Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.4 Ștefan Baban - declarație politică cu titlul "România și locul ei în Europa";

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ștefan Baban. Va urma domnul Napoleon Pop.

Domnii deputați Romeo Raicu, Mihai Stănișoară, Adrian Semcu și Codrin Ștefănescu au depus declarațiile la secretariat.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"România și locul ei în Europa".

Recentele atentate de la Madrid au demonstrat încă odată, dacă mai era nevoie, că sărăcia din România a alungat pe mulți dintre concetățenii noștri pe meleaguri străine pentru a încerca să-și îndulcească traiul chinuit - și pe al lor, și pe al familiilor lor, pentru că banii câștigați cu greu și cu multă trudă asigură și traiul a zeci de persoane care au rămas în țară și care nu reușesc să-și găsească locuri de muncă decente.

Dacă, în urmă cu 3-4 ani, doar 25-50000 de români se aflau în Spania, în anul acesta numărul lor a ajuns la peste 2000000, mulți dintre ei fiind stabiliți acolo fără forme legale. Am văzut cu toții, în aceste zile de calvar, cum se descurcă pentru a reuși să trimită ceva bani celor de acasă, iar cei care au reușit să prindă ceva cheag și-au chemat și familiile și au hotărât să rămână definitiv acolo. Este trist, mai ales că nu toți cei care au luat această decizie sunt oameni tineri, mulți dintre ei încadrându-se în grupa de vârstă 35-40 de ani.

În acest timp, în țară, actualul guvern se laudă cu faptul că nivelul șomajului a scăzut vertiginos, ajungând la o rată de 7-8% la nivelul țării.

Chiar și în zonele cu probleme mai mari, respectiv Moldova, Valea Jiului, sudul țării au reușit să înregistreze un prag al șomajului la nivelul a 10% din populația activă a acestor zone.

La prima vedere, succesul pare evident, dar, analizând și disecând cifrele menționate, ajungem la trista concluzie: scăderea ratei șomajului s-a făcut prin exportul de sărăciei în țările Europei - Spania, Italia, Austria, Franța, Anglia etc., acolo unde muncile cele mai grele și mai prost plătite sunt îndeplinite de români și de alte nații care au plecat din țările lor în speranța unui trai mai bun.

Rudele celor decedați au fost înmărmurite de durere la aflarea tristei vești. Dar cred că și la gândul că cei plecați pe meleaguri străine au avut un asemenea ghinion, în locul unui trai mai bun să-și piardă viața, sufletele celor apropiați au fost devastate când au fost văzut în fața ochilor destrămarea visurilor celor plecați.

Cifrele prezentate prin statistici serbede nu reușesc întotdeauna să arate adevărata stare a lucrurilor cu care se confruntă românul de rând zi de zi.

Banii trimiși din străinătate, ca și pachetele ascund înjosirea, truda și singurătatea celor care au preferat "să aibă parte" de toate acestea pe alte meleaguri și nu în propria țară. Pentru cei rămași în țară, viața nu este ușoară - trebuie să se descurce cu greutățile zilnice, cu gospodăriile și cu copiii lăsați în grija lor. Iar dacă sunt și tineri căsătoriți, iar unul a plecat și celălalt a rămas în țară, vă dați seama cu toții că cea mai frumoasă perioadă a vieții le va lipsi cu desăvârșire și în poveștile pentru nepoți.

V-am mai informat că sunt localități din Moldova care s-au strămutat cu cea mai mare parte a cetățenilor în Spania, aici rămânând doar bătrânii, casele și terenurile părăsite și părăginite.

A trebuit să vină o zi fatidică, ca cea din 11 martie 2004, ca să vedem cum conaționalii noștri au preferat să-și părăsească locurile natale în căutarea unei vieți mai bune și mai decente.

A trebuit să vină această zi ca să aflăm că, în loc să exportăm bunuri și produse industriale și agricole, exportăm cu brio forța de muncă și sărăcia.

Mă întreb ce se va întâmpla cu cetățenii României peste 5-10 ani, când vor dori să muncească și să obțină niște bani care să le asigure o viață liniștită lor și copiilor lor și nu vor mai putea să-și găsească de lucru în Europa.

Mii de români au lucrat în Israel și în unele din țările arabe, mii de români lucrează legal sau clandestin în țările Europei, iar în acest timp actualul guvern se laudă cu victoriile obținute pe plan social.

Nu este nici legitim și nici moral ca generațiile viitoare să părăsească țara pentru a reuși să-și încropească o viață decentă sau, chiar mai trist, să hotărască că nu mai au de ce să revină în locurile în care s-au născut.

Indiferent de ce promisiuni vom face în campania electorală, este important să ne gândim cu responsabilitate la ce dorim să le oferim cetățenilor acestei țări, care sunt sătui de mizerie, corupție, lipsuri materiale și financiare. În caz contrar, vom mai descoperi cu surprindere, la un eveniment nefericit ca acesta, că românii preferă să-și riște viața pentru a câștiga ceva mai mulți bani decât în propria țară. Repetabilitatea acestor neajunsuri, precum și a exportului de sărăcie, vor face ca aceasta să fie imaginea României în Europa și în lume.

Cu toții știm că nu acesta nu este adevărul...

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 1 aprilie 2020, 8:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro