Nicu Spiridon
Nicu Spiridon
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.7 Nicu Spiridon - declarație politică cu titlul "Obstrucționarea libertății de exprimare a presei - o falsă problemă";

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvânt domnului deputat Nicu Spiridon. Va urma domnul Mircea Costache.

Domnii deputați Vasile Miron, Endre Bereczki și Ioan Sonea au depus declarațiile la secretariat.

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Obstrucționarea libertății de exprimare a presei - o falsă problemă".

În ultima vreme, o temă ține prima pagină a publicaților din România, ea apărând și în rapoartele oficialilor Uniunii Europene. Este vorba de așa-zisa obstrucționare a libertății de exprimare a presei. Spun "așa-zisa" fiindcă, după mine, discuția pe marginea libertății presei este o falsă problemă, umflată, în schimb, de cei interesați să terfelească imaginea țării noastre în lume, să creeze ideea că la noi nu se respectă valorile democratice. Iar în fruntea acestor cârâitori de profesie, cine credeți că se află? Bineînțeles reprezentanții PNL și PD, ca și cum, pe vremea Guvernului de tristă amintire PNTCD-PNL-PD, asemenea lucruri nu s-ar fi întâmplat. Și atunci ziariștii au fost purtați prin tribunale și condamnați, ori bătuți de huligani. Este celebru procesul publicistului de excepție care este domnul Ion Cristoiu, obligat să plătească o amendă foarte mare, precum și a altora. Dar în acel timp, cum problema aderării României la Uniunea Europeană era un vis greu de înfăptuit și extrem de îndepărtat, nici chestia cu libertatea presei nu-și avea locul. Aceasta a apărut acum, când suntem foarte aproape de realizarea acestui important și decisiv obiectiv pentru viitorul țării, transformându-se în paiul de care se agață cu disperare fiindcă simt că se scufundă toți aceia care nu văd cu ochi buni drumul ascendent parcurs de România în acești ani de când la conducerea țării se află PSD și nu doresc aderarea țării la Uniunea Europeană.

Cum puteți să susțineți, domnilor, că nu există libertate de exprimare a presei atâta timp cât în fiecare zi, deschizând oricare ziar național, veți găsi critici la adresa Guvernului și partidului de guvernământ, în număr mai mare decât relatarea unor fapte pozitive?

Ce zice electoratul care v-a acordat încrederea în 2000, atunci când apăreți pe micul ecran ori citește în presă declarațiile mincinoase pe care le dați? Cum îi priviți pe acești oameni în ochi, când le înșelați așteptările, îi induceți în eroare cu atâta lipsă de decență?

În raportul pe anul 2003 privind libertatea presei în România, dat publicității zilele trecute de Agenția de monitorizare a presei "Academia Cațavencu", se recunoaște că nu se poate vorbi despre un mecanism la nivel național îndreptat împotriva ziariștilor, atunci când se discută despre procesele intentate acestora. Este drept, anul trecut, după cum se consemnează în documentul la care am făcut referire, 16 lucrători în presă au fost agresați fizic. În unele cazuri, s-au descoperit autorii unor asemenea fapte abominabile, pe care le dezavuez, în altele nu. Însuși premierul României, domnul Adrian Năstase, a cerut cu fermitate autorităților să elucideze toate cazurile în care ziariștii au fost agresați și să-i găsească pe vinovați pentru a fi deferiți justiției.

În același raport, se arată că fenomenul cu cea mai mare influență negativă asupra libertății de exprimare îl reprezintă distorsionarea informațiilor transmise de posturile de televiziune și se preia o idee enunțată de Societatea Academică Română referitoare la existența unui puternic control economic și politic asupra televiziunilor private, control ce induce autocenzura în rândul editorilor de știri, amintindu-se și despre faptul că, în conformitate cu date publicate de Ministerul Finanțelor, în octombrie anul trecut, cele mai importante televiziuni private din România aveau datorii cumulate la bugetul de stat de aproximativ 20 de milioane de dolari.

Agenția de Monitorizare a Presei vorbește și despre intensificarea presiunii politice asupra mass-media la nivelul local. Nu știu ce se întâmplă în alte județe, dar în Vâlcea, unde există un număr mare de publicații, posturi de radio și televiziune, în raport cu dimensiunea și numărul locuitorilor, această concluzie nu are susținere în plan real, aici jurnaliștii exprimându-se fiecare conform conștiinței profesionale. Mai mult chiar, în Vâlcea, patron media este liderul județean PNL, iar acesta nu se poate plânge, dacă este corect, că asupra lui s-au făcut presiuni politice.

Chiar dacă ideea obstrucționării libertății presei este o falsă problemă, primul-ministru al Guvernului, domnul Adrian Năstase, a inclus, în agenda priorităților Executivului până în luna iunie, prezentată domnului Günther Verheugen, comisarul european pentru extindere, în 25 februarie 2004 la Bruxelles, un capitol dedicat libertății presei, în care sunt precizate acțiunile care se au în vedere, respectiv eliminarea din Codul penal a acelor prevederi care au fost identificate de către reprezentanții organizațiilor media ca factori de îngrădire a libertății presei, programe de pregătire și avertizare pentru funcționarii publici, în vederea asigurării aplicării prevederilor Legii privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și de investigare judiciară intensă, în cazurile de agresiune asupra jurnaliștilor.

Așadar, putem să concluzionăm fără să greșim că, în România, presa este liberă, în ciuda celor care susțin contrar și în final să amintim cele declarate de șeful delegației Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, referitor la acest subiect: "Responsabilitatea pentru o presă liberă, în conformitate cu standardele profesionale, revine jurnaliștilor, prin autoreglementare. Jurnaliștii vor fi mai greu de atacat cu cât responsabilitatea presei va fi mai clară, fiind necesar ca ziariștii să-și stabilească un cod de reguli în acest sens".

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 20:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro