Costache Mircea
Costache Mircea
Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/18-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 10-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2004

20. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  
  20.2 Costache Mircea
 
consultă:

 

Domnul Constantin Niță:

  ................................................

Pentru domnul deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al PRM, răspunde domnul Florin Sandu, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Florin Sandu (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea nr.1443 din 26 aprilie 2004 privind semnalarea familiei Voica Dumitru și Voica Steluța din Buzău, nemulțumită de modul de soluționare a unei petiții adresate Inspectoratului de Poliție a județului Buzău prin care au solicitat cercetarea lui Miron Fănel Costin, administratorul Societății Comerciale NIVA - COM. SRL pentru infracțiunea de înșelăciune în convenție, vă informăm următoarele.

La 17 februarie, s-a prezentat în audiență la conducerea Inspectoratului de Poliție a județului Buzău numita Voica Steluța din Buzău, cartier micro 14, bloc 4, apart.11 care a reclamat faptul că a fost înșelată de către administratorul S.C. Niva Com.SRL Buzău și a fost deposedată de apartamentul proprietate personală.

Urmare a verificării sesizării s-a stabilit că soții Voica, la 29 ianuarie 2000, prin contractul de amanet nr.336 au împrumutat de la S.C. Niva com.SRL Buzău suma de 30 de milioane de lei, urmând să restituie în termen de 30 de zile suma totală de 37 de milioane de lei. Cei doi au gajat împrumutul cu apartamentul proprietate personală.

La 25 aprilie 2000, Voica Steluța a legalizat la biroul notarial individual Vergu Ștefan din Buzău str. Sava Gotul nr.10 o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a apartamentului proprietate personală către Miron Fănel Constantin, din conținutul actului rezultând că a primit de la acesta suma integrală de 60 de milioane de lei, urmând ca la 25 iunie 2000 să încheie contract de vânzare-cumpărare. Încheiat în aceste condiții, contractul este unul de tip sinalagmatic perfect, exprimând voința liberă a părților, și are putere de lege, conform principiului pacta sunt servanta.

Întrucât la data scadentă nu a încheiat contract de vânzare- cumpărare, administratorul S.C. Niva com. SRL Buzău a acționat-o în instanță, iar prin sentința civilă 5769 din 14 iunie 2002, a Judecătoriei Buzău, s-a constatat că promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare dintre cei doi, intervenită la 25 aprilie 2000, are valoare de contract de vânzare-cumpărare și că Miron Fănel Costin este proprietarul apartamentului respectiv.

La cererea cumpărătorului, prin sentința civilă nr. 9251 din 7 octombrie 2002, judecătoria Buzău a dispus evacuarea numitei Voica Steluța din apartament, iar la 19 aprilie 2004, în prezența executorului judecătoresc Popescu Adrian Gabriel a fost adusă la îndeplinire respectiva hotârâre, în sensul că Miron Fănel Costin a fost pus în drept, întocmindu-se cu această ocazie procesul-verbal.

În timpul verificărilor reprezentantul S.C.Niva com.SRL Buzău a pus la dispoziția polițistului însărcinat cu verificarea reclamației contractul de amanet nr.5158 din 13 februarie 2001 din care rezultă că doamna Voica Steluța a mai contractat un alt împrumut, în valoare de 250 milioane de lei, urmând să restituie în termen de 30 de zile suma totală de 275 de milioane de lei, reprezentând suma împrumutată plus comisionul. Și de această dată, petenta a angajat împrumutul cu apartamentul deținut la adresa de domiciliu.

Întrucât Voica Steluța nu și-a achitat obligațiile contractuale asumate în mod liber, a fost din nou acționată în instanță, iar prin sentința civilă nr.202 din 24 ianuarie 2002 a Tribunalului Buzău a fost obligată să plătească la Societatea Comercială Niva com. SRL Buzău suma de 275 milioane de lei.

Familia Voica s-a adresat domnului deputat Mircea Costache, contestând legalitatea contractului de vânzare-cumpărare și a hotărârilor judecătorești. Verificarea legalității și temeiniciei acestor acte nu este de competența poliției și nici a Parlamentului României, iar conform art.162 din Regulamentul Camerei Deputaților nu poate face obiectul unei interpelări.

Precizăm că Ministerul Administrației și Internelor, în general, și Poliția Română în special nu are dreptul constituțional să verifice legalitatea hotărârilor judecătorești sau plângerile formulate de cetățeni împotriva acestor hotărâri, pentru că se încalcă principiul separației puterilor în stat. Petenta putea contesta legalitatea actelor cu ocazia proceselor în instanță la care a fost citată legal, dar nu a formulat întâmpinări și nici nu s-a prezentat, așa cum rezultă din conținutul sentințelor civile menționate mai sus.

Prin urmare, afirmații din interpelare, că poliția a verificat în mod parțial și superficial sesizări de acest fel și că punem oamenii pe drumuri, nu au nici un temei legal.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Costache, vă rog, dacă aveți un scurt comentariu?

Domnul Mircea Costache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Special nu am intervenit pentru a-mi prezenta obiectul interpelării, să las timp suficient domnului ministru secretar de stat pentru răspuns și, de asemenea, să-mi rezerv și eu timp pentru a-mi spune părerea despre răspunsul primit.

Chiar dacă la o primă vedere, verificarea documentelor arată că familia în cauză, Voica Dumitru și Voica Steluța au greșit semnând convenții înrobitoare care i-au adus în situația de a fi evacuați din apartament și de a fi trași la răspundere pentru a mai plăti încă o sumă de 275 de milioane de lei, chiar dacă aceste verificări ar arăta că totul s-a desfășurat legal, din punct de vedere pur și simplu uman și cetățenesc, ne dăm seama că ceva nu e în regulă, nu am nimic împotriva, știu eu, funcționării caselor de amanet sau a altor societăți comerciale de acest tip, dar a ajunge de la un împrumut de 5 milioane de lei, dator cu apartamentul plus 275 de milioane de lei, înseamnă că ceva, undeva nu este în regulă. Și, dacă toți ne delimităm că am separat puterile și putem să le separăm cât vrem noi, dacă se petrec asemenea anomalii, înseamnă că nu ne-am făcut pe deplin datoria nici unii, e vorba de oameni, e vorba de familii, e vorba de oameni care, ajunși la strâmtoare financiară, apelează la fel de fel de subterfugii, mai mult sau mai puțin avizați în legătură cu ceva urma.

Au ajuns oamenii să împrumute suma de 5 milioane, pentru care, realmente, au fost deposedați de apartament. Mi se pare că din punct de vedere legislativ cineva trebuie să facă ceva. Din punct de vedere al instituțiilor fundamentale ale statului, pentru că un cetățean care apelează la instanță și nu i se face dreptate, care apelează la organul de poliție și de la o primă răsfoire a documentelor se constată că au greșit semnând, nu ne putem considera absolviți întru totul de faptul că se întâmplă în societatea noastră asemenea anomalii. Repet, dintr-un împrumut de 5 milioane inițial, s-a ajuns la pierderea apartamentului și la o datorie de 275 de milioane de lei. Eu am încercat să readuc în atenția Ministerului de Interne și a Ministerului Justiției un astfel de caz care nu cred că este singular, pentru a ajunge cu toții la concluzia că trebuie să facem ceva și din punct de vedere legislativ și din punct de vedere executiv ca cetățenii acestei țări să fie totuși protejați; dintr-o simplă necunoaștere sau dintr-o simplă strâmtorare de moment să ajungă în situații cu totul și cu totul dramatice, cu copiii pe drumuri, fără apartament, fără locuință și datori cu bani pe care n-or să-i aibă niciodată.

ca reprezentant ales al cetățenilor din municipiul și județul Buzău nu mă puteam delimita și să mă mulțumesc cu răspunsul pe care mi-l dă în final domnul ministru care, până la un loc, a mers din punct de vedere tehnic și rezonabil în tonul condescendent pe care eu îl apreciez. Dar, ca să mi se spună că nu aveam calitatea să mă implic, să ascult și să fac demersurile care îmi stau în putință pentru asemenea cazuri, nu cred că este fair play. Și nici mulțumitor și, nici domnia sa nu cred că trebuie să doarmă liniștit din acest punct de vedere. Eu pentru partea serioasă a răspunsului îi mulțumesc, pentru cea care îmi taie așa elanul de a mai asculta păsurile cetățenilor, de această parte a răspunsului mă delimitez și mă consider obstrucționat în raporturile cu cetățenii.

Eu sper ca din acest semnal tras toate instituțiile statului, inclusiv Parlamentul, să găsească modalitatea de a proteja cetățenii, în măsura posibilităților, chiar când aceștia, în necunoștință de cauză sau forțați de împrejurări, greșesc semnând contracte, convenții care să-i aducă apoi în situații dramatice. Aștept un răspuns și de la Ministerul Justiției pe aceeași temă.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, mai doriți să faceți vreo precizare la cele ce s-au spus? Nu.

Domnule deputat Costache, v-aș ruga dacă doriți să dezvoltați interpelarea privitoare la Ministerul Justiției, referitor la memoriul familiei Voica din Buzău.

Domnul Mircea Costache:

Domnule președinte, este vorba de același caz, care, așa cum afirma și domnul ministru secretar de stat de la Ministerul de Interne, a ajuns în această situație, a adus familia respectivă, respectiv Voica Dumitru și Voica Steluța, în această situația disperată și prin manevre ale instanței. Acolo sunt hotărâri judecătorești, unele după altele, care demonstrează că părțile n-au fost citate legal, că nu li s-a oferit dreptul la apărare și că în judecata în sine nu a luat în discuție și nu a reținut instanța, așa cum ar fi fost normal, folosindu-se de rolul activ al instanței, toate datele pentru a da o judecată mai dreaptă în acest caz. Aștept răspunsul doamnei ministru de la Justiție, după care o să-mi spun punctul de vedere în legătură cu răspunsul primit.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1444 din 2004, care vizează același subiect, vă comunicăm următoarele. Aspectele prezentate în interpelare se referă la o cauză care s-a aflat pe rolul instanțelor de judecată și care a fost soluționată definitiv și irevocabil.

Conform prevederilor art.123 din Constituția României, în calitatea sa de instituție a administrației publice centrale, Ministerul Justiției nu se poate pronunța asupra problemelor de drept sau cu privire la situația de fapt din cauzele deduse judecății. Activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanțelor, iar potrivit dispozițiilor din Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească, în nici o împrejurare, verificările efectuate de ministrul justiției nu pot conduce la imixtiuni în desfășurarea proceselor în curs de judecată și nici nu pot repune în discuție ceea ce a fost deja judecat sau să dispună punerea în executare a hotărârilor definitive și irevocabile. Controlul egalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești se poate face doar prin intermediul căilor legale de atac, ordinare și extraordinare, exercitate în termenul și pentru motivele prevăzute de lege. Așa cum, de altfel, precizați și domnia-voastră în interpelare casele de amanet funcționează în baza unor prevederi legale privind activități comerciale către persoane fizice, iar condițiile impuse de acestea se prezumă că sunt cunoscute de către cei care apelează la astfel de servicii.

Din memoriul anexat, rezultă că și partea și-a asumat un risc la momentul scadenței împrumutului, neavând banii necesari pentru a-l achita. Ulterior, aceasta s-a prezentat la un notar, unde a încheiat un alt act, intitulat promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, de unde rezultă că a avut în vedere eventualele consecințe ce ar fi putut decurge din nerespectarea clauzelor contractuale.

Din considerentele sentinței civile nr.202 din 24 ianuarie 2003, pronunțată de Tribunalul Buzău - secția comercială în dosarul 206/2003, rezultă că debitoarea Voica Steluța a beneficiat de un împrumut de 250 de milioane lei, în baza contractului de amanet nr.51-58 din 13.02.2001, care urma să fie restituit în termen de 30 de zile, cu un comision de 10% pe zi, având de restituit în total suma de 275 de milioane de lei. Contractul a fost semnat de debitoare, care a luat cunoștință de prevederile lui și de termenul la care era obligată să-și achite datoria. Această materie a contractului de amanet este reglementată în codul civil și în codul comercial, precum și în dispozițiile legii nr.507 din 2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice.

Din analiza actelor anexate, rezultă că nu au fost încălcate prevederile legale în această materie. Diversele situații regretabile apărute în practică în legătură cu aplicarea cestor dispoziții sunt determinate în parte și de conduita părților și ne propunem să le avem în vedere pentru îmbunătățirea cadrului legislativ actual.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă sunt observații?

Domnul Mircea Costache:

Da. Așa cum spuneam, din verificare se constată că toate demersurile în justiție ar fi fost în regulă, dar familia în cauză contestă semnătura, considerând-o falsă, aplicată pe cel de-al doilea contract, în valoare de 250 de milioane, cu o returnare de 275 de milioane. Se pare că atât apărătorii titularului casei de amanet, cât și instanța, au favorizat una din părți în modul de a judeca. Eu știu că oamenii cu bani puțini, și strâmtorați și cu o poziție socială precară nu prea au întâietate și mă întreb dacă cumva se întâmplă ca o instanță să dea o judecată în astfel de situații foarte dramatice, o sentință eronată cine răspunde, pentru că la căile de atac la care ne îndrumă doamna ministru înseamnă să ne întoarcem tot la instanțe, să ne întoarcem tot acolo. pentru orice lucru din lumea asta, un muncitor, dacă rebutează o piesă, răspunde, pentru orice lucru, cineva trebuie să răspundă. pentru o judecată eronată, care aduce oamenii în stare disperată, cine răspunde? Care este cadrul legal în acest sens?, mă întreb eu.

Nu cred că este cazul să ne delimităm atât de ușor și să ne spălăm pe mâini, cum se spune românește, de astfel de situații, pentru că aceștia sunt cetățeni ai acestei țări care găsesc și ei o ușă deschisă la instanță, unde nu li se face dreptate sau unde se judecă parțial și uneori eronat, pentru că nu este singura situație, de departe, de astfel de sentințe acordate în cauze extrem de complicate. De asemenea, cetățenii, în momentul în care la poliție, justiție, la alte organisme, la alte instituții nu au găsit audiența necesară se adresează, bineînțeles, unui om pe care ei îl creditează cu o formulă de sprijin, care îi este la îndemână în cadrul legal, unui reprezentant ales din județul respectiv.

În măsura în care doamna ministru a prezentat un răspuns până la un loc oficial, rece și tehnic, în partea finală, totuși lasă să se întrevadă că este posibil să se strecoare erori și că într-adevăr avem cu toții o responsabilitate în a găsi căile ca pe viitor astfel de situații să nu se mai petreacă în societatea românească. Eu îi mulțumesc pentru răspuns.

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 10 aprilie 2020, 13:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro