Iosif Armaș
Iosif Armaș
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.47 Iosif Armaș - marcarea a 81 de ani de la adoptarea Constituției din 1023 și a 86 de ani de la unirea Basarabiei cu România;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se împlinesc, astăzi, 81 de ani de la adoptarea Constituției de la 1923, actul legislativ care a conferit statului român și regimului politic de atunci un caracter democratic și o organizare național-statală unitară, reprezentând fundamentul juridic al întregii vieți politice și social-economice a țării, până în februarie 1938.

La 26 martie 1923, Adunarea Deputaților - cu 262 voturi pentru, 9 abțineri și 8 contra - și Senatul - cu 137 voturi pentru, 3 abțineri și 2 contra - au adoptat noua Constituție, promulgată, două zile mai târziu, printr-un decret.

Noua lege fundamentală a țării, adaptată la realitățile postbelice, în spiritul adunărilor plebiscitare de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, stabilește că "Regatul României este un stat național, unitar și indivizibil". Ca formă de guvernământ, România este proclamată monarhie constituțională, "puterile constituționale ale regelui sunt ereditare în linie coborâtoare directă și legitimă a Maiestății-Sale Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de progenitură și cu esclusiunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor".

In problema drepturilor și libertăților omului, Constituția din 1923 prevede că "românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi".

In privința minorităților naționale, Constituția din 1923 stipulează că "deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de origine etnică și de limbă, nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturi civile și politice și a le exercita".

Legea fundamentală din 1923 garantează proprietatea de orice natură, precum și creanțele asupra statului. Constituția are la bază principiul democratic al separării puterilor în stat. Puterea legislativă este exercitată colectiv de Rege și Parlament, format din Senat și Adunarea Deputaților. Puterea executivă este încredințată Regelui, prin intermediul Guvernului, cu precizarea că nici un act al Regelui nu poate avea tărie dacă nu va fi contrasemnat de un ministru.

Conform Constituției din 1923, puterea judecătorească se exercită de organele ei, iar hotărârile lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Regelui.

Constituția din 1923, conferind statului român și regimului politic un caracter democratic și o organizare național-statală unitară, a reprezentat fundamentul juridic al întregii vieți politice și social-economice a țării, până în februarie 1938.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se vor împlini, peste patru zile, 86 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

La 27 martie 1918, Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă la Chișinău, votează, după 106 ani de dominație rusească, unirea Basarabiei cu România (86 de voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abțineri și 13 absenți). După anunțarea rezultatului votului de către Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, primul ministru, Alexandru Marghiloman, aflat la Chișinău, este invitat, împreună cu membri ai Guvernului de la București, în sala Sfatului Țării, unde, de la tribuna acesteia, în numele poporului român și al regelui Ferdinand I, declară că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului și proclamă Basarabia unită cu România.

Regele Ferdinand I, care se afla la Bârlad, fiind încunoștințat telegrafic de primul ministru, adresează președintelui Sfatului Țării, Ion Inculeț, și primului ministru basarabean, Daniel Ciugureanu, la Chișinău, următoarea telegramă: "Cu adâncă emoțiune și cu inima plină de bucurie, am primit știrea despre importantul act ce s-a săvârșit la Chișinău. Sentimentul național ce se deșteptase atât de puternic în timpul din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit, prin votul înălțător al Sfatului Țării, o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restriște, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la Patria Mumă. Aduc prinosul meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării, ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes. In aceste momente solemne și înălțătoare pentru patrie, de aici înainte comună, vă trimit la toți cetățenii din noua Românie de peste Prut regescul meu salut, înconjurându-vă cu aceeași inimoasă și caldă iubire părintească".

In Declarația adoptată cu acest prilej, se precizează că "Republica Democratică Moldovenească - Basarabia -, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile ei granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor de acum înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa România".

Unirea se face pe următoarele baze: Sfatul Țării rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare; Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un sfat ales prin vot universal, egal, direct și secret; în competența Sfatului Țării rămân votarea bugetelor locale, controlul asupra orașelor, numirea funcționarilor administrației locale; recrutarea armatei se face pe baze teritoriale; legile în vigoare și administrația locală rămân în putere și vor fi schimbate de Parlamentul de la București numai în prezența și cu acordul reprezentanților Basarabiei; respectarea drepturilor minorităților din Basarabia; doi reprezentanți ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniștri al României; Basarabia va trimite în Parlamentul României un număr de reprezentanți proporțional cu populația; alegerile se vor face prin vot universal, egal, secret și direct; libertatea personală, a tiparului, a cuvântului, a credinței; adunările vor fi garantate prin Constituție; delictele politice sunt amnistiate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 9 aprilie 2020, 8:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro