în România este reglementată prin Ordonanța de urgență nr. 57/2002, iar cercetarea sociologică este un caz particular de cercetare, care, sigur, are și ea metodologia specifică, regulile proprii de desfășurare, de etapizare a cercetării și așa mai departe. Ca atare, în condițiile în care există un cadru general, un cadru legal de reglementare a activității de cercetare, este de mirare de ce ar trebui, pentru cercetarea opiniei publice, atenție, că este doar un anume punct, o anume temă din cercetarea sociologică, care are o arie de cuprindere incomparabil mai vastă, poate fi monografică, poate fi analiză de conținut, poate fi analiză documentară, poate fi extrem de diversă, dar pentru un anume punct propunem un proiect de lege care ar fi menit în esență să reducă discrepanțele care apar între rezultatele cercetărilor de teren. Deci câtă vreme există un cadru legal de reglementare a activității de cercetare este aproape imposibil pentru fiecare subpunct în parte al cercetării să venim să propunem un anume proiect de lege, acesta având, sigur, ca părinți, sensibilitatea politicienilor față de manipulările pe care le produc sondajele de opinie publică.

Eu cred că piața este singura care rezolvă problematica cercetării opiniei publice și a opiniei politice, pentru că institutele care publică rezultate care sunt neconforme cu realitatea sau vizibil infirmate de realitate se autoelimină de pe piață. Practic, cartea de vizită a unui institut, credibilitatea unui institut este principalul parametru pe care el trebuie să-l urmărească.

Din informațiile pe care le am, consider că există o serie întreagă de structuri profesionale ale sociologilor și ale institutelor de cercetare, care au în reglementările proprii consultări pe teme legate de cercetarea politică.

Nu cred că este cazul să punem în subordinea Academiei un astfel de institut, nu cred că o astfel de structură este necesară și nu cred că avem clare în lege condițiile de acreditare.

Din punctul meu de vedere, sigur, este dreptul comisiei să dea un anumit aviz, dar mă mir că o comisie a cărei activitate este tocmai gândirea juridică a activității de cercetare dă un aviz favorabil pentru un segment foarte mic din cercetarea sociologică - opinia publică.

Este doar un segment, un punct oarecare din multitudinea de teme pe care le are cercetarea socială și economică, demografică și așa mai departe.

Deci propunerea noastră... solicitarea dumneavoastră este să se respingă acest proiect de lege, care nu ar face decât să birocratizeze, să ducă la un control administrativ asupra activității de cercetare, care este efectiv inoportun și neavenit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Alte puncte de vedere, fie în nume propriu, fie în numele grupurilor parlamentare?

Nu mai sunt alte puncte de vedere, deci atunci, pentru ședința următoare, urmează să audiem punctul de vedere al reprezentantului Guvernului și să dăm votul final.

Propunerea legislativă se amână pentru săptămâna viitoare pentru punctul de vedere al Guvernului și votul final.

Potrivit regulamentului, solicitându-se din partea unui grup parlamentar respingerea la dezbateri generale, atunci când vom da votul final, în primul rând voi supune la vot acest punct.

 
Dezbateri asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Intervenții și Salvare Navală - ARISN (retrimiterea la comisia de specialitate pentru punctul de vedere al Guvernului)

La punctul 5 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Intervenții și Salvare Navală -ARISN.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică. Domnul președinte Doru Bădulescu... Domnul senator Novolan, vă rog.

Vă rog, aveți cuvântul, în numele Guvernului, pentru a prezenta expunerea de motive.

Vă rog să prezentați, în numele Guvernului, expunerea de motive.

 

Domnul Traian Panait -secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Organizația Maritimă Internațională, ca agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, înființată în 1947, a adoptat o serie de instrumente internaționale, care au creat cadrul juridic corespunzător organizării și funcționării activităților de intervenție pentru salvare, a vieții pe mare sau în caz de poluare. În acest sens, s-a propus înființarea Agenției de Salvare a Vieților pe Mare și de Poluare și pentru ca această agenție să fie mai simplu de coordonat am propus să fie trecută în subordonarea Companiei Naționale a Administrației Porturilor Maritime - S.A. Constanța.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei economice.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia economică a dezbătut prezentul proiect de lege pe parcursul a mai multor ședințe, la care au participat permanent membrii Guvernului. S-a reținut că Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a hotărât să reorganizeze activitatea grupului de intervenții și salvare navală prin înființarea Agenției Române de Intervenții și Salvare Navală, ca organ tehnic de specialitate, în subordinea ministerului. Întrucât efectuarea acestor activități intră în concurență neloială cu societățile comerciale cu același obiect de activitate, membrii comisiei, împreună cu reprezentanții Ministerului Transporturilor au găsit soluții atât pentru evitarea acestei situații, cât și pentru eliminarea completă a alocațiilor bugetare. În acest sens, s-au formulat amendamentele din anexă, care au fost adoptate cu unanimitate de voturi.

Menționăm că există avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Vă rog, domnul senator Ștefan Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sigur, înființarea unei astfel de structuri tehnice a fost necesară, fapt pentru care Guvernul ne-a propus o formă, dar, iată, că urmare a dezbaterilor de la comisie, s-a produs o modificare pe care eu, personal, o apreciez a fi o noutate. Nu cred că o astfel de construcție instituțională mai regăsim în vreun domeniu în România, o instituție publică în subordinea unei companii naționale.

Deci să nu uităm: compania națională este o societate comercială, pe Legea nr. 31/1990, și nu cred că ar putea să funcționeze o astfel de construcție, instituție publică în subordinea unei societăți comerciale!

De asemenea, nu cred că vom putea da soluție în plenul Senatului, fapt pentru care am rugămintea să fiți de acord să fie returnat la comisie și reanalizat proiectul din acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Alte intervenții? Dacă nu sunt alte intervenții, îl rog pe reprezentantul Executivului să precizeze în plenul Senatului dacă a avut punctul de vedere al Guvernului în momentul în care a acceptat amendamentele la comisie.

 
 

Domnul Traian Panait:

Nu am avut punctul de vedere al Guvernului. Când am acceptat aceste amendamente, ne-am gândit doar la ușurarea funcționării acestei agenții, în sensul că Autoritatea Portuară este o unitate bine structurată și bine organizată în Portul Constanța și trecerea acestei activități în subordinea ei îi dădea o importanță deosebită.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

A doua întrebare. Vă rog, dacă acum, pentru susținerea în plen...

Salutăm prezența domnului prim-ministru - fost, e adevărat - Radu Vasile, la lucrări. Ne bucură... Am făcut cvorumul chiar și de vot prin venirea dânsului.

Deci rugămintea este pentru reprezentantul Executivului să precizeze dacă astăzi, la dezbaterile din plen, poate susține amendamentele, având în vedere avizul Guvernului? Dacă nu, trebuie să încercăm să găsim o soluție să fie rediscutate.

 
 

Domnul Traian Panait:

Sunt întru totul de acord cu domnul....

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, nu dumneavoastră. La dezbaterea proiectului de lege ne interesează punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Traian Panait:

Primul punct de vedere al Guvernului a fost ca această agenție să fie instituție publică.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu mi-ați răspuns la întrebare. V-am întrebat dacă aveți acceptul Guvernului de a admite amendamentele existente în anexa nr. 1?

 
 

Domnul Traian Panait:

Nu am cerut acceptul Guvernului. Nu avem acceptul Guvernului pentru aceste amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Vă rog până data viitoare, dacă vom supune la vot astăzi, există această solicitare formulată de domnul senator Ștefan Viorel, în sensul ca propunerea legislativă sau proiectul de lege, de fapt, pentru aprobarea unei ordonanțe să fie returnat la comisie. Vă rog, până atunci, punctul de vedere al Guvernului pentru susținerea oricărui amendament, mai ales că modificați această instituție față de cum este prevăzut în ordonanță. Să vedem dacă punem la vot în final, pentru că sunt doi colegi sub cvorum și de aceea...

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Ființează ca urmare a ordonanței sau nu?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ființează, dar a făcut modificări prin...

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

În realitate...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Altfel.

 
 

Domnul Traian Panait:

Da, ființează.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Venim cu o variantă, s-o mute de la o instituție publică la o societate comercială... Deci se amână votul.

Dacă vom fi în cvorum, vom vota.

Pentru colegii care au venit mai târziu, în primul rând, facem dezbaterile generale, în conformitate cu prevederile art. 110 pct. 1 din regulament, iar dacă vom fi în cvorum vom supune votului rapoartele și proiectele de lege.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative de completare a art. 22 al Legii nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar (votul final pe raport și lege, într-o ședință viitoare)

La punctul 6 avem propunerea legislativă de completare a art. 22 al Legii nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională. Domnul președinte Sergiu Nicolaescu.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive.

 

Domnul Sorin Encuțescu -secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Foarte pe scurt, la cererea expresă a preoților militari, aceștia au fost asimilați prin Legea de organizare a clerului militar ca fiind cadre militare. În acest sens, ei se bucură de toate drepturile ce decurg din această calitate, inclusiv drepturi salariale, drepturi de echipament și celelalte.

Din păcate, inițiativa legislativă propusă ar induce, la nivelul sistemului militar, o diferență între ceea ce beneficiază cadrele militare în prezent și, să spunem, beneficiile mult mai mari pe care preoții militari le-ar dobândi prin acest statut.

Pe de altă parte, influențele financiare ce decurg din aplicarea și din modificarea actualului cadru legal ar însemna o creștere la nivelul bugetului Ministerului Apărării Naționale de peste 2.000 miliarde lei, sumă care nu este prevăzută în actualul buget al Ministerului Apărării Naționale.

De aceea, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative și vă adresăm rugămintea să o respingeți.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Sergiu Nicolaescu să prezinte raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am analizat cu atenție, legea este absolut precisă, vorbesc de Legea nr. 64/2001 care stabilește că cei care nu au vechime efectivă în serviciul militar de 15 ani nu pot beneficia de pensie militară. Nu putem face excepții, îmi pare foarte rău. Din acest punct de vedere, raportul comisiei este de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, dezbateri generale. Nu sunt dezbateri generale.

Urmează vot final pe raport și lege.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
Dezbateri generale asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea Comisiei de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. (votul final într-o ședință viitoare)

Punctul 7 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - S.A.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru privatizare.

Îl invit pe domnul președinte Carol Dina să-și ocupe locul. Reprezentanții Executivului, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

 

Doamna Daniela Gheorghe -secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin programele de reformă structurală care au stat la baza împrumutului PSAL de la Banca Mondială și a împrumutului...

Din sală:

Și să se prezinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vorbiți mai aproape de microfon.

 
 

Doamna Daniela Gheorghe:

... și a împrumutului de asistență macroeconomică de la Comisia Europeană sunt prevăzute măsuri privind implementarea planului de restructurare a C.E.C.-ului, în vederea pregătirii acestei bănci pentru privatizare.

Etapele prevăzute pentru privatizarea C.E.C. sunt următoarele:

  • până la finele lunii septembrie 2004 să se semneze contractul cu consultantul de privatizare;
  • în februarie 2005, aprobarea de către Guvern a strategiei de privatizare;
  • în martie 2005, lansarea anunțului pentru oferta publică la privatizarea C.E.C.

În vederea demarării procesului de privatizare prin similitudine cu prevederile Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar, se constituie o comisie de privatizare formată din 11 specialiști, din care 4 reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, 3 reprezentanți ai Băncii Naționale a Românei, 2 reprezentanți ai Ministrului Justiției și 2 specialiști cu experiență în domeniu, precum și a unui secretariat tehnic format din 2 specialiști din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

După demararea acțiunilor privind procesul de privatizare, până la aprobarea strategiei de privatizare, este necesară neinițierea, suspendarea oricăror investiții majore sau oricăror noi activități, având în vedere că activitatea consultantului de privatizare trebuie să se desfășoare într-un cadru stabil.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Carol Dina să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Carol Dina:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia pentru privatizare a fost sesizată în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a C.E.C.

Prezentul act normativ vizează, în principal, elaborarea graficului pentru privatizarea Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C.

Proiectul de lege a fost dezbătut și în ședința din 21 aprilie, în care au fost analizate și avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a propus două amendamente pe care Comisia pentru privatizare și le-a însușit și pe care le prezentăm în anexă la raport.

Precizăm că amendamentele au fost agreate și de Ministerul Finanțelor Publice.

Comisia pentru privatizare a întocmit și un raport suplimentar aprobat de plenul Senatului, întrucât, în expunerea de motive se arăta că privatizarea C.E.C. a fost convenită cu experții F.M.I., fiind înscrisă doar în proiectul Memorandumului de politici economice și financiare.

Întrucât la acea dată, când acest proiect era pe ordinea de zi, delegația României se afla la Washington pentru a analiza obiectivele propuse prin memorandum, am apreciat că este necesar să așteptăm rezultatul discuțiilor pentru a fi în măsură să oferim plenului Senatului informații mai detaliate și certe.

Privitor la privatizarea C.E.C., Ministerul Finanțelor Publice ne-a transmis ultima variantă a Memorandumului de politici economice și financiare, revizuit de Guvern pe baza discuțiilor de la Washington din săptămâna 19-23 aprilie a.c., în care se arată: "Vom continua eforturile pentru finalizarea privatizării în sectorul bancar. În aprilie 2004 am decis graficul pentru privatizarea C.E.C., banca de stat de economii, în vederea terminării privatizării în 2005. În plus, până la finele lunii mai 2004 vom anunța licitația pentru angajarea consultantului pentru privatizare".

Comisia pentru privatizare s-a întrunit în ședința din data de 4 mai a.c., preluând dezbaterea prezentului proiect de lege, la care senatorii P.R.M. au votat împotrivă, din următoarele considerente:

  1. C.E.C. a fost înființată la 1 ianuarie 1881 cu scopul de a provoca, a păstra, a face producătoare și a strânge economiile cele mai neînsemnate ale claselor muncitoare. Pe tot parcursul existenței sale a avut acest rol în care depunerile populației erau garantate de stat în totalitate.
  2. C.E.C. a rămas singura instituție solvabilă percepută în mintea românilor ca o bancă populară în care oamenii de rând își depun banii de mai mult de 120 de ani.
  3. După anul 1990 au apărut o serie de instituții așazise financiar-bancare, fonduri de investiții, bănci populare etc. sau chiar jocuri piramidale, uneori încurajate de guvernanți, care au prăduit economiile celor nevoiași.
  4. Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. este o instituție credibilă, iar prin privatizarea ei dispare și ultima redută a siguranței micilor agoniseli ale românilor.
  5. În prezent, C.E.C. încheie activitatea cu profit în interesul statului român. Soldul depunerilor nebancare ale populației la sfârșitul lunii martie 2004 este de aproape 36.000 miliarde lei, sumă care reflectă cu prisosință încrederea depunătorilor față de C.E.C.

Senatorii P.R.M. din Comisia pentru privatizare consideră că încrederea populației în sistemul bancar este prioritară și din acest motiv se impune mai întâi consolidarea sistemului financiar-bancar existent și apoi să se treacă la privatizarea C.E.C. Se asigură, astfel, protejarea depunerilor populației și se evită riscul unor inginerii financiare care ar conduce la destabilizarea acestei instituții.

Având în vedere cele prezentate, Comisia pentru privatizare supune dezbaterilor în plen proiectul de lege, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Consult reprezentanta Executivului dacă este de acord cu cele două amendamente din anexă.

 
 

Doamna Daniela Gheorghe:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnul senator Petre Roman, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Într-adevăr, marea întrebare în legătură cu C.E.C.-ul este dacă această privatizare intenționată de Guvern este justificată, oportună în general și în special în acest moment și dacă modalitatea aleasă, aceea a unei ordonanțe de urgență, de asemenea, este justificată.

După părerea mea, răspunsul la ambele întrebări este nu. Dincolo de faptul că am putea ușor constata că sentimentul, percepția publică - în legătură cu această privatizare făcută în mare grabă - este că ne trezim cu încă o hoție la activ.

Judecând lucrurile din punct de vedere al acțiunii guvernamentale, care ar fi motivele fundamentale, esențiale, pentru care s-ar justifica o asemenea urgență și o asemenea grabă față de C.E.C.?

Știm că se află în instanță de privatizare B.C.R.-ul, cea mai mare bancă românească. C.E.C.-ul este o instituție aparte. Am traversat un episod foarte neplăcut, nejustificat, greșit, știm foarte bine, asocierea dintre F.N.I. și C.E.C., care a riscat să dăuneze masiv C.E.C.-ului, și știm foarte bine că există în continuare în instanța judecătorească un litigiu care s-ar putea să dea dreptate F.N.I.-iștilor și, față de această situație, apare această grabă de privatizare a C.E.C.-ului.

După părerea mea nu este în interesul C.E.C.-ului, instituție în care românii au foarte mare încredere, și cred că nu este nici în interesul unei politici guvernamentale de fond să se plece la acest drum în grabă și cu o justificare foarte subțire.

De aceea, vă propun, stimați colegi, să respingem această ordonanță de urgență și să cerem Guvernului să reevalueze această situație, cu atât mai mult cu cât are în față de realizat privatizări de o altă amploare și nu mai puțin dificile: B.C.R., "Petrom", distribuțiile de electricitate, distribuțiile de gaze, și nu cred că C.E.C.-ul este o urgență. Riscul este în continuare să se creeze, din nou, o foarte proastă imagine și, ca atare, o foarte proastă percepție, că se atacă una din instituțiile cele mai credibile nu numai din sistemul bancar, ci una din instituțiile cele mai credibile ale cetățeanului simplu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul senator Matei Vintilă.

 
 

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu sunt de acord cu cele expuse de antevorbitorul meu, distinsul senator Petre Roman. Nu este o privatizare în pripă, și am în vedere că în programele de reformă structurală, care stau la baza împrumutului PSAL II de la Banca Mondială și, de asemenea, împrumutului de asistență macroeconomică, sunt prevăzute măsuri privind implementarea planului de restructurare a C.E.C.-ului, în vederea pregătirii acestei bănci pentru privatizare.

Pentru realizarea acțiunilor premergătoare lansării procesului de privatizare - că acum este o etapă premergătoare, constituirea comisiei -, demararea și implementarea etapelor din procesul de privatizare, este necesară crearea cadrului legal, prin adoptarea unui act normativ special, având în vedere că C.E.C.-ul nu se încadrează în prevederile Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar.

De asemenea, se are în vedere, la demararea procesului de privatizare, stabilirea componenței comisiei de privatizare și a secretariatului tehnic. Prin similitudine cu prevederile Legii nr. 83/1997 se impune instituirea unei comisii de privatizare, exact cum este propus în proiectul de lege - cei 11 specialiști - 4 reprezentanți ai Ministerul Finanțelor Publice, 3 reprezentanți ai Băncii Naționale a României, 2 reprezentanți ai Ministerului Justiției și 2 specialiști cu experiență.

Acum se parcurge o etapă preliminară privatizării, deci nu este făcută în pripă și nu avem de ce să avem suspiciuni.

Eu propun colegilor să votăm proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar închise dezbaterile generale.

 
Dezbateri asupra proiectului Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate (votul final într-o ședință viitoare)

Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 8 în ordinea de zi, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

Este o propunere legislativă. Sunt colegii deputați în sală, domnii Rosovan, Mocioalcă, Nicolescu, Bâldea?

Dacă nu sunt, vă rog, punctul de vedere al comisiei noastre și al Guvernului.

Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Comisia a luat în dezbatere această propunere legislativă și, în urma dezbaterii, a hotărât, cu majoritate, întocmirea raportului de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă -consilier în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte, noi nu putem să contrazicem comisia, dar probabil că la rediscutare inițiatorii vor găsi cele mai nimerite formule, pentru că intenția care stă la baza modificării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 este bună, în sensul că mai sunt câteva investiții în zootehnie, care, dacă găsim soluțiile juridice cele mai bune, pot fi puse în valoare, prin atribuire gratuită, tinerilor până la 40 de ani și oamenilor de profesie, așa cum s-a întâmplat cu cele 2.800 care s-au mai dat până acum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci dumneavoastră susțineți inițiativa legislativă?

Condiționat, sigur.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

O susținem din punct de vedere al intenției, dar nu putem să...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La dezbateri generale, stimați colegi, vă rog, sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Deci, vot final.

Mulțumesc.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative pentru facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole (votul final, într-o ședință viitoare)

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole.

Inițiatori, domnii deputați Dumitru Bălăeț și Ion Mocioi, sunt prezenți? Nu.

Rog punctul de vedere al comisiei.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterii, comisia a stabilit întocmirea raportului de respingere a acestei propuneri legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al Guvernului?

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Și punctul de vedere al Guvernului este același. Nu susține inițiativa, întrucât există până acum un cadru legal... Noi am avut discuții și cu inițiatorii și au recunoscut că dânșii au exagerat puțin rolul primarului în ceea ce realizează schimbul de teren. Deci nu susținem propunerea legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

La dezbateri generale vă consult dacă doriți să interveniți.

Nu sunt intervenții, deci vot final.

 
Dezbateri generale asupra propunerii legislative cu privire la încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap (votul final, într-o ședință viitoare)

Punctul nr. 10 din ordinea de zi, propunerea legislativă cu privire la încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnul președinte Viorel Pană.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă.

 

Domnul Florian Sălăjeanu -președintele Autorității Naționale a Persoanelor cu Handicap:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, vă rog. Dacă sunt colegii inițiatori, domnii deputați? Sunt colegii deputați prezenți? Nu sunt.

Bun. Rog punctul de vedere al comisiei, atunci. Numai puțin.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, în ședința din 28 aprilie 2004 Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a examinat propunerea legislativă și a hotărât să elaboreze un raport negativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această propunere legislativă.

 
 

Domnul Florian Sălăjeanu:

Având în vedere aspectele semnalate și ținând cont de faptul că propunerea legislativă conține prevederi care se regăsesc în cuprinsul actelor normative în vigoare, apreciem că sunt incidente dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, motiv pentru care nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative.

De asemenea, dorim să precizăm faptul că Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap își însușește și celelalte observații care au fost menționate în punctul de vedere al Guvernului, aprobat în ședința din 7 aprilie 2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Suntem în fața unei inițiative legislative care, practic, ar trebui să răspundă unor preocupări majore din societate, respectiv modalități în care persoanelor cu handicap, persoanelor cu dizabilități li s-ar putea oferi oportunități suplimentare pentru încadrarea în muncă și pentru trecerea din regimul unei asistențe pasive în regimul unei asistențe active.

Am parcurs proiectul de lege și el este - cel puțin în opinia mea - un proiect de lege foarte bine lucrat, foarte cizelat, atât în ceea ce privește normele de redactare, de tehnică legislativă, cât și în ceea ce privește abordarea. Din acest punct de vedere, sunt aproape în măsură să felicit inițiatorii, chiar dacă sunt din P.S.D. Se vede că proiectul este lucrat. El este atât de bine lucrat, încât suspectez că provine, ca sursă, chiar din Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap, care este instituția specializată și care are un număr de specialiști în materie.

Ceea ce face însă proiectul dificil de aprobat este faptul că el intră în contradicție cu reglementările actuale, cu reglementările normative actuale în vigoare, adică intră în contradicție cu Legea nr. 102/1999, alias Legea nr. 519/2002, care este un produs, dacă vreți... chiar în guvernarea trecută a fost elaborat acest act normativ, care a fost extrem de important la vremea respectivă.

Mulți dintre elaboratorii acelui act normativ sunt și în momentul de față în administrarea acestor categorii de probleme. El intră în contradicție, în egală măsură, cu Ordonanța Guvernului nr. 129/2000, în palierul privind calificarea, formarea profesională, și intră, în egală măsură, în contradicție sau în necorelare, dacă vreți, nu neapărat în contradicție, cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 14/2003 privind Agenția Națională a Persoanelor cu Handicap.

Ceea ce cred eu că ar trebui să fie făcut, sigur, chiar dacă nu... Deci câtă vreme acest proiect de lege nu spune că abrogă restul actelor normative, nu putem să avem acte normative paralele care să reglementeze aceeași materie, același subiect.

Din punctul meu de vedere, tocmai pentru că avem în față un proiect de lege, așa cum am spus, bine structurat, bine conturat, și care se pare că acoperă zone neacoperite de actuala legislație, fără să fie însă foarte precis acest lucru, propunerea pe care aș face-o, în eventualitatea că este posibilă o astfel de analiză, este să parcurgem o analiză comparată cu legislația în vigoare, punct cu punct, drepturi, sisteme de operare și așa mai departe, facilități pentru angajatori, pentru persoana cu dizabilități, să vedem dacă găsim, în noul proiect propus de inițiatori, subiecte pe care actuala legislație nu le rezolvă.

În eventualitatea că nu se acceptă această propunere - deci aș propune o rediscutare temeinică la comisie, ca să vedem, în termeni comparați, dacă avem elemente care pot fi adjudecate și inserate în legislația în vigoare -, sigur că și propunerea noastră este de respingere a acestui act normativ, având în vedere că se creează un paralelism între legislația actuală și inițiativa propusă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu mai sunt alte intervenții.

Declar închise dezbaterile generale. Deci rămâne votul final.

 
Dezbateri generale asupra proiectului Legii privind pensiile ocupaționale (votul final, într-o ședință viitoare)

La punctul 11 avem înscris proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale.

Comisia sesizată în fond este, de asemenea, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Domnul președinte este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Ion Giurescu -secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Vă mulțumesc.

Prezentul proiect de lege are ca obiect principiile înființării schemelor facultative de pensii ocupaționale și ale fondurilor de pensii ocupaționale, principiul organizării și funcționării administratorilor, precum și coordonarea activității altor entități implicate în acest domeniu, reglementarea și supravegherea prudențială a sistemului pensiilor ocupaționale.

Pensiile ocupaționale sunt scheme de pensii legate de procesul de muncă sau de exercitarea unei profesii.

Participarea la aceste scheme este facultativă, este rezultatul negocierii între angajatori și sindicate sau reprezentanții salariaților, după caz.

Decizia de participare la schema de pensii este individuală și se concretizează prin semnarea actului de aderare. Un fond de pensii trebuie să aibă cel puțin 100

de participanți.

Sistemul se bazează pe capitalizare, sub forma schemelor cu contribuții definite, cu respectarea unei rate minime de rentabilitate.

Va fi permis transferul plăților prestațiilor, în cazul în care participantul la o schemă de pensii ocupaționale din România își schimbă locul de muncă, domiciliul sau reședința într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Contribuțiile la fond vor fi suportate de către angajat și angajator. Nivelul contribuției și modul în care ea este suportată de către angajat și angajator va fi decis de către cele două părți implicate în stabilirea schemei.

Atât angajatorul, cât și angajatul vor participa la deducerea fiscală a contribuțiilor la aceste fonduri de pensii, în limita a 400 euro anual.

Fondul de pensii va fi autorizat să funcționeze de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. C.S.A. va avea atribuții în domeniul reglementării, al supravegherii și de control, obiectivul principal fiind apărarea intereselor participanților la fondul de pensii ocupaționale.

Administratorul este o societate comercială cu obiect exclusiv de activitate, respectiv administrarea fondului de pensii, calculul și plata drepturilor de pensii.

Capitalul social presupus pentru înființarea administratorului este 2.000.000 euro.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei susține aprobarea prezentului proiect de lege în forma în care a fost amendat de către Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Viorel Pană pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În patru ședințe, comisia noastră a dezbătut acest proiect de lege, a primit amendamente din partea colegilor noștri senatori și, ca urmare, comisia a decis elaborarea unui raport favorabil al proiectului de lege, în forma Camerei Deputaților, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2 a prezentului raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule vicepreședinte Dan-Mircea Popescu, aveți cuvântul, în numele Grupului parlamentar al P.S.D.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, suntem în prezența unui proiect de lege extrem de important, în opinia mea, astfel încât mă văd nevoit să încerc să vă rețin atenția cu câteva comentarii, în strânsă legătură cu acest fapt.

În primul rând, aș dori să salut această inițiativă a Guvernului, care, iată, își onorează promisiunea, supunând dezbaterii noastre Legea privind pensiile ocupaționale, proiect ce materializează dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituția României, referitoare la dreptul la pensie al cetățenilor, dar și la, citez: "alte forme de asigurări sociale publice sau private".

Suntem, așadar, stimați colegi, în fața unei asemenea legi privind pensiile private în România, după ce, vă amintiți probabil, recent am dezbătut Legea privind asigurările private în sănătate.

Cred că acest lucru trebuie subliniat, chiar dacă el vine cu o mare întârziere atât față de promisiunile noastre, dar, mai ales, față de necesitățile de restructurare a sistemului de pensii, în ansamblu.

Spun aceasta pentru că, de-a lungul anilor, am fost unul dintre cei care au subliniat că întârzierea reformei acestui domeniu ne costă din ce în ce mai mult, pe măsură ce timpul trece, iar costurile nu sunt numai în plan social și uman, ci și în plan economic și politic.

În plus, după cum observați, construcția unui asemenea sistem, intrarea lui în funcțiune, armonizarea componentelor lui, ajustarea lui durează relativ mult, chiar și din momentul în care legislația de bază este aprobată.

Exemplele îmi stau la îndemână, căci de necesitatea reformării sistemului de pensii din România vorbim încă din 1993 - 1994, și abia în 2001 a intrat în vigoare noua Lege a pensiilor din sistemul de stat.

De altfel, această preocupare nu este proprie numai României, ea este prezentă la nivelul întregii Europe, fie că este vorba de state dezvoltate, cu sisteme de securitate socială de tradiție - Germania, Anglia, Franța, Italia, Austria -, fie că este vorba de țări din Europa Centrală și de Est, intrate recent în Uniunea Europeană.

Realitatea unor fenomene sociale, precum procesul de îmbătrânire a populației și scăderea demografică, au condus, în timp, la rate de dependență extrem de tensionate, la cheltuieli tot mai mari cu pensiile, au condus, practic, la nesustenabilitatea financiară a acestora.

Și aici, din păcate, exemplul cel mai concludent, cred, îl reprezintă România în ceea ce privește această rată de dependență, căci la începutul anilor '90 3,8 salariați susțineau un pensionar, pentru ca, în 2003 - 2004, 0,76 salariați să susțină un pensionar.

Sunt extrem de cunoscute cifrele potrivit cărora 4,5 milioane salariați susțin nu mai puțin de 6,4 milioane pensionari, ceea ce spune aproape totul despre nevoia de reformare a sistemului, despre lipsa lui de sustenabilitate, impunând această problemă ca pe una dintre marile probleme ale României, pe care clasa politică este chemată să le rezolve cu prioritate.

Apreciind că Legea privind sistemul public de pensii reprezintă o importantă îmbunătățire în domeniu față de legislația anterioară, specialiștii estimează că acest sistem va ajunge la un echilibru financiar în anul 2005 și va menține, eventual, un excedent modest până în anul 2015, cu îndeplinirea însă a următoarelor condiții:

  1. Valoarea maximă a punctului de pensie să fie de aproximativ 35% din salariu mediu brut. Acum, valoarea punctului este de 50%, după ce a fost de 45%.
  2. Rata brută de înlocuire a salariului mediu brut prin pensie, pentru o pensie medie, să fie în jur de 42%, ceea ce, trebuie să recunoaștem, este puțin față de așteptări și promisiuni, ca să nu mai vorbim de situația actuală în care această rată de înlocuire este în jur de 38%, față de o medie europeană de 55-60%.
  3. Scăderea contribuției medii pentru pensii, situată în prezent la cote încă extrem de ridicate, 22% pentru angajator și 9,5% pentru angajat, în total 31,5% din salariul brut în anul 2004. În 2003, vă reamintesc, acest procent era și mai ridicat, în jur de 34%.

Credibilitatea sistemului public de pensii este diminuată tocmai datorită acestui dezechilibru dintre mărimea exagerată a contribuțiilor de asigurări sociale și valoarea reală a pensiilor, pe de o parte, ca și de nivelul mare de evaziune din ultimii 15 ani, pe de altă parte.

În plus, trebuie luat în calcul nivelul extrem de ridicat al altor contribuții și impozite plătite din fondul de salarii ce merg în prezent

până la 49,5%, ceea ce constituie o povară enormă pentru costurile legate de muncă, descurajând creșterea ocupării și favorizând ceea ce se numește munca la negru.

Vreau să vă reamintesc că aceste costuri cu forța de muncă au fost până în 2001 de 58%. Ce se poate face pentru îmbunătățirea situației descrise?

Sunt necesare cel puțin 3 măsuri urgente, și anume:

  • o mai bună colectare a contribuțiilor și, după cum știți, de la 1 ianuarie 2004, avem o asemenea instituție specializată care se ocupă de acest lucru și am fi extrem de curioși să aflăm primele rezultate în acest sens;
  • o a doua măsură - îmbunătățirea motivației pentru plata contribuțiilor prin scăderea lor în continuare, și există un asemenea angajament al Guvernului pentru următorii ani, așa cum, din 2002 în 2004, am scăzut aceste contribuții cu 8 puncte procentuale, și acum intenția declarată este de a ajunge, de la 49,5%, undeva la 44-45%, în anul 2006;
  • o a treia măsură - introducerea sistemelor de pensii private, începând cu pensiile ocupaționale, și iată ne aflăm în fața unui asemenea demers.

Stimați colegi, specialiștii au identificat trei funcții ale sistemelor de securitate socială, și anume:

  1. redistribuirea;
  2. economisirea;
  3. asigurarea.

Opțiunile politice ale partidului de guvernământ, ținând cont de aceste trei funcții, au luat în considerare două criterii majore, și anume, impactul asupra populației vârstnice și impactul asupra economiei în ansamblu.

A rezultat că siguranța financiară a persoanelor vârstnice și dezvoltarea economică a României pot fi cel mai bine susținute dacă sistemul de pensii se bazează pe diversificarea surselor de obținere a pensiilor, așadar pe un sistem cu mai multe componente, respectiv o componentă obligatorie, redistributivă, administrată public, cunoscută specialiștilor sub denumirea de pilonul 1, respectiv Legea nr. 19 din 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

O a doua componentă obligatorie, bazată pe capitalizare, de această dată, administrată privat, cunoscută sub denumirea de pilonul 2.

În sfârșit, o a treia componentă, o componentă facultativă, de această dată, bazată tot pe capitalizare, administrată privat, respectiv pilonul 3, adică proiectul pe care îl dezbatem astăzi.

Ca urmare a modului relativ mai simplu de implementare a celui de-al treilea pilon, marea majoritate a țărilor din această parte a Europei a optat pentru introducerea acestuia înaintea celui de-al doilea pilon, unele dintre aceste țări renunțând chiar la introducerea pilonului 2. Este cazul Cehiei, al Lituaniei și chiar al Slovaciei care, se pare, abia din 2005, eventual 2006, va introduce pilonul 2.

Pentru aceleași rațiuni și noi procedăm în consecință, cu singura deosebire că noi facem acest lucru în anul 2004, respectiv 2005, pe când Ungaria a introdus pilonul 3 în 1993, Cehia, în 1994, Slovacia, în 1996, Estonia și Letonia, în 1998, Polonia, în 1999 și, în sfârșit, Slovenia și Lituania, în anul 2000.

Poate că ar mai trebui marcată o diferență esențială.

Contribuțiile către asigurările sociale în aceste 8 țări, recent intrate în Uniunea Europeană, variază între 20 și 40% din salariul mediu brut, ceea ce spune, cred, foarte mult despre maniera de abordare a problemelor cu care până la urmă ne confruntăm cu toții.

Examinând experiența țărilor din jur, nu trebuie să ne așteptăm la un număr foarte mare de participanți la un asemenea sistem de pensii ocupaționale.

Am câteva cifre la îndemână care sunt extrem de eterogene și merg de la 2.300 participanți, respectiv 0,36% din forța de muncă, în Estonia, la 81.000 participanți, respectiv 0,29% din forța de muncă, în Polonia, la 1,1 milioane participanți, respectiv 28,7% din forța de muncă, în Ungaria, și chiar la 2.500.000 participanți, respectiv 49% din forța de muncă, în Cehia.

Piața la noi și datorită caracteristicilor din România pare a fi deschisă prin această lege pentru 6 până la 8% din forța de muncă, aceasta după estimările primare ale specialiștilor. Oricum, este un proiect bun, este un început care trebuie sprijinit și care sperăm să aibă succes.

Două lucruri stau sub semnul întrebării, și anume de ce funcționarii de stat, respectiv cei 1.100.000 bugetari, sunt excluși de la acest sistem de pensii private și de ce fondul de garantare a pensiilor ocupaționale, adică exact partea care ar fi dat mult mai multă credibilitate întregului demers, nu face corp comun cu acest proiect, ba, mai mult, este expediat într-un viitor oarecum incert.

Se spune că Guvernul va trebui în termen de un an să vină cu un asemenea proiect de lege.

Răspunsurile reprezentanților Guvernului la aceste două întrebări au fost mulțumitoare, în cadrul dezbaterilor din comisia de specialitate, țin însă ca ele să fie date și în plenul Senatului, astfel încât ele să devină angajamente politice certe.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține cu căldură acest proiect de lege și va vota la momentul potrivit în consecință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Ofer cuvântul domnului senator Paul Păcuraru, Grupul parlamentar P.N.L.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că este un proiect de lege extrem de important și, dacă nu este atât de important prin ținta, prin publicul pe care îl atinge, pentru că se pare că sistemele facultative au probleme în țările sărace, pentru că resursele populației sunt extrem de limitate și atunci apelul la un sistem facultativ devine o problemă pentru marea majoritate a cetățenilor, el este important, spuneam, pentru că, de fapt, încearcă să completeze o problemă de sistem, și anume reforma în sistemul public de pensii.

Se vorbește în România de 12 ani. O dată cu intrarea sistemului public în criză, o dată cu dificultățile evidente - au fost prezentate o bună parte din ele și de domnul senator - de atunci se tot vorbește, de atunci România beneficiază de consultanță internațională, de atunci Banca Mondială, de atunci diverse experiențe internaționale acumulate, din Europa până în America de Sud, au fost consultate pentru a încerca să se ajungă la o soluție și, dacă domnul senator Dan-Mircea Popescu felicita Guvernul pentru inițiativă, eu nu pot decât să penalizez Guvernul pentru întârziere, pentru că întârzierea este nepermisă, doar dacă ne vom raporta la zecile de deplasări internaționale făcute pentru a înțelege subiectul, pentru a crea construcția instituțională, mecanismul de supraveghere și așa mai departe.

Sigur că această reformă a sistemului public de pensii cuprinde, cum s-a spus și aici, trei piloni. Pilonul 1, 2 și 3. Pilonul 1 este cumva rezolvat prin Legea nr. 19/2000, pilonul 2 este nerezolvat - opinia mea este că România are nevoie și de pilonul 2, pentru că introducerea unui sistem obligatoriu cu administrare privată, cu capitalizare privată, este benefică în primul rând economic, dar, în egală măsură, social -, și, sigur, cu pilonul 3 pe care îl avem în momentul de față, în prezent, sistemele facultative cu administrare privată.

Și aici vine o discuție de fond.

Una din cerințele - de ce sunt atât de urgenți acești piloni 2 și 3 -, vine tocmai din sărăcia și din dificultățile cu care se confruntă sistemul public de pensii.

Au fost făcute niște calcule care poate prezența domnului ministru ni le poate confirma, calcule făcute de institutele economice, calcule potrivit cărora un cetățean, în România, care muncește întreaga perioadă de activitate, deci să spunem de la 18 la 62-65 de ani, cumulează, prin contribuțiile depuse în sistem, pentru întreaga perioadă de activitate, în jur de 24.000 dolari, ceea ce înseamnă, cu dobânzi capitalizate, în jur de 40.000 dolari.

Deci aceasta ar fi contribuția pe care o persoană, un salariat în România, cu perioada activă completă, de la 18 la 62-65, o are în contul său de la Casa Națională de Pensii, deci aici este vorba de o contribuție, și nu este vorba de un impozit. Este, dacă vreți, contul meu personal la casa de pensii.

Tot conform acestor calcule a rezultat că, având în vedere că durata medie de pensie în România este 17,2 ani, pensia în România ar trebui să fie undeva - pensia din sistemul public - la aproximativ 200 dolari.

Dacă vom compara cât înseamnă pensia medie, așa cum este astfel determinată de specialiști, pensia care ar fi trebuit să revină fiecărui pensionar din România, în jur de 200 dolari, cu ceea ce plătește casa de pensii, în momentul de față, pensia medie fiind evident... suntem la un raport de 1 la 3, adică asta înseamnă că, în raport cu contribuțiile depuse, pensionarul primește înapoi doar o treime din contribuțiile depuse, deci undeva, evident, sub 100 dolari este pensia medie din sistemul public în momentul de față în România, 2.600.000 - 2.700.000 - nu știu ultima raportare a Casei de Pensii, în raport cu 7 milioane care ar fi rezultat din cei 200, aproximativ 200 dolari cuveniți pentru contribuția depusă.

Și aici este problema pe care a pus-o și domnul senator, este problema pe care o pun, de fapt, toți pensionarii din România... "Unde sunt banii pe care noi i-am depus?!"..., acest sentiment de frustrare uriaș. pe care îl au pensionarii, automat, datorită faptului că au muncit o viață întreagă și că, în momentul de față, beneficiază, grație sistemului public, de o pensie atât de redusă încât facturile nu și le pot plăti nici unul dintre ei.

Sigur că Guvernul a venit cu două direcții de politici suplimentare: indexarea care, în opinia noastră, stă tot timpul după inflație, și nu anterior inflației, deci, tot pensionarii suportă costul inflației sau parte din costul inflației, și recorelările.

Și acum, sigur, venim la proiectul de lege pe care îl avem în față, deci, el s-a impus ca sistem facultativ sau este mai urgent ca sistem facultativ, tocmai pentru că este un sistem care poate permite să completeze veniturile atât de modeste ale pensionarilor.

Necazul este că întârzierea ne costă pe toți, inclusiv generația prezentă acum în Senat, generația medie prezentă în Senat, pentru că cu cât întârzie punerea în funcțiune a unei astfel de legi - inclusiv cea pe care o votăm astăzi datorită faptului că este în angajamentul făcut la Bruxelles, din cauza aceasta este urgentă, actul intră în vigoare la 1 ianuarie 2005 -, cu atât posibilitatea de a apela la sistemul facultativ se limitează pentru persoanele care nu mai au un număr ridicat de ani la contribuție. Deci, dacă Ungaria a făcut această lege în 1993, înseamnă că o generație, 10 ani, a putut beneficia sau beneficiază de contribuție, în timp ce în România, tot o generație este scoasă în afara unei posibilități de contribuții suplimentare o perioadă de timp și evident că schemele facultative obligă la o perioadă de contribuție în sistem în așa fel încât să poți să beneficiezi de pensia suplimentară.

Pot spune clar că, în opinia mea, cea mai mare criză structurală în România este criza sistemului de pensii, nu cred că există o altă criză mai importantă decât cea a sistemului public de pensii, că inițiativa, cu siguranță va trebui să fie sprijinită și votată, dar ca să vedeți cum suntem totuși în materie de legiferare... O lege extrem de complexă de altfel, doar lexiconul ei de specialitate include vreo 30 de termeni la art. 2, pe care, dacă nu-i citești, nu-i cunoști, nu poți înțelege funcționarea și aplicarea legii, o lege cu 110 articole care a beneficiat de munți de expertiză din toate direcțiile - nu discut numai dialogul intern, ci consultarea externă -, până în ultima clipă a avut 30 de amendamente, până în ultima clipă s-au discutat cele 30 de amendamente, domnul președinte de ședință ni le va pune în față, deci, după ce ani și ani de zile ministerul, autoritățile, Casa și toată lumea a avut consultanță și supraconsultanță. Și, iată, deși a intrat în Senat în procedură, în urmă cu aproximativ o lună și ceva, până în ultima săptămână tot am avut de făcut amendamente și cu siguranță că amendamentele adevărate le vom face după ce începe să funcționeze legea, pentru că atunci vom observa, de fapt, care sunt funcțiile și disfuncțiile în problemele pe care ea le creează.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, evident, susține acest proiect de lege și, finalmente, chiar dacă în ceasul al doisprezecelea, Guvernul vine, somat de Bruxelles, e bine că vine și acum.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea celorlalte grupuri dorește să intervină cineva?

Grupul parlamentar P.R.M. nu dorește.

Vă rog, Grupul parlamentar U.D.M.R., aveți cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Németh Csaba:

Domnul președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Diversificarea resurselor de asigurări de bătrânețe este un obiectiv obligatoriu, determinat de realitatea socială.

În acest scop, sistemul de asigurări sociale se va baza pe mai mulți piloni. Între aceștia, sistemul public reprezintă fundamentul asigurărilor sociale, iar reformarea sa, o dată cu adoptarea noii legi a pensiilor publice și altor drepturi de asigurări sociale, a Legii nr. 19/2000, reprezintă doar un început.

În ceea ce privește schemele de pensii suplimentare și opționale, ele urmăresc atragerea în acest sistem a persoanelor cu o capacitate mai mare de economisire.

Totodată, prin acordarea unor facilități fiscale, schemele de pensii suplimentare vor fi un domeniu important al înțelegerilor dintre patron și salariați.

Participarea la schemele de pensii ocupaționale, cadrul legal pentru înființarea, organizarea și funcționarea cărora definește prezentul proiect de lege, este voluntară și este limitată la personale care-și desfășoară activitatea la agenți economici, în anumite sectoare sau ramuri industriale.

Participarea este rezultatul acordului dintre angajator și sindicate, reprezentanți ai salariaților. Sistemul se bazează pe capitalizare, protecția participanților față de efectele unor investiții neadecvate sau alocarea ineficientă a resurselor se realizează printr-un fond de rezervă și unul de garantare.

Proiectul de lege prevede constituirea acestor fonduri, dar nu le reglementează modul de constituire a acestora, face trimitere în foarte multe locuri la acte normative ce vor fi adoptate în viitor, numărul limitat al participanților reglementat prin art. 1 paragraful 3, acestea pot fi considerate ca niște carențe ale acestui proiect de lege, dar, în ansamblu, reprezintă un pas semnificativ, important, înainte în domeniu.

Grupul parlamentar U.D.M.R. susține și va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna senator Rodica Șelaru, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum a afirmat mai înainte și colegul nostru, domnul Dan-Mircea Popescu, reforma sistemului de pensii nu este, după cum știți, numai problema României, aceasta este una din temele de interes pentru toată Europa.

Îmbătrânirea populației este într-adevăr un factor cu consecințe semnificative pe plan economic și social la nivel mondial, iar procesul este mai accelerat în țările din Europa Centrală și de Est.

În acest context, proiectul de lege dezbătut astăzi își demonstrează de la început oportunitatea și necesitatea.

Abordarea legislativă a legii acoperă tematici de interes, cum ar fi: participanții la schemele ocupaționale și reglementarea raporturilor dintre aceștia, modul de colectare și evidență a contribuțiilor la aceste scheme, modul de investire a resurselor financiare colectate, condiții de autorizare, licențiere, funcționare și supraveghere a administratorilor fondurilor de pensii ocupaționale.

În gândirea inițiatorului, pensiile ocupaționale sunt legate de procesul de muncă, participarea la aceste fonduri fiind voluntară și bazată pe înțelegerea tripartită - angajat, angajator și sindicat.

Sistemul pe care proiectul de lege ni-l propune se bazează pe capitalizare, pe respectarea dreptului de proprietate asupra contribuțiilor plătite și pe controlul asupra performanțelor investițiilor rezultate de fiecare fond de pensie ocupațională.

Nu este lipsit de interes faptul că atât angajatorul, cât și angajatul sunt stimulați să participe la acest sistem de pensii prin măsuri care privesc deductibilități fiscale, prin contribuțiile fiecăruia dintre ei.

Mai mult, prin normele instituite de proiectul de lege, pensiile ocupaționale sunt ferite de faliment, ceea ce este de natură să înlăture suspiciunile și eventualele griji pe care participanții ar putea să și le facă.

Sunt convinsă că fiecare dintre dumneavoastră apreciază că proiectul de lege supus astăzi dezbaterilor noastre este de maximum interes, că el excede patimilor și jocurilor politice, înscriindu-se în categoria actelor normative care acoperă cea mai mare arie de interes și cea mai largă în același timp.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator Ion Cârciumaru dacă vrea să ia cuvântul.

Din sală:

Nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog, stimați colegi, dați-mi voie să-l întreb pe domnul secretar de stat Ion Giurescu dacă este de acord cu toate amendamentele existente în anexă la raport.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Cu amendamentele admise, da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu amendamentele admise.

În această situație, practic toate grupurile parlamentare au susținut acest proiect de Lege privind pensiile ocupaționale, l-am putea supune votului, dar nu trebuie să încălcăm regula stabilită în urmă cu două ceasuri.

Practic avem vot final pe raport, întrucât există amendamente și pe lege, care are caracter organic.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea proiectului Legii privind mandatarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat să exercite atribuțiile instituției publice implicate, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale (votul final, într-o ședință viitoare)

La punctul 12 din ordinea de zi, avem înscris proiectul de Lege privind mandatarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" să exercite atribuțiile instituției publice implicate, conform Ordonanței de urgență nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări este comisia sesizată în fond.

Îl invit pe domnul secretar Ion Predescu să prezinte raportul.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Bebe Tudor -subsecretar de stat la Secretariatul General al Guvernului:

Prezentul proiect de lege privește mandatarea Regiei Autonome a Administrației Patrimoniului Protocolului de Stat, își exercită atribuțiile instituției publice implicate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Prin preluarea pachetelor de acțiuni la patru societăți comerciale cu capital majoritar de stat R.A.A.P.P.S. a devenit reprezentantul statului în adunările generale ale acționarilor, având toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate.

Potrivit legii, prin "instituție publică implicată" se înțelege Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, ministerul de resort, ori, după caz, Autoritatea Administrației Publice Locale, care au atribuții de privatizare.

Având în vedere faptul că regia nu are atribuiții în privatizarea activelor societăților comerciale la care este acționară în numele statului, s-a considerat necesară completarea cadrului legislativ, astfel încât Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" să poată îndeplini rolul instituției publice implicate.

Față de cele prezentate, susținem aprobarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern, având în vedere și Raportul nr. 445/2004 favorabil al Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Ion Predescu să prezinte raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Actul normativ reprezintă o completare a reglementării în materie și privește mandatarea reprezentanților în Adunarea Generală a Acționarilor, a societăților la care regia este acționară, de a dispune măsurile de administrare și actele de dispoziție, între care: închiriere, asociere, participațiune, concesionare etc., locație și alte modalități de valorificare a bunurilor și de gestionare a lor.

Măsura este necesară pentru că unitățile care aveau aceste atribuții au fost în majoritate desființate, au căpătat alte competențe și le-au fost luate din atribuții aceste acte, motive pentru care Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări a apreciat că actul normativ este necesar pentru a completa regimul juridic privind administrarea și actele de dispoziție asupra bunurilor ce cad în această competență de materie.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări, care este de admitere și fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Grupul parlamentar P.N.L., doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Am câteva întrebări pentru reprezentantul A.P.A.P.S.-ului.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1291/2001 s-a aprobat transferarea pachetului de acțiuni deținut de Societatea Comercială Biroul de Turism pentru Tineret, deci B.T.T., de la Ministerul Turismului la A.P.A.P.S.

Ne spuneți, în 1991, care erau activele existente și neprivatizate, negrevate de leasing imobiliar la această societate? Ce a mai rămas de vândut și de privatizat și dacă, în 1991, această societate nu era în plin proces de privatizare de către Ministerul Turismului?

Același lucru v-aș ruga să-mi precizați cu privire la Olimp Estival 2002 -Mangalia și Neptun Estival 2002 - Mangalia. Când s-au preluat la R.A.A.P.P.S. în 2002, Hotărârea de Guvern nr. 839/2002, ele se aflau în proces de privatizare de către Ministerul Turismului. Care sunt hotelurile care au rămas neprivatizate și care este situația contractelor de locație în acest moment?

În ceea ce privește S.C. Horticola - S.A, București, vă reamintesc, stimați colegi, că aici, în acest Senat, am avut în 2002 o dezbatere, pentru că era vorba de un transfer din domeniul public al statului și, la acea dată, întreaga opoziție susținea că în fond nu se dorește o mai bună administrare, ci privatizarea magazinelor existente în patrimoniul acestei societăți în București și a terenurilor pe care societatea le deține în zona imediat limitrofă Bucureștiului. Și aceste bunuri erau, la data respectivă, în plin proces de privatizare declanșat de Agenția Domeniilor Statului și R.A.A.P.P.S. Vă rog să-mi spuneți de ce Guvernul României a întrerupt un proces de privatizare în curs, derulat în conformitate cu legea, Ordonanța nr. 88/1997, care definește în art. 3 lit. g) cu certitudine care sunt instituțiile publice implicate (acestea sunt ministerele) - deci legalitatea la momentul acela era acoperită - și de ce ați luat decizia ca o regie comercială - Protocolul de Stat - exceptată expres - regiile sunt exceptate expres în această lege - să procedeze la privatizare. Care au fost susținerile și care este substratul acestei decizii? Pentru că, din punctul de vedere al Grupului Liberal, este o formă clară de corupție pe care o prezentăm astăzi. Le-am ținut doi ani - deci din 2001 în 2002 - și, acum, pe final de mandat, când noi știm foarte bine că au mai rămas câteva hoteluri, știm cine are aceste acțiuni, le privatizăm nerespectând un proces de privatizare declanșat de dumneavoastră și de vechiul guvern, dar de dumneavoastră declanșat.

Atunci Ministerul Turismului a fost foarte eficient, a privatizat foarte mult. De ce și care sunt aceste hotărâri?

Vă rugăm să faceți publice activele care există în acest moment și care este situația lor juridică.

Categoric nu puteți susține acest proiect de lege. Este vorba de un mandat. De ce nu în continuare A.P.A.P.S.-ul, care acum s-a reorganizat, nu continuă acest proces de privatizare? Și de ce o societate comercială care se ocupă de administrarea patrimoniului cu privire la demnitari are și atribuții de privatizare?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, vă rog să prezentați răspuns colegei noastre.

 
 

Domnul Bebe Tudor:

În primul rând, nu este vorba despre A.P.A.P.S., este vorba despre R.A.A.P.P.S. Acest proiect de lege nu face decât să completeze Ordonanța Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 99/1999, creând, practic, cadrul legal necesar continuării privatizării acestor 4 societăți. Nu vă pot răspunde acum care sunt activele care au mai rămas în cadrul acestor societăți, pentru că ar trebui să vă prezint aici o listă destul de lungă.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu le are.

 
 

Domnul Bebe Tudor:

Da, nu le am.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Din sală:

Faceți luni interpelare... (Comentarii în sală.)

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu privatizează ea, dă mandat ălora din Consiliul de administrație...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doriți să mai interveniți, domnule senator Predescu? (Comentarii în sală.)

 
 

Domnul Ion Predescu:

Citiți legea! Dă mandat ălora care sunt în Consiliul de administrație...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog. Deci eu nu am vrut să-i spun nimic colegei noastre Norica Nicolai. Sigur că ea a formulat mai multe întrebări, fără a observa conținutul legii. Sigur că există multe nemulțumiri, rezultate, spun eu, din intervenția dumneavoastră pe diferite chestiuni, dar care...

Din sală:

Sunt importante...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă rog frumos... dar care vizează anumite chestiuni, și nu acest proiect de lege. Vă rog să observați că acest proiect de lege nu înseamnă decât un mandat dat pentru ce? Pentru închiriere și așa mai departe. Vă rog.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Și reprezentaților în Consiliul de administrație, care nu au această calitate... Nu o aveau. (Comentarii în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog frumos, stimați colegi. Atunci când v-am întrebat ați spus și eu am declarat "Declar închise dezbaterile generale", că nu mai dorește nimeni să intervină. (Vociferări, comentarii.) Ba, da. (Comentariu neinteligibil din sală.)

Din sală:

Privatizarea societăților comerciale...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Continuarea procesului...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Declar închise dezbaterile generale, ca să nu mai facem alte incidente...

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu a fost așa. A spus: "Vreau să ascult răspunsul domnului de la Guvern"...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Și l-a dat.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Să vină... în cunoștință de cauză, după ce dă răspunsul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La proiectul de lege, nu la intervenția colegei noastre.

Pentru că ea a ridicat alte chestiuni.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu aș zice că sunt alte chestiuni.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ba, da. Sunt alte chestiuni. (Comentarii.)

Din sală:

Domnuí Roman, așteaptă la rând proiectul cu revoluționarii...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc pentru înțelegere. Nu există amendamente.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Îmi pare rău, dar nu e corect.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Proiectul de lege se amână pentru vot final.

Rugămintea este, data viitoare când vă prezentați, să puteți să oferiți răspunsuri la toate întrebările puse de colegii senatori, întrebări care să vizeze însă activitatea regiei.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Domnule președinte, noi nu putem da un vot în alb, sau un cec în alb...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Am cerut acest lucru, pentru că se amână dezbaterea.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Să se scrie să vină cu aceste răspunsuri documentate, pentru că Senatul nu dă un cec în alb.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, nu scris. În momentul în care vom stabili vot final... (Comentarii în sală.)

Vă rog, stimați colegi, haideți să nu tensionăm relațiile dintre noi!

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Da' nu e nici o tensiune...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă răspundea cineva, un alt coleg din sală. Și am spus că avem o altă problemă de rezolvat. Deci votul final se amână pe săptămâna viitoare, când rog reprezentanții regiei să prezinte plenului Senatului răspuns la întrebările formulate de colega Norica Nicolai, dar cele care au legătură cu proiectul de lege.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Să dea răspunsurile care s-au cerut.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind recunoștința față de eroiimartiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 (votul final, într-o ședință viitoare)

Intrăm la punctul 13 din ordinea de zi - 13 și 14, de fapt, au același obiect: propunerea legislativă privind recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.

Avem două propuneri legislative.

Domnul senator Duță nu este prezent, nu?

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, inițiator, domnul secretar de stat Cuteanu.

Comisia sesizată în fond - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Ofer cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu pentru a prezenta inițiativa legislativă.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă rog să faceți liniște, stimați colegi!

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să fac un scurt istoric.

În 1990 a apărut Decretul-lege nr. 76, înlocuit în același an, tot 1990, prin Legea nr. 42, care era o lege ordinară, pentru că ea... ne plasăm în anul 1990, înaintea Constituției. Deci nu exista împărțirea în legi organice sau ordinare. Actuala propunere pe care o fac este, dacă-mi permiteți să folosesc..., un remake al acestor legi pe care le-am enumerat, o necesitate de a se pune ordine, întrucât au intervenit, față de Legea nr. 42/1990, o serie întreagă de ordonanțe de urgență care au declasat-o și în special poziția pe care o aveau revoluționarii câștigată prin Legea nr. 42/1990.

În același timp, vreau să spun că trebuie să fiu înțeles și să-mi permiteți să-l parafrazez pe Lucrețiu Pătrășcanu: "Înainte de a fi parlamentar, sunt revoluționar". În aceste condiții, eu susțin actuala formă trecută prin comisie, dar nu pot respinge cererile colegilor mei din Revoluția din 1989 din România. Vă rog să înțelegeți această poziție pe care o am și doresc să fiți în cunoștință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Vă mulțumesc.

Rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Vasile Emilian Cuteanu -secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la propunerea legislativă privind recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, inițiată de domnul Sergiu Nicolaescu, care ar urma să înlocuiască Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilormartiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria revoluției, ale cărei prevederi fie nu mai corespund realității socialpolitice și economice actuale, fie au creat unele inechități ca urmare a interpretărilor sau aplicării lor greșite sau abuzive, beneficiarii acestei legi sunt luptătorii participanți la acțiunile desfășurate pentru victoria Revoluției din Decembrie, precum și urmașii eroilor-martiri, iar noile prevederi se referă la instituirea unor titluri ce se vor acorda prin decret prezidențial la propunerea organizațiilor, la construirea de monumente dedicate memoriei celor căzuți în luptă, la reglementarea regimului sediilor organizațiilor revoluționarilor și cuantumul indemnizațiilor ce vor putea fi acordate beneficiarilor prezentei legi. Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentele prezentate în tabelul comparativ.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Pot să adaug ceva, domnule președinte?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Vreau să mai adaug un lucru. Dacă plenul hotărăște, legea, de la lege ordinară, așa cum este prevăzută - colegul, domnul senator Predescu, poate să confirme - poate să treacă în categoria legilor organice, cu condiția să îndeplinim art. 73 litera h) din Constituție, adică să prevedem în lege infracțiuni sau pedepse, cu regimul executării acestora. În condițiile acestea ar putea trece la organice. Domniile voastre hotărăsc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Stimați colegi,

Să oferim cuvântul domnului senator Predescu pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. De altfel, aceste două propuneri legislative, alături de altele, au fost îndelung discutate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Să nu încercăm să facem acum modificări în plen, pe picior, ca să nu greșim.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

E vorba de două propuneri legislative. Prima pe care o dezbatem are raport de admitere, cealaltă, raport de respingere, pe cale de consecință. Ele au același obiect de reglementare.

Propunerea legislativă a venit cu o reglementare de reconsiderare, de modificare, de completare și chiar de revizuire a unor dispoziții din reglementarea în vigoare și a măsurilor de aplicare a acesteia.

Trebuie să vă aduc la cunoștință că în mai multe ședințe, prelungite și destul de susținute din punct de vedere al dezbaterilor, au fost prezenți mulți președinți de organizații, Guvernul, prin Secretariatul de Stat pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, colegi senatori și deputați, membri ai Comisiei parlamentare de aplicare a Legii nr. 42/1990, președinți de organizații și inițiatorii și, de fapt, ceea ce aveți dumneavoastră prezentat în această anexă, denumită "Amendamente", este, de fapt, proiectul de lege de la articolul 1 până la ultimul. Reexaminarea propunerii legislative a constat în examinarea tuturor textelor cu dezbatere la fiecare alineat din fiecare articol.

Forma pe care o prezintă comisia reprezintă acordul general al tuturor participanților la dezbateri. Din multitudinea de opinii, de regulă, controversate, în forma pe care o prezentăm, după cum bine cunoașteți, cu obiectivitate și revăzând-o cu atenția cuvenită, se impun unele corectări pe care le-am lăsat să le prezinte inițiatorii, pentru că, după câte știu eu, sunt mai mulți.

În principal, forma pe care o găsiți în această anexă, denumită "Amendamente aduse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări", este proiectul ca atare, așa cum vă spuneam.

În câteva puncte de vedere, în câteva rezolvări, trebuie făcute unele corectări, care sunt, de fapt, omisiuni sau redactări greșite. S-a căutat, și noi am apreciat că s-a reușit într-o bună măsură, să se realizeze, prin noua reglementare, o ordine, adică aceea cuvenită, pentru exprimarea, atât prin texte, cât și prin fapte, și prin măsuri cuprinse în texte, a recunoștinței față de cei care au luptat, cei care s-au jertfit, cei care au suferit vătămări grave, de la marii mutilați până la cei care și-au vindecat rănile, fizice și morale, urmașii, soțiile care au rămas, alături de copiii lor, de pe urma celor căzuți la datorie.

Am căutat să realizăm o concordanță între această reglementare privind drepturile urmașilor și restul legislației, cu înscrierea măsurilor corespunzătoare și specifice pentru aceștia, pentru ca reglementarea să fie cât mai adecvată și cât mai corespunzătoare principiului fundamental al recunoștinței.

În proiectul de lege, în forma adoptată de noi, veți găsi denumirile mai adecvate, mai cuprinzătoare, mai corecte, clasificările la care s-a ajuns și înscrierea drepturilor pe categoriile care s-au stabilit. Veți găsi procente și referiri la bazele la care acestea se aplică privind drepturile materiale și bănești. Veți mai găsi că unele dintre drepturile care existau până acum nu au mai fost menținute sau, mai exact, ele sunt cuprinse într-o reglementare de principiu mai corespunzătoare decât cea de detaliu, care exista până acum.

Vă rog să credeți că a fost, pentru noi, o reglementare destul de dificilă în conținutul ei și, mai ales, în realizarea scopului ei, motive pentru care vă adresez rugămintea, pentru cele pe care vi le-am prezentat ca fiind propuneri de rectificare și de corectare pe temeiul și pe baza erorii lor... Deci rețineți-le ca atare și ele urmează să fie prezentate de inițiatori. Noi suntem de acord cu ele, le-am observat și, în acest cadru, pe care nu știu dacă am reușit să-l exprim în totalitate, el se regăsește în texte, pentru că - repet și aceasta este precizarea finală - proiectul de lege este așa cum se scrie la coloana "Amendamente admise", acesta este, propriu-zis, proiectul de lege, și cu observațiile din rubrica "Motivații", acolo unde trebuie operate modificările.

Vă rog să aveți înțelegerea corespunzătoare - nu suntem Camera decizională - și să fiți de acord cu acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului senator...

Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Toate grupurile parlamentare au susținut, colegii din toate grupurile parlamentare, propunerea legislativă. De fapt, ideile rezultate din ambele propuneri legislative... am mers pe varianta domnului senator Sergiu Nicolaescu, ni s-a părut aceasta mai completă. De aceea cealaltă variantă are raport de respingere. Am încercat însă, în urma multelor discuții din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să găsim formele cele mai adecvate, pe câteva chestiuni care sunt fundamentale și care să nu nască tot felul de tensiuni în societate, întrucât se interpreta că, efectiv, din nou, revoluționarii revendică tot felul de drepturi.

De data aceasta cred că noi putem să ieșim cu o lege a recunoștinței și să observăm că am introdus un element extrem de important, care vizează verificarea certificatelor și brevetelor care au fost date. Și, practic, vor primi, în continuare, noile titluri cei care, efectiv, merită.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, eu am pierdut din vedere să fac o precizare cu privire la cea de a doua propunere, dar pentru că am purtat dezbaterile generale asupra ambelor, cred, vă rog să-mi dați voie să completez expunerea mea, de fapt, a comisiei, că cea de a doua propunere legislativă a fost apreciată ca a doua în raport de înscrierea lor, primirea lor și ordinea primirii, dar că foarte multe idei, chiar structura și ordonarea prezentărilor sunt foarte asemănătoare. Și multe idei au fost preluate, se regăsesc din cea de a doua propunere în prima care a fost examinată ca atare. Le-am avut permanent în vedere ambele propuneri legislative, colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cunosc lucrul acesta, așa încât nu este vorba de o respingere a problematicii sau a propunerii legislative, ea rămâne însă fără obiect, dat fiind că este, în mare măsură, preluată în cealaltă.

Cu această precizare, vă rog să se rețină esențialul în legătură cu cea de a doua propunere legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să îmi permiteți, sigur că n-o să supun votului amendamentele, că nu am cum, dar, cu precizările făcute de domnul senator Predescu, respectiv, în urma discuțiilor pe care noi le-am purtat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, împreună cu inițiatorii, au fost colegi senatori, colegi deputați care au formulat, am avut amendamente din partea asociațiilor, ligilor și așa mai departe, totuși, trebuie să recunoaștem că mai sunt o serie de chestiuni pe care noi le-am scăpat. Dând un cap limpede după ce am întocmit raportul, ne-am dat seama că există anumite necorelări, nu sunt chestiuni de principiu de modificat, motiv pentru care eu am să le precizez la fiecare alineat, acolo unde sunt. Practic, astăzi, dacă încheiem dezbaterile, să facem o lege bună.

Deci la punctul 1 din raport nu există nici o problemă.

La punctul 2, art. 1 este varianta dată de comisie, amendamentele acceptate de toți colegii în unanimitate, nu sunt probleme.

La punctul 3 nu sunt probleme.

La punctul 4 din raport, art. 3...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Dacă îmi permiteți, domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

La punctul 3 este prevăzută, în cea de a 4-a încăpere, pe care o aveți în față, eliminare. Or, nu este eliminare, e vorba de înlocuire. Ceva mai târziu, la art. 7, se vor regăsi aceste propuneri.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu!

 
 

Domnul Ion Predescu:

Aveți o formă mai veche, domnul coleg.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu! Lăsați-mă să vă spun despre ce este vorba.

Este corect, scrie "eliminare". Nu se elimină art. 3, se elimină doar sintagma "în perioada 14-25 decembrie '89", pentru că asta ar însemna că noi stabilim, prin lege, perioada în care au avut loc evenimentele revoluționare din țară, și să lăsăm deschis ca acest lucru să fie stabilit de către cei care vor cerceta Revoluția Română.

Deci nu eliminăm art. 3, care are mai multe alineate, noi eliminăm, de la art. 3 punctul 2 rândul 2, numai sintagma "în perioada 14-25 decembrie '89".

Rog staff-ul să noteze foarte exact!

La alineatul nou introdus la acest art. 3 alin. 11, vă rog să observați că noi am discutat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și am prevăzut cele 4 calități, am spus noi, calități, titluri, certificate și brevete legal atribuite prin Legea nr. 42/1990.

În realitate, noi am greșit, pentru că, în definitiv, calitățile se referă la certificate, certificatul pe care îl eliberau asociațiile dovedea o anumită calitate, iar brevetul dovedea un titlu.

Deci putem să înlocuim și trebuie să înlocuim cele 4, enumerarea aceasta, cu următoarea formulare: "Calitățile și titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990", pentru că ele erau atestate prin certificatul emis de asociație și prin brevetul emis de președintele României, pentru că, altfel, nu facem decât să repetăm în lege.

De acord?

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu (din sală):

De acord.

 
 

Domnul Ion Predescu:

De acord, e mai cuprinzătoare, adică e cuprinzătoare a toate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

La pagina 5 nu avem nici un fel de observații.

La art. 4 punctul 1 lit. a) se impune o completare: este vorba de soțul supraviețuitor al celui decedat, completare care s-a regăsit și se regăsește în toate legile, "soțul supraviețuitor al celui decedat, dacă nu s-a recăsătorit", și textul rămâne cu coeficientul stabilit în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, 1 și 10, pentru că, altfel, nu-și mai găsește justificarea această susținere prin indemnizația respectivă.

De acord?

Din sală:

De acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La art. 4 lit. c), de asemenea, s-a sărit, a fost o dispută întreagă, la terminarea ședinței am prins acest nou alineat, lit. c) din art. 4. Este vorba de drepturile copiilor celui decedat, deci ai eroilor-martiri, dar nu s-a înscris în lege următoarea sintagmă: "până la majorat sau până la terminarea studiilor".

Deci drepturile acestea până când se întind? Sigur că există solicitarea din partea unor asociații și din partea unor urmași ca ele să fie pe toată viața.

Noi știm același lucru, am spus și noi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări că, efectiv, ele pot să fie date până la majorat, că este vorba de perioada minorității, sau, în condițiile în care urmează cursurile unei facultăți, până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

Și atunci, în textul art. 4 lit. c), punctul 1 lit. c), ar trebui să fie trecut: "fiecare dintre copiii celui decedat, până la majorat sau până la terminarea studiilor, dar nu peste vârsta de 26 de ani, indiferent în întreținerea cui se află, un coeficient de 1 și 10".

La același articol, la punctul 3, am scăpat o singură chestiune: nu am prevăzut, în prima frază, după lit. b), punctul 1, pentru că la acela se referă. Deci, "persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. b)", și adăugarea este punctul 1, este scăpat din text.

De asemenea, trebuie să adăugăm termenul "prevederi legale".

Și încă o scăpare, la același alineat, "indemnizație lunară". Ca să nu înțeleagă cineva că primesc o altă indemnizație, am păstrat, pe tot parcursul legii, "indemnizație lunară reparatorie", ca să aibă aceeași titulatură, ca să se înțeleagă foarte clar că este aceea.

După punctul 3, vă rog să observați că urmează acei coeficienți: 2 - pentru marii mutilați; 1.75 - persoane încadrate în gradul I de invaliditate și așa mai departe, și au fost omiși cei care se regăseau în Legea nr. 42/1990 și, deci, trebuie adăugată lit. e) - 1 și 10 pentru persoanele neîncadrate în grad de invaliditate. Deci au fost răniți, dar nu s-au încadrat în grade de invaliditate.

Erau și acum, dar au fost omiși de către noi. Deci, în condițiile în care agreați.

Sunteți de acord?

Din sală:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci am mai spus cu "indemnizația reparatorie".

Mai există o greșeală în raport, întrucât folosim doi termeni: "salariul mediu" și "salariul brut mediu". Este vorba de salariul brut peste tot și el trebuie, în momentul în care dăm ultima lectură, să scriem "salariul brut mediu" sau "salariul mediu brut pe economie".

Precizarea din partea finală, însă, vă rog să observați că, la acest punct, domnul senator Sergiu Nicolaescu, trimiterea trebuie să se facă cu exactitate, că articolele sunt modificate.

La art. 3 alin. 1 lit. b) punctele 2 și 3, și textul curge, iși numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie", iar în continuare textul nu mai este necesar, pentru că se reia în articolul următor și trebuie eliminat. De fapt, se repetă același lucru ce spunem în articolul următor.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Corect!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci rugămintea este să precizăm exact la ce articole din lege se referă: art. 3 alin. 1 lit. b) punctele 2 și 3.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

E corect, domnule președinte.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu (din sală):

Formula corectă este "salariul mediu brut pe economie".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, "salariul mediu brut pe economie".

Deci, la art. 5 noi am discutat mult legat de "atribuirea cu chirie" și am zis "asigurarea". "Asigurarea" nu este un termen juridic și atunci corect este să-l înlocuim cu "vânzarea" sau "închirierea", că nimeni nu poate să-ți asigure ceva, ci să ai acces să cumperi sau să ai posibilitatea să închiriezi.

Și atunci în art. 5 punctul 1 lit. c), să înlocuim termenul prins de noi în raport, "asigurarea", cu sintagma "vânzarea" sau "închirierea", care este corect, și intrăm într-o chestiune normală.

Domnul senator Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot la art. 5, cred că se impune o reformulare la lit. f) deoarece, așa cum este construit textul, s-ar putea înțelege că discutăm de dreptul la acordarea unui credit.

Or, drepturile care sunt instituite prin art. 5 lit. f) vizează dreptul de a primi o subvenție la nivel de 50% din dobânda la credit...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, așa este. Dacă îl contractează.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

...și dreptul de a ți se da posibilitatea garantării creditului cu indemnizația calculată conform prevederilor legii.

Deci nu acordarea unui credit este dreptul.

Și atunci cred că trebuie reformulat textul, în ideea pe care am enunțat-o eu, ca să nu creăm confuzii în aplicarea legii.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Poate ne dați și redactarea tehnică, financiară.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Da, dacă sunteți de acord, mă gândesc, vă fac o formulare și v-o dau... sau o notă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Poate ne dați și redactarea tehnică.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Da, da. Dacă sunteți de acord, mă gândesc să fac o formulare și v-o dau.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cum propuneți, să știm ce...

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

S-o fac acum?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, sigur că da.

Deci continuăm la art. 5. Vă rog să scrieți și, dacă o precizați, imediat discutăm pe ea. La art. 5 lit. e) este sărită din Legea nr. 42/1990: "acces gratuit la medicamente, în condițiile legii, prin medicul de familie".

A fost omis de noi în momentul în care am redactat.

La același art. 5 lit. j), vă rog să observați că ea trebuie să fie modificată, întrucât este formulată greșit. În lit. j) se vorbește despre "transportul urban, transportul interurban și transportul pe cale ferată" și de aceea el trebuie să fie prevăzut expres, pentru că altfel nu facem decât să creăm mari greutăți, fie unele sunt de stat, altele sunt privatizate, societățile acestea... Există societăți în subordinea autorităților locale și de aceea textul trebuie să fie foarte exact. Eu v-aș cere permisiunea, întrucât este mai mare, să vi-l citesc așa cum este corect formulat.

Deci, litera j) la art. 5. "Transport urban gratuit cu mijloace de transport în comun și anual 12 călătorii gratuite pe calea ferată la clasa I dus-întors. Anual - 12 călătorii gratuite dus-întors până în localitatea de reședință de județ, cu mijloacele de transport în comun, pentru persoanele care domiciliază în mediul rural. De aceste gratuități beneficiază și însoțitorul pensionarului de invaliditate de gradul I sau al marelui mutilat". Ele se regăseau în Legea nr. 42/1990, deci nu este nimic în plus, doar că nu erau aranjate cum trebuia.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Doar că între categorii se pune punct și virgulă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, da, punct și virgulă. Sunt trei drepturi și de două ori se regăsesc.

 
 

Domnul Ion Predescu:

E bine așa.

Eu aș dori să informăm, domnule președinte, pe colegi. Ședințele acestea au fost și tumultuoase și..., în sfârșit, ce să mai zicem, din aceste cauze avem atâtea neconcordanțe, pentru că și cei care au urmărit dictarea, care au consemnat textele și modificările lor, reluate unele și de câte 10-12 ori... N-am mai avut exactitatea reținerii. Din aceste cauze trebuie, acum, în liniște să revedem textele și să le dăm forma finală. Vă rugăm să ne înțelegeți că așa au stat lucrurile.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu s-ar fi distribuit raportul către toți colegii senatori, tot ceea ce vă prezint eu, le prindeam ca modificări în raport. Dar, făcându-se, însemna fie să blocăm dezbaterile astăzi, fie să facem un raport suplimentar.

La alin. 2 al aceluiași articol, în partea finală, trebuie să stabilim acest element de corectitudine, care noi dorim să rezulte din lege. Am înțeles că și domnul senator Sergiu Nicolaescu știe, acesta este al doilea accent important pe care-l pune - controlul - și atunci ar trebui să adăugăm la alin. 2 al art. 5, în partea finală, că acest certificat care se dă de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor este singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, pentru că știți că au existat tot felul de falsuri, tot felul de hârtii tipărite prin nu știu ce fel de tipografii, care au fost răspândite prin țară. Și, deci, noi dorim să prevedem expres că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, după ce analizează dosarele, solicită preschimbarea certificatelor, iar acesta este singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi. Să nu mai poată altcineva să dea.

La punctul 3...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Absolut de acord cu ceea ce ați spus, dar aici, eventual, am putea trece sancțiuni privind întocmirea...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Sunt în altă parte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rezultă mai departe.

La alin. 3 al aceluiași articol, vă rog să observați că este prevăzută necesitatea prezentării documentației înscrise în Hotărârea Guvernului nr. 566/1996, dar ar trebui să adăugăm un lucru extrem de important: "pentru fiecare categorie, precum și avizul reactualizat al unei organizații de revoluționari legal constituită până la 31 decembrie 1992". Deci, în momentul în care un revoluționar solicită preschimbarea certificatului, dosarul pe care el trebuie să-l depună, respectiv, memoriu, declarațiile de martori, aviz din partea organizației de revoluționari în care el activează sau pe lângă care a funcționat în această perioadă, să responsabilizăm atât pe cel care solicită acest lucru, cât și organizația care dă acest aviz, pe de o parte. Pe de altă parte, această organizație să fie legal înființată până în decembrie 1992, pentru că altfel ne-am găsi în situația în care - și acest lucru și domnul Roman a ținut să-l prindem la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - și astăzi s-ar înființa tot felul de asociații, organizații, ligi și nu s-ar mai opri o dată cu toată această chestiune. Deci rugămintea este să acceptați ca în finalul alin. 3 să prevedem expres: "precum și avizul reactualizat al unei organizații de revoluționari legal constituită până la 31 decembrie 1992".

 
 

Domnul Ion Predescu:

La alin. 4 sunt? La alin. 4 nu sunt.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La alin. 4 nu sunt probleme. La punctul 7 art. 6 trebuie să eliminăm o literă - litera d). Este adăugată în plus acolo. Este vorba doar de art. 3 alin. 1 lit. b) și atât.

La art. 7, de asemenea, trebuie eliminată lit. d), că vine art. 3 alin. 1 lit. a) și b), fără d).

La punctul 9 din raport, art. 8 din propunerea legislativă trebuie completată partea finală cu: "au acționat..", "au luptat sub orice formă împotriva Revoluției din Decembrie 1989". Este vorba de cei care nu pot beneficia de prevederile prezentei legi.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Permiteți?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

De acord cu această prevedere, dar atenție, din acest moment militarii care au executat ordine, care au dat ordine - comandant de pluton, comandant de companie și așa mai de parte - de la miliție, deci, tot ce-a fost militar intră în această categorie. Până în 22 decembrie ora 13,30, când a venit ordin de la Ministerul Apărării Naționale de a asculta de ministrul apărării naționale, și nu de Ceaușescu, deci, până în acest moment, dacă cineva a executat ordine primite de sus în jos, intră în această categorie, vor cădea toți militarii.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Vă rog să observați. Nu trebuie să interpretăm în acest sens. Vă rog să interpretăm coroborate cele două articole 7 și 8.

În art. 7 se arată expres că "de prevederile prezentei legi beneficiază și militarii și salariații civili, atât din Ministerul Apărării Naționale, cât și din Ministerul de Interne, dar care au dobândit și care vor redobândi titlurile legal, și nu pot beneficia cei care au organizat, instigat și luptat, sub orice formă, împotriva Revoluției".

Mi se pare absolut corect.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Sigur. Se leagă cele două texte, domnule președinte.

Deci rugămintea este la punctul 10 din raport, respectiv art. 9, de asemenea, să corelați în momentul în care vorbim de prevederile art. 5. Este vorba de alin. 2, 3 și 4.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, după preschimbare, certificatele doveditoare, după verificarea conform art. 5 alin. 2, 3 și 4, precizarea aici trebuie să fie făcută: "se vor preschimba la cerere de către Secretariatul de Stat", cu procedura din lege, pentru că este o trimitere greșită, domnule Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Știu, și "se vor preschimba" apare ca din oficiu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

La alin. 2, de asemenea, sunt două greșeli. Este vorba de o trimitere la alin. 1, dar trebuie prevăzut art. 5, și nu alin. 1 la alin. 3. La alin. 2 al articolului 9. Deci trimiterea este nu la alin. 1, ci la art. 5 alin. 3 și trebuie înlocuit din partea a doua a textului, "care vor fi avizate de comisia parlamentară", cu următorul text - "care vor fi verificate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor și avizate de comisia parlamentară". Este vorba de dosare. Noi punem problema cine verifică aceste dosare care se reîntocmesc sau se întocmesc și sunt trimise pentru obținerea titlului. Sunteți de acord?

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Da, suntem de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Predescu:

La textul nou privind contestațiile nu sunt, nu?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu sunt probleme de contestații. Am dat posibilitatea celor care se consideră nedreptățiți să conteste inclusiv asociația de revoluționari, orice persoană. Acum este o chestiune, am discutat-o, este adevărat, în final. Ea este susținută de parte dintre colegi. Eu sunt convins că o veți susține toți. Să introducem două articole noi -121 și 122 - și sigur că vom da o nouă numerotare articolelor din lege, cu următorul conținut: "în vederea studierii aspectelor legate de condițiile interne și internaționale ale declanș.rii și desfășurării Revoluției Române din Decembrie 1989 se înființează un institut pentru studiul revoluției. Organizarea și funcționarea institutului se stabilesc prin hotărâre de guvern. Acesta este art. 121 și art. 122, pentru că de ani de zile n-am mai auzit ce se întâmplă cu Fondul "Libertatea".

Art. 122: "Fundația Fondul «Libertatea», constituită prin Decretul-lege nr. 124 din 1990, își continuă activitatea în subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, sub controlul comisiei parlamentare, constituită conform art. 10 din prezenta lege". Sunt cele două chestiuni.

Ofer cuvântul domnului senator Roman.

 
 

Domnul Petre Roman:

Consider că această propunere este foarte, foarte bine venită. Așa se fac lucrurile serios. Aș dori doar ca în text să precizăm că acest institut nu este numai de cercetare, ci este de cercetare, dialog și educație. Deci, ca institut de cercetare, dialog și educație, pentru ca, de exemplu, acest institut să aibă bursieri și alte asemenea lucruri.

Deci, cercetare, dialog și educație. V-aș ruga să fiți de acord cu această precizare.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Noi l-am limitat la caracterul istoric și examinare, cercetare istorică.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Dacă sunteți de acord, că oricum nu dăm votul final astăzi...

 
 

Domnul Petre Roman:

Dar vă rog doar să...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Dacă doriți să fie extinse preocupările, n-avem nimic împotrivă.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, vreau să vă spun că toate instituțiile de acest tip din lume sunt de acest fel: de cercetare, studiere, cum am zis, dialog, dialog național și social și educație.

 
 

Domnul Ion Predescu:

N-avem nimic împotrivă. Noi am zis...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

E bine venit. Sunt absolut de acord cu domnul senator Petre Roman.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, alte observații dacă aveți legate de cele două articole suplimentare. Deci, legat de intervenția domnului senator Roman. Sunteți de acord, că noi vom face textul.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Art. 13 care există va deveni art. 15. La art. 14 deci nu mai este nici o modificare. Acestea sunt textele care au suferit câteva modificări, este adevărat.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Dacă-mi permiteți să dau citire unui text refăcut...

Deci, pentru art. 5 lit. f), textul propus de mine este următorul: "Acordarea unei subvenții de stat egală cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 de euro, contractat pentru cumpărarea sau construirea unei locuințe în localitatea de domiciliu, dacă nu au deținut o proprietate locativă, precum și posibilitatea garantării creditelor contractate cu indemnizația calculată conform prevederilor prezentei legi".

Vă rog să observați că am eliminat textul care făcea trimitere la o perioadă fixă de acordare a creditului de 20 de ani, pentru că s-ar putea să nu se suprapună peste un produs bancar, nu știu dacă există un produs bancar de tipul acesta și nu cred că are relevanță și, de asemenea, am eliminat textul care făcea trimitere la veniturile realizate de persoana respectivă, deoarece la un alt articol se stabilește cine se încadrează acolo și una din condiții este să aibă un venit comparabil cu venitul mediu pe economie și, deci, introducerea unui alt criteriu aici deja elimina consecvența dintre texte și cred că nu-i relevant. Deci fie este invalid și nu se pune problema, fie este pensie de urmaș, fie dacă este salariat scrie într-un alt text că intră în calcul doar cei care au un venit mai mic decât salariul mediu pe economie. Și atunci cred că acest text este mai simplu, mai ușor de înțeles și cu șanse mai mari de a se obține un contract...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și face o precizare absolut necesară, că în definitiv facilitatea nu este acordarea creditului, ci este susținerea dobânzii.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, noi suntem de acord și-l rugăm pe domnul președinte Ștefan Viorel să ne dea scris și-i mulțumim foarte mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

"Dacă nu au deținut sau nu dețin", așa este.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Și completați-l, domnule președinte Ștefan Viorel:

"dacă nu au deținut și nu dețin". În trecut și prezent. În trecut au vândut, eu știu ce...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte observații mai avem? (Discuții.)

Bun. Vă mulțumesc.

Deci alte observații nu mai sunt la lege, la amendamente respinse și așa mai departe. În această situație...

Din sală:

Mai departe!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai avem, stați puțin! Până luni vă vom prezenta -

ceea ce eu v-am prezentat astăzi, ca să nu reiau întregul raport cu totul - numai chestiunile ridicate astăzi. Vom face ca un raport suplimentar, pe care să-l redistribuim tuturor senatorilor, ca să nu creadă cineva că le-am făcut - știu eu? - pe iușa din spate". Nici vorbă!

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Corect!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În legătură cu cele două propuneri legislative, le înscriem la vot final.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Da.

 
Dezbateri generale asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice (votul final, într-o ședință viitoare)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai avem în ordinea de zi o ultimă propunere legislativă.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice. Este venită de la Camera Deputaților.

Vă rog, inițiatorul este prezent? Nu este. (Discuții.)

Sau este? Nu este. Știu, era un coleg deputat.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică.

Rog, punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestui proiect de act normativ, întrucât cele două modificări - și acum mă refer la prima - este vorba de recunoașterea unei profesii de către consiliile locale, ceea ce nu este normal. Recunoașterea unei profesii trebuie făcută de către centre de valoare autorizate, deci trebuie să aibă o recunoaștere a unei diplome.

Referindu-mă la al doilea punct, menționez că propunerea făcută la punctul 2 este preluată într-un proiect de lege care a trecut săptămâna aceasta prin Guvern.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Novolan să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia economică a analizat, într-adevăr, avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului, dar cu 4 voturi pentru și 3 împotrivă a adoptat raport favorabil la propunerea legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Da. Domnul senator Pană... era să spun "ultimul mohican".

 
 

Domnul Aurel Pană:

Intervenția mea este scurtă și este și în calitate de membru al Comisiei pentru integrare europeană. Sunt total de acord cu ceea ce a spus domnul ministru, pentru că conformitatea recunoașterii unor activități trebuie să fie făcută de instituția abilitată prin lege și nu putem noi acum să elaborăm tot felul de acte normative și să spunem că cineva poate să dea tot felul de diplome.

Deci cred că ar trebui respinsă propunerea legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să vedem cum hotărăște plenul.

Sunt intervenții? Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Ioan Cristolovean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș vrea să vă întreb cum poate cineva care, să spunem, lucrează într-o carieră de piatră și care are, să spunem, meseria de pietrar, să i se dea o diplomă de către un organ specializat. Ideea este că sunt anumite meserii, este vorba de artizanat, este vorba de meserii specifice, pentru care nu trebuie să vină până la București să dea examen pentru a-și putea desfășura această meserie. Aceasta ar fi și în avantajul celui care exercită meseria și în avantajul comunității locale, pentru că s-ar putea plăti pe baza aceasta, fiscul și-ar lua drepturile pentru meseria respectivă și ceea ce s-ar putea exercita, și ar fi un pas înainte în desfășurarea activității economice.

Eu nu văd de ce trebuie să punem atâtea piedici și să încercăm să obstrucționăm toate lucrurile care își desfășoară activitatea normal. El nu-și desfășoară activitatea de azi, de ieri, ci își desfășoară activitatea de sute de ani, pentru că acesta este sistemul și așa a fost întotdeauna. Eu cred că din acest punct de vedere trebuie să avem o anumită flexibilitate în abordarea problemei și cred că acest proiect de lege merită să fie votat favorabil. Eu așa gândesc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci îl susțineți.

 
 

Domnul Ioan Cristolovean:

Absolut!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, da, domnul senator Paul Păcuraru.

Imediat!

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Spun că, de fapt, și Guvernul spune că va modifica Legea nr. 507/2002. Adevărul este că Legea nr. 507 trebuie modificată pentru extrem de mulți din agenții economici, persoane fizice, asociații familiale și așa mai departe. Cei care sunt sub incidența Legii nr. 507 au dificultăți majore și chiar uneori de neacceptat atunci când autoritățile locale trebuie să-i autorizeze.

Am văzut foarte multe situații în care comercianți de-o viață mi-au spus: "Domnule senator, am ajuns la bătrânețe, de-o viață fac comerț și mă trimite acum să fac școală și nu știu ce...". Școala este formală că, până la urmă, nu fac nimic, plătesc doar niște taxe și li se dă un certificat. Deci, din punct de vedere al flexibilității, este obligatoriu, în opinia mea, ca pentru o serie întreagă de activități de tip meșteșugăresc, pentru care nici nu poți organiza cursuri de calificare, că nu ai cum să le organizezi, nu găsești numărul de oameni care să practice aceeași activitate și așa mai departe, să se aibă în vedere propunerea domnului deputat care înseamnă, de fapt, că dacă poți dovedi că o perioadă ai desfășurat acea activitate, să ți se elibereze și documentul de către autoritate, consiliu local, primărie, pentru că pe raza comunelor, de regulă, sunt mulți practicanți și activități angajate în Legea nr. 507, astfel încât el să nu fie supus altor rigori pe care le comentam înainte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Domnilor colegi, aici este vorba despre acele meserii care, într-adevăr, până în prezent nu sunt reglementate.

Deci există meserii tradiționale care nu figurează în Codul CAEN, există meserii în care nu există specialiști evaluatori care să facă evaluările, deci s-a recunoscut că, într-adevăr, Legea nr. 507/2002 nu acoperă în totalitate aceste probleme.

Acesta este obiectul proiectului și și reprezentanții Guvernului au recunoscut că trebuie corectată această situație și că există, într-adevăr, în curs elaborarea unui proiect din partea Guvernului.

Chiar s-a specificat că se vor lua în considerare și aceste modificări la Legea nr. 507, la elaborarea noului proiectul de lege. Nu văd că ar fi o problemă deosebit de grea sau dăunătoare dacă astăzi această modificare s-ar adopta și, când vine Guvernul cu noua propunere, ceea ce a preluat a preluat, ceea ce nu rămâne pe partea încă neacoperită prin modificări.

Deci noi susținem această inițiativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Eu cred că aici apare o anumită confuzie. Una este recunoașterea meseriei, indiferent că lucrează în piatră - deși asta nu e meserie de acum, acesta este un mic meșteșugar ceea ce încercăm noi să facem aici, da?

Este un individ care produce el ceva luându-și autorizație de la consiliile locale sau de la primărie, ca să poată să-și justifice venitul, vorbesc din punct de vedere fiscal.

Așa cum am spus de la început, acest lucru noi l-am prins - art. 2 al propunerii - în proiectul de lege care a trecut săptămâna asta prin Guvern, unde se spune că trebuie să desfășoare cel puțin 2 ani activitate profesională în meseriile pentru care a solicitat autorizația, carnet de meșteșugar și așa mai departe, plata impozitelor, tot ce este prins aici.

Însă să se spună "Consiliul local, care îi dă și autorizația de funcționare, îi și recunoaște calificarea" mi se pare deja un pic cam mult. Deci cred că trebuie făcută această diferențiere și cred că, până la urmă, recunoașterea unei profesii poate fi făcută și în modul în care se spune aici, în art. 2, dar nu de către cineva care nu are chiar nici o legătură cu posibilitatea recunoașterii acestei profesii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Să mai reflectăm în legătură cu chestiunile care rezultă din această propunere legislativă până la votul final. Eu sper să îl dăm luni în cvorumul legal și regulamentar.

 
Numirea unui judecător la Curtea Constituțională se amână din lipsă de cvorum

Mai avem înscrisă în ordinea de zi o singură chestiune, legată de numirea unui judecător la Curtea Constituțională. Practic, fiind o problemă de maximă responsabilitate a Senatului și a senatorilor, nici nu o putem lua în discuție astăzi, ci o amânăm pentru săptămâna viitoare, atunci când sperăm să avem un cvorum substanțial.

Vă rog să ridicați de la casete ordinea de zi, iar toate proiectele de lege care au fost azi dezbătute rămân înscrise în ordinea de zi.

Declar închisă ședința Senatului.

 

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 9:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro