Valeriu Ștefan Zgonea
Valeriu Ștefan Zgonea
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.53 Ștefan Valeriu Zgonea - declarație politică: "Stabilitatea în Balcani - o obligație europeană și euroatlantică";  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

"Stabilitatea în Balcani - o obligație europeană și euroatlantică"

"Balcanii au fost prea mult timp câmpuri de luptă stropite cu sângele unei lumi nebune; revine acum conducătorilor responsabili să se întrebe ce poate fi făcut pentru ca istoria viitoare să nu mai fie o nesfârșită repetare a unui trecut instabil" spunea Nicolae Titulescu. Din nefericire, astăzi suntem în continuare în căutarea soluției la această problemă. Evenimentele care tocmai au loc în regiune avertizează că "butoiul cu pulbere", cum a fost denumită această regiune, de-a lungul timpului, ar putea exploda din nou.

Cred că întrebarea "De ce, iarăși, nu este pace în Balcani?" este, acum, fierbinte nu numai la București, ci în toate marile capitale ale lumii. Răspunsul la întrebarea "Ce putem face pentru a edifica și stabiliza pacea și liniștea în Balcani?" frământă toți oamenii politici înțelepți și lucizi.

Astăzi, la fel de important ca a vorbi despre perspectivele păcii în Balcani, este a vorbi despre curajul și despre priceperea de a face pace.

La începutul anilor '90, liderii statelor din fosta Iugoslavie atrăgeau atenția asupra riscului "libanizării" Iugoslaviei. Istoria a schimbat numele paradigmei: Balcanii au intrat în limbajul politicii internaționale cu conotația negativă a conflictului fără sfârșit. Am însă convingerea că înțelepciunea și voința politică fermă pot duce la depășirea momentelor conflictuale, transformînd Balcanii într-o zonă a păcii și cooperării.

Există o serie de factori care mențin un potențial exploziv ridicat în zona Balcanilor. Trecutul istoric frământat a generat o conjunctură specifică, a cumulat într-o arie relativ restrânsă popoare foarte diferite din punct de vedere cultural și cu nivele de dezvoltare economică inegale. Sistemele totalitare comuniste au mascat, prin mijloace propagandistice și prin represiune, tensiunile existente, fără a le îndepărta cauzele. Detenta intereselor regionale și de grup, în condițiile afirmării regimurilor democratice, a dus, uneori, la manifestări violente. Tensiunilor deja existente li s-au suprapus influențe exterioare zonei.

Caracteristicile geopolitice ale Balcanilor fac imposibilă abordarea unui conflict, în această arie, în termenii restrictivi ai conflictelor locale: zona Balcanilor a fost și este o zonă de confruntare a marilor interese, un punct nodal al Europei atât sub aspect economic, cât și sub aspect strategic și militar. Crizele în Balcani se manifestă pe trei nivele: local, între părțile direct implicate în conflict, regional și global. Istoria a demonstrat că orice conflict balcanic are tendința de extindere, dacă nu cumva de globalizare.

Implicarea ONU și NATO în soluționarea situației din Balcani demonstrează că problema păcii în zonă este de interes mondial. Există, iată, riscul resuscitării confruntărilor în spațiul ex-iugoslav. Conflictul iugoslav, pe care l-am fi dorit sfârșit, a supus deja la un test sever organismele cu vocație universală sau internațională. Acestea au avut merite în menținerea sub control a stării conflictuale, dar ultimele zile au demonstrat că există semnale ale limitelor strategiilor abordate în soluționarea situației zonale.

Eforturile politico-doplomatice, și nu numai, ale NATO și Uniunii Europene au antrenat rezultate notabile dar, din păcate, până acum, după cum demonstrează realitatea ultimelor zile, nu au reușit să instaureze o pace durabilă. O pace fierbinte încălzește anormal zona Balcanică. Rezultă de aici necesitatea continuării implicării ample a comunității intenaționale și, în primul rând, a relansării rolului important al Uniunii Europene în procesul de pace. În procesul de instaurare și menținere a unei păci viabile și stabile este necesar să fie atrase țările vecine fostei Iugoslavii. România - cu triplul său statut de membru NATO, viitor membru al UE în 2007 și prieten al țărilor din componența ex-Iugoslaviei - dispune de un imens potențial în sensul asigurării stabilității în Balcani. Noi nu avem interese teritoriale în zonă. Avem, în schimb, relații tradiționale foarte bune cu toate țările balcanice. Avem un potențial economic și militar considerabil, deținem o poziție geostrategică de excepție, și -deosebit de important- avem dorința fermă de a participa la stabilitatea zonală. Prin relațiile pe care le întreținem cu toate statele balcanice am putea coagula- ca în perioada interbelică-eforturile celorlalte state pentru asigurarea stabilității și păcii în Balcani. Europa își va găsi nu numai liniștea și se va putea concentra asupra eforturilor de a lupta împotriva terorismului internațional, ci va și dobândi un nou impuls spre prosperitate dacă Europa de Est și Balcanii se vor consolida economic și vor participa activ pe marea piață mondială. Zona balcanică și peribalcanică are nevoie nu numai de sprijin financiar, ci și de deschidere din partea statelor dezvoltate pentru a se integra în comunitatea lor. Balcanii nu trebuie transformați într-o poartă de intrare în Europa pentru noi totalitarisme, fie ele euroasiatice, fie ele fundamentalist-islamice. Zona Balcanică a secolului XXI este locul în care Europa se confruntă cu un incendiu ce poate afecta relațiile tradiționale dintre etniile altor țări comunitare.

Pacea nu trebuie confundată cu simpla încetare a unor ciocniri violente. În realitate, acesta este doar primul pas către pace și stabilitate. Pacea trebuie să instituie o nouă realitate care să fie mai atrăgătoare pentru toată lumea decât starea conflictuală. Procesul de pace trebuie să se concretizeze în proiecte de dezvoltare și cooperare. Nu trebuie să ne lăsăm trași înapoi de ezitările și contradicțiile trecutului, ci să privim realitatea așa cum este și să pornim cu forțe reunite la edificarea unor noi raporturi între statele balcanice pe de o parte și între aceste state și restul Europei.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 3 aprilie 2020, 9:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro