Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.53/24-04-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 19-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 aprilie 2004

13. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului - ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

   

Domnul Valer Dorneanu:

    ................................................
 

Trecem la partea a doua, care se referă la răspunsuri la interpelări.

Stimați colegi,

Începem partea a doua a ședinței, destinată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul răspuns îl va da domnul Sergiu Sechelariu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, la o interpelare a domnului Ioan Miclea. Este domnul Miclea? Nu este. Vă rog să-i răspundeți în scris. Trimiteți răspunsul în scris, pentru că nu este domnul deputat în sală.

La următorul punct, domnul Cristian Dumitrescu, dacă este aici? Este absent. Și dânsului îi trimiteți răspunsul scris.

 
Ioan Sonea

Domnul Ioan Sonea.

Vă rog. Doriți răspunsul?

Domnule Sechelariu, vă rog să prezentați răspunsul domnului deputat Sonea.

 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, domnilor deputați!

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea și înregistrată la Camera Deputaților, vă comunicăm următoarele:

Mersul trenurilor de călători se elaborează anual, având în vedere solicitările cetățenilor și ale agenților economici interesați. La aceasta se ține seama de realizarea unei eficiențe minime, adică acoperirea cheltuielilor de exploatare efectuate din veniturile rezultate din încasări.

Prin urmare, menținerea în circulație a unui tren este impusă de criteriile de eficiență economică.

Odată cu intrarea în vigoare a noului mers de tren, grupa de vagoane care a făcut legătura între București și Zalău a fost scoasă din circulație, din cauza slabei utilizări. Pentru a veni în întâmpinarea călătorilor care se deplasează spre și dinspre București la Zalău, s-au introdus în circulație trenuri la legătură cu trenurile de rang superior, fiind necesară pentru aceasta transbordarea călătorilor în Stația Jibou.

Întrucât fluxul de călători a înregistrat o creștere semnificativă a solicitărilor de călătorie în relația directă cu orașul București, începând cu data de 1.04.2004, în relația București-Zalău și retur s-a introdus în circulație o grupă formată dintr-un vagon AB și care se atașează la trenul nr.1641, cu plecarea din București-Nord la ora 21,03 și sosirea la Zalău, ora 8,48, respectiv la trenul nr.1.642, cu plecarea din Zalău la ora 17,30 și sosirea în București-Nord la ora 5,25.

Prin aceasta, considerăm că am răspuns pozitiv solicitărilor călătorilor și am soluționat favorabil elementele prezentate în interpelare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriți să faceți vreun comentariu?

Poftiți, domnule Sonea.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vreau să mulțumesc ministerului de resort pentru rezolvarea favorabilă a interpelării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Nu mai avem interpelări pentru dumneavoastră.

 
Nicolae Enescu

Dacă domnul deputat Nicolae Enescu este prezent?

Domnule deputat Nicolae Enescu, doriți să repetați, pe scurt, conținutul unei interpelări? Nu.

Vă rog, domnule Mircea Alexandru, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor, să-i oferiți răspunsul colegului nostru.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră nr.1429/B prezentată în ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie a.c. prin care solicitați sprijin în favoarea soluționării cererilor formulate de 15 familii din municipiul Mediaș care revendică un teren pe care acestea îl dețin în calitate de chiriași, am onoarea să vă comunic următoarele. Atât din conținutul intervenției dumneavoastră, cât și al documentelor anexate rezultă că situația expusă face obiectul unor dosare civile și penale aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

Potrivit art.124 din Constituția României republicată, Justiția se înfăptuiește în numele legii, fiind unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Totodată în art.129 din legea fundamentală se stipulează că împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate au la dispoziție căile de atac pe care le pot exercita în condițiile legii. În contextul acestor dispoziții legale cu caracter imperativ și în conformitate cu principiul separației puterilor în stat, ministrul administrației și internelor nu are competența să soluționeze cererile care fac obiectul memoriului adresat dumneavoastră de către petenți. Cu toate acestea, verificările întreprinse au evidențiat faptul că terenul revendicat de petenți nu a constituit niciodată proprietatea acestora sau a antecesorilor și a fost folosit numai în calitate de chiriaș.

Prin urmare nu se pune problema reconstituirii proprietății. În ceea ce privește acuzația de atribuire ilegală a unei suprafețe de 2900 mp din terenul închiriat de petenți înainte de aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991 urmașilor lui Popa I. Matei, respectiv Barbu Elena și Frâncu Maria, precizăm faptul că la baza reconstituirii dreptului de proprietate au stat actele de carte funciară, iar punerea în posesie s-a făcut pe vechile amplasamente, fapt dovedit de numeroasele expertize judiciare și măsurătorile care s-au efectuat în urma sesizărilor formulate de către petenți la diferite organe ale statului, inclusiv la instanțele de judecată. Menționăm totodată faptul că în momentul de față numai două dintre familiile petenților de pe strada Măgurii, respectiv Vaciu și Mihaiu nu au înțeles să-și retragă granițele grădinilor până la limita suprafeței închiriate de primărie.

În prezent, Primăria Municipiului Mediaș caută totuși o soluție legală pentru rezolvarea solicitării petenților.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă sunteți mulțumit de răspuns, doriți să faceți un comentariu? Poftiți.

Domnul deputat este mulțumit de răspuns.

 
Viorel Coifan Urmează domnul Viorel Coifan. Vreți să repetați pe scurt? Nu. Domnul Mircea Alexandru, vă rog să oferiți colegului nostru Viorel Coifan de la PNL răspunsul la interpelarea care v-a adresat-o.

Mai aveți încă două interpelări, stimate coleg, vă rog să vă luați toate răspunsurile.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră nr.1427/B prezentată în ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie a.c. prin care solicitați să fiți informat cu privire la măsurile întreprinse pe linia verificării aspectelor care fac obiectul a 6 hotărâri ale Consiliului local Sânicolaul Mare, județul Timiș am onoarea ca în contextul unei abordări punctuale să vă comunic următoarele: 1. Hotărârea Consiliului local nr.6 din 16 ianuarie 2004 prin care se solicită organelor competente ale statului verificarea legalității cheltuielilor efectuate în afara bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2003 de către primarul orașului. Deci această hotărâre a fost comunicată Curții de Conturi a județului Timiș și Direcției Generale de Finanțe și Controlului Financiar de Stat ale căror verificări sunt în curs de desfășurare; 2. Hotărârea Consiliului local nr.21 din 3 februarie a.c. prin care a fost aprobată sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânicolaul Mare și a Parchetului Național Anticorupție Timiș în legătură cu încheierea abuzivă de către primar a unor contracte de închiriere privind unele spații comerciale, precum și pentru încheierea unor contracte de concesionare de terenuri face obiectul dosarului nr.102/P/2004 în cadrul căruia poliția Sânicolaul Mare efectuează cercetarea aspectelor semnalate, cercetările fiind în curs de desfășurare; 3. Hotărârea Consiliului local nr.26 din 19.02.2004 prin care a fost aprobată sesizarea Parchetului Național Anticorupție și a Camerei de Conturi a județului Timiș cu privire la desfășurarea de către primar a unor activități similare celor menționate în hotărârea Consiliului local nr. 21/2004 considerate ilegale, deci această hotărâre face obiectul cercetărilor aflate, de asemenea, în curs de desfășurare la nivelul Camerei de Conturi fiind angrenată și poliția Sânnicolau Mare; 4. Hotărârea consiliului local nr.30 din 12 martie a.c. prin care a fost aprobată înaintarea către Camera de Conturi a județului Timiș a unei sesizări în legătură cu unele acțiuni întreprinse de primarul orașului în calitatea sa de ordonator de credite, face obiectul unor verificări desfășurate de către această autoritate, respectiv Camera de Conturi; 5. Hotărârea Consiliului Local nr.31 din 12.03.2004 prin care s-a aprobat sesizarea prefecturii județului Timiș în legătură cu abuzul primarului orașului care a propus comisiei județene de fond funciar eliberarea unor titluri de proprietate pe o suprafață de teren aflată în proprietatea privată a statului care era destinată, în baza unei hotărâri a consiliului local anterioare înființării unui parc industrial pe teritoriul orașului Sânnicolau Mare, deci această hotărâre face obiectul unor verificări întreprinse de comisia județeană de fond funciar împreună cu oficiul județean de cadastru și amenajare a teritoriului. În funcție de cele ce se vor constata, dacă va fi cazul, vor fi promovate acțiuni judecătorești pentru anularea titlurilor de proprietate nelegale, urmând ca împotriva membrilor comisiilor locale de fond funciar care au săvârșit nelegalități să fie aplicate, dacă este cazul, deci dacă se impune acest lucru din punct de vedere legal, măsurile prevăzute de art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001 aprobată cu modificări prin Legea nr.400/2002; 6. Hotărârea Consiliului Local nr.32/12 martie a.c. prin care s-a aprobat înaintarea unei plângeri penale împotriva primarului orașului Sânnicolau Mare către Parchetul Național Anticorupție a fost transpusă în fapt, în sensul că aceasta a fost înaintată procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, precum și ministrului de stat, ministrului administrației și internelor.

Menționăm că toate activitățile de cercetare penală se efectuează în dosarele la care ne-am referit și sunt coordonate și supravegheate conform dispozițiilor codului de procedură penală de către primul procuror al parchetului de pe lângă judecătoria Sânnicolau Mare. Precizăm, de asemenea, că prefectul județului Timiș a solicitat Camerei de Conturi Timiș și Direcției Generale a Finanțelor Publice Timiș ca după verificări, finalizarea verificărilor de specialitate să-i fie comunicate concluziile și constatările pentru a putea să dispună măsurile administrative prevăzute de Legea nr.215/2001.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulțumesc la amândoi.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

E mulțumit, domnule.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt și mulțumiți unii de la dumneavoastră, domnule Chiliman.

 
 

Domnul Ilie Merce, dacă este? Absent.

Domnule ministru Mircea Alexandru, comunicați domnului Ilie Merce răspunsul scris.

 
Gheorghe Dinu

Domnul Gheorghe Dinu? Vă rog să vă prezentați, sau așteptați răspunsul?

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Aștept răspunsul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marin Popescu, vă rog să răspundeți domnului deputat Gheorghe Dinu cu privire la starea fondului forestier în zona Sinaia-Comarnic.

 
 

Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Națională de Control):

Interpelarea adresată de domnul deputat Gheorghe Dinu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1405 din 6.04.2004, atât Ministerului Agriculturii, cât și Autorității Naționale de Control, se referea la doborâturile de vânt din zona Sinaia - Comarnic și din verificările efectuate de Garda Națională de Mediu care se află în subordinea Autorității Naționale de Control au rezultat următoarele: În luna iulie 2001 în urma unei furtuni puternice în zona Sinaia-Comarnic a fost afectată de doborâturi de vânt o suprafață de 2299 de ha, în treimea mijlocie superioară a versanților Văii Prahovei care a fost exploatată operativ. Față de situația astfel creată, pe versantul stâng al Văii Prahovei au fost plantate 71,2 ha.

În ceea ce privește versantul drept al Văii Prahovei aceasta a fost afectată de o doborâtură de vânt pe o lungime de 4 kilometri, masa lemnoasă afectată aparținând firmei S.C. Marillo SRL. Deoarece mișcarea lemnului putea afecta terasamentul căii ferate și liniei electrice din imediata apropiere, societatea în cauză a renunțat la exploatarea acestei cantități de masă lemnoasă și din alt considerent, cheltuielile de exploatare al masei lemnoase erau mai mari decât valoarea materialului lemnos.

Din informațiile obținute de la Ministerul Agriculturii au rezultat că au fost afectate porțiuni unde panta este de peste 60 de grade, iar exploatarea nefiind posibilă, a rămas neexploatată o cantitate de aproximativ 20 de metri cubi de masă lemnoasă doborâtă care însă nu constituie pericol de infestare, având volum relativ redus și dispersat.

Am solicitat regiei naționale a pădurilor să analizeze contractul cu S.C. Marillo SRL și să ia măsurile care se cuvin.
Ministerul Agriculturii va prezenta în continuare informații suplimentare cu privire la această problemă.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, am rugămintea să așteptați și ce răspunde ministerul Agriculturii, răspunde imediat după mine și după aceea venim cu suplimentări.

 
 

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Dacă îmi permiteți, consider că domnul secretar de stat de la Autoritatea Națională de Control a prezentat un răspuns destul de competent cu toată situația de fapt care este în teritoriu. Dar, având în vedere că zona implicată este inclusă în zonă de parc național, aplicarea unor măsuri silviculturale de gospodărire se face cu maximum de precauție, numai în scopul menținerii stării de sănătate a pădurilor. Vegetația forestieră existentă în condiții deosebite, energie mare de relief, teren stâncos, apropierea de căi de comunicație, a impus analiza detaliată a condițiilor de micromediu pentru fiecare lucrare propusă.

Prin urmare, în această situație, administratorul pădurii din zonă nu poate efectua lucrări de extragere, integrare a materialului lemnos, chiar dacă acesta rămâne în teren. Singura măsură care se aplică în cazul rămânerii de lemn care prezintă pericol de infestare în cazul rășinoaselor este decojirea trunchiurilor. Pentru cazul de față nu există acest pericol.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnilor miniștri,

Vă rog să-mi permiteți să fiu totalmente decepționat de modul cum mi-ați răspuns. Adică nimeni nu-i vinovat acolo...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,...

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Poftiți.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ați trimis aceeași întrebare la două ministere.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Trei.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, eu două văd aici.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Da, și la Ministerul Administrației și Internelor și, mă rog, pentru că și primăriile sunt interesate de starea în care se află zona respectivă cu copaci care, văzuți din tren,... pare a fi un domeniu al nimănui, undeva într-o sălbăticie...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să așteptați totuși și răspunsul celuilalt minister.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Nu, dar am referire doar la răspunsul...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Dinu, nu se face un serial din răspunsul la aceeași interpelare a dumneavoastră adresată la mai multe ministere. Să obțineți răspunsul de la toate ministerele și pe urmă comentați.

Vă rog frumos.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte, dar este dreptul meu de parlamentar să întreb ceva și au venit doi miniștri care au răspuns. Dacă îmi luați și dreptul acesta, atunci nu mai vin și vă las pe dumneavoastră să hotărâți în numele Camerei, dacă și dreptul acesta...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, încă o dată vă spun...Nu eu hotărăsc în numele Parlamentului. Ați făcut o interpelare și ați adresat-o la două ministere.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

La trei, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, ați ascultat de la unul, ascultați și de la celălalt.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

De la două ministere am ascultat, respectiv la Garda de mediu și la Ministerul Agriculturii... și Administrației și internelor la care nu am ...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Cei care mi-au răspuns, trebuie să mă declar nemulțumit de faptul că au spus că dânșii nu pot să facă nimic. Păi, cine să facă ceva în țara asta? De trei ani de zile copacii aceia stau și atârnă acolo, când mergi pe Valea Prahovei din tren observi numai doborâturi de furtună și nimeni nu-i vinovat. Nimeni nu-i vinovat că nu le adună de acolo, e un peisaj din acesta selenar, ca și cum țara asta este nestăpânită de nimeni și de la Garda de mediu nu se bagă, de la Ministerul Agriculturii, firma societatea comercială, nu știu care, nu are nici o problemă și stăm în continuare așa. Eu nu pot să fiu mulțumit de răspunsul celor doi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ilie Merce

Pentru Ilie Merce întreb încă o dată: s-a prezentat? Nu. E absent, o să primească răspunsul în scris.

Am întrebat de vreo trei ori, stimate coleg, dacă sunteți aici, eu mă uitam în sală la locul dumneavoastră, nici n-a răspuns nimeni și atunci i-am spus să vă comunice răspunsul scris. Acceptați răspunsul în scris? Serios, chiar vă rog, și colegii deputați și miniștrii, nu mai faceți ședințe separate și eu nu vă pot urmări. Nici dumneavoastră pe mine și nici răspunsul. Am întrebat de două ori în sală, domnul Merce este aici, ca să primească răspunsul. Nu mi-a răspuns nimeni și am zis să vă comunice răspunsul în scris.

Bun, dacă doriți să vi-l facă acum din nou public, domnule Mircea Alexandru, vă rog.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Urmare interpelării dumneavoastră nr. 1434/B/2004 prin care solicitați să vi se comunice care este politica Ministerului Administrației și Internelor și ce măsuri vor fi întreprinse pentru securitatea cetățenilor din capitală și a bunurilor acestora, am onoarea să vă comunic următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, poliția exercită atribuțiile privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice în condițiile legii. Activitatea Poliției Române constituie serviciu public specializat și se realizează în interesul persoanei, al comunității, precum și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv în baza și în executarea legii. Având în vedere necesitatea gestionării unitare a întregii problematici pe linia asigurării ordinii și siguranței publice și folosirii cu mai multe eficiență a resurselor umane și materiale aflate la dispoziția structurilor cu responsabilități în acest domeniu, se impune ca acestea să acționeze într-un sistem integrat la nivelul unităților administrativ teritoriale. În acest sistem se integrează ca principale structuri, poliția română, jandarmeria, corpul gardienilor publici care, pe timpul executării activității de ordine și siguranță publică, se află în relații de interdependență, fiind obligate să coopereze permanent și să intervină împreună pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și asigurarea climatului de siguranță publică.

Conform concepției de reorganizare a activităților efectivelor de ordine publică a Inspectoratului General al Poliției Române se urmărește, în principal, apropierea de populație a poliției prin asigurarea prezenței polițistului în mijlocul comunității, în vederea rezolvării cu operativitate și profesionalism a problemelor cu care se confruntă cetățenii. Este adevărat că în Municipiul București se produc zilnic acte de violență și se aduc atingeri patrimoniului public și privat, însă numărul acestora este în continuă scădere, ca urmare a activităților pe care le desfășoară poliția capitalei, în colaborare cu structurile menționate anterior.

În acest context, precizăm că atâta timp cât este recunoscut faptul că rata criminalității în Municipiul București este cu mult mai mică decât cea înregistrată în majoritatea capitalelor europene, acest lucru confirmă pe deplin eficiența acțiunilor polițienești, deși resursele materiale și umane sunt încă insuficiente.

În acest sens, menționăm câteva elemente din evidența operativă la nivelul capitalei și anume: în trimestrul I al anului 2004 au fost înregistrate 8974 de infracțiuni săvârșite de autori necunoscuți, față de 10120 înregistrate în trimestrul I al anului 2003. În aceeași perioadă au fost rezolvate prin identificarea autorilor 2628 de cauze, care inițial au fost înregistrate ca infracțiuni săvârșite de autori necunoscuți. Tot în trimestrul I - 2004 au fost învinuiți, inculpați 5200 de autori de fapte penale, din care 2641 au fost prinși în momentul săvârșirii faptei. Este adevărat că nu în toate cazurile victimele infracțiunilor pot intra în posesia bunurilor și valorilor cu care au fost prejudiciate însă, în primul trimestru al acestui an, prejudiciul a fost recuperat într-o proporție de 59%.

În legătură cu nivelul actual de dezvoltare al dotării logistice a poliției capitalei, despre care se pune problema în interpelare, trebuie precizat că în ultimul an s-au făcut acumulări importante, atât ca urmare a alocării unor resurse bugetare, cât și prin atragerea de fonduri externe prin care s-au finanțat programe sectoriale de dezvoltare logistică și s-a achiziționat tehnică de calcul, rețele pentru transmisii de date on line. Nivelul dotării nu poate fi comparat cu cel al poliției din capitalele europene, însă programele investiționale pe termen mediu și scurt prevăd o apropiere de aceste standarde.

Potrivit legii, poliția nu mai execută activități de însoțire a coloanelor oficiale și, în consecință, vă rugăm să observați că "polițiștii nu-și pierd timpul supraveghind traseele și cortegiile interminabile ale demnitarilor aflați la putere", ci își desfășoară în mod onest activitatea în limitele stabilite prin legile în baza cărora funcționează. Singurul punct în care, într-adevăr, aveți dreptate este acela că polițiștii beneficiază de mijloace reduse, echipament și tehnică, dar, așa cum am arătat încercăm să asigurăm alinierea din acest punct de vedere la standardele europene și mondiale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul deputat dorește să facă vreun comentariu la acest răspuns?

 
 

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Îmi permit să fac un scurt comentariu cu privire la răspunsul pe care l-am primit. Deci, am reținut cu atenție răspunsul pe care l-am primit cu privire la interpelarea pe care am adresat-o acum două săptămâni. Eu am adresat o întrebare, o interpelare Ministerului Administrației și Internelor pentru că am constatat de mai multă vreme că insecuritatea cetățeanului simplu din București și nu numai, este cea mai gravă problemă sau una dintre cele mai grave cu care se confruntă omul, cetățeanul simplu, indiferent că se află pe stradă, la domiciliu în autoturismul personal. Siguranța cetățeanului în municipiul București este sub orice critică și ar trebui să facem efortul să înțelegem acest lucru și îndeosebi factorii responsabili care au sarcină să asigure siguranța cetățeanului. Nu cred că este bine și nu cred că este normal să ne îmbătăm cu apă dulce și să operăm cu date statistice și comparații cu alte țări. Pe noi trebuie să ne preocupe ceea ce facem la noi aici în țară, or, acest lucru se omite și am constatat de mai multe ori, în mai multe ocazii și împrejurări că la interpelările parlamentarilor se răspunde în mod superficial. Răspunsuri de dragul de a ne afla în treabă, or, aici noi ridicăm pe diverse domenii și probleme, probleme esențiale pe care le recepționăm de la cetățeni, de la cei care ne-au trimis în Parlament, nu pentru noi neapărat, o facem în interesul general și dacă acest lucru s-ar înțelege de către cei care au datoria să rezolve problemele în diverse domenii de activitate, noi am fi deosebit de satisfăcuți. Așteptăm deci în continuare ca interpelările parlamentarilor să fie mai serios analizate, iar răspunsurile să fie mult mai bine gândite și echilibrate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru doamna deputat Liana Naum, rog pe domnul Adam Crăciunescu, secretar de stat, să răspundă cu privire la subvențiile la produsele animaliere. Mai înainte a stat 5 minute lângă mine și mi-a comunicat că așteaptă să asculte răspunsurile și dacă va fi nemulțumită o să-le comenteze. (Vociferări în sală.)

 
 

Domnul Adam Crăciunescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, stimate coleg.

Deci, comentați la faptul că nu este chiar acum în sală și este pe hol?

Domnule ministru, transmiteți-i răspunsul în scris ca să nu am discuții.

 
 

Domnul Adam Crăciunescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Îi transmit răspunsul în scris.

Domnul Miron Vasile dacă este? Transmitem răspunsul în scris.

 
Aurel Daraban

Pentru domnul Aurel Daraban? Este. Aș fi dorit să vină și din partea Ministerului Justiției, pentru că ați adresat interpelarea la două ministere, dar Ministerul Justiției nu s-a prezentat și atunci rog pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru să vă răspundă în numele Ministerului de Interne. Doriți să comentați puțin? Bun.

Aveți cuvântul, domnule Mircea Alexandru, să oferiți acest răspuns la interpelarea domnilor Marian Motoc, Aurel Daraban și Tudor Baltă.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimați domni deputați,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră nr.1408 prezentată în ședința Camerei Deputaților din 5.04 prin care solicitați intervenția în favoarea Regiei RATC Constanța cu privire la obținerea unei suprafețe de teren, am onoarea să vă comunic următoarele.

Așa cum rezultă din conținutul demersului, suprafața de teren în litigiu a fost atribuită foștilor proprietari prin decizia civilă nr.33/C din 2004 pronunțată de Curtea de Apel Constanța. Potrivit art.124 din Constituția României republicată, Justiția se înfăptuiește în numele legii fiind unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Totodată, în art.129 din Legea fundamentală se stipulează că împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate au la dispoziția căile de atac pe care le pot exercita în condițiile legii. În contextul acestor dispoziții legale cu caracter imperativ și în conformitate cu principiul separației puterilor în stat, ministrul administrației și internelor nu are competență să intervină pentru anularea, desființarea sau modificarea unei hotărâri judecătorești pronunțată într-un dosar civil de către o instanță de judecată.

În aceste condiții, părțile angrenate în proces pot negocia pentru a ajunge la o soluție convenabilă și amiabilă cu privire la destinația suprafeței de teren pe care o dispun sau trebuie să se conformeze hotărârilor instanței de judecată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

S-a prezentat și Ministerul Justiției? Nu.

Domnule Daraban dacă aveți vreun comentariu de făcut la acest răspuns? Nu. Vă mulțumesc.

 
 

Pentru domnul deputat Ștefan Baban, domnul Metin Cerchez, dacă s-a prezentat din partea Ministerului Justiției? Poftiți?

Din partea Ministerului Sănătății s-a prezentat cineva? Da.

 
Andrei Ioan Chiliman

Răspundeți atunci domnului deputat Andrei Chiliman cu privire la situațiile de conflict, de interese ale membrilor Comisiei Agenției Naționale a Medicamentului și al Consiliului Științific al Agenției.

 

Domnul Aurel Nechita (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, înregistrată la Camera Deputaților, privind situațiile de conflict de interese ale membrilor conducerii Agenției Naționale a Medicamentului și ai Consiliului Științific a Agenției Naționale a Medicamentului, referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, vă pot spune următoarele:

Agenția Medicamentului din Franța, cu denumirea actuală Agenția franceză de securitate sanitară a produselor de sănătate, are în prezent atribuții mai largi decât Agenția Națională a Medicamentului, având în jurisdicție și produse cosmetice, reactivi, produse lavabile din sânge, motiv pentru care gestionarea tuturor acestor activități se sprijină, în afară de personalul propriu, pe un consiliu științific, pe un consiliu de administrație, numeroase comisii, comitete, subcomisii, grupuri de lucru și experți externi.

Membrii consiliilor, comisiilor, comitetelor, subcomisiilor, grupurilor de lucru, precum și experții externi trebuie să-și declare interesele la numire și să aducă la zi aceste declarații de interese ori de câte ori intervin modificări.

Pe web site-ul agenției, este publicată lista membrilor consiliilor, comisiilor, comitetelor, subcomisiilor, grupurilor de lucru precum și experților externi împreună cu interesele pe care le dețin. (Sunt prevăzute în anexă).

Se poate observa că membrii consiliilor, comisiilor, comitetelor, grupurilor de lucru, precum și experții externi dețin o paletă largă de interese pornind de la acțiuni în industria farmaceutică până la sponsorizarea participării la congresele de specialitate.

Reglementările prevăd că membrii instanțelor științifice care au interese conflictuale să se recuze și să nu participe la ședințe sau să facă obiectul unor cereri de derogare pentru situații excepționale.

Tipul de interes care creează probleme în discuții și motivele derogării trebuie să fie consemnate în procesul-verbal al ședinței respective. Explicația acceptării acestui sistem constă în faptul că majoritatea experților din domeniul medico-farmaceutic și de alte agenții ale medicamentelor din Uniunea Europeană colaborează ocazional sau regulat cu industria farmaceutică pentru cercetare, evaluare, consiliere și sunt plătiți de industrie pentru aceste activități.

Agenția europeană pentru evaluarea medicamentelor de la Londra care autorizează prin procedură centralizată medicamentele realizate prin înaltă tehnologie își desfășoară activitatea științifică în comitete, grupuri de lucru și folosesc un corp de 3000 de experți europeni.

Membrii comitetelor, grupurilor de lucru și experții trebuie să-și declare interesele conform modelului din anexa 2.

Tot pe web site este publicată componența diferitelor comitete științifice, precum și lista experților. Consultarea intereselor acestora se poate face pe bază de solicitare scrisă.

Agenția Națională a Medicamentului a preluat din modul de organizare al Agenției franceze existența consiliului științific și consiliului de administrație, a comisiilor de autorizare, de punere pe piață, de certificare a regulilor de bună practică, de fabricație, de practică în stadiul clinic precum și utilizarea experților externi.

Conform Ordonanței de urgență nr.125 din 1998, atribuțiile Consiliului științific al Agenției Naționale a Medicamentului constă în emiterea de reglementări referitoare la activitatea profesională a agenției, reglementări care transpun în majoritatea reglementărilor europene, iar atribuțiile consiliului de administrație constau în stabilirea politicii financiare a agenției.

Atribuțiile referitoare la autorizarea de punere pe piață sunt îndeplinite de personalul agenției, experții externi ai agenției și comisia de autorizare, de punere pe piață care este formată numai din personalul Agenției Naționale a Medicamentului.

Conform modelului francez, în ordonanța de urgență a Guvernului nr.125/1998 a fost introdusă ideea declarării intereselor de către membrii consiliului științific și consiliului de administrație. Modelul de declarații de interese folosit inițial de agenție a fost modelul agenției europene.

Există declarațiile de interese ale membrilor Consiliului științific al Agenției Naționale a Medicamentului, constituit în baza Ordinului Ministerului Sănătății și Familiei nr.30 din 15.I.2002 și nr.995 din 11.XII.2002, și Consiliul de administrație al agenției, constituit în baza Ordinului Ministerului Sănătății și Familiei nr.852 din 6.XI.2002 și nr.994 din 11.XII.2003 precum și Ordinul nr.299 din 3.IV.2003, precum și modificările ulterioare care sunt prevăzute în anexă.

Prin Hotărârea Consiliului științific al Agenției Naționale a Medicamentului nr.6/2004 și Hotărârea Consiliului de administrație al agenției nr.7/2004, au fost aprobate forme mai detaliate ale declarațiilor de interese cu referiri și la membrii familiei lor (anexele 4 și5), având ca model declarația de interese ale Agenției europene.

În cel mai scurt timp, pe web site-ul Agenției Naționale a Medicamentului vor fi publicate declarații de interese ale membrilor conducerii Agenției Naționale a Medicamentului, Consiliului științific și Consiliului de administrație în noul format aprobat de Consiliul științific și Consiliul de administrație al agenției.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Chiliman dorește să comenteze răspunsul care l-a primit.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Sigur, conflictul de interese rămâne conflict de interese oricât de frumos ar fi ambalat în diverse țări din Europa. Iar la noi conflictul de interese generează monștri. Ca atare, eu nu am pus întâmplător aceste întrebări ministerului, pentru că de fapt în aceste două organisme de conducere ale Agenției Naționale a Medicamentului, în consiliul de administrație și în consiliul științific sunt persoane care au interese evidente în industria medicamentului. Și există, din păcate, o serie de situații în care aceste persoane au favorizat firme ale familiilor lor sau a unor cunoscuți, tocmai pentru că se aflau în aceste poziții. Nu voi da acum exemple, voi lăsa libertatea unei noi interpelări pe care sper ca ministerul să o analizeze cu toată responsabilitatea și să vadă exact la ce poate să ducă conflictul de interese și de ce nu este bine ca să adoptăm în aceste organisme ca să facă parte persoane care sunt în situații de conflict de interese.

Am mai avut niște întrebări acolo la care, din păcate, nu mi s-a răspuns, de câte ori s-au recuzat persoanele de acolo când s-au aflat efectiv în fața unor decizii care priveau firmele lor sau ale familiei lor. Sigur, că eu nu cred că s-a recuzat vreunul pentru că aș fi primit răspuns, s-a recuzat de cinci ori domnul Popescu, domnul Ionescu sau nu știu cine...

Or, sistemul nu funcționează la noi. La noi, oamenii nu înțeleg sau se fac că nu înțeleg legile. Și dacă există o lege, știți foarte bine că mai sunt tot felul de interpretări în aplicarea ei. Tocmai din cauza asta nu este bine să avem persoane aflate în situații evidente de conflict de interese care să ocupe funcții de decizie în asemenea instituții.

Or, această derogare, făcută sigur la cererea actualei majorități P.S.D. la lege, eu am avut amendamentele mele, au fost respinse. Am cerut, dimpotrivă, să nu facă parte nimeni care e în conflict de interese din aceste două organizații. Puteau să angajeze experți, așa cum fac alții, afară, să angajeze experți punctuali pe anumite chestiuni foarte tehnice, foarte precise care, într-adevăr, persoanele respective să-și declare interesele și să spună exact în situația respectivă care este cea mai bună soluție de adoptat.

Dar nu să îi aibă ca oameni de decizie permanenți pe acești oameni care sunt în situații de conflict de interese. Deci, asta este o problemă care rămâne și care este, după părerea mea, o pată pe modul în care funcționează, din păcate, anumite instituții și această chestiune generează forme de corupție instituționalizată și cred că ar trebui să nu adoptăm neapărat primul model care ne convine din ce se întâmplă pe afară, ci dimpotrivă să adoptăm un model care să blocheze orice formă de corupție din fașă la noi în țară unde, sigur, fenomenul are și altă dimensiune și oamenii nu au practica acestor lucruri.

Acesta a fost motivul acestei interpelări. Eu vreau să spun că, sigur, răspunsul este un răspuns tehnic, dar eu nu sunt de acord cu faptul că în loc să mi se răspundă la întrebările pe care le-am pus, mi s-au adus exemple din străinătate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți, domnule ministru, să mai faceți vreun comentariu la comentariul domnului deputat? Nu.

 
Ștefan Baban

Pentru domnul deputat Ștefan Baban va răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, cu privire la reforma în justiție.

Vă rog, doamna ministru!

 

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1396/2004, adresată ministrului justiției, referitoare la reforma justiției, vă comunicăm următoarele:

Un aspect esențial în realizarea reformei sistemului judiciar, îl reprezintă adoptarea legilor cu privire la organizarea judiciară, statutul magistraților și Consiliul Superior al Magistraturii. În prezent, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul magistraților au fost retrimise de către plenul Camerei Deputaților la Comisia juridică, după ce au fost adoptate de Senat, la sfârșitul anului 2003.

Proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii este în curs de definitivare.

Independența și imparțialitatea justiției reprezintă principiile care guvernează întreaga reglementare, instituindu-se obligația respectării independenței judecătorilor de către toate persoanele, organizațiile, autoritățile și instituțiile, ținându-se seama de faptul că și Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită respectării acestui principiu.

În statele candidate, proiectul urmărește atât consolidarea independenței justiției ca putere de stat, independența funcțională, cât și a independenței membrilor corpului magistraților, independența personală. În desfășurarea carieri magistraților, rolul esențial va fi acordat Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent, a cărui organizare și funcționare se reglementează prin lege organică.

Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenței justiției, are rol activ în organizarea și desfășurarea concursurilor de admitere în magistratură, de capacitate, promovare precum și în cadrul procedurilor de evaluare a activității profesionale, ori de selectare a candidaților pentru funcțiile de conducere sau în elaborarea regulamentelor adoptate potrivit legii.

De asemenea, sunt înaintate spre dezbatere Parlamentului proiectul noului Cod penal și proiectul noului Cod civil.

Referitor la selecția, pregătirea și perfecționarea magistraților, precizăm că la data de 8 noiembrie 2003, Ministerul Justiției a organizat, în baza dispozițiilor art.65 din Legea nr.92/1992, astfel cum a fost republicată, modificată și completată și Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea unor posturi vacante de judecător, concursul pentru ocuparea unui număr de 350 de posturi vacante de judecător la nivelul judecătoriilor.

Numărul total al candidaților declarați admiși a fost de 9 și după numirea în funcție, prin Decretul Președintelui României nr.11 din 2004, aceștia au fost cuprinși în programele de pregătire și perfecționare continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii.

În ceea ce privește formarea profesională continuă și evaluarea periodică a magistraților, aceasta urmează a fi aprobată printr-un program de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

Promovarea magistraților și accesul la funcțiile de conducere se va face prin concurs organizat anual de Institutul Național al Magistraturii din dispoziția Consiliului Superior al Magistraturii și a ministrului justiției.

Măsurile de combatere a corupției asumate de Ministerul Justiției, prin adoptarea strategiei naționale anticorupție 2001-2004, vor fi continuate prin adoptarea strategiei pe perioada 2005-2007, ca unic instrument de politici publice anticorupție. Aceasta va fi orientată spre implementarea cadrului legislativ și instituțional deja creat în colaborare cu toate instituțiile publice afectate de fenomenul corupției sau care prezintă vulnerabilități la corupție cu societatea civilă, organizațiile nonguvernamentale și organizații internaționale.

În analiza activității puterii judecătorești trebuie să se țină seama de o serie de factori obiectivi care după 1990 au determinat nemulțumirea cetățenilor cu privire la înfăptuirea actului de justiție.

Modificările legislative de amploare din ultimii ani, complexitatea și creșterea numărului de cauze cu care sunt sesizate instanțele, în condițiile în care numărul judecătorilor nu a fost majorat semnificativ, iar mulți dintre aceștia sunt la începutul carierei și nu au suficientă experiență, sunt doar câteva dintre elementele care au condus la o percepție negativă asupra actului de justiție.

Reforma va privi în primul rând consolidarea independenței justiției, Ministerului Justiției îi va reveni un rol nou, acela de administrator al sistemului judecătoresc, având ca preocupări asigurarea celerității actului de justiție, crearea tuturor condițiilor materiale necesare bunei desfășurări a activității instanțelor de judecată, aprofundarea relației cetățean-justiție și stabilirea principalelor obiective ale politicii penale și elaborarea noilor acte normative pe care le impune fiecare etapă de dezvoltare economico-socială a României.

Prin urmare, Ministerul Justiției rămâne responsabil de funcționarea justiției ca serviciu public, investiții și administrare, motorul legislativ de integrare europeană și de relații internaționale.

În ceea ce privește Consiliul Superior al Magistraturii, prin legea organică de organizare și funcționare a sa, se are în vedere eliminarea oricăror suspiciuni privind posibilitatea puterii politice de a influența activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, căruia îi sunt transferate toate competențele ministrului justiției legată de statutul și cariera magistraților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna ministru.

Domnul Ștefan Baban dorește să comenteze acest răspuns.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Foarte scurt, domnule președinte. Rămân dezamăgit de ceea ce a spus doamna ministru, cu tot respectul pe care i-l port, altceva așteptam de la dumneaei. Am să revin și am să fac o altă interpelare în care am să cer mai concret pe puncte să-mi răspundă la niște treburi. Consider în continuare că reforma în justiție e o fata morgana.

Vă mulțumesc.

 
Mircea Toader

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Mircea Toader dorește să primească un răspuns de la Ministerul Sănătății cu privire la implicațiile desființării secției de medicină internă de la Spitalul municipal Galați.

 

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Toader, privind implicațiile desființării secției de medicină internă de la Spitalul municipal Galați, vă pot confirma următoarele:

Conform prevederilor art.3 din Ordinul ministrului sănătății nr.217/2003, Ministerul Sănătății a aprobat trecerea secțiilor de medicină internă și chirurgie generală, a bunurilor și personalului din cadrul acestor secții de la Spitalul municipal "Elisabeta Doamna" Galați, care s-a reorganizat în Spitalul de psihiatrie "Elisabeta Doamna", la Spitalul județean de urgență "Sfântul Apostol Andrei" Galați.

Prin reorganizarea noilor secții de medicină internă 1, 2 și medicină internă 3 ale Spitalului județean de urgență "Sfântul Apostol Andrei" Galați, secții rezultate prin aplicarea prevederilor ordinului sus menționat, paturile secției de medicină internă preluate au fost redistribuite conform noii structuri aprobate.

Afirmația referitoare la retrogradarea șefului secției de medicină internă din fostul Spital Municipal "Elisabeta Doamna" Galați, nu corespunde realității deoarece a fost preluat postul de medic de medicină internă și nu funcția de șef de secție medicină internă, dat fiind faptul că la spitalul județean existau deja trei șefi de secție prin concurs care aveau ocupată această funcție la Spitalul de urgență "Sfântul Apostol Andrei" din Galați.

Secția de chirurgie generală a fostului Spital Municipal "Elisabeta Doamna" Galați funcționează ca secție "Chirurgie III" a Spitalului județean Galați, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Sănătății nr.217/2003, conducerea acestei unități revenindu-i obligația de a organiza modul în care funcționează secția nou preluată, astfel încât să-și poată desfășura activitatea în condiții corespunzătoare evitându-se evenimentele nedorite ce ar putea să apară din motive profesionale, organizatorice și ale nerespectării condițiilor igienico-sanitare.

În conformitate cu regulamentul nr.76/1982, funcționează în cadrul Spitalului județean de urgență "Sfântul Apostol Andrei" din Galați două linii de gardă pentru chirurgie generală, organizarea graficului de gărzi este o obligație ce revine conducerii Spitalului "Sfântul Apostol Andrei" din Galați.

La solicitarea conducerii spitalului de urgență "Sfântul Apostol Andrei" din Galați, s-a aprobat încă o linie de gardă de chirurgie.

De asemenea, pot afirma că la solicitarea Spitalului județean de urgență "Sfântul Apostol Andrei" din Galați, a fost pusă în vedere adresabilitatea crescută față de aceste servicii, s-a înființat cu aprobarea Ministerului Sănătății, prin Ordinul Ministrului nr.406/2003, un compartiment de geriatrie și gerontologie.

În structura Spitalului județean de urgență "Sfântul Apostol Andrei" nu se află nici un compartiment de balneologie.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Toader dacă doriți să comentați acest răspuns.

 
 

Domnul Mircea Toader:

Da, domnule președinte.

Domnule ministru, sigur că vreau să comentez.

De la data când am făcut eu această interpelare, am avut mână bună, domnul director al Direcției de sănătate publică Galați, domnul Nechita a ajuns secretar de stat, îl felicit. Probabil că noi trebuie să facem sesizări și promovăm permanent oameni din Galați, cred că o să mai fac acest lucru.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin! Doamna ministru Constantinovici, vă rog să-i transmiteți în scris răspunsul la interpelarea transmisă de domnul deputat Metin Cerchez care nu este în sală.

 
 

Domnul Mircea Toader:

Da. Să revin, domnule președinte...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mă scuzați...

 
 

Domnul Mircea Toader:

Sigur că obiectul interpelării era o situație pe care domnul secretar de stat Nechita o cunoaște foarte bine. Trebuie ca secția de medicină internă din Spitalul municipal să se mute efectiv cu toate structurile spitalului județean, lucru de altfel solicitat chiar de domnia sa printr-o adresă 3097/17.IV., prin care dă și noua structură a Spitalului de urgență cu cele trei secții, unde practic trebuia să-și desfășoare activitatea fosta secție de chirurgie din cadrul Spitalului municipal.

Până în prezent nu s-a făcut acest lucru. Sigur că după cele semnalate de mine sper în continuare că se va efectua acest transfer. Dacă domnul Nechita a ajuns la această poziție, cred că va dispune actualului director al Direcției de sănătate publică și directorului de la Spitalul județean Galați să intre în legalitate fiindcă, de peste un an de zile, se merge în această ambiguitate în defavoarea clară a sănătății publice la nivelul orașului Galați sau municipiului Galați, ca să nu mai spun că practic trei medici de valoare de la secția de chirurgie a Spitalului municipal nici măcar nu fac gărzi, gărzile la nivelul celei de-a 3-a ture de gardă, cum spunea domnul ministru, le fac alți medici decât cei care sunt specializați, din datele care le am, nefiind specialist în domeniu.

Rog personal acum, pe domnul secretar de stat, să intervină cu autoritatea dânsului și să intre în legalitate, să poată fi mutat, trecând peste problemele personale, știu că e foarte delicat în acest sistem medical, sunt destul de multe orgolii, dar e spre binele cetățeanului din Galați să se mute o dată pentru totdeauna această secție și cred că o va face, neavând nici un termen, nu mi-a spus nici un termen dânsul, dar poate-mi spune în completarea răspunsului meu când va intra practic această mutare efectiv.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți să faceți un comentariu, la comentariul domnului deputat, domnule ministru? Nu.

 
 

Pentru domnul deputat Ioan Miclea. O să-i transmiteți în scris răspunsul pentru domnul deputat.

 
Costache Mircea

Domnul Mircea Costache doriți răspunsul pe loc și comentați după aceea? Da.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, vă putem comunica următoarele:

Ancheta disciplinară declanșată în cauză s-a realizat prin intermediul comisiei de disciplină din cadrul Colegiului județean al medicilor Mureș care, în urma administrării probelor necesare soluționării cauzei, a constatat că moartea pacientei Guță Loredana a fost neviolentă. Moartea s-a datorat anemiei acute posthemoragice consecutive intervenției nefrilotonomiei percutanate, cu hemoragie masivă postoperatorie nediagnosticată.

În ceea ce privește tehnica operatorie, s-a apreciat că domnul profesor doctor Boja Radu a procedat corect, a efectuat drenajul traiectelor de nevrostomie și al cavităților în scop hemostatic și nu cu tuburi simple de nefrostomie, lucru care demonstrează maturitatea profesională și anticiparea posibilelor complicații hemoragice. Prezența lichidelor sangvinolente în cavitatea pleurală și peritoneu nu se datorează unor leziuni accidentale ale pleurei plămânului sau organelor intraperitoneale, afecțiunea urologică completă, cu risc hemoragic major, impunând o intervenție chirurgicală pe măsură la o bolnavă cu imunocompetență diminuată, marcată de o hepatită cronică, factor care au putut contribui spre o evoluție nefavorabilă a cazului cu un final nefericit.

S-a constatat că abordul percutanat al calculului coraliform de tip C, presupune cel mai mare risc hemoragic și deci un profesionalism și o tehnică pe măsură și că cea mai frecventă complicație la această intervenție este hemoragia ca urmare a unei leziuni vasculare la puncția sau dilatarea traiectului de defrostonie percutanată, în timp ce postoperator hemoragia poate fi asociată cu ruptura unei fistule arteră venoase sau a unui pseudoanevrism atât bolnavei cât și aparținătorilor acesteia, recomandându-li-se nefrolitotomia clasică, fiindu-le expuse riscurile majore care grefează nefrilototomia percutanată, riscuri asumate de pacientă sub semnătură.

În concluzie, în urma unei anchete bine fundamentate, a rezultat nevinovăția domnului doctor Radu Boja. Argumentația de mai sus este fundamentată pe următoarele documente pe care le anexăm: decizia comisiei de disciplină nr.20 din 13.XII.2001, validată de Consiliul județean al Colegiului medicilor Mureș; decizia comisiei de disciplină nr.167 din 21.III.2002, precum și sentința civilă nr.6530 din 16.VII.2002 prin care Judecătoria sectorului 1 București a respins cererea părinților decedatei care contestau deciziile susmenționate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat, dacă vreți să comentați.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De obicei, subiectele interpelărilor parvin cum e și normal din teritoriu, din circumscripția electorală pe care o reprezentăm în Parlament. De data aceasta, problema în discuție a rezultat în urma unei audieri la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.

Este un caz dramatic. Familia care a cerut audiere ne-a făcut cunoscut, cu documente, și ne-a relatat în amănunt cum fiica lor de 25 de ani a murit la câteva ore după o intervenție chirurgicală făcută de Radu Boja la Clinica de urologie din Târgu - Mureș.

Problema este ceva mai amplă și mai complicată decât a prezentat-o domnul ministru, și este și de competența justiției, întrucât un dosar aflat la Parchetul Târgu - Mureș stagnează, la intervenția unui domn senator, de foarte multă vreme.

Eu aștept un răspuns mai pertinent și mai util în cauză, pentru că se pare că au existat niște incidente neplăcute și cu alte persoane, înainte de cazul în discuție, și după acesta. Se poate întâmpla ca un cadru medical, un chirurg reputat, la un moment dat, datorită vârstei, problemelor personale și în contexte cu totul deosebite să nu mai poată avea performanța cunoscută, ci, dimpotrivă, să aibă eșecuri foarte multe, care se finalizează cu astfel de cazuri cu totul și cu totul ieșite din comun.

Nu intrăm în terminologia științifică de strictă specialitate, care a vrut să dea aici impresia că oamenii se află întotdeauna acolo pe mâini bune; dimpotrivă, familia care a suferit o asemenea grea pierdere, a încercat printr-o acțiune în justiție, să preîntâmpine, să nu mai ajungă și alții în asemenea situații.

Aștept, deci, și un răspuns de la Ministerul Justiției în aceeași problemă, iar domnului ministru îi amintesc un lucru pe care dânsul nu l-a pomenit în răspunsul pe care mi l-a dat, și anume că Institutul de specialitate "Mina Minovici" a dat un cu totul și cu totul alt verdict, arătând că, de data aceasta, a fost responsabil și chirurgul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
Ștefan Baban

Pentru domnul deputat Ștefan Baban, tot domnul Aurel Nechita va răspunde la o interpelare legată de bolile spitalelor românești.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, vă putem comunica următoarele: infecțiile nozocomiale sunt o categorie aparte de infecții, care apar în relații cu actul medical, atât la pacienți, cât și la personalul de îngrijire.

Acest tip de infecții se înregistrează în mod curent în toate unitățile sanitare, în special în cele cu paturi, din întreaga lume.

În România, infecțiile nozocomiale sunt boli cu raportare obligatorie, numerică, de către toate unitățile sanitare cu paturi. Datele înregistrate în cursul anului 2003 sunt prezentate în anexă.

După cum se poate observa, incidența raportată a infecțiilor nozocomiale în România este cu mult sub nivelul celor din țările Europei de Vest și din Statele Unite ale Americii, respectiv sub 1% în România, față de 7, până la 10% în celelalte țări.

Pentru supravegherea infecțiilor nozocomiale, Ministerul Sănătății și Familiei a elaborat o serie de acte normative, precum Ordinul Ministrului nr.190/1982, care aprobă normele tehnice privind prevenirea și combaterea infecțiilor intraspitalicești, modificat și completat prin Ordinul nr.185/2003 pentru aprobarea normelor tehnice privind asigurarea curățeniei, dezinfecției și sterilizării în unitățile sanitare, și Ordinul Ministrului Sănătății și Familiei nr.984/1994 privind supravegherea, prevenirea și controlul infecțiilor nozocomiale.

În prezent, Ministerul Sănătății și Familiei a elaborat un proiect de ordin privind condițiile minime de autorizare sanitară a unităților sanitare cu paturi, care se află în curs de avizare. Este un act normativ care este prevăzut și în Legea nr.270, Legea spitalelor.

Se află în curs de elaborare, de asemenea, un ordin privind supravegherea, prevenirea și controlul infecțiilor nozocomiale, care va actualiza Ordinul Ministrului Sănătății nr.984/1994 în domeniul atribuțiilor și responsabilităților ce revin unităților sanitare cu paturi.

Monitorizarea permanentă a problemei infecțiilor nozocomiale este efectuată prin acțiuni tematice, de inspecție sanitară, organizate de Ministerul Sănătății și Familiei, cât și prin acțiuni de inspecție sanitară care se desfășoară periodic la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene, având ca obiectiv respectarea normelor igienico-sanitare și utilizarea substanțelor de curățenie, decontaminare și dezinfecție.

Astfel, la începutul acestui an, Ministerul Sănătății și Familiei a organizat acțiuni de inspecție a respectării normelor igienico-sanitare, în special în maternități. Au fost controlate 195 de maternități din țară și au fost aplicate 41 de sancțiuni contravenționale.

Problema actuală cu care se confruntă Ministerul Sănătății și Familiei este subraportarea infecțiilor nozocomiale, sau mai bine zis neraportarea lor corectă și reală de către unitățile cu paturi.

Prin urmare, obiectivele ministerului în acest domeniu sunt orientate în mod deosebit pe creșterea numărului de raportări al infecției intraspitalicești, adică pe situația reală din spitale. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Ștefan Baban înțeleg că dorește să comenteze acest răspuns. Poftiți.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule ministru, nu știu cum ați făcut dumneavoastră procentul ăla. Probabil că ați făcut procentul înainte de a desființa spitale, și nu după ce le-ați desființat.

A doua problemă, și foarte importantă. Aceste spitale au fost predate spre administrare Consiliilor județene. Consiliile județene nu se ocupă de a le aduce la o stare de funcționare normală, înțelegând prin asta reparații curente și capitale. Și ar merita să vizitați, și vă invit chiar în județ la mine, să vizitați și să vedeți cam cum arată spitalul județean. Să vedeți de ce pături, cearceafuri, ca să nu vorbesc de aparatură, deci de ce dotare se bucură acel spital.

Pot să vă mai informez că anul acesta, cam în fiecare an, în municipiul Botoșani a fost o înmormântare. Comentariile sunt de prisos. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ioan Miclea tot nu s-a prezentat.

Vă rog, domnule ministru.

Domnule Ștefan Baban, dați-mi voie să dialoghez cu domnul ministru, care urmează să-îi răspundă în scris domnului Ioan Miclea, care nu s-a prezentat pentru a primi răspunsul.

 
Ludovic Mardari

În continuare, vă rog să răspundeți domnului Ludovic Mardari, în legătură cu situația dificilă în care se află absolvenții Universității de Medicină din Timișoara.

   

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Data trecută am prezentat doar o parte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să prezentați pe scurt. Vă rog, acum prezentați două sau trei.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

În primul rând, vreau să-mi exprim nemulțumirea că de foarte multă vreme sunt plasat spre sfârșitul listei pentru acordarea de răspunsuri la interpelări sau întrebări.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am întocmit eu această listă, stimate coleg.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Sau, se mai întâmplă să primesc doar răspunsuri în scris, deși de fiecare dată am solicitat ca aceste răspunsuri să fie date și de la tribuna Parlamentului, ca să pot da o replică.

Totuși, am impresia că intenționat se procedează în acest mod. Poate că s-a întâmplat ca la una dintre interpelări să fiu puțin mai vehement. Îmi cer scuze, dacă am deranjat pe cineva, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ovidiu Brânzan, și are următorul conținut.

Abordez în cele ce urmează situația dificilă în care se află unii absolvenți ai Universității de Medicină din Timișoara, care după stagiatură, dacă nu reușesc la examenul de rezidențiat, se află în imposibilitatea de a-și găsi un loc de muncă.

Demersurile pe care le fac pentru a primi ajutor de șomaj sunt sortite eșecului, deoarece un astfel de sprijin financiar se acordă doar cu negație de la Ministerul Sănătății și Familiei, că nu există locuri de muncă, negație care se obține foarte greu.

În comparație cu alte categorii de absolvenți cu studii superioare, este o discriminare ca tinerii medici, care au primit drept de liberă practică, să nu beneficieze de ajutor de șomaj, dacă nu-și pot exercita profesia pentru care s-au pregătit ani de zile.

În sprijinul celor afirmate anterior, vă ofer exemplul medicului Gabriel-Dragoș Vișan, domiciliat în Timișoara. A primit drept de liberă practică a medicinii generale, în ianuarie 2004. La examenul de rezidențiat a acumulat doar 894 de puncte, față de minimum 910, pentru a fi declarat admis.

Negăsindu-și de lucru, s-a adresat Direcției de Sănătate Timiș, în vederea primirii unui ajutor de șomaj. I s-a răspuns că ajutorul de șomaj se poate acorda numai dacă obține negație de la Ministerul Sănătății și Familiei, că nu există locuri de muncă în județul Timiș. A solicitat negația la minister, în data de 16 ianuarie 2004, revenind la 1 martie 2004, dar n-a primit nici un răspuns.

Domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți, atât privind situația generală prezentată, cât și cazul particular al medicului Gabriel-Dragoș Vișan, din Timișoara. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule ministru.

 
 

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, domnule deputat, vă pot comunica următoarele.

Conform Legii nr.41/16.01.2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar, în art.7 se prevede: "Persoanele prevăzute la alin.3 nu beneficiază de dreptul la ajutor de șomaj pe o durată de 2 ani de la data încheierii perioadei de stagiatură, decât în condițiile în care prezintă dovada că nu există posturi vacante în rețeaua sanitară, corespunzătoare nivelului de pregătire al acestora, eliberată de către Ministerul Sănătății și Familiei".

Alin.2 al art.8 prevede: "După stagiatură, medicii de medicină generală, medicii stomatologi și farmaciștii pot lucra în condiții contractuale în cabinetul medicului specialist de medicină de familie, de stomatologie generală, respectiv al farmacistului specialist.

Față de cele sus-menționate, precizăm că, respectând prevederile Legii nr.41/2002, Ministerul Sănătății și Familiei a solicitat, începând cu ianuarie 2004, Direcțiilor de sănătate publică, posturile vacante de medic de medicină generală, medic stomatolog și, respectiv, farmacist cu drept de liberă practică în unitățile sanitare aflate în subordinea acestora. Aceste posturi sunt publicate săptămânal de Ministerul Sănătății și Familiei în ziarul "Viața medicală".

În concluzie, prin aplicarea Legii nr.41/2002, care se referă strict la categoriile profesionale de medic de medicină generală, medic stomatolog și farmacist cu liberă practică, Ministerul Sănătății și Familiei nu poate elibera respectivele negații, atât timp cât unitățile sanitare din rețeaua sanitară organizează concursuri de ocupare pe post pentru absolvenții facultăților de medicină și farmacie cu drept de liberă practică.

Și mai pot adăuga, în acest moment, că dacă în județul Timiș marea majoritate a posturilor sunt ocupate, sunt județe în România unde nu avem medici, nu avem farmaciști. Sunt sate, sunt comune și, practic, Ministerul Sănătății și Familiei, atât timp cât are locuri vacante, nu poate elibera această negație, chiar dacă unui tânăr îi este foarte greu să se depărteze de casă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat Mardari.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Aș vrea doar să precizez că nu am ce să comentez în ceea ce privește prima parte a răspunsului primit de la domnul secretar de stat.

Mă nemulțumește partea ultimă a acestui răspuns. Face referire la faptul că acel tânăr care are domiciliul în Timișoara ar putea să practice meseria de medic în altă parte, în alt județ din țară, dar uită să precizeze că venitul pe care îl obține acel medic este atât de mic, încât - practic - nu-și poate plăti cazarea și nu se poate descurca departe de domiciliu; cheltuielile pe care trebuie să le facă sunt mult mai mari decât cele pe care le-ar face cu propria existență în județ.

Din acest motiv, eu consider că, dacă s-a pregătit timp de 6 ani și nu i se oferă posibilitatea să-și exercite profesia în condiții bune, de exemplu, această sugestie de a lucra în alt județ, ar trebui susținută și cu niște fonduri suplimentare - nu? -, având în vedere că el va trebui să se mute în alt județ.

Ei, în ceea ce privește această parte a răspunsului, sunt total nemulțumit. Oricum, problema rămâne. În județul Timiș sunt foarte mulți absolvenți ai Facultății de Medicină, care n-au nici un fel de venit, nu desfășoară nici un fel de activitate și nu beneficiază de ajutor de șomaj, așa cum se întâmplă în cazul absolvenților cu studii superioare de altă specialitate, care beneficiază de astfel de ajutor de șomaj.

Rămâne, totuși o discriminare. Nu li se solicită inginerilor sau, știu eu, altor categorii profesionale, să se deplaseze în alt județ pentru a-și exercita profesia. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Mai sunt și alte interpelări? Nu mai sunt.

În aceste condiții, dați-mi voie să închei ședința de astăzi destinată prezentării răspunsurilor orale la interpelări.

Ne vedem mâine dimineață, întâi la intervenții politice, și apoi pentru dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora 19,20.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 septembrie 2019, 12:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro