Dumitru Dragomir
Dumitru Dragomir
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.31 Dumitru Dragomir - declarație intitulată: "O valoare pierdută: spiritul comunitar";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Dumitru Dragomir:

"O valoare pierdută: spiritul comunitar".

Experiențele istorice îndepărtate sau recente, precum epoca fanariotă sau cea comunistă, au marcat puternic coeziunea socială a poporului român. Altfel spus, ne lipsește într-un grad semnificativ spiritul comunitar.

Am învățat să trăim pentru noi și împotriva celuilalt. Experiența tranziției ne-a întărit senzația că omul de lângă noi este mai degrabă un potențial adversar. Părem să nu știm cum se poate trăi alături de celălalt, în colaborare cu el.

În parte, pierderea simțului comunitar este, din punct de vedere sociologic, un fenomen explicabil. Nu ne mai putem cunoaște vecinii, așa cum se întâmpla în urmă cu două sute de ani, atunci când comunitățile orășenești sau sătești erau restrânse și stabile. Astăzi, explozia urbanității, a marilor aglomerări sociale, ne transformă într-o masă anonimă. Nu știm cine sunt cei care locuiesc deasupra noastră, nu-l cunoaștem pe brutar sau pe administratorul de bloc. În mijlocul propriului oraș, putem fi mai singuri decât pe vârful unui munte...

Nu este mai puțin adevărat că destructurarea relațiilor sociale din țara noastră după 1989 pare mai radicală decât fenomenele similare din Occident. În țări precum Franța, Elveția, Italia sau Marea Britanie există încă instituții comunitare puternice, care apropie oamenii și fac posibilă cooperarea civică și chiar politică.

O astfel de instituție, cu rol major în strângerea raporturilor sociale, este biserica. Acțiunea corozivă a comunismului a distrus în România conceputul de "parohie", de comunitate spirituală, dar și spațială. Câți dintre noi mai știu cărei parohii aparțin, care sunt preoții care se roagă pentru ei, cine sunt enoriașii alături de care ar putea să participe la liturghie?

În perioada premodernă, biserica reprezenta principalul factor de coeziune socială. Oamenii se cunoșteau acolo, se întâlneau acolo săptămânal, își făceau prieteni din cercul parohial.

Personal, cred că avem nevoie de o astfel de solidaritate. Cred că obstacolele cotidiene dintre cetățeni pot fi depășite în spațiul familiar și spiritualizat al bisericii. Din acest motiv, cred că edilii marilor orașe trebuie să sprijine restructurarea relațiilor parohiale.

După ce comunismul a afectat cultura noastră religioasă elementară, trebuie să ajutăm în mod activ cetățenii să redescopere această cultură. Putem face acest lucru în primul rând în colaborare cu Biserica Ortodoxă, prin programe de informare privind organizarea parohiilor. Din momentul în care slujba se termină, putem organiza activități de divertisment, atât de uitate și atât de necesare în România contemporană.

De ce să nu permitem bătrânilor sau familiilor din marile orașe să-și plimbe copiii prin parcurile centrale, așa cum se întâmpla odată, în ritmul unor concerte în aer liber sau chiar al unor clasice fanfare?

Nu mai avem nevoie de plimbări, de relaxare, de divertisment? De ce nu am organiza, sub egida municipalităților, competiții sportive ale cartierelor sau sectoarelor, dând ocazia cetățenilor să se cunoască și să se apropie?

Astfel de idei, pe care le voi dezvolta lămuritor în campania electorală, trebuie să se regăsească în lista de priorități a oricărei primării. Numai în interiorul unei comunități solide, guvernate de dialog și comunicare, putem cultiva un spirit gospodăresc eficient și o reală disponibilitate pentru colaborare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 4:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro