Ștefan Giuglea
Ștefan Giuglea
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.40 Ștefan Giuglea - declarație intitulată: "Forța dreptului sau dreptul forței";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Giuglea:

"Forța dreptului sau dreptul forței".

Specia umană a evoluat de la stadiul primitiv până la nivelul civilizației contemporane, pentru că a înțeles, de timpuriu, că atât indivizii, cât și grupele de indivizi pot supraviețui și se pot dezvolta numai dacă se acceptă reciproc, respectându-și drepturile și obligațiile.

Poporul român, de la constituirea statelor feudale - Moldova, Țara Românească și Transilvania și până în prezent, ca stat național, unitar și independent, nu a pornit niciodată un război de cucerire, fiind în numeroase împrejurări ale istoriei doar în situația de a-și apăra vatra strămoșească.

Conferința de la Helsinki din 1975 a adoptat Declarația în care se consemnează pentru prima dată într-un document internațional "prioritatea forței dreptului față de dreptul forței", în sensul că orice eventuale litigii apar între state să se rezolve prin tratative, și nu prin mijloace de forță militară. Din nefericire, numeroasele conflicte dintre statele planetei se dispută tot pe calea forței militare.

La finele mileniului doi și începutul celui de al treilea mileniu, relațiile internaționale din toate domeniile de activitate s-au amplificat și diversificat, încât problemele zonale și regionale, inclusiv la nivel continental și chiar intercontinental reprezintă imperativul major și ireversibil pentru civilizație, prosperitate și pentru popoarele rămase în urmă.

România, respectând riguros principiile dreptului internațional, a folosit cu abilitate marja de acțiune oferită de confruntarea dintre superputeri, de structurile rigide ale "războiului rece". Retrospectiv, prin prisma rolului și locului său în arena internațională, se poate spune că, dincolo de trăsăturile negative ale regimului politic intern, totalitar în natura și manifestările lui, acțiunile de politică externă s-au arătat în majoritatea lor subordonate unei concepții realiste asupra vieții internaționale, a raportului de forțe și jocuri de interese și putere. România și-a câștigat prestigiul unei țări care militează pentru respectarea, în relațiile internaționale, a principiilor de drept, pentru legalitate, democratism, împotriva politicii de forță și de împărțire a lumii în sfere de influență, a discriminărilor, pentru tratament egal al statelor în viața internațională, dezarmarea generală, în primul rând nucleară, și, nu în ultimul rând, combaterea terorismului.

Comploturile ucigașe, loviturile de stat, reușite sau nu, asupra suveranilor și regilor, plutoanele de execuție, despre toate acestea am învățat la lecțiile de istorie. Adesea, avem impresia că terorismul despre care vorbim astăzi, definit ca un fenomen complex, nu esate altceva decât faptele lui Brutus, Rovaillac (ucigașul lui Henric al IV-lea) și chiar ale lui Jelabov (ucigașul țarului Alexandru al II-lea).

Omul politic, militarul, judecătorul sau sociologul văd acest fenomen altfel, fiecare din punctul lui de vedere, dar în final ajung să dețină una sau mai multe piese care să contribuie la realizarea unei imagini complete a acestui joc. Acțiunea fiecăruia, purtată cu mijloace specifice, de cele mai multe ori, complet diferite, se înscrie însă sub un comandament unic - combaterea acestui adevărat flagel al zilelor noastre.

Față în față cu acte de violență îndreptate direct și cu bună știință împotriva oamenilor nevinovați, trebuie să privim dincolo de contextul politic, social, etnic sau religios care înlesnește comiterea lor, să nu căutăm scuze pentru actele de violență înfăptuite de teroriști, în ideologia sau biografia acestora.

11 septembrie, 11 martie sunt zile negre pentru SUA, pentru Spania, sunt zile negre pentru Europa și pentru umanitate. Așa cum evenimentele au demonstrat, cuvintele au fost neputincioase pentru cei dispăruți, pentru durerea familiilor, dar dincolo de sentimentele de compasiune și de tristețe în fața unor absurde pierderi stă hotărârea oamenilor din lumea civilizată de a se opune fenomenului care a generat această tragedie, de a demonstra natura inumană și imorală a terorismului. Se impune o reflecție colectivă asupra terorismului contemporan, la o înțelegere a naturii acestui flagel. Actele de terorism au însoțit dezvoltarea omenirii, dar, după cei doi 11, responsabilii politici și militari au convingerea că ne aflăm în fața unei mari amenințări globale, căreia trebuie să-i răspundem printr-o puternică solidaritate umană.

Un imperativ în această direcție îl constituie realizarea consensului național și internațional al tuturor forțelor politice în jurul și pentru promovarea intereselor fundamentale ale țărilor, prin depășirea pozițiilor înguste de partid. Linia independentă a politicii externe este favorizată de intensificarea participării României la activitatea Națiunilor Unite și în sistemul organizațiilor ONU, de angajare a țării în acțiuni umanitare și de menținere a păcii.

Orientarea României spre integrarea în structurile europene, euro-atlantice presupune realism și discernământ în raport cu noile realități geopolitice, corespunzător intereselor naționale. Pornind de la o astfel de înțelegere, participarea la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), unde României i s-a conferit o funcție importantă, Parteneriatul pentru Pace și alte forme de conlucrare cu NATO și Uniunea Europeană devin modalități posibile de satisfacere a cerințelor securității naționale în actualele condiții.

Pe fondul bombardamentului informațional care poate eroda sensibilitatea oamenilor, împingând-o până la blazare, este necesar să imortalizăm pentru totdeauna imaginile de coșmar ce au urmat atacurilor teroriste, pentru a da lumii răgazul să privească teroarea și victimele ei.

Dincolo de imaginile terorii, dincolo de chipurile celor care ne privesc din neființă - ceea ce ne rămâne sunt durerea și solidaritatea. Nu durerea vecină cu deznădejdea. Nu solidaritatea, ca simplă apartenență la specie. Ci liniștea care urmează durerii și hotărârea de a rezista. Și mai rămâne ceva: bucuria și șansa de a trăi conștient de pericol, dar fără frică.

Pacea, reconcilierea și fraternitatea sunt trei pași care ar putea îndepărta pentru totdeauna teroarea de libertate, în prezent aspecte de nedespărțit ale realității în care conviețuim.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 8 aprilie 2020, 22:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro