Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

2. Dezbateri asupra Legii Codului Penal.
 
consultă fișa PL nr. 358/2003

Domnul Corneliu Ciontu:

Invităm în sală, să putem începe dezbaterile la primul proiect de lege.

Vă informez că și-au înregistrat prezența 282 de deputați, sunt absenți 63, din care 31 participă la alte acțiuni parlamentare.

Astăzi o să dezbatem Proiectul Legii Codului penal.

Invit Comisia juridică la locul respectiv.

Am să rog pe doamna ministru Tarcea Letiția să prezinte inițiativa.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiției.):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știu că suntem în Postul Paștelui, dar mă cheamă totuși Cristina.

Domnilor deputați,

Am plăcerea ca alături de dumneavoastră să parcurgem astăzi, să analizăm astăzi proiectul noului Cod penal, proiect de lege care reprezintă un pas important, aș putea spune chiar un pas de referință pentru reforma în justiție, el fiind unul dintre modalitățile prin care se urmărește sistematizarea și codificarea legislativă în această materie. Și nu pot să încep prezentarea acestui proiect de lege înaintate de a mulțumi sincer Comisiei juridice, care efectiv a lucrat pe texte și și-a adus o contribuție deosebită la definitivarea proiectului pe care astăzi îl aveți în față.

La elaborarea Proiectului Codului penal, comisia, alcătuită din reprezentanți de marcă ai dreptului penal românesc, reprezentanți ai Facultății de Drept, ai Consiliului Legislativ, reprezentanți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Supreme de Justiție la acea dată, a urmărit aplicarea și punerea în text a tuturor progreselor gândirii juridico-penale din ultimele 3 decenii, de asemenea, experiența acumulată într-o perioadă îndelungată de aplicare a Codului Penal și, de asemenea, preluarea tuturor dispozițiilor din documentele internaționale pe care România le-a ratificat sau la care România a aderat.

Proiectul este structurat în forma clasică, cuprinde o parte generală și cuprinde o parte specială, una dintre cele mai importante modificări cuprinse în partea generală vizând o nouă abordare a noțiunii de infracțiune și o nouă clasificare a acestora în crime și delicte.

Această clasificare permite juriștilor români, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană, să aibă același limbaj tehnic juridic cu juriștii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, această clasificare fiind consacrată pe plan european și desigur, această împărțire a infracțiunilor în "crime" și "delicte" a atras după sine o nouă modificare importantă, de substanță a dispozițiilor Codului penal, și anume, revizuirea și regândirea sistemului sancționator.

În ceea ce privește infracțiunea, în afară de definiția clasică a infracțiunii, Codul cuprinde dispoziții referitoare la cauzele justificative și la cauze care înlătură caracterul penal al faptei și, de asemenea, au fost regândite corespunzător dispozițiile consacrate pedepsei, așa cum am arătat, dar și individualizării acesteia, introducându-se două pedepse care nu existau ca atare în vechile dispoziții ale Codului penal, și anume munca în folosul comunității și sistemul pedepselor sub forma zilelor - amendă.

De asemenea, au fost introduse și instituții noi cum ar fi scutirea de pedeapsă și amânarea aplicării pedepsei, ceea ce dă o paletă, o gamă de individualizare mult mai largă magistratului.

De asemenea, pentru prima oară a fost reglementată instituția răspunderii penale a persoanei juridice și spun pentru prima oară, pentru că această chestiune este abordată de foarte mult în doctrina românească, încă din anul 1929, dar ea s-a impus cu necesitate, mai ales în realitatea prezentă, în legătură cu criminalitatea economică, cu criminalitatea organizată, cu traficul de persoane, de droguri sau de arme.

În ceea ce privește această nouă instituție a răspunderii penale a persoanei juridice, ea cuprinde ca sancțiune principală pedeapsa amenzii și, de asemenea, o multitudine de sancțiuni, de pedepse complementare, cum ar fi: dizolvarea persoanei juridice, suspendarea acesteia, interzicerea de a participa la proceduri de achiziții publice, afișarea hotărârii de condamnare.

Trebuie remarcat faptul că în acord cu dispozițiile constituționale, este interzis a se aplica o pedeapsă complementară persoanei juridice ce reprezintă un partid politic, sindicat, cult religios sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, și asta pentru a nu încălca dispozițiile constituționale privind dreptul la libertatea de asociere.

De asemenea, modificări de substanță cuprind dispozițiile referitoare la minoritate și la regimul sancționatoriu al minorilor. Cu această extrem de scurtă și de generală prezentare a părții generale îmi voi permite să adaug câteva cuvinte și cu privire la noile reglementări privind partea specială, o abordare nouă remarcându-se în sistematizarea părții speciale, oferindu-se ponderea și greutatea pe care o merită infracțiunile, respectiv crimele și delictele contra persoanei.

Așa cum am arătat, partea specială a proiectului tinde să realizeze o unificare a normelor de incriminare prevăzute în legi speciale, ea este structurată în 12 titluri, iar în cadrul titlului referitor la crimele și delictele contra persoanei au fost prevăzute, alături de crimele de genocid și tratamentele neomenoase, și alte crime contra umanității, săvârșite în cadrul atacurilor generalizate sau sistematice lansate împotriva populației civile, așa cum aceste fapte sunt descrise în statutul Curții Penale Internaționale.

De asemenea, titlul cuprinde și reglementări privind delictele contra manipulării genetice, ținând seama de dispozițiile unei alte convenții europene, Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Demnității Umane față de aplicațiile biologiei și a medicinei.

De asemenea, există titlul consacrat crimelor și delictelor de terorism care unifică reglementările în materia actelor de terorism, și în materia finanțării acestor acte; de asemenea, delicte contra exercitării drepturilor politice și cetățenești contra înfăptuirii justiției, infracțiuni care aduc atingere liniștii publice, siguranței circulației pe căile ferate și pe drumurile publice; de asemenea, delicte contra patrimoniului cultural și arhivistic național.

Pentru toate aceste considerente vă rugăm să aveți amabilitatea și să aprobați proiectul de lege în forma în care a fost adoptat și de către Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu. Îl rog pe domnul profesor Ion Neagu, președintele Comisiei juridice, să prezinte raportul.

Domnul Ion Neagu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul Legii Codului penal. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Inițiativa a fost supusă dezbaterii și propune soluții noi, acceptate pe plan european, cu privire la instituții precum infracțiunea, sistemul cauzelor justificative, al cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei, participația, sistemul sancționator în contextul general al unificării legislației penale europene și în special al integrării europene și euro-atlantice a României.

Proiectul preia unele dispoziții din Codul penal în vigoare, care au fost confirmate și a căror viabilitate a fost dovedită de practica judiciară a instanțelor române.

De asemenea, atât în partea generală a proiectului Codului penal, cât și în partea specială sunt introduse dispoziții care reflectă cerințele Constituției, cum sunt cele referitoare la extrădare, exigențele și standardele prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte. Prin structura sa, prin terminologia utilizată și formularea clară a dispozițiilor legale, proiectul Codului penal îndeplinește și una dintre cerințele Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului și anume, accesibilitatea legii.

La comisie au fost depuse amendamente din partea tuturor grupurilor parlamentare. Comisia a examinat proiectul de lege în ședințele din: 17-24 septembrie 2003, 2-8-22 octombrie 2003, 5-12-13-19-26 noiembrie 2003, 3-10-17-18 decembrie 2003, 10-11-12-16-17-18-19-23-24 și 25 februarie 2004. Dezbaterile au fost finalizate în ședința din 25 februarie 2004.

La lucrările comisiei au participat în calitate de invitați reprezentanți din conducerea Ministerului Justiției. De asemenea, la dezbateri au fost prezenți reprezentanți din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Administrației și Internelor, iar din partea Comisiei pentru elaborarea proiectului de Cod penal au participat domnul profesor George Antoniu și domnul profesor Avram Filipaș.

După dezbaterile cu caracter general s-a trecut la examinarea pe articole a legii, concomitent cu examinarea amendamentelor depuse în scris în termen sau formulate verbal în cursul dezbaterilor, de către membrii comisiei.

În urma supunerii la vot, unele amendamente au fost admise, iar altele au fost respinse, unele au fost retrase de către inițiatorii acestora.

În concluzie, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, Proiectul Legii Codului penal, cu amendamente admise, prevăzute la Anexa 1, și cele respinse, în Anexa 2.

La dezbaterile finale, din numărul total al membrilor comisiei, de 24 de membri, au fost prezenți 22. În raportul cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu. Cine se înscrie la dezbateri generale? Domnul deputat Augustin Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Regret lipsa de entuziasm la aceste dezbateri, pentru că acum putem spune, în sfârșit, în sfârșit ni s-a înfățișat un act spre aprobare care întrunește dezideratele de mult expuse ale partidului nostru în materie legislativă. Este nevoie de elaborarea unui sistem nou legislativ, este nevoie de o anume structurare, este nevoie, de, ceea ce în limbaj tehnic spunem, o nouă codificare. Este foarte bine că s-a renunțat la metoda cârpelilor în materie legislativă, cârpeli care s-au dovedit totdeauna neproductive și ni se înfățișează un act esențialmente nou. Este esențialmente nou prin concepția pe care ne-o înfățișează cu privire la problemele generale ale penalului, cu privire la problemele speciale ale incriminării infracțiunilor și ale pedepselor aferente.

Vreau să dau un cuvânt de apreciere colectivului Ministerului Justiției, care a elaborat acest proiect de Cod penal, este rezultatul unei munci deosebite, este rezultatul unei concepții unitare ce ni se înfățișează. Este adevărat că putem face discuții cu privire la concepția ce ni s-a înfățișat, și în cadrul Comisiei juridice aceste discuții au fost purtate și sper că vor fi purtate benefic și în plen, dar nu este mai puțin adevărat că aveam nevoie de o asemenea concepție unitară.

În al doilea rând, vreau să dau o deosebită apreciere lucrărilor desfășurate de colegii mei din Comisia juridică care au avut o contribuție deosebită, și vedeți anexat raportului comisiei acea cărticică a amendamentelor dezbătute, poate cea mai bogată din actuala legislatură, care vi se propun a fi dezbătute aici în fața domniilor voastre. Este rolul de a aprecia în mod deosebit contribuția parlamentarilor din grupul nostru parlamentar, a colegului nostru Văsălie Moiș, ale cărui amendamente pertinente au fost în mare majoritate admise.

Vă supunem domniilor voastre în aceste condiții, spre dezbatere, un act de o concepție integrală și de o deosebit de atentă selectare a textelor. Aceasta nu însemnează că putem să fim mulțumiți de rezultatul care a fost obținut. Este rolul dezbaterilor să le clarifice. V-am vorbit despre o anume distanțare conceptuală, v-am vorbit și vă vorbesc acum de o problemă de principiu. În legislația noastră, pe care am construit-o împreună până acuma, există o multitudine de fapte considerate penale, considerate infracțiuni, acele infracțiuni ce se numesc "prevăzute în legi speciale".

Dacă doriți să realizăm o reală codificare, asemenea paraziți penali trebuie să dispară și toate faptele ce trebuie sancționate să fie cuprinse în această carte de bază - dacă vreți, "constituție a penalului". Nu s-a făcut prea mult în această situație și ne vom trezi că va trebui să facem profunde modificări în toată legislația noastră, în toate acele legi speciale care prevăd infracțiuni, pentru a realiza o corelare. Dacă se pornea de la ideea unei unități de reglementare, se putea ajunge mult mai ușor la soluția acestei reglementări, fără paraziții care nu interesează și complică viața instanțelor penale.

În ceea ce privește noutățile aduse - răspunderea penală a persoanelor juridice, articularea cu legislația europeană în domeniu -, aș vrea să atrag atenția asupra unei împrejurări: nici o lege, oricât de europeană ar fi ea, nu devine viabilă, nu devine aplicabilă, nu-și găsește eficiența dacă nu este ancorată în realitățile socio-economice ale acestei țări, dacă nu este ancorată în realitățile care generează fapte infracționale. Și, din acest punct de vedere, mai avem de lucru. Mai avem de lucru în a curăța structura infracțională prevăzută în Codul penal, în raport de un anume imobilism, o anume inerție care, totuși, în acest cod - ce se dorește modern -, ne-a ancorat. Este vorba de persistența unor infracțiuni pe care le considerăm obișnuite, dar care, în devoluțiunea economiei de piață - și privim în viitor -, n-o să-și mai găsească locul, cel puțin în forma în care au fost prevăzute. Mă refer la infracțiunea de speculă, cu toate aspectele ei, astfel cum este prevăzută în actualul Cod penal.

Există o problemă sensibilă, fără nici un fel de discuție, o problemă care privește esența democrației, și anume libertatea de exprimare. Aici s-a încercat să se facă ceva.

Meritul Comisiei juridice, de disciplină și imunități - care a reușit eliminarea infracțiunii de "insultă" - este incontestabil, dar nu-mi plac jumătățile de măsură.

Eliminarea așa-zisei infracțiuni de "calomnie", mai ales în forma în care este ea prevăzută acum în Codul penal, demonstrează că nu este o faptă de gravitate infracțională - și-și poate găsi reparația normală în procedurile civile, unde-i este locul -, și că se impune în continuare - și este punctul nostru de vedere.

În ceea ce privește această libertate de exprimare, s-au formulat foarte multe temeri în dezbaterile publice care au avut loc. S-a considerat că anumite infracțiuni, anumite modalități de prevedere a acestor infracțiuni pot să fie folosite împotriva acelora care trebuie să-și exprime liber gândul în mass-media, în plenurile adunărilor de orice fel și de orice natură.

Desigur că orice lucru, cât de bun, poate să fie folosit împotriva celor care l-au creat. Vă dau exemplul fuziunii nucleare, care a dus la un progres uluitor în istoria omenirii, dar care a dus și la Hiroșima și Nagasaki.

Păstrând proporțiile, această bombă - a folosirii incorecte a unor dispoziții din Codul penal - persistă; este o problemă a aplicării și a bunei-credințe. Dar, până să ajungem la problema aplicării, pe noi ne interesează în primul rând prevederea și eliminarea a tot ceea ce reprezintă un pericol potențial.

Suntem pentru asigurarea unei libertăți de exprimare, suntem pentru asigurarea unei libertăți de exprimare în cadrele prevăzute de art.30 al Constituției, în limitele unei decențe normale a unei societăți civilizate, care-și găsește și instrumentele normale - și nu neapărat penale - de reprimare a tot ceea ce excede acest cadru al normalității.

Există o întreagă structură a unor infracțiuni economice. Eu îmi doresc un singur lucru: ca toate aceste prevederi să fie aplicate, atunci când trebuie, cu toată fermitatea. Pentru că, să nu uităm, Codul penal reprezintă un instrument puternic pentru asanarea unei vieți sociale. Și noi dorim ca acest instrument să fie unul bun.

În aceste condiții vom participa la dezbateri, sub aceste auspicii ne vom spune punctul de vedere și, evident, sub aceste auspicii dorim ca România să aibă o legislație penală fermă, modernă și, nu în ultimul rând, umană.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Cine mai dorește să se înscrie la dezbateri?

Domnul deputat Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Doamnă ministru,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cred că este indiscutabil faptul că este nevoie de un nou Cod penal. Actualul Cod penal în vigoare este vechi de peste 30-35 de ani. A fost modificat de multiple ori și era necesară o nouă abordare sistemică, abordare ce să vă ofere, pe de o parte, un cadru coerent tuturor acestor modificări iar, pe de altă parte, să ofere o perspectivă nouă, cu privire la evoluțiile în domeniul dreptului penal.

Din acest punct de vedere, noul Cod penal prezintă elemente de noutate, prezintă elemente care se înscriu în linia dreptului penal modern. Și aș face câteva exemplificări:

  • răspunderea penală a persoanei juridice, pentru prima dată consacrată în legislația românească - un lucru impus, firesc, de evoluția societății românești și de evoluția juridică internă;
  • o nouă sistematizare a infracțiunilor - în crime și delicte -, sistematizare ce corespunde exigențelor contemporane și dezbaterilor existente în doctrina dreptului penal;
  • de asemenea, o nouă sistematizare a sistemului pedepselor și - ca element de o noutate absolută - introducerea categoriei zilelor - amendă; apreciem ca fiind un fapt pozitiv și care rezolvă multe dintre problemele sistemului anterior;
  • de asemenea, sistemul cauzelor justificative și al cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei - sisteme care pot fi apreciate ca fiind un progres față de sistemul existent.

De asemenea, în "Partea specială" a Codului penal sunt reglementări noi, care corespund evoluțiilor din dreptul penal, consacrând și infracțiuni care țin, de exemplu, de mita electorală - care nu erau până acum în legislația penală, în Codul penal -, infracțiuni care țin de protecția vieții private; alte elemente care țin de hărțuirea sexuală - fapte care, până recent, în Codul penal erau puțin articulate.

Totuși, acest Cod penal rămâne cu unele limite. Aș fi vrut să spun, cu toată convingerea, că este un nou Cod penal. Nu este în totalitate un nou Cod penal. Foarte multe dintre articolele vechiului Cod penal sunt preluate. Și, pe bună dreptate, la un moment dat se va spune că acest lucru este firesc; instituții consacrate, instituții care și-au dovedit viabilitatea trebuiau să fie menținute - și este adevărat. Dar eu spun că prea multe dintre vechile instituții și dintre vechile concepte au fost menținute. Și se putea face un pas înainte.

Sunt convins că, aici, în dezbaterea din plen, urmând dezbaterea din Senat, precum și prin procedura medierii, se vor mai realiza și alți pași spre modernizarea acestui Cod penal. M-aș referi aici la definiția infracțiunii. Aici este o chestiune care ține de optică, de dezbatere teoretică. Menținerea, în continuare, în definiția infracțiunii, a "pericolului social" - ca trăsătură a infracțiunii -, în concepția mea, reprezintă un regres față de concepția europeană în materie. Menținerea art.181 reprezintă un regres față de evoluția europeană în materie. Sunt chestiuni de dezbatere a acestor aspecte și evident că va fi locul aici să le analizăm.

Deci, din acest punct de vedere, cred că se mai poate face mai mult în vederea modernizării acestuia. Ca să nu vorbim de capitolul consacrat libertății de exprimare.

Să ne reamintim că, de la varianta inițială a Ministerului Justiției, cu câteva prevederi absolut discutabile, - dar care au fost eliminate -, s-a ajuns la o formulă mai echilibrată, prin eliminarea insultei și prin consacrarea - totuși - penală a calomniei.

Exigențele - credem noi - europene în materie ar cere ca, în materia libertății de exprimare, aceste limite penale să dispară. În materia libertății de exprimare, orice sancțiune penală are un efect prohibitiv, de cenzură a acelora care ar avea dreptul, într-o societate democratică, să expună liber punctele și opiniile, pentru a asigura o guvernare mai bună.

Libertatea de exprimare este consacrată în sistemele democratice pentru a cenzura guvernanții, pentru ca cei guvernați să aibă dreptul să-i supună controlului pe cei care-i conduc. Din acest punct de vedere, incriminarea penală reprezintă, repet, un factor de inhibare a acelora care ar putea critica, într-o formă sau alta, actele acelora care conduc.

Soluția pe care am propus-o - și există și un amendament în acest sens - este ca, în materie de calomnie, incriminarea să rămână la nivelul dreptului civil, al sancțiunilor care pot fi administrate pe cale civilă, și nu pe cale penală.

În materie de calomnie, sancțiunea nu trebuie să fie trimiterea sub incidența penalului, ci trimiterea sub incidența civilului, a daunelor care pot fi solicitate în instanță.

Dacă se va menține, totuși, forma actuală din Cod - propusă și trecută prin comisie -, în cazul calomniei, pedeapsa este a zilelor - amendă. Și, tot potrivit Codului, coroborat cu un alt text, numărul minim de zile - amendă este între 20 și 120. Și, având în vedere că judecătorul poate aplica pentru fiecare zi - amendă un cuantum între 100 de mii și l milion, iată că, pentru orice infracțiune de calomnie, se ajunge la o pedeapsă între 20 de milioane și 120 de milioane.

Credem că la actualul nivel al salariilor, dacă vreți, din România, sau la actuala prosperitate materială, un asemenea cuantum este prea ridicat. Și el poate avea, iarăși, un efect de cenzură, un efect prohibitiv în calea acelora care ar trebui să beneficieze de libertatea de exprimare.

Deci, aici cred că se poate găsi o soluție: fie renunțarea - așa, ca și în cazul calomniei - și trimiterea calomniei în dreptul civil, fie coborârea cuantumului zilelor - amendă, pentru a le menține în limitele rezonabilului. Deci, aici cred că se pot face aceste lucruri.

Am dat doar câteva exemple și evident că șirul exemplelor poate continua, dar, evident că este rolul și locul plenului să facă aceste dezbateri pe marginea articolului, încât nu voi mai insista aici.

Iată coordonatele generale sub care Partidul Democrat va aborda responsabil dezbaterile la Codul penal, menționând că a fost o dezbatere de luni de zile, profesională și profesionistă în comisie.

Vreau să mulțumesc tuturor acelora care s-au implicat - de la reprezentanții comisiei și ai Ministerului Justiției, la distinșii colegi membri din comisia noastră -, care au stat și au analizat fiecare text pe toate fațetele, pentru a vă propune dumneavoastră o soluție viabilă.

Este firesc să nu fim de acord în toate punctele de vedere. Există concepții diferite, dar, per ansamblu, munca este lăudabilă și efortul trebuie să fie concretizat într-un proiect de Cod penal capabil să răspundă existențelor europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Cine mai dorește să se înscrie la dezbaterile generale?

Domnul deputat Székely Ervin-Zoltán. Poftiți.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Atunci când examinăm un proiect de lege atât de important cum este Codul penal, trebuie să punem câteva întrebări: de ce un nou Cod penal și de ce nu modificarea Codului penal existent?

Cred că practica a demonstrat că relațiile sociale s-au schimbat în așa măsură, încât este nevoie de o nouă abordare a politicii penale, este nevoie de formularea a noi priorități în ceea ce privește politica penală și, de aceea, se justifică adoptarea unui nou Cod penal.

După cum vedeți, în proiectul noului Cod penal sunt schimbate anumite capitole în "Partea specială", care reflectă și schimbarea de prioritate între diferite valori sociale pe care legiuitorul dorește să le apare, inclusiv prin mijloace specifice ale Codului penal, ale legislației penale.

Deci, din acest punct de vedere, credem că a fost nevoie de elaborarea acestui proiect de lege, a fost nevoie ca legea penală să reflecte acele schimbări majore care au avut loc în societatea românească, în ultimii 14 ani.

O a doua problemă este legată tot de "Partea specială", și anume reducerea pedepselor. Doctrina juridică a demonstrat faptul că forța de reținere față de comiterea infracțiunilor constituie inevitabilitatea răspunderii penale, și nu cuantumul pedepselor. Pot fi oricât de mari pedepsele, până când organele de urmărire și organele de cercetare penală nu sunt eficiente, o mare parte a infractorilor nu sunt aduși în fața justiției. Majorarea cuantumului pedepsei nu are nici un efect de a reține pe infractori de la comiterea faptelor antisociale.

Teoria juridică a demonstrat cu prisosință acest lucru și a fost nevoie ca și practica judiciară să îl ia în considerare. De altfel, în ultima perioadă, anumite pedepse au fost exagerat de mari și nu cred că au reflectat pericolul social pe care anumite fapte l-au reprezentat.

Desigur, cu toate acestea, considerăm că în anumite probleme punctuale este nevoie de modificarea actualelor texte, modificarea chiar și a textelor de lege prevăzute în noul Cod penal.

Uniunea Democrată Maghiară își rezervă dreptul de a susține acele amendamente care au fost respinse în cadrul dezbaterilor din comisie.

În ansamblu, având în vedere că acest proiect de lege reprezintă un pas înainte în ceea ce privește modernizarea legislației penale, că reprezintă un pas înainte în ceea ce privește politica penală în România, vom vota favorabil adoptării noului Cod penal.

Vă mulțumesc.

(În continuare, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Știrbeț, din partea Partidului Național Liberal.

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Adoptarea Codului penal reprezintă, fără îndoială, una din etapele extrem de importante în alinierea la normele europene a legislației românești.

Sigur că, în forma actuală, reglementările cuprinse în proiectul de Cod sunt mai aproape decât vechile reglementări și sunt mai aproape de Uniunea Europeană, de nevoile sociale și de exigențele alinierii la normele europene.

Vreau doar să fac o precizare aici legată de faptul că Grupul parlamentar liberal din Camera Deputaților a depus, încă din anul 2001, o propunere legislativă de modificare a Codului penal, propunere legislativă care, după opinia noastră, se armoniza foarte bine cu toate exigențele impuse de Uniunea Europeană.

Din păcate, Ministerul Justiției, în special doamna ministru, fost ministru al justiției, a ținut neapărat să nu adopte sau să nu dezbată proiectul inițiat de Grupul parlamentar al PNL, cu motivația că trebuie să existe și o anumită coloratură politică sau amprentă personală asupra prevederilor Codului penal.

Din păcate, cred că nu a fost o atitudine corectă. Mai mult, la această opinie s-a raliat, să spun, și grupul parlamentar majoritar din Camera Deputaților și, ca urmare, proiectul de lege propus de noi se respinge în ședința următoare, probabil, și se adoptă acest proiect propus de minister.

Sigur că este o situație care a trecut, este o situație pe care am dorit doar s-o semnalăm. Lăsând la o parte aceste lucruri, cred că putem spune că forma prezentată de modificare a Codului penal, sau noua formă a Codului penal reprezintă un progres, reprezintă o situație pe care putem s-o susținem și, ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține și va vota proiectul de Cod penal, în forma prezentată aici și cu amendamentele pe care le-am susținut și care vor fi susținute în continuare în plenul Camerei.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiș, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Partidul Social Democrat apreciază această lucrare juridică denumită "Codul penal", care astăzi este adusă în fața dezbaterii domniilor voastre ca o lucrare deosebită, având la bază o nouă filozofie în materie penală și respectând exigențele Uniunii Europene, a integrării României în structurile euro-atlantice.

Dincolo de aceste considerente, era absolut necesar să intervenim și să sintetizăm într-un Cod penal nou toate dispozițiile referitoare la infracțiuni, pentru că, așa cum știți, cum știe toată lumea, au fost multe încercări de cârpire a Codului penal prin diverse intervenții normative și era absolut necesar să ajungem în această fază.

Dintre noutățile - poate unele chiar în premieră - pe care le aduce Codul penal, aș vrea să amintesc câteva.

În primul rând, acest nou proiect de lege împarte infracțiunile în crime și delicte, ceea ce este foarte important pentru o individualizare mai clară și mai precisă a pedepsei și pentru luarea în considerare a tuturor circumstanțelor în ceea ce privește făptuitorul.

De asemenea, am dezincriminat insulta; am dezincriminat insulta, ea ieșind din perimetrul Codului penal.

Sigur, există unele păreri privind și dezincriminarea calomniei. Noi credem că am găsit o soluție rezonabilă, cu sancționarea cu zile - amendă pentru calomnie și, deocamdată, considerăm că este bine să rămână așa.

De asemenea, am reușit să dezincriminăm în Codul penal o infracțiune pe care majoritatea jurnaliștilor au contestat-o, și anume aceea de a dezincrimina simpla fotografiere a unei clădiri, locuințe sau case de vacanță. Noi am considerat că unele dintre aceste obiective au o valoare istorică, au o valoare documentară, o valoare arhitectonică și, în consecință, simpla fotografiere nu trebuie să intre în perimetrul penal.

Pe aceste considerente și multe altele, apreciem că proiectul Codului penal care vi se aduce astăzi în atenție trebuie dezbătut cu toată dispoziția dumneavoastră, cu toată atenția, pentru că este o lucrare foarte bine realizată atât de către inițiatori - comisia de inițiere a acestui Cod -, cât și de către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai dorește cineva să mai intervină la dezbateri generale?

Stimați colegi,

Înainte de a începe dezbaterea textelor acestui cod, acestei importante legi, dați-mi voie să vă prezint membrii Delegației Comisiei pentru politică externă din Consiliul Federației Ruse, delegație condusă de domnul Mihail Marghelov, care ne vizitează țara și se află la balconul Camerei. (Aplauze)

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog să urmăriți, stimați colegi, raportul comisiei.

Începem cu titlul legii, titlul I și titlul Capitolului I, unde comisia n-a avut intervenții. Dacă aveți dumneavoastră. Votate în unanimitate, toate.

Prin amendamentul 4, comisia ne propune un text nou care va deveni art.1. Sunt obiecțiuni la amendamentul 4. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Art.1 din forma inițială, comisia ni-l propune pentru o ușoară amendare. Urmăriți amendamentul 5. Sunt obiecțiuni? Admis amendamentul. Modificat art.1 care va deveni art.2.

La art.2 care prin renumerotare va deveni 3, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii 1. Votat în unanimitate.

Art.3 din textul inițial va deveni 4 și comisia are o mică intervenție redacțională prin amendamentul 9. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.4 care va deveni 5, comisia nu are amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.5 care va deveni 6, urmăriți amendamentul 11. O ușoară modificare. Nu aveți obiecțiuni? Este admis, modificat...

Vă rog frumos, certați-vă cu colegul dumneavoastră, domnul Leonăchescu.

Domnul Văsălie Moiș:

Dumneavoastră sunteți președintele, dumneavoastră "..

Domnul Valer Dorneanu:

Da, știți bine regulamentul că aceasta este treaba secretarilor să semnaleze cine vrea să ia cuvântul dintre cei care n-au dorit să se anunțe în prealabil, pentru a-i avea eu aici pe listă.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Avem un amendament respins, amendamentul 2 care vizează art.5, în care noi am zis un singur grad de comparație "se aplică legea mai favorabilă", nu "legea cea mai favorabilă". Pentru că dintre toate legile care apar într-o anumită succesiune una dintre ele este mai favorabilă, nu pot fi două sau mai multe legi mai favorabile. De aceea, din punct de vedere al corectitudinii redactării, nu ținem foarte mult la acest amendament, dar oricum, din punct de vedere al purității limbii, cred că este de acceptat. Aceasta este rațiunea pentru care am propus formula, când o dispoziție din legea nouă se referă la pedepse, "în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă". De altfel, principiul fundamental al dreptului penal este mitior lex, legea mai blândă, legea mai favorabilă, nu legea cea mai favorabilă. De aceea, vă rog să acceptați amendamentul nostru.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al comisiei, vă rog să răspundeți.

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Noi am discutat în comisie și am avut și un specialist de marcă, de față și aici, domnul profesor Cazimir, am menționat că se adoptă textul, având o exprimare corectă din punct de vedere gramatical. În ce mă privește și îl consult și pe domnul profesor Cazimir, de față, am putea renunța la "cea mai favorabilă" și am spune "mai favorabilă". În comisie însă domnul profesor Cazimir nu știu ce argumente ne-a expus, încât am menținut textul inițial.

Deci, domnule profesor Cazimir, la art.5, la amendamente respinse nr.crt.2, domnule profesor. Se aplică "legea mai favorabilă" și "cea mai favorabilă", ziceam inițial, și a rămas textul inițial.

În ce mă privește cred că Moiș are dreptate, am și zis, da, am înțeles. Cum bine știți era vorba de principiul mitior lex, adică aplicarea legii mai blânde. Și cred că expresia mai favorabilă este suficientă și poate fi reținută observația făcută de colegul nostru Moiș.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numai că în situația în care în discuție sunt trei legi, două dintre ele pot să fie mai favorabile, ambele, față de una care este mai severă și se pune problema care dintre cele două se va aplica? Dacă rămânem la "mai favorabilă" oricare dintre cele două. Dacă zicem "cea mai favorabilă" este clar că dintre cele două cea mai favorabilă va fi cea care va fi aleasă.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, din partea inițiatorului.

Doamna Cristina Tarcea:

Îi mulțumesc domnului deputat Marton Arpad, acesta era argumentul, deci într-adevăr, "mai" merge atunci când avem doi termeni de comparație, două legi. Dar în situația în care sunt 4-5 legi succesive, există posibilitatea ca magistratul să aleagă o lege mai favorabilă, apreciind că este suficient, deci poate ridica probleme în practică, "cea mai" este soluția corectă.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul Leonăchescu.

Vă dau cuvântul și dumneavoastră, dar v-aș ruga să vă economisiți eforturile pentru un text mai de fond. Acum ne batem cu "cea mai" ".. și e cale lungă până la art.500... Dacă vă epuizați toate eforturile pentru "cea mai", atunci...

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Dacă-mi permiteți, acela, aceea, aceia nu reprezintă un grad de comparație. Legea "aceea mai favorabilă", nu avem nevoie de o repetiție, cred că propunerea domnului Moiș este recomandabilă și o susțin.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Moiș, vă susțineți în continuare?

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte, este un amendament minor și nu țin cu tot dinadinsul, dar, vă rog să observați și titlul, subtitlul articolului, "aplicarea legii penale mai favorabile."

Asta este expresia consacrată în dreptul penal, ne place sau nu ne place, este principiul mitior lex și legea mai favorabilă. Nu facem grade de comparație, pot să fie 10 legi, dintre ele una singură este mai favorabilă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, mai există încă foarte mulți doritori. domnul general Bădoiu. Eu sunt numai căpitan și trebuie să-i dau întâietate.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule viitor general.

Domnul Văsălie are perfectă dreptate. Numai că, în practică, se mai găsesc și alte feluri, era să zic, de capete, alte feluri de a gândi și pentru a nu da naștere la astfel de interpretări aberante, eu propun să menținem textul. Deci, rețineți, subliniez: amendamentul domnului Moiș, împărtășit și de președintele comisiei, este absolut corect, dar pentru a nu da naștere la niște interpretări aberante, vă rog să mențineți textul cu "cea mai favorabilă".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi, s-ar putea ca un coleg de-al dumneavoastră, tot atât de dârz, când va fi împotriva amendamentului dumneavoastră, să folosească același termen și nu o să convină.

Supun votului dumneavoastră, potrivit regulamentului, mai întâi amendamentul comisiei. (vociferări) Îmi cer scuze, sunt obligat să pun amendamentul respins, când acesta propune eliminarea textului. Dar, din moment ce am două amendamente, unul însușit de comisie și unul nu, întâi trebuie să supun, pe același text, votului amendamentul comisiei.

Cine este pentru amendamentul 11, cel cu privire la art.5 actual, 6 renumerotat? 12 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 36 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Amendamentul comisiei a fost respins cu 36 voturi împotrivă, 12 pentru, nici o abținere.

Stimați colegi, eu am în față două texte. Textul comisiei de la pct.11 din raportul cu amendamente respinse și textul propus de domnul Moiș și domnul Bolcaș, "se aplică legea mai favorabilă" de la pct.2 din amendamente respinse. Am supus votului amendamentul comisiei și a căzut. Acum supun votului amendamentul domnului Moiș și al domnului Bolcaș care a fost respins de comisie, care are formularea: "Se aplică legea mai favorabilă", nu "obligatorii", nu "cea".

Cine este pentru amendamentului domnului...

Domnul Corneliu Bădoiu:

Sunt obligat să intervin, dați-mi cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă rog să observați că și titulatura marginală a fost modificată și vorbește de aplicarea "obligatorie" a legii celei mai favorabile, iar domnul Moiș a susținut numai ideea legată de eliminarea cuvântului "cea", nu și a chestiunii legate de obligatoriu, cuvântului "obligatoriu".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, eu am textul domnului Moiș în față.

Domnul Cornel Bădoiu:

nu l-ați susținut așa. Deci vă rog atunci să reluăm dezbaterea, pentru că ideea este că în situația în care apare o lege penală mai favorabilă, judecătorul este obligat să o aplice. Asta este ideea, substanța. Așa că vă rog să reluăm discuția, pentru că și eu nu am înțeles practic ce s-a supus la vot. Și domnul Moiș, îl rog să-și precizeze poziția.

Domnul Valer Dorneanu:

Am supus la vot amendamentul comisiei.

Stimați colegi,

Dacă vreți să vă spun și eu o mică părere, textul propus de inițiator era foarte bun. V-ați jucat cu "cea mai" și cu "obligatorie", orice lege e obligatorie, stimate coleg.

Și principiul acesta se aplică de când îl știm toți cei care am aplicat, am făcut facultatea fără să trebuiască să ni se spună că e obligatoriu să aplic legea cea mai favorabilă.

Eu supun votului și amendamentul respins și dacă pică și acesta, înseamnă că rămâne textul inițial.

Supun votului dumneavoastră textul propus de către Văsălie Moiș și Lucian Augustin Bolcaș. Păi, avem amendament la text.

Cine este pentru amendamentul domnului Bolcaș și al domnului Moiș? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul domnului Moiș și Bolcaș a căzut.

Supun votului dumneavoastră, în aceste condiții, textul inițial al legii.

Cine este pentru? 42 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat textul inițial care va fi renumerotat 6 alin.1.

Pentru alin.2 de la art.5 care va deveni 6, amendamentul comisiei vizează reformularea următoarei sintagme: în loc de "dacă pe timpul", comisia propune "dacă în timpul".

Domnul Leonăchescu spune să spunem "dacă pe durata, în loc de "dacă în timpul", ca să fie ecuația completă.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la art.6 alin.2.

La art.6 în numerotarea inițiatorului, deci pentru art.6 care va deveni 7 alin.1 urmăriți amendamentul 12.

Sunt obiecțiuni? Domnul Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Nu este practic o obiecțiune, ci doar semnalarea faptului că, pentru consecvență cu ceea ce am votat mai devreme, trebuie ca la textul marginal să înlăturăm adjectivul "obligatorie".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu cred că nu trebuie să concepem că judecătorii au nevoie să le spunem că sunt obligați să aplice legea. Și, în consecință, pentru că la pct.12 art.6 este această particulă pe care a semnalat-o domnul Cazimir ca fiind contradictorie, față de votul anterior, supun votului dumneavoastră amendamentul 12 cu privire la art.7 alin.1 în formularea comisiei, dar, la marginal, cu eliminarea termenului de "obligatorie".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. S-a votat amendamentul 12 cu precizarea eliminării termenului de "obligatoriu" din aplicarea legii.

La alin.2, textul este nemodificat. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Alin.3, urmăriți amendamentul de pe pag.7. Sunt obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat alin.3.

Alin.4 și 5, nu sunt amendamente din partea comisiei. Dacă aveți dumneavoastră?

Poftiți, domnule Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

La alin.5 aveam un amendament, amendamentul 3 de la respinse. Îmi pare rău că la amendamentul precedent ne-am cramponat, de altfel, și în Constituție se discută despre aplicarea legii mai favorabile, nu cea mai favorabilă, și textul pe care l-am adoptat este formula cea mai "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, haideți să lăsăm orgoliile, acum de la amendamentul 15 ne întoarcem la amendamentul 12, pentru că ni s-a respins un articol așa...

Domnul Văsălie Moiș:

De acord, domnule președinte, am vrut numai o observație să fac.

La acest alineat 5, noi am propus la alin.3 respins, în loc de "pedepse definitiv aplicate" să fie "pedepse definitive". Pentru că pedeapsa este definitivă, nu aplicarea pedepsei este definitivă.

De aceea, trebuie să rămânem la expresia consacrată a Codului Penal. Nu putem vorbi de o aplicare definitivă a pedepsei, ci de pedeapsa rămasă definitivă sau de hotărâre. Ideal ar fi fost hotărâre rămasă definitivă, pedeapsa stabilită pentru o hotărâre rămasă definitivă. Dar în formula în care e acum, este cea mai puțin de dorit, alin.5. De aceea, vă propun să rămânem la formula se referă la "pedepse definitive" și să eliminăm epitetul "aplicate" sau adjectiv, dacă vreți.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți motivarea comisiei pentru care a respins acest amendament. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului..., de fapt, stați că sunt inconsecvent. aici nu am avut amendament din partea comisiei, așa că aveți dreptate, domnule Moiș.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului Moiș și al domnului Bolcaș, la art.6 alin.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nici membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități nu votează? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Amendamentul rămâne respins.

Pentru alin.4 și 5 rămân textele inițiale.

După actualul art.7, comisia propune un text nou, art.8 prin amendamentul 13. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 13? Votat în unanimitate.

Art.7 actual care va deveni art.9 prin renumerotare, comisia propune menținerea acestuia la alin.1 și un amendament ușor pentru alin.2.

Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate art.9, ci alin.1 nemodificat și alin.2 modificat, potrivit amendamentului.

Titlul Secțiunii a 2-a. Dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

Art.8 care va deveni prin renumerotare 10, comisia propune menținerea textului inițial de la art.8 actual. Sunt obiecțiuni? Votat textul inițial.

Am uitat să vă spun, numai pentru alin.1 și 2 comisia nu are propunere, dar la alin.3 de la art.10 urmăriți pag.10 din raport comisia are un amendament. Sunt obiecțiuni? Votat în unanimitate amendamentul, modificat alin.3.

Art.9 actual care va deveni art.11, urmăriți amendamentul 17. A fost admis amendamentul, modificat textul.

Art. 10 care va deveni 12. Urmăriți amendamentul 18. Este admis amendamentul, modificat art.12 prin renumerotare.

Art.11 actual, 13 renumerotat, urmăriți amendamentul 19.

Domnul Boc are un amendament la art.11 actual. Îl găsiți la pct.5 de la amendamente respinse.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pag.352 din raport, pct.5 amendamente respinse, amendamentul formulat vizează alin.1 și 2 de la art.11. Forma actuală propusă sună în felul următor: "Legea penală se aplică și altor infracțiuni decât cele prevăzute la art.10 alin.1 săvârșite în afara teritoriului țării, de un cetățean străin, dacă: a) fapta este prevăzută ca infracțiune de legea penală a țării unde a fost săvârșită; b) făptuitorul se află în țară". Și alin.2: "pentru infracțiuni îndreptate împotriva intereselor statului român sau contra unui cetățean român, făptuitorul poate fi judecat și în cazul când s-a obținut extrădarea lui".

Formularea noastră pe care o propunem ține cont de evoluția dreptului penal și de prevederi similare din legislația altor țări europene și, în consecință, menținerea formei propuse în proiect nu înseamnă altceva decât a menține actuala reglementare cuprinsă în art.6 din codul penal și care este o idee discutabilă din cel puțin următoarele considerente: 1) în forma actuală textul s-a dovedit inutil și nu a fost aplicat aproape deloc în cei 30 de ani de existență ai codului; 2) nici una din legislațiile principalelor țări europene nu conține o reglementare similară. Și în locul principiului universalității, așa cum este el înțeles de legiuitorul nostru, majoritatea legislațiilor consacră, de fapt, două dispoziții distincte aici.

a) e vorba de competența universală, recunoscută de cele mai multe dintre legislațiile europene, presupune o competență limitată la infracțiunile pe care statul în cauză s-a obligat să le reprime, ca efect al unor convenții internaționale.

În dreptul spaniol sunt expres și limitativ prevăzute infracțiunile pentru care operează această competență universală: genocid, terorism, piraterie, capturare ilicită de aeronave, falsificare de monedă străină, trafic ilegal de substanțe stupefiante, infracțiuni referitoare la prostituție și alte fapte care, potrivit tratatelor sau convențiilor internaționale, trebuie urmărite în Spania. Potrivit opiniei spaniole, în acest caz nu este necesară condiția dublei încriminări.

Și în dreptul francez se consideră că universalitatea legii penale decurge, în principal, din prevederile unor convenții internaționale și se aplică în cazurile prevăzute de acestea. Doctrina apreciază că universalitatea este condiționată de aflarea infractorului pe teritoriul Franței, dar nu interesează dubla incriminare.

În dreptul belgian, competența universală privește doar anumite infracțiuni, prevăzute expres de codul penal sau de convențiile internaționale, fără a exista o dispoziție cu caracter general în materie. În cazul dreptului elvețian, există o dispoziție aparent asemănătoare cu cea din dreptul nostru, dar în realitate și aici competența universală este limitată la infracțiunile prevăzute de convențiile internaționale. La fel se întâmplă și în dreptul german, unde în Capitolul VI din codul penal este prevăzută o listă de infracțiuni comise în străinătate, pentru care legea germană este competentă ca efect al unor convenții internaționale.

Și b), competența substitutivă intervine, în schimb, atunci când din orice motive nu are loc extrădarea unui infractor în statul căruia îi revine competența principală, caz în care statul pe al cărui teritoriu s-a refugiat infractorul poate proceda la judecarea acestuia.

Modul de reglementare și întinderea acestei competențe diferă de la o legislație la alta. Majoritatea legislațiilor prevăd această competență doar în cazurile în care extrădarea a fost cerută, dar cererea nu poate fi admisă, conform principiului "ad dedere ad judiciare".

Alte legislații, legislația germană sau elvețiană, prevăd o competență substitutivă extinsă, operând și atunci când, deși extrădarea ar fi posibilă, ea nu a fost cerută de statul pe al cărui teritoriu s-a comis fapta.

Având în vedere aceste exigențe din codurile penale europene, formula pe care v-o propunem la art.11 pentru alin.1 și 2 este următoarea: "Legea penală se aplică și altor infracțiuni decât celor prevăzute la art.10 alin.1, săvârșite de un cetățean străin, în afara teritoriului țării, dacă: a) fapta este o infracțiune pe care statul român și-a asumat obligația să o reprime în temeiul unei convenții internaționale, indiferent dacă este incriminată în statul pe al cărui teritoriu a fost comisă".

Altfel spus, dacă ea este prevăzută într-o convenție internațională, nu ne mai interesează dacă ea este incriminată sau nu în statul pe teritoriul căruia a fost comisă acea faptă, este o formă modernă de protecție împotriva unor infracțiuni care ar putea rămâne nesancționate datorită faptului că un stat nu le-ar incrimina, deși ele sunt incriminate într-o convenție internațională.

Și "b) Nu s-a cerut extrădarea infractorului sau aceasta a fost refuzată".

Și alin.2 "Dispozițiile alin.1 se aplică doar dacă infractorul se află pe teritoriul țării".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cornel Bădoiu, din partea Comisiei.

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu putem fi de acord cu amendamentul propus pentru că domnul Boc omite o chestiune și anume, se cer a fi îndeplinite cumulativ două condiții: ca fapta săvârșită în afara teritoriului României să fie prevăzută ca infracțiune acolo unde a fost săvârșită, iar cel care a săvârșit-o să fie cetățean străin sau fără cetățenie și, în plus, să se afle în România.

Altcumva, putem risca ca o astfel de persoană să nu fie sancționată din punct de vedere penal. Ăsta este argumentul sau contraargumentul la amendamentul propus de domnul Boc.

De aceea, noi ne menținem punctul de vedere și vă rugăm să fiți de acord cu el.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, amendamentul 19 al comisiei cu privire la art.11. Dacă acesta va cădea, vom supune votului amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru amendamentul comisiei? 64 de voturi.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul comisiei a fost adoptat cu 64 voturi pentru, 10 împotrivă, nici o abținere.

Pentru art.12, care va deveni 14 după renumerotare, comisia are un amendament care corectează trimiterea la articolul nou, 11. De fapt, la 11-13. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Admis amendamentul 20.

Pentru art.13, care va deveni 15, comisia are o reformulare. Urmăriți pct.21. Admis amendamentul 21, reformulat textul.

Art.14, care va deveni 16, urmăriți amendamentul 22, pentru alin.1 și 2. Admis amendamentul, modificat acest text.

Titlul II, titlul cap.I, nemodificate de comisie. Nu aveți obiecțiuni. Rămase așa.

Art.15, urmăriți amendamentul 25 al comisiei. Admis amendamentul, modificat art.15, care va deveni 17. Modificat în alin.1.

Prin amendamentul 26, comisia propune un text nou, îl găsiți la pag.15, art.18. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Admis amendamentul, introdus textul.

De asemenea, se propune introducerea unui alt text nou, 19, îl aveți la pag.15-16. Admis și acest text.

La art.16, "vinovăția". Urmăriți amendamentul 27. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Admis amendamentul, modificat art.16, care va deveni 20, în formularea comisiei.

Titlul Cap.II. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Rămas textul inițial.

Art.17, care va deveni 21, comisia nu are amendamente pe conținut. Admis textul în formula lui inițială.

Art.18, care va deveni...domnule Moiș, aveți o intervenție? La care?

 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Da. La art.18.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți!

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art.18 a comportat discuții foarte aprinse și foarte îndelungate în fața comisiei. Discuția viza aspectul dacă introducem la legitimă apărare și atacul psihic, nu numai atacul material, direct și injust. Pentru prima dată în legislația penală românească introducem conceptul de atac psihic.

Vreau să vă aduc aminte unul dintre cazurile celebre din Franța, când un jurnal a publicat un atac la adresa unui ministru și a doua zi, soția ministrului a intrat în biroul redactorului șef și l-a împușcat în cap.

Sigur că această chestiune a atacului psihic comportă foarte multe discuții pro și contra. Din punctul nostru de vedere, considerăm că societatea românească nu este pregătită să facem saltul de la incriminarea și de la acceptarea legitimei apărări numai pe baza unui atac material care induce un pericol grav, direct, injust, să sărim direct la atacul psihic.

În practică, se vor produce numeroase cazuri în care răspunsul la un atac psihic va fi foarte violent și în care se vor da tot felul de soluții. Deschidem practic o cutie a pandorei. Îi invit pe colegii mei de la P.S.D. să se gândească că nu pot apărea numai în postura de eventuali autori ai unei infracțiuni de care...și să beneficieze de instituția legitimei apărări, ci pot fi și victime, cei pe care îi vexează în cadrul discursurilor electorale, de exemplu. Pot fi considerați că au fost atacați și pot să riposteze foarte violent și să invoce legitima apărare.

De aceea, din punctul nostru de vedere, al inițiatorilor amendamentului pe care-l aveți la pct.7, la amendamente respinse, noi considerăm că, deocamdată, în legislația românească, la instituția legitimei apărări, trebuie să acceptăm ca legitimă apărare numai riposta în cazul atacului material, direct, injust, toate celelalte caractere ale atacului, și nu atacul psihic.

Dacă acceptăm și atacul psihic, încă o dată vă spun, deschidem o cutie a pandorei pe care n-o mai poate controla nimeni. Și așa, în societatea românească se înregistrează la această oră o tensiune deosebită și au crescut infracțiunile violente. gândiți-vă că noi, prin această dispoziție legală, validând riposta la atacul psihic, de fapt, mai deschidem încă o cale de scăpare a celor care se comportă violent în societate.

Nu este acum momentul. Poate va veni momentul să prevedem legitima apărare și în cazul atacului psihic, dar nu acum. Societatea românească nu este pregătită în acest moment.

Vă atrag atenția colegial, tuturor, că ne asumăm o mare răspundere dacă prevedem ca o situație de legitimă apărare și atacul psihic.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cornel Bădoiu, din partea comisiei.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest text a comportat numeroase discuții pro și contra care au fost reluate, reluate și, într-un final, cu majoritate de voturi s-a cedat, în sensul că s-a acceptat punctul de vedere al Ministerului de Justiție, al inițiatorului.

Am fost unul dintre cei care am susținut până la un punct amendamentul domnului Moiș, și vă mărturisesc că am cedat cu strângere de inimă. Asta nu mă împiedică ca astăzi să nu susțin acest amendament, adăugând ca argument la acela adus de domnul Moiș, și vi-l amintesc, acela că societatea românească nu este pregătită să accepte o astfel de reglementare, deci, cu alte cuvinte, putem aluneca foarte ușor și repede în arbitrar, în necontrolabil dacă nu circumscriem acest atac și-l lăsăm în ideea de a accepta chiar și un atac psihologic, psihic, o amenințare.

De aceea, în opinia mea, în mod obligatoriu trebuie să adăugăm un alt element la atacul direct, imediat și injust, și anume, acela ca respectivul atac să se materializeze în ceva, să devină palpabil, pentru a putea să-i dăm posibilitatea celui care vine să judece și să stabilească dacă într-adevăr era vorba de un astfel de atac, să fie în măsură să aprecieze dacă era direct, imediat și injust.

Deci, cu alte cuvinte, acest atac direct, imediat și injust trebuie să devină obiectiv. Repet, să devină palpabil.

Vreau să vă spun că și în actuala reglementare, pentru care pledează domnul Moiș și eu și foarte mulți alți membri ai comisiei, dacă-mi amintesc bine, chiar și președintele comisiei poate să mă confirme sau poate să mă infirme acum, am adus ca argumente împrejurarea că deseori, în practica judiciară este foarte greu să faci distincția între legitima apărare și circumstanța atenuantă legală prevăzută de actual 83, lit.a), care spune așa: "Următoarele împrejurări constituie circumstanțe atenuante în situația în care depășește limita legitimei apărări."

E, aici intervine durerea cea mare: cum facem distincție între o legitimă apărare și între o circumstanță atenuantă a depășirii legitimei apărări, dacă nu adăugăm la atacul acela direct și injust, iminent, imediat și injust, și cuvântul "material"?

De aceea, vă rog să fiți de acord cu amendamentul propus, tocmai în ideea de a nu da naștere arbitrarului, imposibilității de a cântări cât se poate de exact situația, așa cum s-a petrecut ea la momentul respectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Știrbeț și apoi domnul președinte Neagu și, în final, reprezentanta inițiatorului.

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnilor colegi,

Eu susțin amendamentul propus de domnul Moiș. Argumentația, este, în ceea ce mă privește, nu faptul că societatea românească nu este pregătită pentru a avea în vedere legitima apărare și fenomenul psihic, ci eu cred că nu este pregătit sistemul juridic românesc. Mă refer aici în primul rând la situația din justiție, care este așa cum este, sistem juridic care trebuie reformat și încă n-am ajuns la o reformă cât de cât acceptabilă, să spunem, ca să putem introduce elemente noi, care ar schimba fundamental, să spunem, optica de judecată și cred că nu dispunem nici de mijloacele tehnice și de specialiștii psihologi, sociologi și ceilalți care trebuie implicați în astfel de acțiuni care presupun o finețe și o apreciere extrem de complexă a fenomenului luat în calcul.

Din acest motiv, cred că trebuie admis amendamentul formulat de domnul Moiș și nu trebuie să mergem pe ideea inițiatorului.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei juridice, domnul Ion Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș vrea să fac această intervenție pentru a arăta de ce foarte clar și eu, și atunci n-am fost lămurit în comisie, nici azi nu sunt, de aceea, mă asociez amendamentului colegului nostru.

Propunerea care a venit din partea comisiei este aceea din alin.2. "Este în legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac direct, imediat..." etc. Fără să se precizeze dacă atacul este material, cum era în codul din 1969. Da, dar ajungând mai departe la art. 83 din proiect, domnule general, că și în cod e, dar în proiect spune așa: "Art.83 lit.a). Săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin alte infracțiuni ilicite grave."

Întrebarea este dacă nu introducem "atac material", când e legitimă apărare și când e circumstanță atenuantă legală. Nu se poate înțelege din actualul text redactat la "legitimă apărare" și din actualul text din proiectul pe care-l avem de față, 83.lit.a)

De aceea, pentru a nu avea confuzii pe planul aplicării legii în practica judiciară, e bine să spunem "atac material". Și atunci nu vom mai avea vreo confuzie când citim 83.lit.a). Ne amintim cu toții că în comisie s-au dat niște explicații; pentru mine, cel puțin, n-au fost lămuritoare. De aceea, sunt de acord cu propunerea făcută de colegul nostru, Moiș Văsălie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, încă puțin! Domnul Moiș a mai adăugat amendamentului său și un alt aspect: "pericol grav". Ceea ce dumneavoastră nu ați reținut în amendamentul dumneavoastră, al comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Da. Nu m-am referit la acest aspect pentru că esențial era primul, adică introducerea unui atac material. N-ar fi nimic dacă am spune și "pericol grav", ca nu în orice situație să invocăm legitima apărare, domnule Moiș! Ești de acord cu mine? Da. Și domnul Moiș subscrie.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, nu, dar domnul Moiș a propus "pericol grav".

Domnul Ion Neagu:

Da. Și eu am zic, ca nu în orice situație să pot invoca legitima apărare, decât dacă am un pericol grav, în sensul ăsta.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Tarcea. Am înțeles.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat, acest articol a suscitat discuții extraordinar de frumoase și multe discuții în Comisia juridică, privind natura atacului. Din înscrierile la cuvânt ați observat că nimeni nu contestă în sine faptul că atacul poate fi și material dar se argumentează că, fie societatea română nu este pregătită pentru asemenea soluție, fie că sistemul juridic nu este pregătit pentru asemenea soluție.

Așa cum am arătat, există un nou cod penal, un nou proiect de cod penal, pe care dumneavoastră îl aveți în față, pentru că există alte principii, alte filosofii și alte valori pe care el le consacră. Și una dintre aceste valori este persoana fizică, persoană fizică privită nu numai ca entitate biologică, ci și ca om care gândește, simte și trăiește. Nu trebuie să aduc aminte nimănui că, până nu demult, codul penal, sistemul penal românesc nu accepta decât cu titlu cu totul și cu totul de excepție suferința ca subiect, ca să spun în ghilimele, de drept. Și mă refer la daunele morale.

Atacul, într-adevăr, atacul este material, atacul este moral, dar aceleași discuții și aceleași probleme și aceeași jurisprudență bogată a consacrat-o și noțiunea de atac material, nu numai noțiunea de atac moral. Și apoi se uită faptul că așa ca și atacul material și atacul moral trebuie să aibă o asemenea intensitate, trebuie să-ți pună atât de intens în pericol viața sau integritatea, trebuie să fie atât de disproporționat și atât de aproape de momentul atacului, încât să poată justifica fapta sub aspectul legitimei apărări.

Tot pentru că s-a ridicat aici problema distincției dintre circumstanțe atenuante, dintre depășirea legitimei apărări, trebuie să subliniez că practica judiciară, doctrina a stabilit că tot ceea ce nu îndeplinește condiția pentru a fi legitimă apărare este în funcție de circumstanțe, fie depășirea acesteia, fie circumstanță atenuantă.

Prin urmare, Guvernul insistă pentru soluția din proiect.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi de la Comisia juridică, am senzația că dacă ne-am lua strict după litera regulamentului, la fiecare din articole ar trebui să vă trimitem textul înapoi, ca să vă puneți de acord. Trei inși susțineți patru puncte de vedere. Când să eliminăm pericolul grav, când să-l punem înapoi; când să-i spunem atac material direct, când să nu-l punem. Deci, luați una din cele două variante măcar, să știe colegii mei, deputați, cum votează. Ori textul dumneavoastră, ori amendamentul domnului Moiș.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte, de principiu are loc o dezbatere...

Domnul Valer Dorneanu:

Da, dar asta trebuia să fie...este o dezbatere de strictă...Domnule coleg! E de strictă specialitate, asta trebuia să o puneți de acord între dumneavoastră în comisie. Comisia a votat într-un fel, acum trei din comisie propuneți altceva!?

Domnul Cornel Bădoiu:

Pentru că problema este foarte discutabilă, așa se și explică că sunt puncte de vedere contrare.

Eu vreau să vă spun că ideea a fost de a elimina arbitrarul din definirea noțiunii de legitimă apărare. Ăsta a fost și rolul, ăsta a fost și motivul pentru care am militat pentru adăugarea cuvântului "material" la atac, pentru a-l determina, a-l materializa. Nu pot să fiu de acord și cu sintagma "pericol grav" pentru că, domnilor, de data asta, urmează să judecăm nu în funcție de niște date obiective, ci pur subiective.

Un alt argument este acela că dacă vă veți uita la alin.2 al inițiatorului veți constata că se prezumă a fi în legitimă apărare și acela care săvârșește fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane în locuința ta. E! În chestiunea asta vreți să spuneți că gestul ăsta e atât de grav? Lipsiți de conținut alin.2 de la inițiator, alin.3 de la comisie!

Pentru că dacă veți menține "pericol grav" se va zice mai la vale că nu a fost atât de grav încât să se prezume a fi în legitimă apărare, în ipoteza în care fără drept pătrunde în locuința ta sau într-o încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținut de aceasta. Astea sunt argumentele pentru care vă rog să nu fiți de acord cu sintagma "pericol grav", ci numai simplu "pericol".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vă înțeleg dificultatea în care vă aflați. Eu o să procedez potrivit regulamentului, pentru că la art.18, care va deveni 22, sunt, ați văzut, păreri atât de contradictorii, o să supun votului pe rând fiecare alineat.

La alin.1 dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei care, practic, a preluat și ideea domnului Moiș. Dacă sunt obiecțiuni. Nu. Votat alin.1 în formularea comisiei.

La alin.2, cel atât de dezbătut. Avem trei propuneri: propunerea comisiei, alin.2, amendamentul respins, al domnului Moiș, și propunerea inițială de text.

 

Domnul Cornel Bădoiu:

la alin.2 avem două probleme: "atac material", cu care comisia acum este de acord; și sintagma "pericol grav", la care comisia este împărțită.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu! Păi comisia nu spune...A! Atac material.

Stimate coleg, eu nu pot aici să pun în discuție amendamente de fond, altele decât cele care sunt aici în raport. Nu mă lasă regulamentul.

De aceea, supun întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la alin.2. Ați ascultat și punctele de vedere ale ministerului și ale unor membri din comisie.

Cine este pentru? Deci, ca să fiți foarte exacți, amendamentul comisiei se referă la un "atac direct", amendamentul propus de domnul Moiș, și însușit de câțiva membri ai comisiei, se referă la un "atac material direct".

Cine este pentru amendamentul inițial al comisiei? Deci, încă o dată, cine e pentru amendamentul comisiei? Nu e nici un vot. Un vot pentru.

Amendamentul domnului Moiș: "atac material direct". Cine este pentru? 65 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost admis amendamentul domnului Moiș.

Încă o dată vă spun, "pericol grav" constituie o propunere cuprinsă în amendamentul domnului Moiș. N-am cum să mai votez altceva.

Pentru alin.3 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră?

Rămâne textul inițial.

La alin.4 de la art.22 propus de comisie dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pentru art.19 care va deveni art.23. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

Art.20, respectiv art.24. Urmăriți amendamentul nr.32.

Admis amendamentul și modificat textul.

Art.23. Urmăriți amendamentul nr.36.

 

Domnul Ion Neagu:

Care este deosebirea ...?

Domnul Valer Dorneanu:

Dar în ce constă deosebirea dintre ele, domnule președinte, la art.23 inițial, art.27? (Consultări). S-a eliminat o virgulă în textul comisiei, după legea penală.

Aveți obiecțiuni la amendamentul nr.36?

S-a admis amendamentul și s-a votat textul comisiei.

Pentru art.24, respectiv art.28, comisia nu a are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră?

S-a admis textul inițial.

"Cazul fortuit" - art.25. Și aici s-a eliminat o virgulă. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.38?

S-a admis amendamentul și s-a reformulat, adică s-a rescris textul, practic, fără virgulă.

La art.26, respectiv art.30, același lucru, s-a eliminat virgula după legea penală. Urmăriți amendamentul nr.39.

La art.27, respectiv art.31, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.40?

S-a admis amendamentul și textul în formularea comisiei.

Art.28, amendamentul nr.41. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.41?

Votat textul comisiei în unanimitate, care arată și cauza "Beției".

La alin.2, comisia nu are obiecțiuni. Alin.2 de la art.28, respectiv art.32. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni?

Votat textul inițial.

Art.29, respectiv art.33 prin renumerotare.

La alin.1 urmăriți amendamentul nr.42.

S-a admis amendamentul și s-a modificat alin.1.

Pentru alin.2 și 3 nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră?

Votat textele inițiale.

Art.30, respectiv art.34. Urmăriți amendamentul nr.43.

Domnul Bolcaș, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Art.30 este unul dintre cele mai bizare din întregul proiect al Codului care ni se înfățișează: "Necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii penale, din cauza unei împrejurări care nu poate fi evitată în nici un mod, înlătură caracterul penal al faptei".

Eu fac un apel la dumneavoastră și nu vreau să vă conving în primul rând. Fac un apel, și fac un apel de suflet: Lăsați principiile fundamentale ale dreptului penal în pace, așa cum au existat și vor exista de acum încolo. "Nemo censitur ignorare legem" este principiul de drept roman, care a traversat secolele până acum, și ne-am găsit noi, deștepți, să-l cenzurăm.

Câteodată, vechi norme juridice trebuiesc adaptate. Asta facem și noi cu acest Cod penal. Dar, principiile fundamentale ale echității rămân și trebuie să le păstrăm așa cum sunt.

După patetismul acestui apel, dați-mi voie să intervin cu raționalul juridic al lucrurilor. Cea mai simplă apărare, cea mai facilă pledoarie a unui avocat care dorește să-și salveze clientul său, este aceea că nu a cunoscut faptul că ceea ce săvârșește este interzis în legea penală. Și dacă se acceptă această idee, înseamnă că nu este obligatorie cunoașterea nici unei forme de infracțiune, care este prevăzută în legea penală.

Se va ajunge la imposibilitate exemplificativă: un om care nu știe carte, pentru că nu a citit legea penală, și atunci își omoară părinții, vom ajunge la ceea ce vor spune marii escroci, care fac tot soiul de inginerii bancare, specialitatea lor fiind de portar de hotel sau de știu și eu ce bodyguard la origine, că n-au cunoscut legislația economică. Este un absurd care este lăsat la lumina judecătorilor, lumină ce se poate întuneca oricând.

Am vrut să vă demonstrez că atentatul la principiu este contraproductiv. Toată lumea trebuie să cunoască legea. Și, în condițiile în care intervine acel "dar", "dar dacă totuși", este un caz evident, este un caz absolut strigător la cer, când un om nu putea să-și imagineze că există o asemenea dispoziție penală, și cu cunoștințele lui n-avea de unde să știe, în primul rând ne facem noi vinovați că facem asemenea dispoziții penale obscure și prolixe.

Dar, pentru apărarea lui reală, în condițiile în care consecințele nu sunt deosebit de grave, și asta este o consecință, pot să existe și alte instituții ale dreptului penal, pe care, într-adevăr, lumina judecătorului poate să le folosească. Deci, eliminarea acestui text pe care îl propunem nu reprezintă un pericol pentru o punitate excesivă, dar reprezintă cel mai mare pericol pentru o impunitate care nu se justifică și este la îndemâna oricărui încălcător de lege.

De aceea, repet, lăsați principiile în pace. Celor care profesăm, și dați-mi voie să vorbesc și în numele lor, aceste principii ne sunt dragi și nu numai. Ne sunt necesare.

Vă rog să primiți amendamentul nostru de eliminare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Vă rog să nu apreciați intervenția mea ca o diversiune. Mersul discuției pe fond va continua, dar voiam să evit riscul ca, la încheierea ei, să pierd prilejul de a interveni pentru înlăturarea unor virgule care au apărut în mod ciudat, nici nu se dă vreo motivare a intercalării lor, și care sunt de prisos.

Este vorba de virgulele de pe rândul 4, care încadrează sintagma "în nici un mod". Ele trebuie înlăturate.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Problematica de fond aparține specialiștilor, și au capacitatea de a ne convinge.

Eu vreau doar să menționez faptul că în propunerea comisiei se operează cu trei concepte: necunoașterea legii penale; cunoașterea greșită a legii penale; eroare de drept penal.

În stânga este trecută doar eroarea de drept penal. Dacă se acceptă textul comisiei, ar trebui să trecem și necunoașterea legii penale, precum și cunoașterea greșită a legii penale. Or, a nu cunoaște ceva nu înseamnă că obții un drept. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu dorește să intervină, cred, în nume personal, pentru că nu a consultat comisia.

Domnul Ion Neagu:

Îmi permiteți să iau cuvântul și ca deputat, nu numai ca președinte al comisiei și, intr-adevăr, să subliniez și eu că acest nemo censitur a existat și trebuie să existe.

Această chestiune, că ne aliniem la nu știu ce, eu n-am citit prea mult de această nouă aliniere. Însă, cred că în avalanșa de modificări legislative cotidiene, acest text intitulat marginal "eroarea de drept" ar putea fi invocat oricând de un avocat.

Și iată că, cu perspectiva de a reveni la bară, chiar eu nu sunt de acord cu acest text din Codul penal, pentru că, așa cum a arăta colegul meu, domnul deputat Bolcaș, oricând un avocat ar putea solicita, în apărarea clientului său, că acesta n-a cunoscut legea. Iar argumente pentru a demonstra împrejurările să știți că sunt nelimitate.

De aceea, stimați colegi, eu sunt de acord cu menținerea vechii reglementări. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton, și apoi doamna ministru Tarcea.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea, evident, nu are nici un rost dacă veți elimina acest articol. Dar, dacă articolul rămâne, atunci este o problemă cu trimiterile: art.89, care se propune, conține circumstanțele atenuante, și printre ele nu se regăsește eroarea. Ca atare, nu se poate aplica articolul respectiv. La fel și art.93, care se referă la aceeași problematică. N-au nici o legătură cele două articole cu acest text de lege.

Arătați-mi care literă se referă la situația în care intervine necunoașterea legii.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înțeles, domnule deputat. O să vă răspundă doamna ministru.

Mai dorește cineva?

Doamna ministru Tarcea.

Doamna Cristina Tarcea:

S-a adus aici drept argument împotriva textului faptul că acest articol ar putea fi speculat foarte ușor și că orice inculpat s-ar putea prevala de el pentru a solicita o eventuală achitare.

Eu aș vrea doar să subliniez ideea, lăsând o parte argumentele de drept comparat și faptul că toate codurile penale moderne au o asemenea dispoziție, aș vrea să subliniez doar ideea că nu este vorba de orice necunoaștere greșită a legii.

Este vorba de o necunoaștere sau de o cunoaștere greșită a legii, din cauza unor împrejurări care nu puteau fi evitate în nici un mod. Deci, nu orice fel de necunoaștere a legii poate fi invocată pentru aplicarea acestui text. El este de fapt o aplicație punctuală, specială a cazului fortuit, a forței majore; și nu este pentru prima oară când atât legea penală, cât și legea civilă face o asemenea aplicație.

Prin urmare, acest text vrea să protejeze comportamentul unui om diligent, în mod rezonabil, unui om obișnuit, fără să prejudicieze, în nici un fel, principiul "nimeni nu se poate prevala de necunoașterea Legii penale".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, ați auzit toate argumentele.

Vorbiți la microfon, domnule Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Cred că, în opinia mea, și domnul Moiș, și domnul președinte al comisiei, Neagu, când vorbesc de orice avocat, greșesc. De fapt, orice inculpat poate invoca, în baza acestui text, că nu răspunde din punct de vedere penal. Asta este. Să punem lucrurile în făgașul lor firesc. Nu este vorba de avocat, ci de cel care încalcă legea și cere să nu i se aplice, că, vezi, Doamne! n-a cunoscut legea. Așa stau lucrurile. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați auzit toate argumentele.

O să supun, potrivit practicii de până acum și regulamentului, întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei, pe care îl găsiți la pag.24.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Domnule președinte, eliminarea ...

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți dreptate. Nu vă mai străduiți, pentru că aveți amendament de eliminare. Credeam că și celălalt amendament este unul de formulare.

Amendamentul de eliminare cu privire la art.30, respectiv art.34, pe care îl aveți la Cap. "Amendamente respinse", la pct.10.

Cine este pentru eliminarea textului cu privire la "eroarea de drept penal"? Majoritatea.

Cine este împotriva acestei eliminări? Nici un vot.

Abțineri?

În unanimitate textul art.30, respectiv art.34, a fost eliminat.

Titlul Cap.IV. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Art.31, amendamentul nr.45. Dacă aveți obiecțiuni?

S-a admis amendamentul și s-a modificat textul art.31, care va fi renumerotat art.35.

Art.32. Urmăriți amendamentul nr.46, care vizează doar amendarea alin.2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.46?

S-a admis amendamentul și s-a votat textul inițial, mai puțin cu alin.2, care va fi modificat, potrivit propunerii comisiei.

Art.33, care va fi art.37. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat textul inițial.

Titlul Cap.V. Votat titlul inițial.

Urmăriți amendamentul nr.49. Comisia propune un articol nou, nr.38, intitulat "Participanții", care prin eliminarea unui text, va deveni art.37. Are dreptate domnul Leonăchescu.

Urmăriți amendamentul nr.49.

S-a admis amendamentul și s-a introdus noul text.

Art.34, cu privire la autor. Urmăriți amendamentul nr.50.

S-a admis amendamentul și s-a adoptat textul în varianta comisiei.

Art.35, respectiv art.40. Urmăriți amendamentul nr.51.

S-a admis amendamentul și s-a modificat textul.

Art.36, respectiv art.41. Urmăriți amendamentul nr.52.

S-a admis amendamentul și s-a modificat textul.

Art.37, respectiv art.42. Urmăriți amendamentul nr.53.

S-a admis amendamentul și s-a modificat textul.

Art.38. Urmăriți amendamentul nr.54.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat în art.43 textul.

Art.39. Urmăriți amendamentul nr.55.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Prin amendamentul nr.56, comisia propune un articol nou "Participația improprie". Urmăriți amendamentul.

S-a admis amendamentul și s-a introdus acest text.

Titlul Cap. VI. Votat în formula inițială.

Art.40, respectiv art.46. Urmăriți amendamentul nr.58.

S-a admis amendamentul și s-a modificat acest articol, respectiv în ceea ce privește alin.1. Alin.2 rămâne nemodificat.

Cap. VII - Titlu. Admis titlul în formula inițiatorului.

Art.41. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat textul inițial.

Art.42, care va deveni art. 47. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 61, care propune spre modificare doar alin.2.

S-a admis amendamentul nr. 61 și s-a modificat în mod corespunzător textul art. 42, în ceea ce privește alin. 2.

Art. 43, care va deveni art.49. Dacă aveți obiecțiuni la textul inițial?

Admis textul inițial.

Art. 44. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis textul inițial, renumerotat art. 50.

Art. 45. Urmăriți amendamentul nr. 64, art. 45 cu privire la recidivă.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art. 46, respectiv art. 52. Urmăriți amendamentul nr. 65.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art. 47. Comisia nu are observații. Dacă aveți dumneavoastră?

Admis textul inițial.

Art.48. Comisia propune amendarea alin.2, prin amendamentul nr.67. Nu sunt obiecțiuni.

S-a admis amendamentul și s-a modificat alin.2 din art.48, respectiv art.54. Alin.1 rămâne, text inițial.

Art.49, respectiv art.55. Urmăriți amendamentul nr.68; de fapt art.54, că a fost eliminat un text.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.68?

S-a admis amendamentul și s-a modificat textul.

Art.50 cu privire la "unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe". Dacă aveți obiecțiuni la textul inițial?

Votat textul inițial.

Art.51 "recalcularea pedepsei". Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.70?

S-a admis amendamentul și s-a modificat acest text.

Titlul titlului III și a Cap.I. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis textele inițiale.

Art.52, respectiv art.58, mai exact art.57. Dacă aveți obiecțiuni la textul inițial?

Admis textul inițial, renumerotat.

Art.53. Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.74. Dacă aveți obiecțiuni?

S-a admis amendamentul, s-a modificat acest text și renumerotat.

Titlul Cap.II. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis titlul inițial.

Art.54 "felurile pedepsei". Urmăriți amendamentul nr.76.

S-a admis amendamentul și s-a modificat acest text, potrivit propunerii comisiei.

Titlul Cap.III. Votat textul inițial.

Titlul Secțiunii 2. Votat textul inițial.

La art.55 "conținutul pedepsei și modul de executare". Urmăriți amendamentul nr.79.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat acest text.

Art.56 "conținutul pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă". Pct.81 din raport, de fapt amendamentul nr.81 cu privire la art.56, respectiv art.61 renumerotat. Dacă aveți obiecțiuni?

S-a admis amendamentul nr.81.

Art.57 "înlocuirea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă". Urmăriți amendamentul nr.82, la care comisia propune modificarea alin.3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Deci, alin.1 și 2 din art.57 vor rămâne în textul inițial, iar alin.3 se modifică potrivit amendamentului nr.82.

Titlul Secțiunii 3. Votat textul inițial, nefiind obiecțiuni.

Art.58, "regulile generale ale executării". Urmăriți amendamentul nr.84.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.59. Urmăriți pag.48 a raportului. Comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastră.

Adoptat textul inițial, dar se renumerotează articolul.

Art.60. Urmăriți amendamentul nr.86.

S-a admis amendamentul nr.86 și s-a modificat textul art.60, și renumerotat.

Titlul Secțiunii 4. Votat textul inițial.

Art.61 și 62 "locul și modul de executare a pedepsei închisorii stricte" și dincoace "a închisorii". Comisia nu are amendamente.

Votat textele inițiale, dar se renumerotează.

Titlul Secțiunii 5. Votat titlul inițial.

Art.63 "locul și modul de executare a detențiunii pe viață". Urmăriți amendamentul nr.91.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.64. Comisia nu are amendamente la acest articol. Urmăriți pct.92.

Votat textul inițial, dar se renumerotează.

Aceeași soluție pentru art.65. Urmăriți pct.93.

Votat textul inițial, renumerotat.

Titlul Secțiunii 6 "liberarea condiționată".

Votat textul inițial.

Art.66 "liberarea condiționată a condamnatului la pedeapsa închisorii". Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.95. Comisia propune modificarea alin.3.

S-a admis amendamentul, modificat alin.3, alin.1 și 2 rămânând în formularea inițiatorului.

Art.67. Urmăriți amendamentul nr.96.

 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Domnul Bădoiu are un amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră sunteți domnul Bădoiu?

 

Domnul Văsălie Moiș:

Domnul Bădoiu avea un amendament la "amendamente respinse".

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, este dreptul dumnealui să-l susțină sau să nu-l susțină. Nu-i sugerați atitudinea, că știe să și-o apere singur.

Votat amendamentul nr.96 și modificat textul.

Art.68 "efectele liberării condiționate". Dacă aveți obiecțiuni?

 

Domnul Cornel Bădoiu (din banca comisiei):

V-aș ruga să reveniți la amendamentul nr.96.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, nici când v-a sesizat domnul Moiș nu ați intervenit; domnia sa a zis că are domnul Bădoiu un amendament. Eu i-am spus că dacă domnul Bădoiu nu vrea să și-l susțină, de ce să ...?

Vă rog, aveți cuvântul, și să urmăriți mai cu atenție lucrările în plen, nu numai pe cele din comisie.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, îmi cer scuze.

Îi mulțumesc și domnului Moiș.

Povestea este că, așa cum este redactat materialul, suferă, pentru că în mod normal la pagina cu articolul respectiv trebuia să apară și amendamentul respins, ca atare. Și atunci nu mai aveam astfel de sincope sau neajunsuri.

Eu, la art.67, am un amendament, pornind de la următorul principiu: chiar dacă la data când ești condamnat aveai împlinită vârsta de 60 de ani, în opinia mea nu trebuie exclusă pedeapsa care constă în detențiunea pe viață. Pentru că este foarte posibil ca cel care are o astfel de vârstă să fi săvârșit fapte atât de grave, abominabile, încât nici pedeapsa cu detențiunea severă nu este îndestulătoare.

Eu vreau să vă spun că această concepție durează cam de prin anii '50, când limita de vârstă sau vârsta medie se situa în jurul a 65 de ani, cam în jurul acestei cifre.

De aceea, eu am mers pe ideea modificării textului inițiatorului, în sensul că o astfel de pedeapsă poate fi aplicabilă și celui care are împlinită vârsta de 60 de ani, urmând ca, după ce a executat efectiv 20 de ani, să se poată bucura de înlocuirea felului pedepsei, regimului de pedeapsă, de fapt și la urma urmei.

Acesta este amendamentul, mă îndoiesc că-l veți accepta, eu îmi fac datoria.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puțin. Unde este poziționat amendamentul dumneavoastră respins?

Domnul Cornel Bădoiu:

Este vorba de poziția 13, de la "amendamente respinse": "cel condamnat la detențiunea pe viață poate fi eliberat". Stați că am confundat, iertați-mă!

Domnule președinte,

Nu-l mai susțin. Vă mulțumesc. Am greșit eu.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, stimați colegi, că m-am întors și să o verificăm la stenogramă la care din texte ne-am oprit și le-am votat.

Stimați colegi,

Pentru a nu exista nici o fisură în ordinea de votare a articolelor, reluăm de la art. 67, amendamentul 96. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat amendamentul în unanimitate, modificat și renumerotat textul.

La art. 68 - "Efectele eliberării condiționate", comisia nu are intervenții.

Dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial și renumerotat.

Titlul Secțiunii a VII-a. Votat titlul inițial.

Articolul 69. Urmăriți amendamentul 99. Votat amendamentul, modificat acest text și renumerotat.

Titlul Capitolului IV și al Secțiunii 1. Votate textele inițiale.

Articolul 70 - "Conținutul pedepsei interzicerii exercițiului unor drepturi". Urmăriți amendamentul 102. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 71 - "Aplicarea pedepsei interziceri exercițiului unor drepturi". Urmăriți amendamentul 103. Admis amendamentul, modificat acest text.

Stimați colegi, vă reamintesc că la ora 12,00 avem vot final. În situația în care cvorumul nu va fi cel corespunzător, va trebui să fac apelul nominal, în prezența presei. Aviz amatorilor de absențe.

Articolul 72 - "Executarea pedepsei interzicerii exercițiului unor drepturi". Urmăriți amendamentul 104. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 73 - "Conținutul pedepsei degradării militare". Urmăriți amendamentul 105. Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul Secțiunii 2. Votat textul inițial.

Art. 74 - "Conținutul și modul de executare a pedepsei accesorii". Urmăriți amendamentul 107. Admis amendamentul, modificat acest text doar în ceea ce privește alin. 1, restul textelor rămân în formularea inițiatorului.

Titlul Capitolului V și al Secțiunii 1. Votate în formularea inițiatorului.

Articolul 75. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul inițial.

Titlul Secțiunii 2. Votat textul inițial.

Articolul 76, care va fi renumerotat. Dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial și renumerotat.

Titlul Secțiunii 3. Votat textul inițial.

Articolul 77. Urmăriți amendamentul 114. Admis amendamentul, modificat acest text și renumerotat.

Titlul Secțiunii 4. Votat textul inițial.

Articolul 78. Dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

Titlul Secțiunii 1. Votat textul inițial.

Articolul 79, urmăriți amendamentul 118. Admis amendamentul, modificat acest articol.

Titlul Secțiunii 6. Votat textul inițial.

Articolul 80. Urmăriți amendamentul 120. Votat amendamentul, modificat și renumerotat acest text.

Titlul Secțiunii 7. Votat textul inițial.

Articolul 81, urmăriți vă rog amendamentul 122, care propune modificarea alin. 3.

Vă rog, domnule Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

S-ar putea crea impresia că intervine Cazimir contra lui Cazimir, pentru că sunt dat acolo ca autor al amendamentului, dar dispariția virgulei de pe rândul penultim al alin. 4 s-a produs în mod accidental, prin preluarea neîntemeiată a unei modificări de la alin. 3. Deci, virgula respectivă trebuie repusă la locul ei înaintea lui "fără a putea depăși o durată de două luni".

Domnul Valer Dorneanu:

"Pentru perioada stabilită de aceasta...". La care alineat vă referiți, domnule?

Domnul Ștefan Cazimir:

La alin. 4.

Domnul Valer Dorneanu:

Unde să punem virgula?

Domnul Ștefan Cazimir:

Înainte lui "fără", la rândul penultim. "Și pentru perioada stabilită de aceasta, fără a putea depăși o durată de două luni", virgulă existentă în varianta inițiatorului și care a dispărut și mi se atribuie mie acest lucru, ceea ce vreau să înlătur, ca un lucru care m-ar compromite.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înlăturăm referirea la dumneavoastră sau să înlăturăm virgula sau să punem virgula? Să punem virgula la loc. Mulțumesc.

Urmăriți, stimați colegi, amendamentul 122 care propune modificarea alin. 3 și 4... La alineatul 4 rămâne atunci exact textul inițial, că doar virgula era deosebirea.

Supun votului dumneavoastră, ca să nu existe nici un fel de discuție, art. 81 în ".. Dar la alin. 3 cum stăm cu virgula?

 

Domnul Ștefan Cazimir (din sală):

Acolo e bine!

Domnul Valer Dorneanu:

Acolo e bine.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 122, care presupune doar modificarea alin. 3, modificare în sensul eliminării unei virgule.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului VI. Votat titlul inițiatorului și al Secțiunii 1 la fel.

Articolul 82, urmăriți amendamentul 125. Admis amendamentul, modificat art. 82.

Îi rog pe toți colegii de pe la comisii, de pe culoare să pătrundă înăuntru.

Până vin toți colegii în sală, domnul președinte al Comisiei juridice mă roagă să ajungem la cifra 100, pentru încurajarea dumneavoastră.

La art. 83, comisia nu are obiecțiuni.

Domnul Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Avem amendamente respinse la pct. 14 și 15, care vizează art. 83 și art. 84.

Având în vedere faptul că ați acceptat amendamentul de la art. 18, retragem cele două amendamente de la art. 83 și 84, nu le mai susținem.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Articolul 83 votat, în consecință, în forma inițiatorului.

Articolul 84. Urmăriți amendamentul 128. Admis amendamentul, modificat textul, potrivit amendamentului comisiei.

Articolul 85. Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră, votat textul inițial.

Articolul 86. Urmăriți amendamentul 130. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 87. Urmăriți amendamentul 131. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 88. Urmăriți amendamentul 132. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 89. Urmăriți amendamentul 133.

Domnule Bădoiu, poftiți.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Redactarea actuală nu este completă la art. 89 și în plus nu permite judecătorului să aibă un rol activ, de așa manieră încât să facă o judecată. Practic, i se impune o anume conduită, un anume fel de a judeca.

De aceea, eu vă propun să-l reformulăm, după cum urmează: alin. 1 - "În caz de concurs între cauzele de agravare și cauzele de atenuare, pedeapsa se stabilește ținându-se seama de circumstanțele agravante, de circumstanțele atenuante, și în plus, de starea de recidivă". În actuala redactare a inițiatorului starea de recidivă nu este inclusă între elementele care în mod obligatoriu trebuie a fi luate în considerare pentru stabilirea cuantumului și felului pedepsei.

În alin. 2, în varianta inițiatorului se zice așa: "În situația în care există echivalență între cauzele atenuante și cele agravante, se aplică o pedeapsă, făcându-se abstracție de existența acestora".

Vă rog să constatați că nu se poate face o astfel de abstracție, întrucât judecătorul trebuie să țină seamă de toate împrejurările, atât favorabile, cât și defavorabile, în care acel om a săvârșit infracțiunea respectivă. Și, în plus, dacă veți fi de acord și cu reformularea alin. 1, și de starea de recidivă. Pentru că nu ne poate fi indiferent dacă avem de-a face cu un infractor primar, la prima infracțiune, sau cu unul care a mai săvârșit și alte infracțiuni, care îi atrag starea de recidivă. Motiv pentru care, am zis eu, în caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special, nu este obligatorie. Pentru că dacă lăsăm textul inițiatorului, s-ar putea ajunge acolo, să aplicăm în mod obligatoriu sub limită.

Și, în final, am zis că "În ipoteza în care concomitent se aplică dispozițiile cu privire la circumstanțele agravante, recidivă și concurs, pedeapsa închisorii nu poate depăși 25 de ani" și așa mai departe. Am prevăzut acolo mai multe ipoteze. Mi se pare că textul, de fapt, propus de mine, care există acum și se aplică fără probleme, în practică, este mult mai complet și răspunde tuturor situațiilor.

De aceea, vă rog să fiți de acord cu el.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine mai dorește să intervină?

Doamna ministru.

Doamna Cristina Tarcea:

Rezumând, s-au adus două critici textului comisiei, și anume faptul că nu se ține seama de starea de recidivă și faptul că nu se dau criterii pentru stabilirea pedepsei în caz de concurs între cauzele de agravare și cauzele de atenuare.

În ceea ce privește lipsa criteriilor trebuie să subliniez ideea că varianta propusă duce la o lipsă legislativă, datorită faptului că în textul comisiei se arată în mod cert ce se întâmplă când o anumită cauză are caracter preponderent sau nu.

În ceea ce privește starea de recidivă, trebuie să arătăm că aceste cauze de agravare și cauze de atenuare sunt elemente care se răsfrâng asupra faptei, asupra gradului de pericol social al faptei. Starea de recidivă se răsfrânge asupra inculpatului. Or, pentru starea de recidivă, pentru situația de infracțiuni săvârșite în concurs, Codul Penal prevede reguli clare și precise de aplicare a pedepsei, pe care nu le putem acum amesteca și încurca cu regulile de aplicare a pedepsei în caz de circumstanțe atenuante sau agravante.

Prin urmare, susținem forma comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu, al cărui amendament este, de fapt, amendamentul comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Să rămână forma comisiei, pentru că ar însemna o înăsprire a sancțiunii de două ori. Pe de o parte, la sancțiunea în caz de recidivă aplic regulile de la concurs, aplicând sporul, și vin mai târziu și o am în vedere și ca circumstanță separată.

Deci, practic, merg către o majorare a pedepsei de două ori: o dată aplicând textul din 46, devenit 52, și o dată reținând-o ca circumstanță aici.

Haideți să menținem propunerea mea, care este textul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

O să supun votului dumneavoastră, în ordine, întâi amendamentul comisiei, apoi amendamentul domnului Bădoiu și apoi forma inițiatorului. Desigur, dacă nu se adoptă una dintre ele între timp.

Cine este pentru varianta comisiei, cu privire la art. 89, respectiv 95? Urmăriți amendamentul 133.

Cine este pentru? 160 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Iată și o verificare a cvorumului,

S-a admis amendamentul comisiei cu 160 voturi pentru și unul împotrivă. În consecință, nu mai votăm celelalte variante.

Titlul Secțiunii 3. Votat în unanimitate.

Articolul 90. Urmăriți amendamentul 135. Admis amendamentul, modificat textul și renumerotat.

Articolul 91. Urmăriți amendamentul 136. Admis amendamentul, renumerotat textul.

Articolul 92. Urmăriți amendamentul 137. Admis amendamentul, renumerotat textul.

La art. 93, urmăriți amendamentul 138. Admis amendamentul, renumerotat textul.

La art. 94, urmăriți amendamentul 139. Admis amendamentul, modificat și renumerotat acest text.

Articolul 95. Urmăriți amendamentul 140. Admis amendamentul, renumerotat textul.

Titlul Secțiunii 4. Admis textul inițial, nefiind obiecții.

Articolul 96. Urmăriți amendamentul 142. Admis amendamentul. Vă rog.

La art. 96. Vă rog.

Doamna Cristina Tarcea:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, la art. 96 Guvernul nu este de acord cu limitele de pedeapsă prevăzute la alin. 1 lit. a) și la alin. 1 lit. b). De ce? Sunt două instituții: instituția suspendării pedepsei, suspendării simple, și suspendării sub supraveghere.

În situația în care instanța aplică suspendarea sub supraveghere, este cert că fapta săvârșită prezintă un grad de pericol social mai mare decât acele fapte pentru care se poate aplica suspendarea simplă.

Or, acceptând soluția comisiei, în sensul că "pedeapsa aplicată pentru delict este închisoarea de cel mult 7 ani", am ajunge la soluția ca infracțiuni grave, de genul violului, de genul infracțiunilor de mită, trafic de influență să poată beneficia de suspendarea sub supraveghere.

Prin urmare, solicităm revenirea la textul Guvernului, în ceea ce privește alin. 1 lit. a), în sensul ca "pedeapsa aplicată pentru delict este închisoarea de cel mult 5 ani", și nu "7 ani", iar la lit. b), "pedeapsa închisorii de cel mult un an" și nu "de cel mult doi ani", în caz de recidivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Este adevărat că noi am sporit aceste limite de pedeapsă, dar am ținut seama de peisajul general al sancțiunilor penale, care și ele, cum bine știți, în ultima vreme au fost mărite, în sensul că maximul special a sporit.

Acum, sigur că este o chestiune de aplicare a legii și a instituției în cazul când ne ducem către maximul special. Dar, ținând seama de faptul că pedepsele au fost majorate chiar prin această lege pe care astăzi o discutăm, eu susțin punctul de vedere al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Supun votului, stimați colegi, potrivit Regulamentului, întâi amendamentul comisiei de la 142, cu privire la art. 96.

Cine este pentru? 155 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu acest scor amendamentul 142, se modifică și se renumerotează corespunzător art. 96.

Articolul 97. Urmăriți amendamentul 143 "Termenul de încercare". Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Articolul 98. Urmăriți amendamentul 144. Admis amendamentul, modificat și renumerotat acest text.

La art. 99 urmăriți amendamentul 145. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Articolul 100. Urmăriți amendamentul 146.

Domnule Moiș, la art. 100 aveți o intervenție?

 

Domnul Văsălie Moiș:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

L-ați indus în eroare pe domnul Leonăchescu.

Admis amendamentul 146, modificat și renumerotat art. 100.

Stimați colegi,

Având în vedere că nu avem cvorumul inițial, îl rog pe domnul secretar Hașotti să facă apelul nominal.

Domnul Puiu Hașotti:

- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - absentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avramescu Constantin-Gheorghe - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Dumitru - prezent
- Bălășoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - absent
- Bâldea Ioan - absent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - absent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - absentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - absentă
- Borbely Laszlo - Prezent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - Absent
- Brudașcu Dan - Absent
- Bucur Constantin - Prezent
- Bucur Mircea - Absent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Prezentă
- Buzatu Dumitru - Absent
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Absent
- Canacheu Costică - Absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Absent
- Cazimir Ștefan - Prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - Absent
- Cerchez Metin - Absent
- Cherescu Pavel - Prezent
- Chiliman Andrei Ioan - Absent
- Chiriță Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Absent
- Cladovan Teodor - Prezent
- Cliveti Minodora - Prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - Prezent
- Cojocaru Nicu - Absent
- Crăciun Dorel Petru - Absent
- Creț Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Absent
- Crișan Emil - Prezent
- Dan Matei-Agathon - Absent
- Daraban Aurel - Prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - Absent
- Dobre Victor Paul - Absent
- Dobrescu Smaranda - Prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - Absent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Prezent
- Dragoș Liviu Iuliu - Absent
- Dragu George - Absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Prezent
- Drețcanu Doina-Micșunica - Absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Absent
- Dumitriu Carmen - Absentă
- Duțu Constantin - Absent
- Duțu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezentă
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Gaspar Acsinte - Absent
- Georgescu Florin - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Absent
- Gingăraș Georgiu - Prezent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - Absent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraș Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - Prezent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Holtea Iancu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Absent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Costel Marian - Prezent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - Absentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Absentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovács Zoltan - Prezent
- Lari Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ștefan - Prezent
- Lăpușan Alexandru - Prezent
- Leonăchescu Nicolae - Prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Absentă
- Lepșa Victor Sorin - Prezent
- Loghin Irina - Prezentă
- Longher Ghervazen - Prezent
- Luchian Ion - Absent
- Magheru Paul - Prezent
- Maior Dorin Lazăr - Absent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Absentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Absentă
- Mândroviceanu Vasile - Prezent
- Mera Alexandru Liviu - Absent
- Merce Ilie - Prezent
- Meșca Sever - Absent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Absent
- Mihăilescu Petru Șerban - Absent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Absent
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitrea Manuela - Absentă
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Mițaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Prezent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Prezent
- Mogoș Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Absent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiș Văsălie - Prezent
- Moldovan Petru - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Absentă

 

(Deputații care au intrat în sală după întreruperea apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretarul de ședință.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să rămâneți, totuși, în sală, pentru că tocmai vroiam să opresc apelul!

Domnul Puiu Hașotti:

Continuu?

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să luați loc, stimați colegi! Și îi rog și pe cei care au părăsit sala să se întoarcă înapoi, pentru votul final!

Domnule Hașotti, colegii dumneavoastră vor să vă audă până la capăt, cum citiți, atât de distins...

Întreb liderii Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal dacă întrerupem, având în vedere că avem prezența. Da. Mulțumesc.

Stimați colegi,

Votăm cele 8 legi și, după consultarea liderilor grupurilor parlamentare, am decis să continuăm fără pauză, urmând ca fiecare, pe rând, să luați masa. Continuăm dezbaterile și votarea textelor Codului Penal până la ora 16,30.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 11 aprilie 2021, 14:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro