Gelil Eserghep
Gelil Eserghep
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.48 Gelil Eserghep - intervenție cu tema: "Revine în discuție problema minorităților naționale?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Gelil Eserghep:

Revine în discuție problema minorităților naționale?

Respectarea drepturilor minorităților naționale este pentru mulți dintre noi o noțiune abstractă, uneori considerată ca inutilă. Drepturile minorităților naționale sunt parte a drepturilor omului, de aceea sunt adesea confundate sau contopite.

În România putem spune că nu ne confruntăm cu probleme ale minorităților naționale (asta ar mai lipsi!), însă trebuie să fim conștienți că trebuie să facem mai mult în această privință. E suficient să privim puțin spre vecinii noștri din Kosovo...

Am urmărit cu stupoare și oarecare teamă evenimentele din regiune din ultimele zile. Regiunea balcanică este un butoi cu pulbere, gata oricând să explodeze din nou și s-ar părea că nu e nevoie de prea multă "muniție". Înecarea a doi copii albanezi urmăriți de o ceată de sârbi în Kosovska Mitrovica a provocat un nou conflict între cele două etnii din regiune, care par să nu găsească soluția de compromis privind conviețuirea pașnică. Privind din exterior, nu putem ști cu certitudine cine e de vină. Sârbii continuă să fie de vină pentru toate necazurile albanezilor, deși regiunea este condusă acum de forțe politice albaneze. Și totuși, în acest moment, sârbii sunt cei cu adevărat persecutați în Kosovo.

Dacă pacea și conviețuirea pașnică din regiunea balcanică au fost asigurate (se pare, fără prea mare succes) de forțele militare și polițienești europene, în România nu am avut nevoie de așa ceva. Statul român, prin lege organică, recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale "dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Statul a luat măsuri pentru "păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale" care "trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români". A fost înființat Consiliul Minorităților Naționale, care "coordonează și sprijină activitatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale". În cadrul Ministerului Informațiilor Publice funcționează Departamentul pentru Relații Interetnice, care se ocupă de asemenea de inițiativele și activitatea organizațiilor minorităților naționale.

Toate acestea sunt menite să garanteze drepturile minorităților naționale și să asigure conviețuirea pașnică între etnii. În plus, s-au creat condiții pentru păstrarea și dezvoltarea culturii, a limbii și a tradițiilor diferitelor minorități. În școli, copiii aparținând diferitelor etnii pot studia limba maternă.

Consider că se poate face mai mult. Există în România o discriminare neoficială, nevăzută, iar aceasta îi caracterizează pe mulți dintre "majoritari". Catalogarea sau etichetarea unor minorități de către ceilalți este un fel de discriminare. Iar cea mai mare discriminare este cea socială. Majoritatea localităților unde locuiesc compact persoane aparținând minorităților naționale sunt izolate, gradul de dezvoltare economică este scăzut. Guvernul trebuie să promoveze și să susțină proiecte de dezvoltare regională adresate cu precădere localităților cu preponderență etnică.

În caz contrar, nu vom putea vorbi de egalitate efectivă între cetățeni, și mă refer aici la egalitatea între cetățenii aparținând prin origine etnică unei anumite etnii și cetățenii "majoritari". Nu vom putea vorbi de unitate în diversitate. Iar pe termen lung nu vom putea vorbi de consolidarea păcii și a stabilității pe continent.

Nu vreau nici așa zisa "discriminare pozitivă". Paradoxal, pentru multe minorități din țara noastră aceasta ar fi un mare dezavantaj.

Nu vreau nici ca minoritarii să fie percepuți ca oameni care cer drepturi speciale.

Sunt de acord doar cu discriminarea pozitivă temporară în cazul unor minorități etnice ce au nevoie de mai mult sprijin financiar de la guvern sau alte organizații internaționale, până la încadrarea lor pe calea promovării independente și libere a tradițiilor și obiceiurilor specifice.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 9 aprilie 2020, 8:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro