Mihai Stănișoară
Mihai Stănișoară
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-09-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.45 Mihai Stănișoară - declarație politică privind derularea programului SAPARD;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Mihai Stănișoară:

Declarație politică privind derularea programului SAPARD.

Indignare, neliniște, frustrare, puhoi de articole în mass-media, pentru un singur subiect. E adevărat, vorbim de un subiect de care sunt legate câteva sute de milioane de euro și de felul cum sunt cheltuite.

Prin programul SAPARD, Uniunea Europeană a alocat României bani, și nu puțini, în vederea dezvoltării agriculturii și infrastructurii rurale. Ca și alte programe europene, SAPARD s-a întâlnit în România cu apetența de nestăvilit a mahărilor PSD pentru bani europeni. Dacă nu ești PSD-ist, n-ai nici legături de partid și nici nu vrei să dai șpagă pentru a accesa fondurile europene, te izbești de un adevărat zid de birocrație, rea-voință, delăsare și nesimțire. Banii veniți de la Uniunea Europeană au o destinație precisă, iar atragerea și utilizarea lor se fac pe baza unor reguli foarte stricte, dar unii demnitari și politicieni văd în această sursă o vacă bună de muls. Văd mai ales o pradă care ar putea aduce bani mulți, nu atât pentru executarea unor investiții agricole certe, cât pentru umplerea unor buzunare care și așa sunt neîncăpătoare. În același timp, România este incapabilă să cheltuiască fondurile europene SAPARD destinate agriculturii și datorită neimplicării autorităților locale și a lipsei resurselor locale pentru a asigura cofinanțarea acestor proiecte.

Un alt aspect care trebuie să dea de gândit autorităților sunt zecile de firme dubioase care își oferă serviciile de consultanță amatorilor de proiecte SAPARD și care pretind circa 5000 de euro pentru un proiect, indiferent dacă acesta va fi sau nu acceptat la care se adaugă procente bune din valoarea proiectului aprobat. Zeci de persoane fizice, asociații familiale, comerciale sau chiar primari au achitat fiecare zeci de milioane de lei pentru proiecte care nu au intrat niciodată în finanțarea programului SAPARD.

În cele mai multe dintre cazuri, programul SAPARD se dovedește a fi prea scump pentru producătorul agricol autohton, indiferent dacă face parte din sectorul privat sau public. Majoritatea proiectelor acceptate la finanțare vin însă din partea unor firme deja dezvoltate. Lipsa de informații concrete legate de modul de întocmire a proiectelor, la nivelul comunelor, închide practic calea micilor fermieri către un ajutor nerambursabil. Acest lucru poate fi ușor constatat și din informațiile periodice ale ministerului de resort.

Agricultura este o problemă delicată nu numai pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană. Cea mai mare parte a bugetului Comisiei Europene este destinat agriculturii și celebrei politici agricole comune. Având în vedere importanța problemei agricole pentru Uniunea Europeană, este explicabil de ce agricultura românească este unul din capitolele de negociere cu cele mai mici progrese. De asemenea, importanța domeniului în economia românească ne face să deducem de ce noi suntem penultima țară căreia i s-a acreditat Agenția SAPARD. Din acest punct de vedere, acreditarea nu reprezintă o performanță, ci mai degrabă o victorie îndoielnică, obținută în virtutea faptului că procesul de integrare este ireversibil. Dincolo de importanța finanțării oferită într-un domeniu care are nevoie vitală de infuzie de capital, SAPARD reprezintă cu adevărat un test de maturitate pe care România nu prea reușește să-l treacă.

Rămâne, așadar, o întrebare pe care autoritățile competente ar trebui să și-o pună ca urmare a experienței concrete legată de slaba capacitate de atragere a fondurilor prin proiecte eligibile și de lipsa de promptitudine a demersurilor birocratice în România: va fi programul SAPARD gura de oxigen mult așteptată de agricultura românească?

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 27 septembrie 2020, 17:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro