Ioan Andrei
Ioan Andrei
Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 29-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004

11. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului:  
  11.4 Ioan Andrei
 
consultă:

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

În continuare, domnul ministru Nica, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației, are de dat patru răspunsuri și v-aș ruga să le dați pe toate, fără a le dezvolta pe fiecare pe rând. Eu vă spun obiectul lor și dumneavoastră le dezvoltați pe rând.

Prima întrebare se referă la stadiul actual al tehnologiei informației; a doua - la funcționarea sistemului electronic de atribuire a autorizațiilor de transport internațional; a treia - la rezultatele liberalizării pieței comunicațiilor; și a patra - măsurile luate de dumneavoastră pentru mărirea gradului de securitate în domeniul electronic.

Vă rog.

Au fost puse aceste întrebări de domnul deputat Andrei Ioan.

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Răspunsurile la întrebări le voi lua în ordinea pe care le-a citit domnul președinte Dorneanu și vă rog să-mi dați voie să prezint un rezumat al acestor răspunsuri, ele sunt foarte elaborate, și să-mi îngăduiți să-i prezint răspunsul complet domnului deputat, după terminarea acestei intervenții la microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult pentru această inițiativă.

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În anul 2001 România practic nu conta în Europa în domeniul tehnologiei informației, din acest motiv a fost nevoie de o acțiune extrem de dinamică și de bine pusă la punct, ca să putem să recuperăm decalajul pe care îl aveam față de țările membre și chiar față de unele țări candidate la Uniunea Europeană.

Din acest punct de vedere, astăzi, când discutăm, România nu numai că și-a îndeplinit angajamentele pe care le avea față de Uniunea Europeană și de la acel calificativ înjositor de țară pe care l-am avut, că România nu are resursele umane necesare pentru discutarea acestui capitol în raportul de țară pe anul 2000, România este astăzi considerată exemplu și acest lucru este recunoscut atât de către comisarul de specialitate Liikanen, cât și de directorul general al Direcției pentru societatea informațională, Fabio Colasanti.

Premiile pe care le-a obținut România în această perioadă au venit să confirme acest avans extrem de susținut pe care l-a avut România, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic de achiziții publice, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic național, România fiind considerată exemplu în Europa din punctul de vedere al introducerii serviciilor care, bineînțeles, au menirea să elimine birocrația și corupția.

Utilizatorii de internet de la 2-3% cât aveam în 1999-2000 astăzi procentajul acestora a atins cifra de 16-25% stând mult mai bine decât celelalte țări, majoritatea țărilor candidate ne devansează doar 3 țări candidate, care sunt mai bine situate, iar din punctul de vedere al indicatorilor serviciilor on-line România este înaintea tuturor celorlalte țări care au fost candidate ca și noi la Uniunea Europeană, ba chiar este considerată înaintea unui număr important de țări membre deja a Uniunii Europene.

Sigur că acest lucru a permis ca în prezent societatea informațională să fie considerat domeniul de succes și domeniul de reușită, de referință pe care România îl are în Uniunea Europeană.

Scopul utilizării internetului este evident diferit, foarte mulți dintre cetățenii României utilizează acest mijloc modern pentru a-și desfășura activitatea zilnică, astăzi fiind posibil să-ți plătești taxele on-line, să apelezi la servicii de internet banking-home banking să cauți formulare, să iei formulare și chiar să-ți trimiți diferite declarații on-line fără ca pentru această să fii nevoit să te deplasezi la sediul unei instituții de stat.

Despre cifra de afaceri ca să vă spun câteva lucruri, domnule deputat, poate ar trebui să menționez doar cifra pentru anul 2004, 4.600.000.000 de euro, care înseamnă aproape 10% din p.i.b.-ul României. Deci o progresie extraordinară, practic o dublare a acestei cifre de afaceri, față de ceea ce exista în România acum 4 - 5 ani.

Cu permisiunea dumneavoastră, să-mi dați voie să vă citesc răspunsul la cea de-a doua întrebare, sistemul electronic de atribuire a autorizațiilor de transport internațional de marfă. Această decizie pe care am luat-o s-a datorat faptului că în România există mult mai multe camioane și mult mai multe cereri de transport decât autorizații care le dau alte țări, e drept. Ca să vă dau rezultatele unei ultime analize, în România există, să spunem, 10 mii de camioane și există, conform numărului de autorizații pe care România le-a primit de la țările pe care noi le avem partenere în cadrul Conferinței europene a miniștrilor transporturilor, practic, cu o singură ieșire a unui camion pe lună, ceea ce, evident, este extrem de puțin și pentru a avea un criteriu extrem de transparent de atribuire a acestor autorizații, am luat decizia ca acestea să fie realizate de calculator pe baza unui algoritm matematic care a fost stabilit de către Ministerul Transporturilor, asociația profesională împreună cu noi.

Astăzi toți operatorii de transport internațional de marfă din România își obțin autorizații de transport exclusiv prin intermediul internetului. Întrebarea nr.1.

Nr.2. Până astăzi, și m-am uitat pe o cifră ca să vă dau și o cifră foarte recentă, erau eliberate peste 1004 de autorizații. Ținând cont că perioada de eliberare a fost decembrie, ianuarie, februarie și câte zile au fost din martie, numărul este absolut impresionant.

Sigur că toată lumea acum este fericită și vorbesc de transportatorii care, într-adevăr, se ocupă cu activitatea internațională de transport de marfă pentru că, pe de o parte este un sistem extrem de transparent. Toată lumea, chiar dacă nu sunt mulțumiți toți, pentru că în mod evident numărul, nevoia de autorizații de transport este mai mare decât câte autorizații are România în acest moment și în special pe relația Ungaria, Serbia Serbia-Croația și Ucraina care sunt principalele ieșiri spre vest ale României, unde numărul de autorizații este foarte mic și ne creează probleme imense nu numai nouă, transportatorilor, în primul rând, și cred că acest exemplu vine să confirme ceea ce spuneam la prima întrebare: că România a reușit să găsească în această perioadă de timp răspunsuri precise la probleme precise sau răspunsuri concrete la probleme concrete. Și acesta este un exemplu, acest sistem este considerat bună practică în Uniunea Europeană și România a primit felicitări pentru că nimeni nu se aștepta să avem o reacție atât de rapidă la o problemă care încă nu este rezolvată într-un număr foarte mare de țări europene.

La fel, răspunsul detaliat, domnule deputat, am să vi-l dau după această intervenție.

A treia întrebare. Anul 2003 a fost un an în care am avut o piață liberalizată. Care sunt rezultatele la mai mult de un an din momentul deschiderii competiției? Din păcate, în 1998, România a avut o șansă unică, să deschidă competiția și această șansă a irosit-o prin decizia de a prelungi un monopol în domeniul comunicațiilor pe o perioadă de 5 ani de zile. Din acest motiv nu am putut să facem această operațiune de liberalizare decât de la 1 ianuarie 2003, am făcut-o într-o manieră extrem de exactă, România a fost prima țară europeană care a adoptat acquis-ul comunitar în domeniul comunicațiilor în luna iunie a anului 2002. Astăzi, deși numărul de operatori de telefonie nu este cel pe care l-am așteptat noi, mă refer la operatorii naționali, foarte multe servicii la ora actuală au o competiție care este benefică și mă refer la faptul că în luna ianuarie 2003 au apărut primii operatori de telefonie internațională, prețul a scăzut astăzi cu 60%, ceea ce sigur că se regăsește în factura pe care o au de plătit cei care utilizează asemenea servicii.

În domeniul comunicațiilor naționale și locale au apărut primii doi operatori care, sigur, oferă servicii limitate, dar faptul că decizia pe care noi am luat-o a fost aceea de a nu pune nici o barieră și că cine are bani să investească și nu are nevoie de nici un fel de licență de la guvern sau de la orice altă instituție a statului a făcut ca cei care doresc să activeze în acest domeniu să nu aibă practic nici o barieră.

Din acest motiv, România este considerată exemplu și, în permanență, atunci când se discută despre modelele de deschidere a competiției în comunicații, România este permanent solicitată pentru a prezenta acest model de succes. Și-au depus, până în prezent, 1800 de companii, notificarea pentru a presta servicii de comunicații electronice, au fost alocate 20 de milioane de numere de telefon, 15 companii încheiase racordul de interconectare cu Romtelecomul, iar 11 milioane este numărul de clienți în serviciile de telefonie fixă și mobilă. E un număr impresionant și vă aduc aminte că cifrele, acum câțiva ani de zile, ne situau undeva foarte jos. Sigur că e nevoie de o nouă abordare în acest moment față de abordarea numerică, este nevoie să ne aplecăm mai mult către cei care au venituri reduse și acest lucru vom face în zilele următoare când voi publica ordinul de ministru privind strategia în serviciul universal care va avea adresabilitate directă pentru cei care au venituri mici, astfel încât a utiliza telefonul, a utiliza internetul să nu fie un serviciu la îndemâna doar a celor care au bani, ci să fie un serviciu la îndemâna celor care au nevoie de aceste servicii.

A patra întrebare, domnule deputat, am aici răspunsul complet și am să-mi permit să vi-l înmânez, este pe măsura dezvoltării internetului, securitatea constituie o preocupare. Sigur că da, și din acest motiv am și luat măsuri ca să fie pedepse foarte dure, inclusiv cu închisoarea, pentru toți cei care utilizează acest gen de infracționalitate și care ne creează tuturor probleme. Pe de o parte naționale, pentru că sunt unii care creează viruși, ne strică calculatoarele, sistemele informatice, iar, pe de altă parte, alții care vor să practice furtul prin intermediul calculatorului.

Din acest motiv, România, în continuare, se află de foarte mulți ani pe un nemeritat loc 4-5 în lume, din punct de vedere al criminalității și infracționalității, pentru că aici este inclusă și pirateria software. Prin măsurile pe care le-am luat, România având una dintre cele mai dure legislații în domeniul pedepsirii criminalității informatice, am reușit să reducem foarte mult numărul celor care, de exemplu, dădeau comenzi frauduloase pe internet în SUA și uitau să mai plătească sau dădeau un număr de card fals, ceea ce a și făcut ca în vreo doi ani de zile nici un card din România să nu mai fie acceptat de marile site-uri de comerț electronic. Toate aceste lucruri le-am eliminat pentru că am fi ajuns într-o situație periculoasă în care pedepseam 22 de milioane de români pentru câteva minți înfierbântate care nu știu și nu înțeleg ce înseamnă să respecți legea și să respecți concetățenii.

De asemenea, am dat drumul unui portal - www. efraudă. ro unde colectăm aceste cereri. Chiar ieri am văzut o sesizare venită din SUA, cineva care vânduse un telefon mobil pe internet. Pe toți îi prindem, lucrăm foarte îndeaproape cu organele specializate ale statului, cu poliția, cu ceilalți, Parchetul, cei are au atribuții în acest domeniu, și vrem să fim siguri că toți cei care fură intră în pușcărie și până acum avem rezultate deosebite din acest domeniu, lucru care este din nou recunoscut de partenerii noștri.

Un al doilea este sistemul www.ceris.ro care este centrul de expertiză și răspuns la cererile de securitate. Vă aduc aminte că acum 2 luni de zile, un celebru virus care a făcut victime în toată lumea, afectând multe calculatoare a fost semnalat prima dată în România de acest centru crisc.ro și vrem să întărim colaborarea acestui centru de expertiză cu toate celelalte centre de semnalare timpurie ale diferitelor atacuri informatice care apar, astfel încât utilizatorii români să fie și protejați și avertizați din timp.

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Acestea au fost răspunsurile la întrebările pe care mi le-ați adresat și vă dau răspunsurile complete.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Andrei, dacă doriți să comentați aceste răspunsuri?

Domnul Ioan Andrei:

În primul și în primul rând îi mulțumesc domnului ministru.

Doar două aspecte am. Într-adevăr, legat de autorizațiile de transport, su-a mai remediat acele dubii cum se dau etc., dar poate trebuie găsită o soluție și pentru cei care nu au un număr destul de mare de mașini, pentru că am înțeles că se face o medie în funcție de numărul de autorizații, iar unii poate nici nu mai ajung într-un an de zile să beneficieze de aceste autorizații. Asta ar fi prima problemă.

Iar a doua este legată de faptul că știu că foarte mulți sau aproape nimeni din prestatorii de servicii de telefonie fixă nu mai doresc să facă o dezvoltare în telefonia rurală. Știu că era vorba de constituirea unui fond gestionat de, să spunem, prin ANRC, gestionat de Ministerul Comunicațiilor, unde cred că această urgentare a constituirii acestui fond va fi necesară, pentru că încă mai avem zone unde telefonia nu este dezvoltată în mediul rural. Nu este rentabil, într-adevăr, dar trebuie făcut ceva și acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriți să răspundeți acestor întrebări? Vă rog, pe scurt, ca și data trecută.

Domnul Dan Nica:

Referitor la autorizațiile de transport este real faptul că noi alocăm autorizațiile proporțional cu numărul de camioane pe care îl are fiecare operator. Nu am găsit un alt criteriu care să fie mai obiectiv și mai transparent. Dacă fiecărui camion din România îi revine 0,25 autorizații de Ungaria, dau un exemplu, sau dacă vreți cifra exactă, îi revine 5 autorizații de Ungaria pe an, ceea ce înseamnă mai puțin de o autorizație la două luni, în mod evident, calculatorul în acest mod alocă aceste autorizații de transport auto.

Sigur că am introdus și o corecție, pentru că nu toți pleacă în același timp, nici spre Ungaria, nici spre Ucraina, nici spre Bulgaria și atunci am introdus preferințele de traseu, astfel încât fiecare să poată să direcționeze către traseele unde are contracte încheiate în mod tradițional, respectând în același timp acest criteriu obiectiv și transparent al parcului auto pe care îl deține fiecare companie de transport internațional de marfă.

Pot să vă spun, domnule deputat, că la introducerea acestui sistem nu am avut nici un fel de reclamație, am avut doar întrebări, oameni care nu înțelegeau de ce nu au voie să iasă din țară sau să obțină autorizație de Ungaria de câte ori aveau un contract încheiat. Din păcate, vă repet încă o dată problema nr.1 a României, astăzi, o constituie insuficiența numărului de autorizații de transport. Sunt 50 de mii de autorizații de Ungaria, 4500 sau 5000 de Serbia și la care se mai adaugă Ucraina la fel un număr de 5000 sau nu știu câte autorizații. Insuficient.

Practic, România la ora actuală, dintr-un anumit punct de vedere, are o barieră care poate să fie extrem de periculoasă pentru transportul de mărfuri al României. Și o să mă întrebați, bine, și asta e acum din 2004? Nu. Acum, pentru că acest lucru se simte cu acuitate, pentru că exportul României s-a dublat.

Exportul României dublându-se, exportul-importul, pentru că e vorba de un trafic în ambele sensuri, nevoia a crescut extraordinar de mult și sunt oameni care se chinuiesc, se duc, își pun camioanele pe trenuri pe sistemul rollont etc.

Din păcate, ceea ce noi trebuie să facem acum este să asigurăm un mecanism transparent și extrem de obiectiv de atribuire a acestor autorizații, astfel încât criteriul nr.1 să-l constituie, să spunem, în primul rând, existența unui contract de transport internațional de marfă și apoi, în funcție de parcul de autovehicole al fiecăruia, să primească numărul corespunzător de autorizații.

Fondul de serviciu universal, deci, domnule deputat, v-am spus că în următoarele zile va apare ordinul, dar pot să vă spun, am căzut de acord în urma discuțiilor cu operatorii că acesta să aibă o valoare de 0,8% din cifra de afaceri, minus veniturile de interconectare, veniturile de rooming și celelalte, ceea ce va crea un fond nu foarte mare, dar un fond suficient ca să putem să atacăm această problemă a telefonizării în mediul rural și aceasta fără a institui obligații în privința unor operatori care, sigur, l-ar face cu toții ineficient.

Din acest motiv, nici un operator din România nu mai are asemenea obligații de a presta servicii care sunt sub costuri în zone care nu acoperă costurile de investiție, aceasta fiind sarcina acestui mecanism prin legea pe care a aprobat-o Parlamentul, de serviciu universal. Mecanismul de intervenție este similar celui care există în Franța și Italia, țările care și la ora actuală, deși sunt extrem de dezvoltate, au 99% penetrarea telefoniei fixe și și-au păstrat totuși acest mecanism, pentru că și ei mai au câte un sătuc, câte un sat unde costurile de instalare a unei linii telefonice sunt foarte mari și, atunci și nici ei nu-și permit să-și oblige proprii operatori să desfășoare activități nerentabile.

Mai multe detalii voi fi bucuros să vi le dau după ce acest document va fi oficial, astfel încât să putem să-l discutăm împreună, dacă mai sunt observații.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 7:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro