Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.50 Rodica Nassar - considerente pe marginea Legii pentru ratificarea Tratatului dintre România și Ucraina;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Rodica Nassar:

Legea pentru ratificarea Tratatului dintre România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistență mutuală în probleme de frontiere

Existența unor relații normale la frontierele de stat reprezintă una din condițiile principale pe care o țară trebuie să le îndeplinească înaintea aderării la structurile nord atlantice sau ale Uniunii Europene.

În demersurile făcute pentru îndeplinirea acestor obiective, la data de 17 iunie 2003, la Cernăuți, Președintele României, domnul Ion Iliescu, și Președintele Ucrainei, domnul Leonid Kucima au semnat Tratatul între România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră.

Negocierile au presupus încheierea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare, așa zisul tratat politic de bază semnat la Constanța la 2 iunie 1997 și a Acordului conex acestuia, încheiat sub formă de schimb de scrisori ale miniștrilor de externe ale celor două țări. Aceste documente prevedeau, în principal, dispoziții ce cuprindeau angajamentul părților de a încheia un tratat privind regimul frontierei de stat și un acord pentru delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive din Marea Neagră.

O dată semnate aceste documente, în anul 1998 au început negocierile pentru încheierea Tratatului privind regimul frontierei de stat româno-ucrainen. Acest nou tratat e necesar pentru respectarea principiului succesiunii statelor, astfel încât cele două state recunosc că proclamarea independenței Ucrainei nu afectează frontiera existentă între România și Ucraina, așa cum s-a recunoscut în tratatele semnate anterior între guvernele R.S.R. și U.R.S.S.

Din anul 1998 și până în prezent au avut loc 19 runde de negocieri simultan atât pe pe tema Tratatului privind regimul frontierei cât și pe tema Acordului de delimitare, astfel încât în ultima rundă de negocieri desfășurată la Kiev la 13 iunie 2003 s-a procedat la parafarea textului Tratatului privind regimul frontierei de stat.

Menționez câteva dintre principalele obiective cuprinse în Tratat:

  • Reglementarea unui regim al frontierei modern, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, având în vedere și faptul că frontiera româno-ucraineană va deveni în curând frontieră externă estică a Uniunii Europene și este deja frontieră răsăriteană a NATO.
  • Tratatul oferă celor două părți garanții referitoare la eventualele corectări ale traseului frontierei, în funcție de evoluțiile obiective din zonele de frontieră, fluvială și maritimă.
  • Prin Tratat se înființează o Comisie mixtă de frontieră cu atribuții specifice: verificarea periodică a traseului frontierei de stat și întocmirea, pe baza rezultatelor acestor verificări, a unor noi documnete de demarcare a traseului frontierei, în conformitate cu prevederile art. 1-4 din Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-sovietice din 1961. Referirea la dispozițiile respective din Tratatul din 1961, care reglementează modul de corectare a frontierei fluviale în funcție de modificările naturale care ar putea apărea, pe baza regulii menținerii frontierei pe mijlocul șanalului navigabil principal - pe apele navigabile - și, respectiv, pe mijlocul pânzei de apă - pe apele nenavigabile, care în principal, asigură respectarea intereselor părții române cu privire la regimul juridic al corectării frontierei în cazul unor evoluții morfologice naturale.
  • Din rațiuni economice evidente, interesul principal al părții române este reprezentat de finalizarea cât mai rapidă a procesului de delimitare a platoului continental și a zonelor economice exclusive din Marea Neagră.

Sigur, unele prevederi ale Tratatului pot nemulțumi o parte sau alta semnatară a lui, dar negocierile, în special cele privind regimul frontierelor presupun efectuarea unor concesii, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz.

Dar de aici și până a nu vedea necesitatea semnării tratatului este o cale lungă. De aceea, personal, nu înțeleg reacția unor partide din opoziție care au votat contra.