Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 decembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.168/27-12-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 16-12-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 decembrie 2003

Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților ,și Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputașilor, asistați de domnii Constantin Niță și Borbely Laszlo, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Stimați colegi, începem ședința destinată intervențiilor deputaților.

 
  Florin Iordache - intervenție intitulată Summit-ul de la Bruxelles - un nou succes pentru România;

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Se pregătește domnul deputat Ștefan Lăpădat.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Summit-ul de la Bruxelles - un nou succes pentru România".

Chiar dacă negocierile privind Constituția europeană au eșuat, Summit-ul de la Bruxelles a reprezentat un important succes obținut de România în urma îndeplinirii criteriilor pentru aderarea în 2007.

România a primit asigurări că poate deveni membru în 2007 și va beneficia de un ajutor de peste 15 miliarde de euro din partea Comunității Europene.

S-a demonstrat încă o dată că drumul pe care România se află începând cu anul 2000 este cel corect, iar Guvernul condus de premierul Adrian Năstase a imprimat un ritm necesar pentru aducerea țării la standarde europene.

Summit-ul a adus confirmarea că liderii europeni sunt de acord ca țara noastră să adere la marea familie europeană în ianuarie 2007. România va avea acces direct la importante fonduri de dezvoltare puse la dispoziție de uniune.

La Bruxelles s-au stabilit etapele clare pe care România le mai are de parcurs, reafirmându-se sprijinul pentru aderare din partea unor membri marcanți ai Uniunii Europene.

Toate acestea vin să confirme normalitatea și justețea acțiunilor întreprinse de Guvernul Adrian Năstase după anul 2000 și să ne facă pe noi, cetățenii acestei țări, să fim mândri că suntem români.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Lăpădat - declarație politică intitulată Indisciplina financiară - obstacol în drumul României către Uniunea Europeană;

Dau cuvântul domnului Ștefan Lăpădat.

Va urma domnul Petre Posea.

Domnul Iriza Scarlat a depus la secretariat.

   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarație politică cu titlul: "Indisciplina financiară - obstacol în drumul României către Uniunea Europeană"

Indisciplina financiară continuă să constituie un factor important în diminuarea bugetului de stat, cu repercusiuni negative asupra Programului de guvernare în toate sferele vieții sociale.

Ea este determinată la rândul ei atât de cauze obiective, dar în mod deosebit de cele subiective, care persistă și cu tendința de accentuare în această etapă a tranziției, ceea ce ar putea duce România în situația de a pierde trenul aderării la Uniunea Europeană în 2007.

Pe zi ce trece, crește numărul persoanelor fără un loc de muncă, ca urmare a nivelului scăzut al investițiilor, a disponibilizărilor care se anunță în continuare în administrație, poliție, armată, transporturi, energie electrică, termică, minerit, învățământ și cultură, la care se adaugă privatizările ce se desfășoară în ritm lent, pentru a se mai putea fura pe ici, pe colo, câte ceva.

Aproape 90% din 680.000 de firme active sunt amenințate cu dizolvarea și radierea din Registrul Comerțului pentru că nu și-au reînnoit contractele pe sedii, iar de la 1 ianuarie 2004, 80% din flota fluvială va fi retrasă, neavând certificatele tehnice la zi.

Toate aceste mutații vor avea drept urmare scăderea numerică a contribuabililor la bugetul de stat. Ultimul raport al Băncii Mondiale pentru România arată că 6,5 milioane de cetățeni, adică 25% din populație, nu au asigurate condițiile minime de supraviețuire. Aproape 4 milioane de salariați plătesc taxe și impozite care alimentează un buget ce trebuie să susțină 22 milioane de locuitori.

Neachitarea la termenele prevăzute a obligațiilor financiare față de bugetul statului de către unele societăți comerciale și regii autonome a determinat creșterea arieratelor, care se ridică la cifra de aproximativ 28 miliarde dolari, dar, cu toate aceste acte de indisciplină financiară, statul continuă să acorde sprijin unor societăți cum sunt: RAFO Onești, PETROMIDIA Năvodari, MEDIA PRO.

Dacă la energia electrică încasările se realizează aproape de cotele stabilite, la energia termică, indisciplina se manifestă la toate nivelurile, rata încasărilor scăzând sub 80%.

Economia subterană, în loc să se diminueze, crește și nu dă mai nimic la buget, cu toate că se apreciază că ponderea acesteia este în jur de 30% din produsul intern brut.

Numărul firmelor fantomă a crescut în mod îngrijorător, prin procurarea de la unii indivizi a documentelor fiscale cu regim special, care nu sunt personalizate cu numele firmei și datele de identificare. Aceste firme fură banii statului, creând instabilitate financiară în realizarea veniturilor.

Cer Ministerului Finanțelor, Ministerului Administrației și Internelor, precum și Ministerului Justiției să decidă și să aplice măsuri ferme pentru întărirea disciplinei financiare, conform recomandărilor Uniunii Europene, Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Petre Posea - intervenție cu titlul Retrospectiva celor 3 ani de mandat parlamentar;

Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea.

Va urma domnul Iulian Mincu.

   

Domnul Petre Posea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică intitulată: "Retrospectiva celor 3 ani de mandat parlamentar".

Stimați colegi,

Deși foarte vastă, în primul rând datorită unui interval de timp considerabil, respectiv 6 sesiuni legislative, tema de față nu se dorește un bilanț, raport sau statistică, ci doar conturează o succintă radiografie a celor mai importante realizări obținute de noi în perioada amintită, dar și neîmpliniri, în contextul activității desfășurate în calitate de parlamentari.

Rezultatul celor 3 ani de mandat coincide cu încununarea eforturilor depuse de România pentru integrarea în structurile europene și euroatlantice. După cum este bine cunoscut, în noiembrie 2002, la summit-ul de la Praga, România a primit invitația de a începe negocierile de aderare la NATO. Succesul istoric obținut de România la Praga, ca și concluziile summit-ului Uniunii Europene de la Copenhaga, ce reafirmă ireversibilitatea, continuitatea și caracterul inclusiv al extinderii Uniunii, oferind țării noastre perspectiva clară a aderării în anul 2007 și susținerea necesară pentru atingerea acestui obiectiv, sunt rezultatele unui efort național concertat, la care membrii Parlamentului au contribuit în mod substanțial atât prin activitatea lor în plan legislativ, cât și prin valorificarea cu inteligență, pragmatism și viziune a oportunităților atât de diverse pe care le oferă diplomația parlamentară.

Privind cu obiectivitate, trebuie să fim mândri de rezultatele activității noastre, activitate pe care am desfășurat-o în ideea de a crea un cadru juridic modern, suplu și stabil, în măsură să fundamenteze procesul complex de reformă în toate dimensiunile ei: relansarea economiei naționale, combaterea sărăciei și a șomajului, întărirea statului de drept, definitivarea reformei în domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, precum și în domeniul justiției.

O certă realizare peste care nu putem trece fără să o menționăm este prezentarea în Parlament, pentru prima dată în perioada de după decembrie 1989, a proiectelor bugetelor de stat, începând cu anul 2002, și în continuare a proiectelor bugetului asigurărilor sociale pe acești ani, încă din luna octombrie a fiecărui an. Adoptarea acestora, de fiecare dată în cursul lunii noiembrie, reprezintă o garanție a reintrării în normalitate.

Nu pot trece mai departe fără a puncta, deși este bine cunoscut acest lucru, că medierea reprezintă o fază importantă a procesului legislativ, fără de care proiectul de lege nu poate fi finalizat, context în care divergențele de opinii dintre cele două Camere ale Parlamentului, entități distincte ale Puterii legislative, s-au materializat în circa 700 de medieri.

O atenție deosebită s-a acordat la momentul oportun activității depuse în cadrul Comisiei parlamentare de revizuire a Constituției, rezultatele referendumului național din octombrie a.c. fiind dovada grăitoare a acestei preocupări.

Rezultatele obținute de-a lungul celor 6 sesiuni ale actualei legislaturi se datorează eforturilor conjugate ale celor două Camere ale Parlamentului, în întregul său, de la structurile de conducere, Birourile permanente, liderii grupurilor parlamentare, comisiile permanente, parlamentarii înșiși, la serviciile tehnice ale acestuia.

Aceasta nu reprezintă o afirmație prilejuită de acest moment radiografic, ci este o stare de fapt, întemeiată pe realitatea activității noastre de fiecare zi, când, forțând uneori limitele programului normal de lucru, ne-am străduit să contribuim la crearea unei imagini a Parlamentului, mai adecvată rostului său fundamental.

În perioada la care facem referire am constatat implementarea unei modalități calitativ-superioară de abordare a relației Parlament-Executiv. Printr-un dialog fructuos cu Departamentul pentru relația cu Parlamentul, prioritățile procesului legislativ au fost corelate într-o mai mare măsură cu cerințele etapei pe care o parcurgem.

Astfel, un capitol deosebit de important al preocupărilor Parlamentului l-a constituit dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege aflate pe agenda de priorități a Guvernului, premisă a integrării României în structurile europene și euroatlantice. Dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a proiectelor de lege cu privire la programul de priorități al Guvernului se înscriu în acest fel în efortul depus de întreaga clasă politică din România pentru a accede la marea Comunitate Europeană. Totodată, s-a îmbunătățit și controlul parlamentar asupra modului în care Guvernului își exercită prerogativele, un număr considerabil de întrebări și interpelări primindu-și răspunsurile de specialitate.

De asemenea, în cadrul aceleiași funcții de control exercitate de Parlament se înscrie și efortul depus pentru dezbaterea rapoartelor de activitate prezentate de instituțiile care, potrivit legii, întocmesc asemenea bilanțuri anuale ale activității lor și le supun Parlamentului spre dezbatere, ocazie cu care s-a avut în vedere lichidarea restanțelor în domeniu, unele instituții prezentând rapoarte pentru anii 1996-1997. Totodată, în cadrul acestei activități de control s-au înscris și numirea membrilor sau organismelor de conducere ale instituțiilor aflate sub autoritatea Parlamentului.

Pentru a ne referi la altă latură a activității noastre, este necesar să subliniem relația noastră cu societatea civilă, implicarea acesteia din urmă în dezbaterea legislativă prin opinii pertinente, prin consultarea reprezentanților săi în procesul de pregătire a proiectelor de lege în cadrul comisiilor permanente.

Ne oprim succint asupra altei laturi importante a activității noastre, în mod nemijlocit legată de dimensiunea democratică a instituției parlamentare, și anume: relația cu mass-media, definită prin note specifice în contextul proiectului comunicațional de largă transparență.

Este vorba, pe de o parte, de cadrul legislativ creat o dată cu adoptarea Legii privind informațiile clasificate și accesul la informațiile de interes public și, pe de altă parte, de atenția pe care am continuat să o acordăm pentru crearea condițiilor logistice și de documentare, de care au beneficiat în mod egal toți reprezentanții presei. Aceste valențe constante ale comunicării dintre Parlament și presă, definite prin deschidere și transparență din partea noastră, sperăm să-și afle corespondentul din partea mass-media, într-o reflectare corectă, obiectivă și profesionistă în relatarea lucrărilor parlamentare pe întreg parcursul desfășurării lor, atât la nivel general și colectiv, cât și particular și individual.

Faptul că presa a devenit un actor important al spațiului public este nu numai o realitate istoric confirmată, ci și un adevăr care se cere a fi întărit în continuare. Iată de ce dorim ca noul an să aducă un nou spirit în colaborarea noastră cu presa, astfel încât informarea publicului asupra unor probleme de conținut ale muncii legislative, în respectul necondiționat pentru purul adevăr, să constituie, în mod sincer, un scop prioritar, pe deplin asumat de ambele părți.

Aș da dovadă de ingratitudine dacă nu aș aminti că în perioada radiografiată au fost elaborate și adoptate acte normative importante privind legile fondului funciar, pădurilor și retrocedarea bunurilor bisericești, accelerarea privatizării, Codul muncii, combaterea corupției, venitul minim garantat, administrația publică și multe altele. Cu toate acestea, cu regret, constatăm că încă nu există o viabilă colaborare între forțele politice active, stabilirea unor obiective comune. Politica românească încă este "una de înjurături, și nu de idealuri", așa cum constata deunăzi un ilustru coleg de-al nostru.

Într-o retrospectivă exigentă a activității noastre, trebuie să fie prezentă raportarea critică la tot ceea ce s-a întreprins. Numai cunoscând neîmplinirile putem ajunge să facem un pas înainte. Este adevărat că am luptat mereu cu timpul, iar reproșurile pe tema randamentului legislativ au fost frecvente. Este adevărat că, datorită volumului mare de reglementări, nu întotdeauna am putut să lucrăm cum ar fi normal, pe pachete de legi, pe domenii, și nici să reflectăm mai îndelung asupra propunerilor legislative, cum la fel de adevărat este că în perioada la care ne referim au fost și proiecte de lege retrimise spre reexaminare de către Președintele României.

În altă ordine de idei, prezența la lucrările tuturor activităților Parlamentului - datorie elementară a celor care au primit mandatul alegătorilor - a constituit în anumite momente o problemă care a grevat asupra imaginii noastre. Sunt lucruri pe care trebuie să le recunoaștem, dar în același timp să medităm asupra lor și să adoptăm pe viitor măsurile ce se impun.

Cu riscul că mă repet, consider necesar să subliniez în încheiere buna colaborare a instituției noastre, Parlamentul României, cu toate componentele sistemului nostru democratic - Guvern, partide politice, administrație publică, organizații neguvernamentale, asociații și reprezentanți ai societății civile, mass-media, fără a căror implicare și receptivitate nu s-ar putea imagina îndeplinirea în bune condițiuni a adoptării României în sânul marii familii europene.

În răstimpul celor 6 sesiuni legislative, arhitectura instituțiilor noastre democratice s-a cristalizat tot mai mult într-un ansamblu coerent, structurat ferm pe principiul separației puterilor în stat, dar tot mai funcțional, tocmai prin această asumare de către fiecare a răspunderilor specifice pe care le are în societate.

Închei, mulțumindu-vă pentru atenția acordată și urându-vă, cu prilejul Crăciuniului și al Anului Nou, multă sănătate, fericire, succese în finalizarea mandatului asumat și tradiționalul "LA MULȚI ANI!"

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Iulian Mincu - declarație politică privind probleme legate de corupția din România în 2003;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Mincu.

Va urma domnul Kerekes Károly.

Domnul Gheorghe Ana depune la secretariat.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

În declarația mea politică de astăzi mă voi lega de probleme ale corupției din România în anul 2003.

Aproape 80% dintre români consideră că principalul obstacol al integrării României în Uniunea Europeană l-a constituit - și-l constituie încă - problema corupției (sondaj 8 decembrie 2003). Numai 43,6% acuză modul de funcționare a economiei românești.

Cercetări obiective publicate ale Băncii Europene de Reconstrucție și ale Băncii Mondiale arată că 2,6% din vânzările companiilor din România sunt cheltuieli pentru mită. Mita se dă și la funcționarea problemelor legate de economia României.

Companiile, în perioada 1999 și raportul pe care-l depun la începutul anului 2003, spun că plătesc între 50,9% și că de-abia în ultimul an - în 2002 - a scăzut la 36,7%.

În schimb, cota din vânzări alocate acestui scop, al mitei, a crescut de 1,7% la 2,6%.

John Burke, președintele Oficiului de luptă anti-fraudă al Comisiei Europene (OLAF), afirmă că "România este principala furnizoare de anchete privind eventuale fraude cu banii europeni".

România este o țară cu populație numeroasă și statistic vorbind este natural să existe mai multe cazuri de corupție decât în țările mici.

În raportul pe perioada iunie 2002 - iunie 2003, OLAF arată că România este prezentată cu fraude: fondul PHARE - 4 cazuri; fondul ISPA - 10 cazuri; fonduri SAPARD - 3 cazuri.

Quinton Quayale, ambasadorul Marii Britanii la București, a declarat că prea mulți investitori străini stau deoparte pentru că se tem de efectele corupției, problemă extrem de gravă în România. România trebuie să-și schimbe rapid imaginea pe plan extern și să rezolve această problemă care afectează profitul, prosperitatea și locul de muncă.

El dă exemplu situația unui investitor din România, al cărui nume nu-l dă, dar la care afacerile merg bine, însă este obligat să dea mită numeroaselor inspecții făcute foarte frecvent, fără motive și făcute numai pentru că știu că iau comisioane.

Este vital, spune el, că pentru intrarea în Europa, eliminarea corupției se propune. Hanne Svoboda, președintele Grupului parlamentar European, spune ferm că România, ca să intre în Uniunea Europeană, este obligată să blocheze corupția.

România ocupă locul 3 în Europa și locul 83 în lume în ceea ce privește corupția.

Antidotul corupției este autocefalia Justiției, ieșirea Justiției de sub influența politicului. Așa se pot separa puterile în stat.

Depolitizarea Justiției trebuie însoțită de modificări din interior, însă, pentru a-și apăra propria sa imunitate.

Unul din factorii de luptă împotriva corupției este Parchetul Național Anticorupție, care a dovedit aceasta printr-o serie de acțiuni.

Recent, pe 12 decembrie 2003, senatorii au hotărât că Parchetul Național Anticorupție nu poate fi o structură autonomă și nu are nici o competență în cercetarea și trimiterea în judecată, mai ales a parlamentarilor.

Măsura este în totală contradicție cu angajamentele pe care Guvernul român și le-a asumat în fața Uniunii Europene. Astfel, în raportul de țară pe 2003 se vorbește de faptul că "Parchetul Național Anticorupție răspunde de investigarea corupției la nivel înalt și a corupției care implică funcționarii publici", dar se consideră că activitatea sa nu trebuie periclitată de Ministerul Justiției în aplicarea măsurilor de luptă împotriva corupției. "procurorul general" nu trebuie să fie coordonatorul "activității penale".

Prin acțiunea sa, Senatul a făcut ca această instituție importantă să nu mai răspundă de "corupția la toate nivelurile" și să nu mai aibă "independență operațională".

Când s-a votat Legea de înființare și organizare a Parchetului Național Anticorupție, au votat și cei care o resping acum.

Cum se va putea bloca, atunci, corupția la noi, care face din noi una dintre primele țări din Europa?

Dacă analizăm datele comparativ cu celelalte țări din lume, noi suntem numai în urma corupției din Kîrghistan, unde 43,7% dintre firme fac acest lucru, și respectiv a Rusiei - unde este de 38,7%, și a Georgiei - unde este de 37,6%.

Noi suntem la aceeași clasă cu Albania - 36%.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Kerekes Karoly - critici la adresa ministrului justiției;

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Károly.

Va urma domnul Constantin Florentin Moraru.

   

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit Programului de guvernare, Ministerul Justiției s-a angajat în realizarea unei reforme profunde a justiției.

Scopul major al strategiei este sporirea eficienței actului de justiție, de natură a răspunde nevoilor cetățenilor prin crearea unui sistem judiciar eficient, funcțional și - accentuez - apropiat de cetățeni.

Cu mai mult de 10 ani în urmă, când la orizont nu s-a conturat o reformă așa de profundă, cum este cea de acum, Parlamentul României, satisfăcând o cerere justificată, a hotărât înființarea Judecătoriei în comuna Sângeorgiu de Pădure, din județul Mureș, prevăzând-o în Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească.

După mai mult de 10 ani de așteptare plină de nerăbdare a populației din zonă, în decembrie 2002 s-au finalizat lucrările de amenajare la clădirile Judecătoriei și parchetului, cu valoare de peste 20 de miliarde de lei.

Pe tot parcursul anului 2003, s-a tergiversat intrarea în funcțiune a acestor două instituții, deși prin referatul de oportunitate întocmit de Curtea de Apel Tg.-Mureș s-a arătat necesitatea pornirii activității lor în localitatea care, între timp, a devenit oraș.

La argumentele care erau valabile încă din anul 1992, și anume: distanțele mari, chiar și de 80 km, între domiciliul cetățenilor din zonă și Judecătoria Sighișoara, instanța la care este arondată zona, cheltuieli mari de deplasare la instanță, s-au mai adăugat și cele prezentate prin referatul de oportunitate, cum ar fi, printre altele, degrevarea Judecătoriei din Tg.-Mureș de un volum mare de activitate.

Oponentul înverșunat al intrării în funcțiune a acestei judecătorii, din păcate, nu este altcineva decât doamna ministru Rodica Stănoiu, care ignoră realitățile, contrazice reforma răsunătoare propusă de ea însăși.

Doamna ministru, în repetate rânduri, a promis deputaților din județul Mureș că nu va împiedica intrarea în funcțiune a judecătoriei.

Domnia sa nu numai că nu și-a respectat promisiunea, dar a și omis această instanță din Proiectul de Lege privind organizarea judiciară, recent adoptat de Senat.

În virtutea dreptului de control, ce-mi revine ca deputat, privind activitatea Executivului, la întrebarea formulată de mine la data de 29 octombrie 2003, privitor la soarta acestei instanțe, doamna ministru nu a răspuns nici până azi, deși avea obligația să facă acest efort în termen de 15 zile.

Cinismul cu care doamna ministru a spulberat speranța unei populații de peste 50 de mii de locuitori din 12 unități administrative ce urmau să fie arondate la această instanță, iresponsabilitatea față de o investiție de peste 20 de miliarde de lei din bani publici, depășește orice limită. Însă, acest ministru care conduce o instituție răspunzătoare de buna organizare și funcționare a instanțelor judecătorești, nu se opune, în nici un chip, difuzării unor publicații de presă, precum "Vocea Mureșului și Harghitei" și "Justițiarul", în birourile și pe culoarele Tribunalului Mureș.

Prin difuzarea acestor publicații de presă, de luni de zile, unele forțe obscure duc o campanie murdară susținută împotriva judecătorilor, provocând tensiuni în clădirea instanței și un climat dușmănos împotriva judecătorilor care, și așa, lucrează în condiții extrem de grele, din cauza supraîncărcării. Neluând măsuri pentru stoparea acestor acțiuni denigratoare, ministrul justiției este la fel de răspunzător de compromiterea justiției, pe care doar declarativ vrea s-o reformeze.

Cui folosește menținerea în funcție a acestui ministru a cărui activitate este mereu criticată și a cărui demitere a mai constituit obiectul discuției?

Sunt de părere, ca și mulți alții, că demiterea ministrului justiției trebuie să se producă cât mai urgent, dacă Guvernul vrea să salveze situația, dacă într-adevăr vrea implementarea reformei pe care a promis-o.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Constantin Florentin Moraru - despre necesitatea introducerii Partidului Unității Națiunii Române în chestionarul principal al institutelor de sondare a opiniei publice;

Dau cuvântul domnului deputat Constantin Florentin Moraru.

Va urma domnul Marin Cristea.

   

Domnul Constantin Florentin Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Unității Națiunii Române s-a înființat la 11 mai 2002 și s-a reînscris, conform Legii partidelor politice nr.14/2003, la 15 septembrie 2003, cu un număr de 54.414 semnături de reînscriere, reprezentând 38 de organizații județene, și figurează în Registrul partidelor politice la poziția 16.

Partidul Unității Națiunii Române continuă tradiția Partidului Unității Naționale Române, care a fost partid parlamentar în legislaturile 1990-2000, cu procente semnificative, superioare altor partide existente la vremea respectivă și chiar unora prezente astăzi în această sală.

La această dată, Partidul Unității Națiunii Române are o conducere nouă și un lider, în persoana generalului în rezervă dr. Mircea Chelaru, fost șef al Statului Major General al Armatei Române.

Doctrina național-democrată de orientare republicană, pe care o promovăm, reprezintă nu doar a treia cale, ci și soluția rezolvării gravelor probleme ale acestei țări. De altminteri, sondajele locale comandate de diverse formațiuni politice arată că la ora actuală partidul se află pe un trend ascendent, cu mult peste 5%.

Este de neînțeles de ce institutele de sondare a opiniei publice la nivel național (IMAS, CURS, IRSOP, METRO-MEDIA Transilvania) nu au introdus Partidul Unității Națiunii Române în chestionarul principal. Să fie, oare, o simplă eroare, dat fiind faptul că Partidul Unității Naționale Române se desființase în anul 2002 și, ca urmare, ei nu au cunoștință de existența Partidului Unității Națiunii Române?

Este chiar posibil să fie așa, întrucât managerii acestor instituții de sondare nu au abilitatea de a-și actualiza baza de date decât, probabil, pe criterii strict financiare.

Ținând cont de existența unui larg bazin electoral cu evidentă orientare național-democrată și care în actualele sondaje se regăsește la indeciși (de peste 55%), cerem introducerea în toate chestionarele principale ale tuturor institutelor de sondare a opiniei publice a Partidului Unității Națiunii Române și publicarea rezultatelor acestora, indiferent de valoarea lor, conform Legii transparenței.

Cer acest lucru în spiritul deontologiei politice oneste, a egalității reale a șanselor și a competiției loiale pe care le afirmăm zi de zi în această aulă a înțelepciunii neamului.

Partidul Unității Națiunii Române și-a câștigat dreptul de a fi luat în seamă în sondajele de opinie de către instituțiile ignorante, fie doar și pentru faptul că vocea Partidului Unității Națiunii Române poate fi auzită în Parlamentul României, prin reprezentanții săi.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Marin Cristea - declarație despre colaboratorii domnului Theodor Stolojan din județul Giurgiu;

Invit la microfon pe domnul deputat Marin Cristea.

Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Codrin Ștefănescu a depus intervenția la secretariat.

   

Domnul Marin Cristea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă fac următoarea declarație politică.

Domnule Theodor Stolojan, președinte al Partidului Național Liberal, vă reamintesc și vă completez declarația făcută în plenul Camerei Deputaților la data de 20 mai 2003.

Atunci, am declarat că "domnul Theodor Stolojan nu scapă nici un prilej să se vaiete de presiunile politice din partea PSD la care îi sunt supuși colaboratorii, neștiind poate că unii dintre aceștia au devenit liberali ascunzându-se de rigorile legii pentru diferite infracțiuni ..."; unul dintre cei "presați" spuneați dumneavoastră că este și domnul Iliescu Lucian, președinte al Organizației PNL a județului și primar al municipiului Giurgiu, răspunzător, împreună cu alți 8 subalterni, de delapidarea a peste 7 miliarde lei din veniturile consiliului local.

Astăzi, 16 decembrie 2003, vă declar că delapidarea constatată și fundamentată de Camera de Conturi a județului Giurgiu s-a ridicat în final la peste 13,5 miliarde lei, de care se fac răspunzătoare practic aceleași persoane, dintre care nu lipsește principalul dumneavoastră colaborator, președinte al Organizației PNL a județului Giurgiu.

Cercetarea penală pentru această delapidare de proporții este în curs de finalizare de către Inspectoratul de Poliție al județului și Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu.

Aceasta îi trezește domnului Iliescu Lucian o neașteptată, dar explicabilă afecțiune pentru Partidul Social Democrat, făcând tot felul de intervenții, manevre și oferte pentru a intra în rândurile sale.

Este, de fapt, reacția firească a unui om intrat în panică și care își închipuie că ar putea scăpa astfel de răspunderea penală pentru încălcarea legii.

Tot în declarația politică din 20 mai 2003, îmi exprimam convingerea că acest caz va constitui o lecție și pentru dumneavoastră, domnule Theodor Stolojan, aceea de a nu mai susține indivizi certați cu legea.

Mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră, în ce categorie îl încadrați pe acest colaborator al dumneavoastră, care, disperat, bate la toate ușile la care are acces, spre a vă părăsi, căutându-și un adăpost față de rigorile legii? Îl încadrați în categoria primarilor care au "instituționalizat corupția în cadrul PNL", sau în categoria primarilor corupți din PNL, pe care intenționați să-i exportați în alte partide?

Cred că este bine ca dumneavoastră, președinte al Partidului Național Liberal, să vă stabiliți poziția față de "colaboratorul princpial" din Giurgiu și să le transmiteți membrilor PNL din acest județ că au fost înșelați și trădați, ca și dumneavoastră, de acest tip de om care are în sânge un astfel de comportament.

Mai reflectați puțin asupra declarației dumneavoastră de la Deva și este bine să știți atât dumneavoastră, cât și "colaboratorul dumneavoastră" din Giurgiu că PSD, organizațiile sale din acest județ și municipiu, nu reprezintă "casa de corecție și protecție" pentru "corupția instituționalizată", corupții și delapidatorii din PNL.

Cu respect.

Vă mulțumesc foarte mult și vă doresc un an mai bun decât toate de până acum.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul Așa dispare măgarul în ceață;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu.

Va urma domnul deputat Napoleon Pop.

Domnii deputați Pavel Târpescu, Emil Rădulescu, Gheorghe Firtzak au depus la secretariat.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

"Așa dispare măgarul în ceață"

Atunci când mi-am propus să candidez pentru un mandat de deputat, am încercat să-mi definesc ce reprezintă într-un stat puterea și, respectiv, opoziția. Astfel, am ajuns la concluzia că, de fapt, incredibil, opoziția ar trebui să fie cel mai bun prieten al puterii!

În mod logic, dacă puterea este isteață, are caracter și dorește cu adevărat binele Țării, va colabora cu opoziția și atunci nimeni nu o va mai putea schimba! În lupta sa pentru putere, opoziția va căuta și va livra soluții sau măcar idei alternative, care, preluate, vor contribui la găsirea celor mai bune rezolvări și astfel ... puterea va rămâne veșnic la conducere! Dacă puterea nu va înțelege acest lucru, singură va trebui să se ridice și să coboare de pe scaun!

Metaforic, aș compara statul cu un autocamion mare, care este condus pe drumuri de un șofer și de un ajutor de șofer, care are rolul de a ajuta șoferul, pentru ca autocamionul să ajungă la destinație într-un timp cât mai scurt și în condiții cât mai bune. Cred că s-a înțeles că autocamionul reprezintă Țara, iar șoferul și ajutorul de șofer - puterea și, respectiv, opoziția. Buna colaborare și înțelegere dintre aceștia doi factori va reprezenta garanția succeselor pe care le va obține Țara!

Ajuns în Parlament, am constatat însă că ceea ce mi-am închipuit și probabil își închipuie milioane de cetățeni este o himeră, fiindcă de 14 ani, la noi, puterea și respectiv opoziția nu numai că nu colaborează, ci din contra se sfâșie, ideile bune ale opoziției fiind respinse din start. Dorința de înavuțire este atât de puternică, încât rezolvarea problemelor reale ale Țării rămâne pe planul doi.

Din mulțimea de exemple care s-ar putea da, voi selecta câteva de dată foarte recentă, adică de săptămâna trecută, când în Camera Deputaților s-a dezbătut proiectul noului Cod fiscal.

În primul rând am să mă refer la modul în care coaliția de la guvernare, P.S.D. - U.D.M.R., a rămas surdă la o serie de propuneri valoroase ale opoziției și, mai mult, nu și-a mai recunoscut propria sa ofertă politică și electorală făcută în anul 2000.

Astfel în timp ce pentru stimularea muncii în domeniul agricol și protejarea persoanelor cu venituri reduse platforma electorală prevedea: "Sunt scutite de plata impozitului agricol toate familiile cu venit lunar sub nivelul de două salarii medii nete", acum Codul fiscal prevede un impozit de 15% ...

În ce privește reducerea TVA se arăta: "Aplicarea unei cote reduse de TVA cu două până la nouă procente, diferențiat, la produse de bază, de strictă necesitate pentru consumul populației, cu prioritate la alimente, energie electrică, termică și combustibil de încălzit, medicamente, transport public și articole pentru copii". Refuzul de a reduce TVA chiar și pentru producerea și livrarea de produse de panificație de orice fel este de-a dreptul criminală, fiindcă românul își potolește foamea cu o bucățică de pâine și măsura scăderii TVA de la 19 la 9% ar fi contribuit la reducerea creșterii efectelor provocate din creșterea prețului de achiziție al grâului. S-a motivat că aceasta este o cerință a Uniunii Europene. Or fi ele directive europene, dar noi dacă nu mâncăm măcar o bucată de pâine vom murim de foame, fiindcă alimentul de bază al românului este acesta și atunci degeaba Uniunea Europeană ne va livra directive, fiindcă la rândul nostru vom livra Uniunii Europene schelete ambulante sau, mai rău, cadavre! Motivația doamnei secretar de stat Maria Manolescu, că deoarece nu am putut să disciplinăm piața, nu se poate reduce prețul prin taxe, este de-a dreptul hilară ...Cine ne oprește? Nu putem fi fermi în aplicarea legilor?

Dar ... "Iarna nu-i ca vara!", spunea cineva ...

Cât privește lupta împotriva corupției și grija de a se ascunde proprietățile dobândite, aceasta se observă cel mai bine prin măsurile birocratice de organizare a administrației financiare, care prevăd: "Persoanele fizice care au în proprietate mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu, au obligația să depună o declarație specială la compartimentele de specialitate ale autorităților publice locale în raza cărora își au domiciliu, precum și în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora".

Nu s-ar fi putut depune o singură declarație la administrația teritorială de bază, în care să fie menționate toate proprietățile, urmând ca aceasta să le comunice celorlalte administrații și astfel cetățeanul să nu fie purtat pe drumuri? Nu, fiindcă în acest fel, s-ar fi putut afla câte case are domnul Adrian Năstase, câte, domnul Viorel Hrebenciuc sau ceilalți baroni ai Partidului Social Democrat. Cu alte cuvinte așa dispare măgarul în ceață!

Felicitări, partid de guvernământ iubit!

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, fiind ultima intervenție în acest an, vă urez dumneavoastră cât și colegilor care se găsesc la această oră în Cameră un an nou fericit.

La mulți ani!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Napoleon Pop - referire la îngrădirea acordării creditelor de consum; Dau cuvântul domnului deputat Napoleon Pop și va urma domnul Cristian Sandache.
   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să mă refer la îngrădirea acordării creditelor de consum.

De ceva timp, cetățeanul român a început să consume răspunzând semnalelor de macrostabilizare și comportamentului firesc al economiei de piață, încercând o creștere a calității propriei vieți din venituri proprii și atrase.

Peste noapte însă, tot cetățeanul român este făcut responsabil de creșterea deficitului comercial și de cont curent ajunse la niveluri record tocmai pentru că a început să consume. Guvernul nu-și asumă nici o vină pentru politicile neadecvate care au dus la respectivele deficite. În schimb, în ultima perioadă asistăm la o preocupare din partea reprezentanților guvernamentali și cei ai Băncii Naționale legate de restricționarea volumului creditelor de consum utilizate de populație.

Nu cred că prin măsuri restrictive, care să limiteze numai creditele de consum, se poate ameliora acest deficit. De altfel, unul din reprezentanții cei mai avizați ai Guvernului România în problema politicilor comerciale, în persoana Ministrului Delegat pentru Comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, a afirmat că din totalul creditului neguvernamental, 15,8% sunt credite pentru populație, iar din acestea numai 0,05% nu au fost restituite, ceea ce arată că populația este un bun platnic. Iată că și între reprezentanții guvernamentali și cei ai Băncii Naționale a României există viziuni diferite în ceea ce privește această problemă a creditelor de consum și a deficitului balanței comerciale.

Deficitul de cont curent nu a căpătat asemenea proporții datorită importurilor necesare pentru populație. Doar 13% din acest deficit este canalizat pentru populație, în timp ce, pentru investiții, procentul este de 20%, iar pentru producție este de 25%.

Limitarea sau îngreunarea accesului la creditele de consum poate avea repercusiuni negative în lanț asupra unor segmente sănătoase ale economiei și care conduc la formarea clasei de mijloc. Creșterea apetitului pentru creditul de consum este normală într-o țară în dezvoltare, așa cum afirmă Guvernul, iar acesta nu face decât să stimuleze economia și producția de bunuri. În cazul creditelor ipotecare, acestea conduc la finanțarea unui întreg lanț economic din domeniul construcțiilor, lanț care creează noi locuri de muncă și cu ajutorul căruia sunt susținute diverse sectoare economice în plan orizontal.

Deficitul de cont curent îngrijorător de mare se datorează în cea mai mare măsură faptului că restructurarea economiei românești per ansamblu și privatizarea marilor companii generatoare de pierderi au fost întârziate peste măsură, iar politicile de stimulare a producției interne continuă să lipsească. Clauzele post privatizare de menținere a obiectului de activitate și al numărului de salariați au prelungit statu quo-ul unei structuri economice neintegrate, care creează produse necompetitive, cu valoare adăugată mică, nedorite pe piață și este normal, în această situație, să fie preferate produsele din import.

Vă mulțumesc pentru atenție și folosesc și eu același prilej să urez colegilor mei sărbători fericite și la mulți ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumim.

 
  Cristian Sandache - intervenție: Scrisoare deschisă adresată cetățeanului Tokes Laszlo;

Dau cuvântul domnului Cristian Sandache, va urma domnul Ioan Sonea.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea se intitulează "Scrisoare deschisă adresată cetățeanului Tokes Laszlo".

Pentru dumneavoastră, primul război mondial nu s-a încheiat, iar românii sunt tot slugile nemeșilor, buni de bătut cu biciul, cu oasele frânte de roata călăului, ori tăiați în bucăți atunci când vreun cutare honved pierdea măsura paharelor de pălincă. Sunteți un anacronist civic, o aberație politică, un blestem individual care se dorește transpus la dimensiunile unui blestem colectiv. Vă arde sub tălpi țărâna martirilor de la Moisei, Ip și Treznea. Vreți hotarele României ciuntite din nou, ca în 1940, acreditând ideea că maghiarii din Transilvania vor dispare ca entitate dacă statul român nu va accepta absurdele dumneavoastră pretenții.

Trianonul a fost un act de reparația istorică, iar nu un dictat, domnule coleg, întru spirit și sfințenie cu răposatul cardinal Andrei Bathory. Ce fel de om al bisericii mai sunteți, dacă semănați în jur doar intoleranță, din ce scrin prăfuit al istoriei ați ieșit la lumină? Cine vă dreptul să ne ofensați memoria și bruma de demnitate? Nu simțiți oare cum se cutremură sub catapeteasma Transilvaniei sufletele celor 800 de mii martiri români aflați și acum în tranșeele cerului? Pe pieptul dumneavoastră citim în contururile crucii ca într-o oglindă răsturnată privirea de gheață a lui Satan. Fiecare bucată de pâine, plămădită din grâul românesc o simțiți în stomac asemenea unei lopeți de pământ aruncată peste fotografia îngălbenită a regatului Ungariei Mari. Poate că în nopțile de nesomn când pe drumurile șerpuite umblă doar umbrele, veți simți în nări mirosul tronului înroșit în foc al lui Gheorghe Doja, cel care, deși străin de neamul românesc, a înțeles că în lupta pe care o pornise, ungurii, secuii și românii nu pot fi decât împreună.

Pe un bufon doritor de publicitate, precum Sabin Gherman, l-aș mai înțelege. Dumneavoastră însă, domnule, așa zis episcop, reprezentați un caz cu mult mai complicat. Cred că, de fapt, nici nu mai complicat. Cred că de fapt nici nu sunteți maghiar. Oameni ca dumneavoastră nu aparțin nici unui popor.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Sonea - intervenție intitulată Comedia erorilor;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Sonea, apoi va urma domnul Valentin Iliescu. Domnii deputați Dumitru Bentu, Ioan Mocioalcă și Costache Mircea au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se numește "Comedia erorilor".

Viața politică românească se aseamănă cu un iarmaroc medieval: găsești alături de capră varza, lângă butoiul cu vin stă găleata cu moare acră, vițelul mănâncă din aceeași troacă cu purcelul, boul stă la ușa nouă a tâmplarului, țiganul își bate tingirile, iar popa sfințește băuturile botezate. Și toți trag cu ochiul la țopăiala ursului. Dar, în politica noastră dâmbovicenească este chiar mai bine, aceea își lăudau fiecare în limba lui marfa, ăștia astăzi mai fac ceva în plus, ocărăsc marfa vecinului, iar cei care nu pot cumpăra nimic, fie fiindcă nu au parale, fie motivând că nu li se potrivește măsura, blastămă și aruncă măscări în toate părțile și arată cu degetul pe cei care au târguit ceva, vrând să spună că nu le șade bine cu pălăria nouă, ori că boul e vacă. Și, iacă așa, tânărul ciocoi liberal strigă cât îl țin bobocii că măgarul pesedist nu se potrivește cu calul peremist, pentru că baronesele, lorzii și yankeii nu mai au puterea să urmărească căruța.

Panglicarii și sorarii pesediști bagă bețe în roțile dreptății și adevărului, roți care, oricum, nu se prea învârteau, deoarece catârii de la teleagă și-au cam trăit traiul și și-au mâncat mălaiul în altă guvernare, dar care mai priveau la paiele din șiregla PRM-ului. Bate vântul tăricel, să aducă frig și zloată în sufletul românului, că, vezi bine, era rău pe vremea când târgul era împrejmuit de patrulaterul roșu. Dar, poate că, fiind fudul de o ureche, îi strigăm la cealaltă că este bine să amintim că până la patrulater erau dumnealor liberalii o latură a nu știu ce fel de poligon, de nu mai știu ce culoare, dar care pe la vârful înălțat era notat cu SAFI - litere scrise tot sub domnia tătucului școlit în estul apropiat căruia, ca unui vechi și viitor colaborator, îi trimite o jalbă prin care cere un embargou politic asupra PRM-ului ca și când nici nu ar fi destul cel existent.

Proaspeții baroni de la putere în căutare de blazoane fac fapte de vitejie și jertfe pe câmpul de bătălie al țării, inventând extremiști pe care să-i lichideze, creând antisemiți pe care să-i arunce în crematorii, punând astfel pe scutul cu care se apără de popor, însemne de sărăcie și fricii ale terorii, și așa se întâlnesc ciocoii vechi cu ciocoii noi și, unii și ceilalți având instinctul conservării bogăției foarte dezvoltat se tem și se supicionează ca nu cumva PRM-ul să încline balanța și tocmai, de aceea, atacă PRM-ul ca să priceapă celălalt ca nu cumva să-l ademenească. Și unii și ceilalți se tem de judecata celor săraci, îi condamnă și-i pun la stâlpul infamiei pe cei care mai spun adevărul pe unde apucă și "alianța da, deocamdată, nu", și PSD-ul are nevoie de ajutor, nici una din aceste tabere nu se gândesc la faptul că acum România are nevoie de ajutor. Românii sărăciți, înspăimântați de grija zilei de mâine au nutrit speranța că o dată cu deschiderea granițelor și mai ales după intrarea României în structurile europene vor găsi teren propice deplinei manifestări.

În parte, s-a întâmplat, doctori, profesori, cercetători, în special tineri au ajuns culegători de căpșuni sau de alte plante pe moșiile nobililor europeni. O parte a ajuns pe fronturile de război să apere pacea mereu amenințată tocmai de apărătorii ei. Cu cine a reușit să devină specialiști în domeniul lor de pregătire profesională, informaticieni, ingineri etc. și se decurgă lucrând peste 10 ore de zi pentru un euro în plus.

Cei mai curajoși, ca să nu spun nevoiți, s-au luat la trântă cu necunoscutul, alba-neagra, magazinele de bijuterii, căutatul prin gunoaie, lovituri mărunte sau mai mari și altele de felul acesta. Peste tot s-au obținut rezultate, dobândind o bogată experiență, deci li se promite că vor putea lucra în unele state ale Uniunii Europene după aderarea din 2007. Dar, în altele, abia după 7 ani de la aderare, pentru a nu se deregla piața muncii prin invazia românilor, până la acordarea deplinelor drepturi.

Dar românii sunt buni și la alte lucruri, când călătoresc peste hotare: "România, Republica Moldova și Ucraina sunt principalele țări din care provin persoanele care cad victime ale traficului de organe umane din Turcia". Este din ziarul "Cumuriet". Ministerul Sănătății din Turcia declară ziarului "Cumuriet" că acest ziar este de cele mai multe ori favorizat de autoritățile țărilor de proveniență. Ce o fi având de răspuns ex-incoruptibilul de la sănătate și specialistul actual? Televiziunea show-tv spune că în Turcia și în Ciprul de Nord au loc anual peste 8 000 de astfel de operații, beneficiarii fiind cetățenii occidentali din diferite țări arabe și din Israel.

În curând, tot omul de pe glob va avea parte românească, vom stăpâni pământul, vom intra în competiție cu poporul ales. Dar, țara mai poate aștepta până când cei de ieri și de azi își vor da mâna ca să ascundă și să protejeze ce au făcut până acum. Pot crește prețurile, poate veni gerul, poate scădea presiunea la gaz, te poți vinde integral sau pe bucăți, românul are 7 vieți și se pare că pe toate le doarme.

Nu vrem să facem un pronostic, dar, în curând și în mod natural, fularele roșii ale PSD-ului cu fularele galbene ale PNL-ului și fularele albastre ale PD-ului, protestând vehement unele împotriva altora pentru jocul cu PRM-ul, se vor apropia până la identificare, condamnate fiind să întregească tricolorul, la care să se închine, pe care să-l apere și pe care să-l ridice pe umeri poporul.

Vă doresc un sfârșit de an frumos și un nou an bun. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Adrian Valentin Iliescu - solicitarea unei informări complete și explicite în privința capitolelor de negociere încheiate de România cu autoritățile Uniunii Europene;

Domnul Valentin Iliescu. Va urma domnul Becsek Garda Dezideriu.

   

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu există zi, pagină de ziar sau emisiune de știri în care să nu existe cel puțin o afirmație a unui oficial român sau străin care să nu menționeze "importantele eforturi" făcute de Guvernul României pentru integrarea țării noastre în cadrul Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007.

În mod normal, o asemenea țintă pentru România, nu poate fi decât dătătoare de speranțe pentru toți românii. În mod real, judecând cu luciditate realitățile românești, putem observa că toate aceste afirmații nu reprezintă decât o campanie de imagine a partidului de guvernământ, de cosmetizare a unei realități dureroase pentru România, campanie construită pe bani grei din fonduri publice, sub pretextul unor campanii de lobby în străinătate.

Deoarece Guvernul României dorește, la finalul acestui an, să realizeze un bilanț al primilor trei ani de guvernare a Cabinetului Adrian Năstase, solicit din partea Partidului Democrat ca guvernul să menționeze toate sumele folosite din buget din 2001 până în prezent pentru acest lobby extern, per total și defalcat pe fiecare acțiune în parte, menționând și rezultatele concrete ale fiecărui asemenea demers.

Politica dusă de fosta guvernare PDSR (1992-1996) a produs efecte de bombă cu efect întârziat. Să ne aducem aminte numai de falimentul a două mari bănci din România (Bancorex și Banca Agricolă) ca urmare a politicii foarte proaste duse de Guvernul Nicolae Văcăroiu, inclusiv pentru satisfacerea clientelei politice a partidului de guvernământ. Și să ne mai aducem aminte și de importantele eforturi bugetare pe care guvernele care au urmat și, implicit, populația României au trebuit să le facă pentru astuparea găurilor lăsate de guvernul PDSR.

Din acest motiv, trebuie să privim cu multă circumspecție, cu reținere și cu multă preocupare și îngrijorare declarațiile triumfaliste ale oficialilor români referitoare la negocierile în privința aderării României la Uniunea Europeană.

PSD, în imensa sa neputință, nepricepere și incapacitate politică și managerială de a-și onora promisiunile electorale pentru rezolvarea problemelor interne ale României (combaterea sărăciei, a șomajului și a corupției, creșterea nivelului de trai, pentru refacerea autorității statului și a legii, creșterea performanțelor economice ale economiei românești) a transformat aderarea României al Uniunea Europeană în principalul vector de imagine al actualului cabinet. Este bine că guvernul este preocupat de un asemenea demers, dar este important ca aceste negocieri să fie purtate cu competență, cu profesionalism, cu demnitate și într-o deplină concordanță cu interesele naționale ale României.

Există, însă, suficiente motive, inclusiv determinate de lipsa de transparență în privința prevederilor negociate, pentru a ne aștepta ca aderarea la Uniunea Europeană să se transforme pentru cei mai mulți români și agenți economici din România într-o bombă cu efect întârziat, o bombă cu efect devastator în privința nivelului de trai, a puterii de cumpărare, a locurilor de muncă.

Din această cauză, solicit Parlamentului României și partidelor parlamentare să organizeze, la începutul lunii ianuarie 2004, o reuniune extraordinară comună a celor două Camere, prilej cu care primul ministru al României, domnul Adrian Năstase, să prezinte o informare completă și explicită în privința capitolelor de negociere încheiate de România cu autoritățile Uniunii Europene, să își asume responsabilitatea acestor negocieri și să anticipeze toate consecințele pe care le vor suporta populația și economia românească, ca urmare a acestor negocieri.

În încheierea intervenție mele, astăzi, la 14 ani de la debutul Revoluției române din decembrie 1989, vă rog să îmi permiteți să adresez tuturor românilor din partea Partidului Democrat urarea ca anul 2004 să le aducă multă sănătate, bucurii și împlinirea tuturor speranțelor de mai bine. Și, când spun împlinirea speranțelor de mai bine, prin votul lor să facă ca această politică îndrumată într-o direcție total greșită să se încheie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - critici adresate Guvernului în urma emiterii unor ordonanțe de urgență; Invit la microfon pe domnul deputat Becsek Garda Dezideriu. Va urma doamna Minodora Clivetti.
   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noua Constituție a României prevede că Guvernul nu poate să promoveze prin ordonanțe de urgență legi organice în timpul sesiunii parlamentare.

În realitate, însă, legea fundamentală a țării nu prea este respectată de către Cabinetul domnului Năstase. Cazul cel mai concret o reprezintă Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/1996 pentru modificarea și completarea Legii concurenței, atunci când o inițiativă legislativă este pe ordinea de zi și în comisia de specialitate a Senatului.

Această ordonanță a fost promovată de Ministerul Finanțelor, adică chiar de autoritatea pe care Consiliul Concurenței ar trebui să o monitorizeze. Mai concret, prin această ordonanță, Guvernul va asigura ajutorul de stat clientelei sale politice, fie că ele vor lua forma scutirilor de la plata datoriilor către stat, fie sub forma unor eșalonări sau garanții de stat.

Noua măsură a executivului deschide calea apariției unor abuzuri fără precedent în acordarea de facilități fiscale unor companii clientelare. Prin această ordonanță s-a creat o situație neclară în domeniul Consiliului Concurenței. În fond, nu se știe ce drepturi va avea acest organism față de Ministerul Finanțelor. Mai concret, lucrurile s-au inversat. Nu se mai știe, cine pe cine controlează.

O altă ordonanță de urgență, pregătită de Guvernul României, este cea care se referă la constituirea grupurilor de producători, atunci când în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților este pe ordinea de zi Legea cooperației.

În fond, se încearcă ca asociațiile organizate pe baza Legii nr.31/1990 să beneficieze de finanțările Agenției SAPARD, în locul cooperativelor din agricultură existente sau care se vor constitui pe baza Legii cooperației.

Prin urmare, prin înființarea grupului de producători pentru comercializarea în comun a producției se va crea o structură paralelă și privilegiată față de cooperativele existente în agricultură sau în curs de reînființare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Minodora Cliveti - pledoarie pentru instruire prin lectură;

O invit pe doamna deputat Minodora Cliveti, va urma domnul Ioan Miclea.

   

Doamna Minodora Cliveti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În una din cele mai frumoase zone ale țării, acolo unde județul Bacău se întâlnește cu Harghita, în inima munților Ciucului, se află comuna Ghimeș cu o populație amestecată etnic, majoritar maghiară. Oamenii locului se ocupă mai ales cu exploatarea și prelucrarea lemnului, dar, de la o vreme, turismul rural a început să se dezvolte, ceea ce face ca speranțele oamenilor într-o viață mai bună să crească.

Copiii acestor locuri învață în câteva școli cu predare în limba maghiară. În anul 1992, fără ca nimeni să mai știe de ce, clasele în limba română au fost desființate. Dar, începând din 2001, unii părinți tineri au început să facă memorii către autoritățile competente cerând școală în limba română. S-a găsit clădirea potrivită, s-au găsit fonduri de la bugetul de stat, bugetul local, bugete private și, în fine, în toamna anului 2003, 12 copii au început prima clasă, în timp ce alți 15 au debutat în grădinițe. Sunt copii de etnie română și maghiară, ai căror părinți, aproape toți tineri, au decis că pentru copiii lor este mai bine să învețe împreună în limba română. Începutul școlii a coincis, deloc întâmplător, cu aducerea unui dar de la primul ministru al României, domnul Adrian Năstase, 865 de volume în limbile română, franceză, engleză, germană, italiană, rusă, idiș, cărți de literatură de istorie, dicționare, cărți de artă.

Sunt printre aceste cărți rare, vechi, cu o valoare inestimabilă, adevărate comori de cunoștințe, pe care donatorul le-a colecționat cu răbdare și pasiune și pe care le-a trimis într-un colț de țară însoțite de un mesaj: "Fă-ți timp să citești, aceasta este fântâna înțelepciunii". Și m-am gândit săptămâna trecută, pe când mă aflam în acel loc minunat, împreună cu câteva prietene, cu brațele încărcate de alte cărți pentru aceiași copii, că integrarea României în Uniunea Europeană înseamnă mai mult decât simpla apartenență la un spațiu european unitar, mai mult decât libera circulație, mai mult decât europarlamentari, mai mult decât satisfacția de a fi ajuns acolo unde ne străduim să ajungem de un deceniu.

Calitatea de membru al Uniunii Europene implică uriașe provocări pentru populația României, mai ales pentru tineri, cetățenii viitoarei Europe. Aceștia vor trebui să facă față concurenței dure din toate domeniile, muncă, tehnică, informații, politică, iar acolo nu vor putea să câștige decât dacă vor ști din timp să bea din fântâna înțelepciunii, așa cum spune premierul. "Ai carte, ai parte" devine, în perspectiva integrării europene, cea mai sigură cale către pașaportul european. Pentru că România nu trebuie să furnizeze Europei cetățeni de mâna a doua neinstruiți și needucați, ci oameni competenți, civilizați care nu se pot forma decât prin cultură solidă, sistematic îmbogățită prin carte. Gestul premierului Adrian Năstase are, iată, o încărcătură simbolică, dar este totodată o dovadă de gândire pur pragmatică incontestabilă. Într-o lume care nu mai are timp pentru lectură, învinge acela care nu uită să citească.

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Miclea - comentariu pe marginea unei afirmații făcute de domnul deputat Radu Liviu Bara în cotidianul Graiul Sălajului;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea va urma domnul Adrian Ionel.

   

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nevoia de aer pentru PSD Sălaj se numește UDMR. Am citit cu uimire zilele trecute într-un cotidian sălăjan o afirmație a domnului deputat PSD de Sălaj, Radu Liviu Bara. Iat-o așa cum a fost ea consemnată în cotidianul "Graiul Sălajului" în 27 noiembrie 2003. "Avem nevoie ca de aer de UDMR și dacă UDMR-ul merge în altă parte vom fi ca în 2000". Trecem peste inadvertențele stilistice ale afirmației și vreau să rețin din ea doar esențialul. PSD Sălaj, al cărui reprezentant este și domnul deputat Bara Radu, are nevoie pentru a supraviețui de UDMR. Jalnică situație pentru un partid de guvernământ. Am ținut să relatez acest fapt în fața dumneavoastră pentru a vă releva o situație ieșită din comun, și anume aceea că după Harghita și Covasna, iată încă un județ, Sălaj, în care UDMR este atotstăpânitor încât nici măcar partidul de guvernământ nu poate supraviețui fără să primească o gură de aer din partea sa. Deci, începând de acum încolo vom citi probabil prin toată presa noastră cea de toate zilele declarații ce vor cere autonomia etnică a județului Sălaj.

Personal mi se pare iresponsabil aerul pe care domnul deputat Bara Radu îl așteaptă de la UDMR și aceasta datorită câtorva declarații ale unor personalități politice făcute în preajma zilei naționale a tuturor românilor, etnie din care sper că face parte și domnul deputat Bara. Domnul Marco Bela, președintele UDMR, cea care împarte aerul în Sălaj și pentru PSD, declara cu două zile înaintea sărbătorii naționale: "Biserica ortodoxă nu trebuie neapărat să se extindă în secuime și nu cred că prefectul român trebuie să hotărască ce se întâmplă într-un județ secuiesc cum este județul Covasna." Pentru domnul deputat Bara, cel care se sufocă fără aer udemerist aș dori să comentez pe scurt afirmația de mai sus: "în opinia domnului Marko Bela, românii din Covasna nu mai pot să se roage în limba lor sau să-și boteze copii în religia strămoșilor, deoarece acest lucru este un atentat la integritatea județului secuiesc Covasna". Apoi, de când Covasna este un județ secuiesc și nu unul românesc, făcând parte din România? Cine altul decât prefectul român, care este reprezentantul Guvernului în teritoriu, poate hotărî asupra a ceea ce se face și ce nu se face în acel județ?

Poate Consiliul Național Secuiesc de care reprezentanții P.S.D. se tot fac că n-au auzit sau un prefect maghiar să nu fie subordonat Guvernului?

Iată că acel Consiliu Național al Secuilor există și domnul Marko Bela a dat limpede de înțeles că în România este cel puțin un județ secuiesc, că el se numește Covasna și că în acel județ prefectul român, reprezentantul Guvernului României în teritoriu, trebuie să aibă "ciocu' mic" și să nu-l intereseze ce se întâmplă acolo.

Este clar, domnule deputat Bara, ce fel de aer veți primi de la UDMR. Vreți și în Sălaj un tratament identic ca cel descris mai sus?

Dar domnul deputat Bara nu vorbește chiar de capul domniei sale, ci își imită șefii în acest sens și astfel se crede apărat de orișice atac.

Iată ce-mi răspunde domnul prim-ministru la o interpelare pe care i-am adresat-o cu referire la înființarea Consiliului Național Secuiesc: "Țin să vă reamintesc că vocea rațională, echilibrată și lucidă a minorității maghiare s-a exprimat prin conducerea UDMR..."

Se referea oare domnul prim-ministru și la "vocea rațională, echilibrată și lucidă" din declarația de mai sus, sau la cea prin care același personaj sinistru, respectiv domnul Marko Bela, ne explică sau ne jignește, dacă vreți, ce semnificație are ziua de 1 Decembrie pentru românii-români și pentru românii-maghiari?

Dacă este așa de mare durerea românilor-maghiari pentru pierderea Transilvaniei, de ce nu se duc în Ungaria, unde plânsul lor ar putea stârni compasiune?

Norocul nostru, al românilor-români, că minți luminate și raționale ale Europei ne mai învață ce și cum trebuie să gândim despre demnitatea unui popor. Și pentru că afirmația de mai sus să nu rămână fără acoperire, iată și dovada: Jonathan Scheele, șeful delegației Comisiei Europene la București, exasperat probabil și domnia sa de atâta autonomie a ținuturilor secuiești, declara că "Este periculoasă o astfel de împărțire pe regiuni etnice. Este un caz nefericit dacă raționamentul etnic intră înaintea celui de dezvoltare".

Iată, domnule deputat Radu Bara, ce fel de aer doriți dumneavoastră să respirați!

Atenție însă, cei din Uniunea Europeană se pare că nu doresc să-l respire și astfel riscați să sucombați în atmosfera UDMR-istă, plină de ura iredentisto-fascisto-extremistă.

Și, colegial, vă atrag atenția asupra faptului că electoratul românesc din Sălaj nu agreează apetența dumneavoastră pentru un aer viciat, din butelia politică a UDMR. Vă sfătuiesc să treceți prin Ip și Trăsnea, pentru a respira un aer curat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Ionel - declarație intitulată Democrație și dictatură;

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Ionel. Va urma domnul Emil Rus.

   

Domnul Adrian Ionel:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția de astăzi am intitulat-o "Democrație și dictatură".

Capturarea de către forțele americane a dictatorului irakian Saddam Hussein oferă un prilej de meditație despre ceea ce reprezintă caracterul efemer al dictaturilor în general, chiar dacă la un moment dat acestea par indestructibile.

Saddam Hussein a condus Irakul vreme de 24 de ani cu o mână de fier și și-a angrenat țara într-un conflict lung și de uzură cu Iranul. A reprimat fără milă orice încercare de revoltă, i-a persecutat pe kurzi, a încercat finalmente să sfideze întreaga comunitate internațională prin anexarea Kuweitului.

Sfârșitul aventurii sale politice poate fi un bun exemplu și un avertisment pentru toți cei care încearcă să nesocotească normele elementare ale democrației și ale coexistenței internaționale.

Nimic din ceea ce se construiește prin violență, crimă, abuz ori cruzime nu poate dura. Democrația nu este perfectă, dar reprezintă sub aspect politic cea mai bună creație a spiritului uman.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Emil Rus - atenționare asupra valorilor promovate de televiziunile din România;

Dau cuvântul domnului deputat Emil Rus. Va urma domnul deputat Ștefan Giuglea.

   

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin declarația pe care o prezint astăzi doresc să apreciez activitatea Consiliului Național al Audiovizualului și, în general, programul televiziunilor de stat și particulare și să atrag atenția colegilor din Comisiile de cultură ale Camerei Deputaților și Senatului asupra unor stări de fapt nu tocmai fericite.

În primul rând, cred că acest consiliu, al cărui președinte este ales de Parlament, nu are menirea de a măsura și administra cât timp este afectat partidelor politice în emisiuni și cât puterii.

Eu cred că în primul rând acest consiliu urmărește ca emisiunile realizate, filmele date să se înscrie în demersul nostru democratic, să influențeze pozitiv opinia publică, să promoveze numai valorile cu implicații majore, morale și sociale.

E adevărat că este o libertate a acestor mijloace, o libertate a presei în general, dar după cum bine se știe, influența imaginii vizuale are cea mai mare forță și nu o dată televiziunile sunt acuzate de manipulare sau li se face reproșul arhicunoscut: "Ați prostit poporul cu televizorul!"

Sigur, de la acea etapă, am evoluat astăzi. Formele influențării, să nu zic manipulării, sunt mult mai evoluate, mai rafinate. Se umblă cu microfonul, ba și cu camera, se smulge în mod neavizat o declarație, o părere, care pe urmă știe televiziunea Pro sau alta s-o exploateze până acolo încât pun în umbră un om, un partid, Parlamentul sau Guvernul, cu cea mai mare ușurință.

Și prea puține sunt căile de atac în acest sens, cu toate că Legea audiovizualului, la Cap.2, art.10 alin.3, lit.s) spune clar: "În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, consiliul are obligația să asigure protejarea demnității umane și protejarea minorilor."

Nu mi-am propus decât să mă refer la filmele care se dau pe toate canalele la ore de maximă audiență și care găsesc acoperire în acea reclamă prin care părinții să-și dea acordul dacă lasă minorii să urmărească programul sau nu. Și începe filmul cu bătăi, urmăriri, crime, împușcături, linșaje. Sigur, învinge ca în basme binele.

Numai că în acest caz luptă om contra om și nu om contra balaur. La aceasta se adaugă buletinele de știri despre crime și sinucideri și dacă nu prezintă măcar zece din acestea și cu moduri deosebite de desfășurare, înseamnă că este un buletin redus, slab. Și dacă butonezi, dai de alte știri de acest gen și de alte 10-12 filme horor.

O comparație îmi vine înaintea ochilor. În urmă, pe vremea anilor `50-'60, toate cinematografele aveau pe ecrane producții Mosfilm cu războiul al doilea mondial, gen Stalingrad 1 și 2, Alexandru Matrosov, Povestea unui om adevărat, cu nemți, proști și răi, care mereu erau bătuți de soldații sovietici.

Sigur, erau și cele educative pe atunci, de construire a vieții noi, așa-zisei vieți noi: "Așa s-a călit oțelul", "Tânăra gardă", "Steaguri pe turnuri", "Soldatul Ivan Brovkin se însoară" și altele. Locul lor l-au luat astăzi rechinii financiari, mafioții, thrillerii, bestiile și crimele.

Vă întreb, domnilor din C.N.A. și domnilor din televiziunile din România, dacă e normal ce se întâmplă. Eu cred că există destule filme, spectacole de teatru, posibilități de emisiuni din viața de fiecare zi, emisiuni culturale, muzicale, sportive care să figureze în programele dumneavoastră și omul, consumatorul de artă, poate să butoneze, poate să aleagă ce-i convine, dar vă rog dați-i această șansă, această alternativă chiar dacă suportăm și interminabilele reclame.

Responsabilitatea este în acest sens în egală măsură a C.N.A.-ului, dar și a televiziunilor de stat și particulare. Nu pot să cred că tâlhăria și crima sunt acele caracteristici ale neamului românesc. Înclin să cred că anumite forțe oculte urmăresc cu înverșunare și consecvență prostirea ființei naționale, învrăjbirea poporului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Giuglea - intervenție cu titlul Vecinătatea unei Europe extinse;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Giuglea. Va urma doamna Leonida Lari.

   

Domnul Ștefan Giuglea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Vecinătatea unei Europe extinse".

Opt parlamente naționale au instituit pe 26 februarie 1993, Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră. Ea a fost constituită cu scopul apropierii țărilor și popoarelor din această zonă, asigurării păcii, aprofundării și extinderii cooperării comerciale economice, culturale.

După cum cunoașteți, această organizație regională și adunarea sa parlamentară au fost create pornind de la însăși logica proceselor politice și economice ce s-au desfășurat în zona Mării Negre la începutul secolului trecut, în condițiile apariției unor noi state independente din fostele republici sovietice și a țărilor comunității socialiste.

Parcurgând o cale de 10 ani, APCEMN a devenit o organizație interparlamentară cunoscută, care ocupă unul din locurile importante în sistemul politic al acestei regiuni din sud-estul Europei, ceea ce va contribui la crearea unor condiții favorabile pentru cooperarea în domeniul economic.

În calitate de membru fondator al OCEMN și de viitor membru al Uniunii Europene, România este un promotor activ al consolidării relațiilor dintre cele două organizații, pe care o consideră benefică pentru fiecare dintre statele membre și pentru viitorul continentului nostru și, în mod firesc, România a salutat decizia Uniunii Europene de inițiere a unei politici coerente față de viitorii săi vecini din est și din sud.

Ca membru al Adunării Generale a APCEMN am avut deosebita ocazie prilejuită de cea de-a 22-a Sesiune plenară ce s-a desfășurat la București, prezidată de președintele Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, și în a cărei deschidere a vorbit domnul Ion Iliescu, președintele României, ca în numele delegației române să-mi exprim părerea în legătură cu strategia "Vecinătatea unei Europe extinse", proiect ce se bucură de susținerea fermă și deplină a tuturor parlamentelor.

Extinderea zonei de stabilitate democratică și de prosperitate în vecinătatea estică a Europei lărgite reprezintă o componentă importantă a succesului noului proiect european și, în același timp, un factor de progres pentru toate statele din zona Mării Negre, la rândul său, Parlamentul European a solicitat elaborarea unor politici speciale destinate acelorași țări, care să acorde atenție dimensiunii de prevenire a conflictelor, venind în întâmpinarea preocupărilor noastre.

Convergența dintre concluziile APCEMN și rezoluția Parlamentului European în ceea ce privește relațiile Uniunii Europene lărgite cu viitorii săi vecini constituie un semnal politic semnificativ și, în același timp, un model de acțiune concertată menit să confere substanță și perspective noi raporturilor dintre cele două organizații.

Recunoașterea contribuției valoroase a Adunării în ceea ce privește relația dintre CEMN și Uniunea Europeană a fost explicit menționată de către Consiliul de Miniștri al Afacerilor Externe, care a subliniat rolul semnificativ al organismelor conexe ale CEMN în cooperarea regională, din perspectiva noului Proiect al fondului de dezvoltare și întăririi relațiilor cu Uniunea Europeană, în contextul extinderii Uniunii Europene, spre regiunea Mării Negre.

Adunarea Parlamentară a acordat o atenție specială problemei integrării normative și concrete a Regiunii Mării Negre în structurile economice mondiale și europene, iar de-a lungul celor 10 ani ai existenței sale, a pregătit o serie de recomandări privind cele mai importante aspecte ale procesului de integrare, cum ar fi: reforma macroeconomică, comerțul și facilitarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea durabilă, cooperarea tehnologică etc.

Spațiul economic european va fi construit pe baza unui angajament comun al tuturor statelor europene. Pentru Uniunea Europeană, angajamentul constă în furnizarea unei foi de parcurs clare și credibile pentru eventuala integrare a statelor aflate în proces de tranziție în structurile europene și globale și furnizarea sprijinului financiar, tehnic și politic programelor de reformă internă și inițiativelor regionale.

Pentru statele CEMN care se află în proces de reformă structurală, angajamentul constă în conlucrarea pentru asigurarea stabilității politice și sociale și un efort hotărât pentru implementarea unor politici macroeconomice structurale consistente, reforme instituționale sociale, de protecția mediului, comerț, privatizare, politici concurențiale și ale sectorului financiar.

Adunarea Parlamentară a Organizației Cooperării Economice a Mării Negre este pe deplin încredințată de faptul că actualul proces de extindere a Uniunii Europene, incluzând state ale APCEMN, constituie o provocare istorică pentru continentul european, prin extinderea zonei de stabilite și prosperitate politică și economică către noile granițe, asigurând o mai largă comunitate a păcii și bunăstării și asigură o legătură mai strânsă între țări pentru o vecinătate puternică, stabilă și sigură.

O Uniune Europeană extinsă și integrată va adăuga o importanță sporită implicării Europei în afacerile globale, întărind poziția Uniunii Europene ca actor global în confruntarea cu extraordinarele provocări. În acest cadru, Uniunea Europeană și Parlamentul European iau în discuție politica Europei extinse ca o abordare coerentă a Uniunii față de vecinii săi nordici, estici și sudici, suprapunându-se peste regiunea Mării Negre, deschizând noi perspective pe termen lung, motivații pentru aderare.

Pe măsură ce procesul de extindere a Uniunii Europene este în plină desfășurare, perspectiva aderării Bulgariei, României și Turciei aduce viitoarea graniță a Uniunii Europene la regiunea Mării Negre. În acest context, cooperarea dintre U.E. și CEMN în diferite domenii va deveni inevitabilă, dar va fi și o sarcină complicată din cauza statutului diferit al statelor CEMN în relație cu Uniunea Europeană.

În acest context, Adunarea a recomandat parlamentelor și guvernelor țărilor membre ale APCEMN: să exploateze la maxim posibilitățile de a extinde folosirea cooperării economice în regiunea Mării Negre în vederea unei mai mari sinergii între statele membre pentru realizarea obiectivelor comune ale cooperării economice a Mării Negre; să urmărească prevederile Declarațiilor Summit-ului CEMN, Rezoluțiilor și Recomandărilor Consiliului de Miniștri al Afacerilor Externe al CEMN, referitoare la consolidarea cooperării regionale și la viitoarea integrare în spațiul european; să stimuleze reformele dinamice și consistente, în fiecare dintre țări; să intensifice coordonarea dintre țări pentru a se putea ajuta reciproc în sensul reducerii diferențelor dintre stadiile de dezvoltare și progres economic pentru dezvoltarea și folosirea deplină a potențialului economic al țărilor participante la integrarea regională; să ia măsurile necesare pentru rezolvarea pașnică a conflictelor din regiunea Mării Negre, aplicând pe deplin normele internaționale și instrumentele juridice, ca o condiție necesară integrării în arhitectura Europei; să faciliteze adoptarea sau armonizarea legislației naționale în direcția aducerii regiunii Mării Negre mai aproape de integrarea europeană în ceea ce privește legislația europeană (acquis communotaire); să continue parteneriatul intensiv cu CEMN și organismele sale conexe pentru implementaea eficientă a "Agendei Economice pentru Viitor a CEMN către un parteneriat mai consolidat, efectiv și viabil", întărind dinamica integrării regionale și promovând stabilitatea politică, economică și socială.

Membrii participanți la lucrările sesiunii au subliniat ca prin tradițiile sale culturale și istorice, regiunea Mării Negre este ferm ancorată în Europa.

Toate cele 11 țări CEMN sunt membre ale OSCE și ale Consiliului Europei, împărtășesc valorile universal recunoscute ale democrației, statului de drept și respectul pentru drepturile omului.

În același timp, s-a recunoscut că diferențele substanțiale dintre țările BSEC, ca nivel de dezvoltare, capacitate instituțională, al progresului obținut în implementarea reformelor economice și politice etc., necesită o abordare diferențiată a Uniunii Europene în formularea politicilor specifice fiecărei țări.

Considerând că modalitățile practice de concretizare a strategiei "Vecinătatea unei Europe extinse" au o relevanță deosebită, delegația română a propus Adunării să rezerve în continue acestei teme un loc prioritar pe agenda sa de lucru, în perspectiva unor evaluări periodice și a dialogului consolidat cu Parlamentul European.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - pledoarie pentru reintegrarea neamului românesc;

Dau cuvântul doamnei deputat Leonida Lari Iorga. Va urma domnul deputat Tiberiu Sbârcea. Domnii deputați Ștefan Baban, Radu Ciuceanu și Corneliu Ciontu au depus la secretariat declarațiile.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că vine Crăciunul cu luminile și cu bucuriile sale. Românii din țară chiar dacă o duc greu, măcar au dreptul la limba și la istoria lor. Românilor fără țară și acest drept li s-a luat.

Precum v-am vorbit de atâtea ori încă din 1992 și până acum dacă România nu va sprijini populația românească din Basarabia și va ajunge iarăși la limba rusă, limbă de stat. în semn de revanșă că n-a mers proiectul rus de federalizare și că mai ieri a venit țarul Putin pe meleagurile moldave din cauza rezistenței românilor, dar neîndoielnic și a implicării organismelor internaționale, Parlamentul chișinoian de orientare prorusă, a decretat limba rusă o a doua limbă în stat.

Se întâmplă exact ce s-a întâmplat după cotropirea acestui teritoriu românesc în 1940. Limba română sau așa-zisă moldovenească, cum o numesc mancurții autohtoni și colonizatorii, va fi împinsă iarăși la bucătărie, iar limba rusă se va aplica cică "în toate sferele vieții statului și societății". Și când te gândești că în anii 1989-1990-1991, Parlamentul de la Chișinău era al parlamentarilor de orientare națională, al parlamentarilor unioniști, limba română era limbă de stat pe numele ei adevărat. Când te gândești că eram atât de aproape de clipa de grație a reunificării! dacă și conducerea României ar fi fost pe fază, s-ar fi sincronizat cu mișcarea de eliberare și de reîntregire națională din Basarabia.

România, din păcate, era măcinată de lupte, de un soi de război civil pentru acapararea puterii de către un grup de interese sau altul, iar nu animată de ideea majoră a reunificării teritoriilor românești. Și atunci e firească pe deplin recunoașterea unui stat în stat, abandonarea românilor basarabeni, abdicarea de la idealurile naționale.

Dar cum să se realizeze planul național-strategic, îndeplinit cu o consecvență patriotică lună de lună, an de an, de către diplomația românească, dacă în vizorul potentaților vremii e goana după putere și înavuțirea grabnică. Patrioții de pe o parte și de pe alta a Prutului au fost între timp lăsați într-un con de umbră, chiar anacronici pentru că vorbesc în pustiu despre idealurile naționale.

Dar mai puțin anacronici par atunci, ba chiar tragici, când sunt eliminați pe rând de pe Terra, din viața social-politică cât și din viața ca atare.

Că și sufletele celor dispăruți mai strigă pe undeva, dincolo de lume, pentru dreptate și unitatea românilor, nu-i privește pe ticăloșii îmbuibați pe sudoarea, lacrimile și sângele acestui popor.

Dar vorbeam de un plan strategic în privința reunificării teritoriilor românești, pe care conducerea României, deși beneficiază de savanți de notorietate mondială, de buni diplomați, nu l-a vrut și nu l-a făcut încă. Colonizatorii însă nu au dormit, nu s-au lăsat duși de valul timpului. Planul lor de a extinde mișcarea de influență a Rusiei până în Balcani începând cu imperiul țarist, trecând prin imperiul sovietic și ajungând la imperiul rus a rămas același în esența sa, modificându-și doar unele elemente și culori; în dependență de epocă și situații.

Pe dictonul "Dezbină și domnește" s-au bazat strategii ruși propunând proiectul federalizării Basarabiei care încă nu se știe dacă nu va fi impus din nou. Imperialiștii pur și simplu așteaptă momentul oportun.

Parcă nu tot la fel aștepta și Stalin?! Din 1924, după ce a pus gheara pe Transnistria și până în 1940, după ce a înhățat și Basarabia.

Pe un alt dicton se bazează aceiași strategi ruși, când fură sufletul popoarelor în care intră, iar sufletul popoarelor este limba, cuvântul. Și iată că trebuie să vă spun: dacă pe teritoriul U.R.S.S., fostei URSS, erau până de curând, până în anul acesta, peste 130 de etnii, acum au mai rămas 75, din cauza asimilării forțate.

Această asimilare forțată se îndeplinește în zilele acestea și la Chișinău. Tactica panslavismului este perfidă și atroce. E a unei viclene fiare de pradă sau șarpe boa. Întâi înghite victima, după aceea o mestecă încet până la digerare și până la asimilare completă.

Și ce facem noi, românii din țara mamă? O lăsăm pe biata Basarabie, așa mestecată încet, cu poftă, să rămână fără limbă, istorie, date, fără memoria originilor sale latine? De la o vreme constatăm cu amărăciune că românii basarabeni și bucovineni sunt folosiți doar ca piese de decor cu anumite ocazii politice. În rest, clasa politică actuală manifestă o indiferență totală față de ei și problemele lor.

Dacă mai continuă această fatală indiferență, vom fi nevoiți să apelăm la cronicile neamului românesc din Basarabia, care adeveresc fără tăgadă și cu peceți domnești cui aparțin aceste pământuri. În aceste cronici se arată moșiile dinastiei boierești din părțile Moldovei care sunt de sorginte română și nu de origine slavă. Și cu aceasta nu se glumește, căci ține de începuturile neamului nostru și continuă până hăt încoace, cu descendenți și în zilele noastre.

Și am să dau un singur exemplu, al vistierului Constantin Roșca care a cumpărat tot Chișinăul pe râul Bac, tot județul Lăpușna, "ca să fie ocină și cumpărătură cu toate hotarele, cu toate veniturile care sunt pe ele, copiilor, nepoților și strănepoților și întregului său neam, neclintit niciodată, în vecii vecilor". Iași, 1616.

Iată, din acest neam Roșca mă trag și eu, cu toată familia mea. Dar asta e altă vorbă.

Da. O spun fără înconjur: dacă nu mai avem patrioți care ar putea să stingă setea de putere și să-și sacrifice interesele minore pentru reîntregirea neamului românesc, vom apela, repet, la rădăcinile noastre, la adevărul istoric, la dreptul nostru asupra acestor pământuri în care sunt îngropate oasele strămoșilor noștri.

Mulțumesc.

 
  Tiberiu Sergius Sbârcea - despre aspectele tehnice ale implementării acquis-ului comunitar în agricultură;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Tiberiu Sbârcea. Va urma domnul Adrian Mărăcineanu.

   

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum se cunoaște, la data de 6 decembrie 2001, Guvernul României a adoptat Documentul de Poziție pentru Capitolul 7 - Agricultura, iar pe data de 10 decembrie 2001 acesta a fost comunicat Consiliului Uniunii Europene.

Prin acest document de poziție, România s-a angajat să transpună și să implementeze acquis-ul comunitar în domeniu și să creeze instituțiile de implementare a acestuia, cu excepția unor măsuri pentru a căror realizare a solicitat perioada de tranziție.

Negocierile la Capitolul 7 - Agricultura au fost deschise la 1 octombrie 2002, domeniile vizate pentru prima etapă fiind cel sanitar veterinar și fitosanitar. În luna decembrie 2002 au fost deschise negocierile pentru măsuri orizontale și organizații comune de piață.

În perioada 27-30 octombrie 2003 la Bruxelles au avut loc consultările tehnice cu Comisia Europeană, în cadrul negocierilor de aderare ale României la Uniunea Europeană, în vederea prezentării de clarificări și informații suplimentare la chestiunile ridicate de experții comunitari în urma analizării documentelor de poziție complementare.

Această rundă de consultări a marcat intrarea în etapa de substanță a negocierilor de aderare, caracterizată prin examinarea în profunzime și detaliu de către Comisia Europeană, a tuturor sectoarelor capitolului, pentru a se stabili elementele necesare pentru închiderea negocierilor, respectiv pentru redactarea Documentului de Poziție Complementar final.

De asemenea, s-au organizat întâlniri între experții români și comunitari în vederea realizării de contacte directe și schimbul de opinii utile. Partea comunitară a menționat în mod deosebit "buna pregătire" a reuniunii de către specialiștii români.

Din discuțiile purtate a rezultat o pregătire mai bună la sectoarele fitosanitar, semințelor, viei și vinului, în timp ce în sectoare cum ar fi : sanitar-veterinar și siguranța alimentară va fi necesară concentrarea eforturilor pentru implementarea acquis-ului transpus. În sectoarele lapte, carne, agenția de plăți, în perioada următoare este necesară realizarea unor programe substanțiale în transpunerea legislației și construcția instituțională.

Pregătirea negocierilor va continua prin: Comisia europeană va întocmi o listă de puncte de acțiune identificate în cursul consultărilor; partea română va răspunde la fiecare punct din listă - clarificări și informații suplimentare, eșalonat, pe sectoare până la începutul anului viitor; se va organiza o nouă rundă de consultări pe secțiunea sanitar veterinară și unele chestiuni punctuale. De asemenea, comisia a acceptat desfășurarea unei runde de consultări privind măsurile de dezvoltare rurală; comisia a apreciat că acest mod de lucru va permite închiderea negocierilor tehnice în semestrul I al anului 2004, fără a prejudicia negocierea pachetului financiar, care va fi abordat pe baza propunerilor ce vor fi prezentate de comisie la începutul anului viitor.

Datorită acestui mod de abordare, se vor putea desfășura în paralel negocierile financiare, fără a fi așteptat în mod obligatoriu rezultatul finalizării tuturor aspectelor tehnice, ceea ce deschide perspectiva accelerării substanțiale a negocierilor la acest capitol.

În perspectiva pregătirii negocierilor pachetului financiar, din discuțiile purtate a reieșit importanța deosebită a identificării de către România a tipurilor de măsuri de dezvoltare rurală. Identificarea acestora trebuie realizată pe baza situației existente în domeniu, din punct de vedere al structurii agricole.

Solicitarea acestor măsuri va trebui să fie făcută în următorul document de negociere al României. Și, în felul acesta, printr-o negociere bine gândită, adaptată perioadei de tranziție, cu planuri concrete de implementare, putem să reușim a negocia la timp unul dintre cele mai grele, dacă nu cel mai greu capitol de aderare a României la Uniunea Europeană. Sărbători fericite și "La Mulți Ani". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumim.

 
  Adrian Mărăcineanu - declarație politică intitulată Domnul Ion Iliescu și lovitura de stat;

Domnul deputat Adrian Mărăcineanu.

Va urma domnul Ovidiu Drăgănescu.

Mai concentrat, ca să nu depășim ora 10,00.

   

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Domnul Ion Iliescu și lovitura de stat".

Stimați colegi,

La sfârșit de an se comemorează evenimentele din Decembrie 1989. Și, ca de obicei, interpretarea acestora este diferită, adesea în funcție de interesul personal al unuia sau al altuia, iar nu în funcție de adevărul istoric.

Cel mai înverșunat s-a arătat din disputa anuală domnul președinte Ion Iliescu. Pentru că mulți au reluat ideea loviturii de stat și s-a vorbit, din nou, de revoluția furată, iar Vladimir Bucovski i-a indicat rolul determinant al KB-ului, domnul Ion Iliescu a aruncat fulger în toate direcțiile. I-a întrunit rapid pe revoluționari pentru a decreta "Campania de denigrare a Revoluție, în ajunul celei de-a 14-a aniversări este josnică, imorală, indecentă și antinațională. Denigrează România și prestigiul ei".

Așadar, am ajuns, din nou, în Evul Mediu, atunci când erai obligat să crezi tot ceea ce decreta Biserica Catolică. "Crede și nu cerceta", era lozinca. Iar cel care îndrăznea să cerceteze, era poftit pe rug. Domnul Ion Iliescu nu ne poftește pe rug, dar ne spune cu blândețea-i caracteristică vreo câteva descoperiri ale domniei sale. Dacă nu-l credem că a fost revoluție, suntem josnici, imorali, indecenți și antinaționali. Adevărul este la mijloc. Pe fondul unei revoluții populare reale, spontane a avut loc și o lovitură de stat. Vechiul regim comunist a căzut din cauza revoluției populare. Lovitura de stat a fost după căderea comunismului, pentru ca un grup restrâns să preia puterea în stat. Acest grup era format din foști conducători ai PCR, din linia întâi sau a doua, și din fiii unora din foștii conducători ai PCR.

Iată-i pe cei mai importanți: Ion Iliescu, fiul unui prosovietic, infiltrat de aceștia în rândurile PCR, Alexandru Iliescu, cu studii la Moscova în perioada stalinistă, cu ascensiune în vârful piramidei Partidului Comunist; Petre Roman, fiul unui alt prosovietic, infiltrat de aceștia în PCR, Walter Roman Newlander, unul din foarte puținii români pe care statul comunist i-a trimis să studieze în Occident; Silviu Brucan, ideolog al PCR în 1945, în calitate de redactor și apoi conducător la "Scânteia", principalul organ de presă al PCR; timp de peste 20 ani a contribuit major la implantarea comunismului în România și la combaterea reacționarilor și imperialiștilor; generalul Nicolae Militaru, spion sovietic în România, descoperit în timpul lui Ceaușescu; a fost condamnat la moarte, dar s-a salvat datorită intervenției Moscovei.

Erau și alții, dar aceștia patru au ocupat posturile cele mai importante. Ce au în comun? În primul rând, faptul că s-au aflat în sfera de conducere a PCR. Așadar, nu revolta contra regimului îi putea mâna, pentru că erau și așa privilegiați, ci dorința de a ajunge și mai sus. În al doilea rând, aveau în comun legătura strânsă cu URSS, ceea ce făcea formula anunțată de Bucovski credibilă. Ceaușescu știa prea multe despre fiecare în parte, de aceea trebuia să moară rapid, fără să poată vorbi într-un proces public.

Așa au fost inventați teroriștii care nu ar mai fi acționat, doar în cazul în care nu aveau pe cine apăra. Trebuia împușcat rapid Ceaușescu, pentru ca teroriștii să înceteze lupta. Că teroriștii au fost inventați, se poate dovedi în mai multe feluri. Iată doar două: dacă ar fi existat, cum de nu a fost capturat nici unu? Unde au dispărut?

În seara lui 22 Decembrie 1989, din clădirea fostului Palat Regal, teroriștii au tras împotriva clădirii CC al PCR, unde era conducerea Revoluției. S-a tras două ore foarte intens, cu puști automate și mitraliere. Cu toate acestea, nici în piața dintre cele două clădiri, nici în balconul CC, plin de oameni, nu a fost nimeni rănit, iar pe zidurile CC nu s-a imprimat nici o urmă de gloanțe. Așadar, teroriștii au tras cu gloanțe oarbe, pentru impresia artistică, pentru a face să creadă că Revoluția este în pericol, și de aceea trebuia lichidat rapid Ceaușescu.

Ca în fiecare an, domnul Ion Iliescu a pus, din nou, aceeași placă mincinoasă. După ce a obținut ce a vrut, conducerea țării, vrea să rămână și în istorie ca personaj pozitiv. Însă, pe un piedestal de minciuni, nimeni nu-și poate face statuie.

Folosesc și eu acest prilej, pentru a vă ura tuturor sărbători fericite, alături de tradiționalul "La Mulți Ani". Vă mulțumesc.

 
  Ovidiu Drăgănescu - solicitare adresată Guvernului de a interveni și sprijini editurile de carte;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Ovidiu Drăgănescu.

Va urma domnul Cristian Dumitrescu.

   

Domnul Ovidiu Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la posibilitatea ca românii, în curând, să ajungă să-și cumpere, inclusiv, cărțile în rate sau pe credit, datorită ultimelor modificări legislative din România.

După cum se arată într-un memoriu adresat președintelui României de către asociațiile editorilor și publicațiilor culturale din România, editurile înregistrează o cădere economică și de tiraj, de peste 70 de ori la sută, față de anul 1990.

Dacă până acum, prețul unei cărți era considerat foarte mare, oricum, de către cumpărători, noile măsuri fiscale vor face ca acestea să crească și mai mult, sau vor falimenta unele edituri.

În ciuda repetatelor plângeri scrise sau verbale, uneori, ale editorilor, actuala putere, din păcate, nu găsește timp sau poate că nu are soluții care să rezolve problemele editorilor.

De fapt, ultimele modificări nu numai că nu rezolvă aceste probleme, dar prin introducerea cotei de TVA pentru carte, de 9%, prin noul Cod Fiscal, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2004, precum și prin înlocuirea regimului de consignație, în care se vindea până acum cartea, cu facturarea la predarea cărților în librării, ei bine, acest lucru va duce la noi biruri, de fapt, pe spatele cumpărătorilor, în primul rând, cumpărătorilor de carte, care și așa, știți cu toții că erau foarte puțini.

În plus, din cauza taxelor vamale de la noi, costul cernelurilor tipografice, al filmelor procesate destinate editării și al altor materiale specifice, crește permanent, scumpind și mai mult cărțile. Eliminarea regimului de consignație, adică plata pe măsura vânzării, înseamnă că impozitele se aplică la o valoare totală a cărților depuse în librărie, indiferent dacă aceste cărți se vând peste o lună, peste 10 ani, sau nu se vând deloc.

În plus, editorii de carte sunt considerați comercianți, potrivit legislației românești, ei urmând să plătească un profit de 25%, ca orice comerciant. Astfel, cartea este tratată ca orice altă marfă, și nu ca ceva special pentru educație și învățământ.

De asemenea, legislația actuală nu prevede posibilitatea deducerii pierderilor, în urma deteriorării cărților în circuitul comercial, iar sponsorizarea cu carte nu este stimulată. Editorul care face astfel de sponsorizări beneficiind de o deductibilitate de maximum 5% din profitul brut realizat.

Cu ocazia dezbaterilor la Codul Fiscal, reprezentanții PNL au susținut păstrarea regimului de consignație pentru livrările de carte, precum și emiterea facturii fiscale, o dată pe lună, la nivelul vânzărilor din acea lună, și nu facturarea la intrarea cărților în librărie. Ar fi fost minimul care s-ar fi putut face pentru editorii de carte, dacă s-ar fi acceptat cel puțin aceste două măsuri, asta avându-se în vedere că actuala putere a refuzat solicitarea asociațiilor de editori privind cota de TVA (zero), cotă pe care o regăsim atât pentru carte, cât și pentru publicații culturale, în țări ca Marea Britanie sau Polonia.

Partidul Național Liberal consideră că editorii de carte ar trebui să aibă un statut privilegiat de plătitor de taxe și impozite, având în vedere că în orice țară civilizată statul manifestă un interes public excepțional, față de cultura scrisă. Implicațiile financiare asupra bugetului statului sunt minime, prin aceste măsuri, în raport cu efectele negative asupra statutului cărții și redresării activității editorilor.

Astfel, în încheiere, vreau să spun că Partidul Național Liberal solicită actualului Guvern să intervină în sprijinul editorilor de carte, având în vedere implicațiile dezastruoase pe care menținerea acestui regim fiscal le poate avea asupra editării și industriei cărții, precum și asupra culturii românești pe termen lung. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Cristian-Sorin Dumitrescu - scurt comentariu legat de arestarea liderului irakian Saddam Hussein;

Dau cuvântul domnului Cristian Dumitrescu.

Va urma domnul deputat Aurel Daraban.

Domnul Boc a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Arestarea liderului irakian Saddam Hussein, a fost știrea cea mai mediatizată din lume în acest weekend. Dictatorul irakian, persoana cea mai căutată din lume, a fost făcut prizonier. Iată o știre, care a ocupat și ocupă, încă, primele pagini ale presei mondiale.

După cum afirma, recent, Pentagonul, prizonier de război, inofensivul bătrân, cu aspect de bunicuț cuminte, ce s-a lăsat docil căutat în cap și în cavitatea bucală, este de fapt unul dintre cei mai odioși dictatori ai unui secol, care din nefericire nu a dus lipsă de astfel de accidente ale democrației. De la Washington la Londra, de la Berlin la Paris, momentul a fost salutat cu un mare suspin de ușurare și cu o undă de speranță. Poate acum Irakul, reconstrucția Irakului va putea intra într-o fază de normalitate.

Toată lumea speră, prin comparație cu alt moment extrem de mediatizat la timpul său, prinderea și judecarea dictatorului Ceaușescu, că ucigătoarea și aberanta luptă de gherilă purtată de elementele extremiste, încă fidele lui Saddam Hussein, și să nu uităm, Partidului Bask, vor depune armele înțelegând, în sfârșit, că dictatura irakiană a murit, sperăm noi, pentru totdeauna.

Și, de ce nu am îndrăzni mai mult? Să sperăm că judecarea lui Saddam Hussein de un tribunal irakian, de irakienii înșiși, ar putea însemna momentul declinului unei etape de extremă amplificare a terorismului internațional și, în special, cel fundamentalist-islamic, declanșată prin odiosul atentat de la World Trade Center, la 11 decembrie 2001.

România, ca țară aliată și care face parte din Alianța antiteroristă internațională, care a sprijinit activ lupta pentru eliberarea poporului irakian de sub dictatura sângeroasă a Partidului Bask, și a liderului său, Saddam Hussein, s-a exprimat prin vocile cele mai autorizate, președintele Ion Iliescu și Guvernul României, salutând capturarea dictatorului, și exprimându-și speranța intrării cât mai curând în normalitatea unei reconstrucții pacifiste și democratice a unei țări cu ce aparține prin istorie și civilizația existentă pe teritoriul ei, de milenii, marilor valori ale culturii universale.

Nici noi, parlamentarii români, nu putem fi indiferenți, fapt pentru care îmi exprim speranța că, din acest moment, vom putea asista la renașterea speranței, că luptele interne vor pierde teren și din intensitate, în folosul unei reconstrucții a păcii, într-o țară de care depinde stabilitatea (într-o zonă fundamental dificilă, din acest punct de vedere) omenirii, extrem de importantă pentru stabilitatea păcii și securității mondiale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Aurel Daraban - declarație politică intitulată Răspunderea îmi aparține;

Dau cuvântul domnului deputat Aurel Daraban. Va urma doamna deputat Maria Lazăr.

   

Domnul Aurel Daraban:

Mulțumesc, domnule președinte,

Declarația politică am intitulat-o "Răspunderea îmi aparține".

Este foarte normal ca, urmarea unor ample și consecvente acțiuni de politică externă ale actualului Executiv, hotărârea Reuniunii Interministeriale de la Bruxelles de a stabili ca dată sigură deschiderea porților Uniunii Europene pentru România și Bulgaria în ianuarie 2007, să devină cea mai bună veste a acestui sfârșit de an.

În acest fel, România obține o garanție puternică pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeană, pentru integrarea în instituțiile acestui for. Să remarcăm în acest context, spre lauda sa, Executivul a crezut tot timpul, într-un termen atât de scurt, pentru preaderare, și, mai mult, a dovedit capacitatea, la fel ca și în cazul aderării la NATO, să impună și acum o decizie politică, deși Uniunea Europeană funcționează după regulile economiei de piață.

Semnalul încurajator care vine de la Bruxelles ne arată clar că există voința fermă de a continua procesul de construcție instituțională. Tocmai din această perspectivă rezultă marea noastră răspundere, pentru a rezolva aici, în România, problemele concrete cu care ne confruntăm: accelerarea procesului de creare a unei economii de piață reale; reforma administrației publice; adaptarea justiției la standardele comunitare; îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor europene.

Practic, în ultimele luni, s-a dovedit clar că România beneficiază de o bunăvoință evidentă din partea Uniunii celor 25.

De acum, răspunderea este a noastră, în primul rând, a oamenilor politici, pentru ca ritmul și seriozitatea reformelor să fie la nivelul cerințelor europene, care pune bază în principal pe mediul competițional. Va trebui să acționăm cu fermitate și asiduitate pentru eliminarea carențelor de eficiență și de calitate ale economiei autohtone.

De asemenea, avem multe de făcut pentru atragerea investitorilor străini, situația actuală fiindu-ne dezavantajoasă pe piața continentală. S-a scris și s-a vorbit că, în următorii ani, România va primi peste 10 miliarde de euro, bani care vor trebui să facă compatibile economiile noastre.

Din păcate, până în momentul de față, s-a dovedit că avem o slabă capacitate de absorbție a fondurilor comunitare, o slabă preocupare pentru alcătuirea și finalizarea unor programe sociale reale, finanțate din exterior. Deci, avem mari răspunderi în a acționa pentru a restructura profund sistemul administrativ, pentru că acesta trebuie să se dovedească capabil să absoarbă fondurile de care vorbeam. Altfel, banii alocați de instituțiile europene vor rămâne o monedă virtuală, iar contribuția României la bugetul comunitar va însemna o povară financiară în plus.

Să reținem că nimeni nu ne va acorda mai multă credibilitate în fața alegătorilor decât credibilitatea programelor de refacere a economiei la nivelul viitorilor noștri parteneri din Piața Comună. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Maria Lazăr -marcarea aprecierilor primite de România în demersurile ei către integrarea în Uniunea Europeană;

Doamna deputat Maria Lazăr.

Și domnul deputat Boiangiu Cornel va prezenta o notă foarte scurtă.

   

Doamna Maria Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu puțin timp înainte de noul an 2004, România a mai primit un semnal pozitiv în demersurile ei către integrarea în Uniunea Europeană. Summitul de la Bruxelles a însemnat un succes real, delegația condusă de premierul Adrian Năstase, care a participat la acest forum, a fost asigurat că România va deveni, la 1 ianuarie 2007, membru al Uniunii Europene.

Și, ca o certitudine a acestor garanții, a fost angajamentul de susținere financiară, în jur de 15 miliarde euro, în următorii 6 ani. Este clar, chiar și pentru cei mai sceptici, că procesul de lărgire a Uniunii Europene, care s-a declanșat, este ireversibil pentru România. Chiar dacă unele partide din Opoziție, în special PD și PNL, au încercat de multe ori, fățiș, sau mascat să frâneze acest efort, și chiar astăzi, de la tribuna Camerei Deputaților, am avut, în acest sens, un exemplu de duplicitate și de populism, Guvernul PSD și-a asumat această responsabilitate și rezultatele sunt vizibile și apreciate de către cei care ne monitorizează.

Pentru PSD și Guvernul său, este un moment de satisfacție acest succes deosebit, dar și de angajare hotărâtă pentru continuarea reformelor în anul 2004 și sunt convinsă de mersul sigur al țării noastre către Uniunea Europeană.

În final, aș vrea și eu să adresez tuturor colegilor mei, cu prilejul sărbătorilor de iarnă și a Anului Nou, multă sănătate, mult succes, și poate că vom face eforturi împreună ca în anul care vine să regăsim acele modalități și acele punți de colaborare, încât Parlamentul nostru să-și regăsească credibilitatea și aprecierea de care are nevoie.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Cornel Boiangiu - evocarea personalității președintelui Azerbaidjanului, Heydar Aliyev

Îl invit pe domnul deputat Boiangiu, în calitate de președinte al Grupului de Prietenie România-Azerbaidjan.

   

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulțumesc.

într-adevăr, este un eveniment tragic și pentru noi. Practic, România a pierdut un mare prieten. Este vorba de președintele azerilor, Heydar Aliyev, și, din partea comisiei, sunt rugat, și vă mulțumesc că ne-ați înțeles și pe noi în acest moment deosebit să transmitem acest mesaj pentru conducerea actuală a azerilor, pentru domnul președinte Ilham Aliyev, noul președinte al Republicii Azerbaidjan.

Vestea trecerii în neființă a ilustrei personalități a lumii contemporane, conducător al marelui și nobilului popor azer, în cea mai dificilă perioadă a istoriei sale, de revenire la democrația și independența de stat, Heydar Aliyev a șocat milioane de români.

Comisia Parlamentară de Prietenie România - Azerbaidjan, numeroșii senatori și deputați, prieteni ai marelui dispărut și ai poporului azer, mi se alătură în a vă transmite sincerele noastre condoleanțe și durerea pe care o încercăm alături de familia îndoliată.

A dispărut un mare prieten al poporului român, care s-a opus intervenției armate sovietice în evenimentele tragice din România sfârșitului de an 1989, un genial conducător, tenace și demn exemplu pentru sacrificiul care trebuie să-l călăuzească pe conducători.

Împreună cu colegii mei, nu voi uita niciodată căldura umană, prietenia și ospitalitatea desăvârșită cu care am fost primiți și îndrumați, ca senatori, de marele dispărut, cu prilejul vizitei de la Baku, din august 1998.

Îi vom păstra o veșnică amintire și recunoștință.

Vă mulțumesc și rog, de asemenea, toți prietenii care doresc, să se prezinte la Ambasada Azerbaidjanului, la domnul ambasador Eldar Hasanov, între orele 13,00 și 17,00, când pot să se semneze în Cartea de condoleanțe de la ambasadă.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
  Pavel Târpescu - în memoriam: Nichita Stănescu;

Domnul Pavel Târpescu:

La 13 decembrie 1983, înceta din viață Nichita Stănescu, poet de mare profunzime, fiu al orașului Ploiești.

Opera sa a reprezentat o adevărată revoluție expresivă din perspectiva limbajului poetic. Adorat de majoritatea absolută a celor care l-au cunoscut, Nichita Stănescu a fost, și sub aspect uman, comportamental, un adevărat prototip al prietenului exemplar. A trăit simplu, modest, pentru poezie, devotat trup și suflet inspirației, creației. A fost popular, fără a dori sau a forța acest lucru, simpla sa prezență constituind un eveniment de suflet. Prin moartea sa, la doar 50 de ani, lirica românească a suferit o ireparabilă pierdere.

  Dumitru Bentu - răspuns la unele afirmații ale domnului deputat Adrian Valentin Iliescu;

Domnul Dumitru Bentu:

Declarație politică.

Întâmplător sau nu, de pe bancnota de un milion de lei, ne privește șăgalnic și victorios marele Caragiale.

Personajele sale, devenite prototipuri, străbat vremurile și se mișcă printre noi, la fel de vii, la fel de autentice. Să ne explicăm. Săptămâna trecută, un coleg, domnul Valentin Iliescu ne-a confirmat, prin prestația sa, genialitatea celui născut la Haimanale.

Precum românul, imparțial și în toate Camerele, domnia sa, care dorește ca în țară să fie bine și tot românul să prospere, se întreba, cu vădită "îngrijorare", ce s-a întâmplat cu programul electoral al PSD, cum a fost el îndeplinit?

Și, pentru că a dovedit calități de volintir, și mai ales că nu se teme de întreruperi, îi oferim răspunsul doar pentru pct.5 din capitolul politica bugetară, ce face trimitere la HG nr.1007/1996 - sprijinirea dezvoltării economice a unor județe cu o situație deosebit de grea - Botoșani, Vaslui, Giurgiu, Tulcea, Alba.

Evident, ne vom referi la o parte, doar, din realizările județului Vaslui.

Astfel, subvențiile din agricultură au totalizat, doar în ultimii trei ani, 661158,8 mil. lei. Direcția de sănătate publică a primit numai la capitolul investiții 43434,0 mil.lei, iar Direcția sanitar-veterinară 24477,75 mil. lei.

S-au construit, cu credite provenite de la Banca Mondială, 99 de școli în 2001, 72 școli în 2002, 36 de școli în 2003. Prin intermediul Agenției Naționale de Locuințe, au fost construite și recepționate 194 de apartamente, iar în execuție se află alte 532 unități de locuit. Exemplele ar putea continua, dar considerăm că nu pot declanșa emoții sincere unui deputat de Bistrița-Năsăud, cu domiciliul în București.

Este bine că domnul deputat se pricepe la mecanică, la managementul resurselor umane, la economie, la sociologie, la politică, la critică. Îl paște, însă, pericolul de a se intersecta cu arealul de validitate al semidoctismului și, după cum se știe, slujitorii acestuia se bazează pe o iluzie - încrederea maladivă în omnisciență.

Psihologii spun că prima treaptă în socializarea ființei umane este imitația.

Dacă nu dispui de alte resurse, poți apela la aceasta și în ceea ce privește devenirea morală.

  Emil Boc - declarație politică: Gabriel Bivolaru, beneficiar al lipsei de reformă în justiție;

Domnul Emil Boc:

Declarație politică: "Gabriel Bivolaru, beneficiar al lipsei de reformă în justiție".

Infracțiunile pentru care a fost inculpat fostul deputat PDSR, Gabriel Bivolaru, respectiv prejudicierea cu peste 2.200 de miliarde de lei, a Băncii Române de Dezvoltare, se apropie de prescriere, pe de o parte datorită întârzierilor înregistrate în motivarea recursului de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, ca urmare a supraviețuirii în Codul Penal românesc, a unui articol care permite astfel de situații inacceptabile.

Proiectul de modificare a Codului Penal înaintat de Ministerul Justiției, prevede abrogarea aberantului art.124, privind prescripția specială, articol în baza căruia se creează posibilitatea ca Bivolaru să scape nepedepsit. Proiectul noului Cod Penal a intrat însă doar foarte puțin timp în dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, și are puține șanse să fie aprobat în plen, până la sfârșitul mandatului actualului Parlament.

Pentru posibila prescriere a infracțiunilor pentru care a fost inculpat, Gabriel Bivolaru ar trebui să mulțumească, așadar, "ritmului de melc al reformei în justiție", și faptului că, pentru Parlament, Codul penal nu a constituit, din nefericire, o prioritate.

Apreciez că pot afirma, fără nici o exagerare, ce n-au reușit liderii PDSR, când au făcut zid uman în jurul colegului lor, chemat în fața Parchetului, a reușit o lege prost făcută, și lipsa celei mai mici voințe politice de a o îmbunătăți.

Consider că eliminarea art.124 din Codul penal se impune de urgență, pentru că nu ne putem permite să subminăm și mai mult încrederea cetățenilor în justiție prin nepedepsirea marilor devalizatori ai economiei românești. Orice astfel de infractor "făcut scăpat", fără să facă măcar o zi de închisoare, înseamnă mai puțină încredere din partea cetățenilor în sistemul judiciar, în calitatea și corectitudinea acestuia și în capacitatea lui de a-i apăra drepturile într-un mod eficient.

În cele din urmă, doresc să subliniez faptul că deficiențele legislative de acest gen ar trebui să constituie preocuparea permanentă a ministrului justiției, Rodica Stănoiu, în loc ca domnia sa să se laude cu așa-zisele realizări și să afirme că "la capitolul 24 (Justiție și Afaceri Interne) noi nu mai avem prea multe lucruri de făcut", afirmație care este o dovadă a superficialității și lipsei de realism cu care doamna ministru tratează reforma sistemului judiciar.

  Codrin Ștefănescu - câteva observații pe marginea sondajului de opinie comandat de P.N.L.;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Recentul sondaj de opinie comandat de către PNL este, în mod evident, unul menit să-l evidențieze pe Theodor Stolojan ca lider incontestabil, dar care îl marginalizează, vizibil, pe - de-acum omul din linia a doua - Traian Băsescu.

Nenumăratele inadvertențe care se regăsesc în sondajul de opinie, crisparea membrilor PD atunci când s-a votat, în mod forțat, propunerea pentru candidatura domnului Stolojan la președinție, dovedesc că Alianța este departe de imaginea unei formațiuni cu pretenții competiționale.

Semnele care anunță că disputa pentru șefia în Alianță a început deja sunt îngrijorătoare chiar și pentru ei: nemulțumiri acuzate de către tot mai multe voci discrete din cadrul Alianței, neînțelegeri vizibile dintre purtătorii de cuvânt ai acesteia, împărțirea, încă de pe acum, pe liste comune a candidaților pentru posturi în Guvern.

Putem afirma acum că așa-zisa Alianță "DA", își motivează titulatura. Într-adevăr, "DA" va fi haos în cadrul Alianței, așa cum s-a întâmplat în guvernarea '96 - 2000. "DA", va urma acum, după sondajul PNL-ului, un sondaj comandat al PD, în care Stolojan nu se va regăsi, nici măcar amintit. "DA", în această Alianță, bătălia pentru "ciolan" a început mult prea devreme! Adică, totul este ca în vremurile bune ...

Așa că, domnul Băsescu, dacă nu se grăbește, se poate aștepta să nu mai prindă nici măcar o funcție de consilier personal al lui Theodor Stolojan, în timp ce domnul Emil Boc nu se va regăsi decât, poate, pe lista de consilieri de la sectorul 2, ai prea mult-preferatei Anca Boagiu.

  Gheorghe Ana - declarație politică: De ce nu crește în sondaje alianța PNL - PD?;

Domnul Gheorghe Ana:

Declarație politică: "De ce nu crește în sondaje alianța PNL-PD?

La sfârșitul săptămânii care a trecut, mass-media a consemnat rezultatele mega-sondajului de opinie realizat de CURS și CSOP. Nu mi-am propus o analiză profundă a rezultatelor acestui sondaj de la care alianța PNL-PD aștepta, în mod sigur, cifre mai mari, ci doresc să fac o paralelă între acest sondaj și studiul asupra modului în care politicienii români și-au făcut averile, studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice și Fundația pentru o Societate Deschisă.

După alegerile din 2000, o serie de politicieni din opoziție au stat o perioadă "la cutie", datorită rezultatelor catastrofale ale propriei guvernări și datorită sancțiunilor drastice primite din partea alegătorilor cu ocazia scrutinului respectiv. Timpul a trecut, rănile înfrângerii s-au mai vindecat și, încet, încet, au început să-și poarte cu nonșalanță rușinea, pozând în victime ale "agresiunii partidului-stat, PSD", cum, mai nou, le place să-l numească. Au urmat lamentări, reorganizări, demiteri, promovări și alianțe ale partidelor din care fac parte, totul având un singur scop: acela de a-și schimba radical "fața" și de a încerca să intre în grațiile cetățenilor.

O dată renovată "opoziția democratică", așa cum se autodenumesc, cu noi politicieni, dar totuși, vechi, și-au adus aminte că cea mai bună apărare este atacul. De ce să se apere de acuzații grave la adresa guvernării trecute, când este mai simplu să-și consolideze averile obținute, pe de o parte, iar pe de altă parte, să atace vehement PSD și actul de guvernare?

Dar, în fond, cine sunt cei care aduc acuze PSD și care doresc să câștige viitoarele alegeri? Răspunsul îl găsim analizând studiul lansat de Institutul pentru Politici Publice și Fundația pentru o Societate Deschisă. Acesta arată că partidele parlamentare au acumulat proprietăți și bunuri în moduri diferite. Astfel, partidul cu cel mai mare procent al acționariatului și asocierii la diferite societăți este PD (38%), iar PNL nu stă nici el mai rău, având 23%.

Așadar, alianța deține 61% la acest capitol. De asemenea, PNL se dovedește a fi foarte interesat de fondul forestier, cu un procent de achiziție de 18%, de departe cel mai mare procent față de celelalte partide.

Terenurile din intravilan sunt deținute de PD (62%), iar extravilan de PNL (60%), iar cel mai mare număr de case aparține membrilor PD (59%), achizițiile fiind concentrate în mâinile unor membri și nu al majorității. Toate aceste achiziții au fost făcute în perioada 1996 - 2001.

PNL este partidul care are cei mai mulți parlamentari cu conturi curente, în valută sau în lei, a căror valoare însumată depășește 10.000 euro. Acest studiu dovedește, încă o dată, dacă mai era nevoie, că actuala alianță PNL-PD încearcă disperată să intre în grațiile alegătorilor fără a-și prezenta adevărata față. De aici și creșterea în sondajele de opinie este nesemnificativă, așa cum prezenta un editorial: "Alianța PNL-PD bate pasul pe loc".

De ce nu crește alianța PNL-PD în sondaje? Pentru că reclamă sărăcia, iar membrii ei sunt îmbuibați de bogății!

Pentru că reclamă corupția, iar ei sunt printre cei mai corupți!

Pentru că reclamă incompetența guvernanților, dar ei au dovedit în vechea guvernare numai incompetență!

Pentru că se intitulează "Dreptate și Adevăr", dar în realitate reprezintă "Nedreptatea și Minciuna"!

  Ion Mocioalcă - declarație politică intitulată Dezinformare, rea-credință și scandal politic - armele opoziției;

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Dezinformare, rea-credință și scandal politic, "armele" Opoziției"

Dacă ar fi să ne luăm după mulțimea liderilor naționali sau a celor județeni ai partidelor din opoziție reprezentați în Parlament sau care visează să ajungă cumva pe acolo, am putea să concluzionăm că românii n-au habar sau că nici nu le pasă că se apropie Crăciunul și Anul Nou. Un fel de agresiune mediatică s-a instalat și nici apropiatele Sfinte Sărbători nu sunt suficiente pentru a opri, măcar în aceste zile de post creștin, năvala vorbelor încărcate de patimă politică, îndârjire și neadevăruri.

A îndrăznit premierul Adrian Năstase să sugereze că măcar în aceste zile să temperăm zarva vorbelor rele, să fim, măcar în prag de sărbători, români pur și simplu, frați întru credință. Este aproape inutil să subliniem că acest creștinesc și de bun simț demers a fost etichetat, cum altfel?, ca propagandă electorală.

În loc de ninsoare calmă ni se oferă vânt de iarnă aspră. Mulți, prea mulți politicieni și-au făcut din politica înghețului României un crez păgân. În locul speranței, ni se injectează neîncrederea. În locul concordiei, ura. În locul vorbelor limpezi, ambiguitatea.

Spuneam în intervenția precedentă, acum o săptămână, cât de nocive sunt, pentru omul simplu, care așteaptă de la noi măcar un mesaj de îmbărbătare, aprecierile făcute la o conferință de presă a organizației județene P.D., la Reșița, și aduse la cunoștința publică prin televiziunea locală, sau la radio și presa scrisă, prezentări apocaliptice, cum ar fi: "dezastrul guvernării actuale", "colapsul economiei județului și al țării întregi", "totul este la pământ" etc. etc.

Să rămânem în limitele județului Caraș-Severin și la evoluția, în anul 2003, a economiei județului pe care bocitorii din P.D. (și nu numai ei) au și îngropat-o...

În câteva luni, media producției industriale a județului a fost excelentă. Față de lunile anului trecut, în acest an, în mai, s-a produs cu 30,7% mai mult, în iunie, cu 303% mai mult, în iulie, cu 14,6% mai mult, în septembrie, cu 12% peste ceea ce s-a produs în septembrie 2002.

În primele 9 luni din acest an, județul Caraș-Severin a produs cu 6,4% mai mult decât în cele 9 luni corespunzătoare din anul 2002. Și a crescut mai mult, tocmai în sectorul principal, cel al industriei prelucrătoare, cu 8,2% peste primele 9 luni ale anului trecut. Și trebuie precizat că industria prelucrătoare reprezintă peste 92% din totalul industriei județului! Cifra de afaceri totală a agenților economici din industrie este, și ea, mai mare cu 6,8%. Județul a exportat mărfuri de 62,5 milioane euro și a importat numai de 54,6 milioane euro, așadar o balanță pozitivă. Pe total județ, numărul de salariați a crescut de la 61.880 oameni în ianuarie 2003, la 62.880 în septembrie, deci un plus de l.000 noi locuri de muncă, în primele 9 luni. Rata șomajului a scăzut de la 9,3 la 7,1, în cele 9 luni, numărul de șomeri înregistrați scăzând cu peste 3400.

Șirul exemplelor poate continua. Aceasta este realitatea, în graiul sec dar indiscutabil al cifrelor. Sigur, nu este un salt nemaipomenit, toți dorim o revigorare mult mai substanțială a vieții economice a județului și o îmbunătățire cât mai rapidă a vieții fiecăruia dintre noi. Este de înțeles. Dar a afirma atât de senin, atât de mincinos, că totul este în moarte clinică, mi se pare nedemn.

Dar ce este demn în tot ceea ce aflăm, într-un continuu șuvoi de știri și acțiuni denigratoare ale opoziției? Se dorește, este evident acest lucru, menținerea unei permanente atmosfere de scandal politic. Se inventează, dacă nu sunt, motive pentru atacuri la persoană, împotriva Guvernului, chiar împotriva României! Pentru că, "la ce bun o Românie condusă de alții și nu de noi?"

Alianța P.N.L.-P.D., atât de zgomotos mediatizată, ar fi putut să fie înregistrată legal, conform Legii partidelor, dacă justiția nu ar fi respins un simplu, să-i zicem "amănunt": sigla, semnul electoral "Dreptate și Adevăr", prescurtat "DA". Pentru că, poate fi un mesaj în subconștientul unui alegător să pună ștampila pe DA. Nimic mai simplu, deci, decât să fie schimbat numele alianței pomenite în "Adevăr și Dreptate", prescurtat A.D.

Dar aceasta ar fi însemnat să se încheie scandalul. Procesul se reia, cu "D punct, A punct... Dacă nici acum nu se aprobă, este de vină puterea, care și-a subordonat justiția și "numai votându-ne pe noi veți avea o justiție corectă!"

Deja s-au și proiectat și s-au aruncat semințele scandalurilor viitoare. Nu întâmplător s-a antrenat opoziția, contestând rezultatele Referendumului pentru Constituție. Ar fi fost mai bine pentru ei ca România să nu aibă o Constituție europeană, să poată fi condamnat partidul de guvernământ pentru eșec.

Acum, împins de veșnicul pornit pe scandaluri Băsescu, în numele acțiunilor comune, domnul liberal Stolojan a scris plângere la Bruxelles, cerând ca organismele europene să se pregătească din timp pentru a monitoriza alegerile din România 2004, reclamând așa-zisele fraude de la Referendum. Care au fost doar motiv de scandal, căci nu s-a confirmat vreuna măcar!

Alianța mizează cu pasiune că, manifestându-și așa-zisele bănuieli de incorectitudine a P.S.D., va eroda credibilitatea puterii, iar tertipul acesta, al "prevederii" furtului electoral va determina ca oamenii, și așa nehotărâți, să nu voteze P.S.D. sau, pur și simplu, măcar să nu se prezinte la vot, scârbiți, vezi Doamne!

În fond, liderul liberal poate crede ce vrea. Dar este inadmisibil să acceptăm ca, după o mulțime de dovezi, chiar după severe monitorizări ale organismelor europene și aprecieri europene despre normalitatea procesului electoral în România, să ceri cu seninătate iresponsabilă revenirea la supravegherea internațională a alegerilor în România, ca într-o republică bananieră! Și tocmai când România (și nu P.S.D.!) face eforturi de integrare europeană.

Pentru Europa poate fi un semnal de alarmă. Pentru România acest cinism o dezonorează. Unde ați dat, unde a crăpat, domnilor? Ceea ce au făcut liberalii, poate dezonora România pe nedrept,m dar sigur dezonorează pe cei care, bântuiți de obsesii, rămân încremeniți în practici politice de mult perimate.

Vom mai trăi, cu siguranță, asemenea situații jenante pentru cei care, tertipurile și scandalul politic reprezintă principala soluție de a se manifesta și de a găsi audiență. Și le vom răspunde cum merită, chiar dacă timpul ne este drămuit. Oricum, merită să amintim o zicală veche și deșteaptă: Nu arunca cu pietre în vecin, dacă vrei să-ți rămână geamurile întregi!

  Grigore Emil Rădulescu - comentariu cu referire la alocațiile pentru copii;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Cu doar trei ani înainte de integrarea țării noastre în Uniunea Europeană, un copil român primește o alocație de 250.000 lei (6 euro) de 35 de ori mai mică decât alocația unui copil din Statele Uniunii Europene, care beneficiază în medie de 210 euro, se arată în datele furnizate de către Ministerul Muncii și buletinul statistic al țărilor candidate la aderare.

În timp ce, în România, cuantumul indemnizației lunare este același pentru toți copiii, în țările dezvoltate, alocația reprezintă între 8 și 15% din salariul mediu lunar al unui părinte, care, în funcție de stat, variază între 2.000 și 2.500 euro.

Dacă și în țara noastră alocația ar fi de 10% din salariul mediu lunar, așa cum se întâmplă în țările dezvoltate, un copil ar primi 500.000 de lei, dublul, cuantumului actual.

Cei mai răsfățați sunt copiii luxemburghezi, care primesc lunar 280 euro, urmați de belgieni (266,7), francezi (225,6), suedezi (220), nemți (218,5) și englezi (198,7).

În Franța, Belgia, Danemarca și Suedia, alocația crește cu până la 200% în cazul mamelor singure, orfanilor, copiilor cu handicap și a celor dați în plasamentul familial.

Mai puțin răsfățați sunt copiii din țările candidate la Uniunea Europeană, mai ales cei din România. În Malta, unde salariul mediu este de 700 euro, un copil primește o alocație de 56 euro, în Ungaria - 50 euro, în Slovenia - 40 euro, Cehia - 39 euro, în timp ce în România și Bulgaria un copil primește 6 și respectiv 6,7 euro.

În majoritatea țărilor, alocația se acordă dacă cel puțin unul dintre părinți are un loc de muncă. În România, alocația este universală și este condiționată doar de frecventarea cursurilor de către copiii școlari. Vârsta limită de acordare a alocațiilor este de 16 ani, cu prelungire până la 18 ani, și chiar peste 20 de ani pentru cei care își continuă studiile.

Dintre toate țările Uniunii Europene, se pare că Franța este cea mai grijulie cu tânăra generație. Această țară oferă un sistem dublu de alocații, unele cu caracter universal, iar altele, selective, disponibile numai pentru anumite familii care au copii mai mulți sau venituri foarte mici.

Pentru familiile sărace, în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană există alocații pentru chirie, energie, medicamente, tichete de masă. În Ungaria, Bulgaria, Franța, copiii beneficiază de mese școlare gratuite. În Franța, la începutul anului școlar se acordă alocație specială și pentru procurarea de rechizite școlare, metodă preluată ce-i drept, și de autoritățile române, dar subvențiile sunt nesemnificative în comparație cu nevoile unui școlar.

În unele țări, precum Olanda, Franța, Marea Britanie, Austria, Germania, familiile cu mulți copii beneficiază de reduceri la impozitul pe venit, iar cele care au puțini copii sau nici unul suportă impozite ceva mai mari.

În țările dezvoltate, dar și în România, în afara alocațiilor pentru copii mai există beneficii pentru maternitate: indemnizația la naștere, concedii de maternitate și concedii medicale pentru îngrijirea copilului. Deosebirea constă în faptul că în timp ce, în țara noastră, toate mamele, indiferent de pregătire, primesc aceeași indemnizație de maternitate, în țările dezvoltate, acestea se calculează în funcție de venit.

  Gheorghe Firczak - alocuțiune cu ocazia aniversării a 10 ani de existență și funcționare a Consiliului Minorităților Naționale;

Domnul Gheorghe Firczak:

Aniversarea a 10 ani de existență și funcționare a Consiliului Minorităților Naționale reprezintă un prilej de satisfacție, și pentru noi rutenii. Activitatea acestui organism consultativ al Guvernului României reprezintă o componentă esențială a politicii statului român față de minoritățile naționale. De-a lungul istoriei, adeseori, minoritățile au avut de suportat ostilități, din varii motive, păstrându-și cu greu tradițiile, limba și cultura. Tocmai de aceea, posibilitatea manifestării diversității reprezintă o victorie uriașă a democrației împotriva ignoranței și intoleranței, chiar dacă, punctual, mai sunt unele probleme de rezolvat. Aceasta nu înseamnă că trebuie să menținem o viziune conflictuală asupra istoriei și, mai mult, asupra situațiilor cu care ne confruntăm astăzi. În aceasta constă succesul Consiliului Minorităților Naționale, el fiind o tribună democratică a pluralismului și diversității etnice, religioase, lingvistice și culturale exprimate de cele 19 organizații reprezentante a 20 de minorități naționale.

Ne exprimăm și noi satisfacția pentru această aniversare, dar nu putem să nu constatăm că activitatea Consiliului Minorităților Naționale prezintă și unele disfuncționalități, adeseori majore, care, sperăm, se vor remedia într-un timp cât mai scurt.

Rutenii sau rusinii sunt o etnie ancestrală a cărei atestare se pierde în negura vremurilor. Sunt pomeniți de Caesar în Comentario de bello Gallico, ca trib celtic așezat în gallia Narbonensis. Afirmația sa este confirmată în antichitate de Pliniu cel Bătrân. Galii sau celții migrează în sec.V - IV î.d.Ch. spre Europa Central răsăriteană, așezându-se în Carpații nordici. Geto-dacii preiau de la ei tehnologia prelucrării fierului.

În Evul Mediu, ei sunt slavizați păstrându-și denumirea etnică de ruteni, la care se adaugă și cea de rusini. Explicația este prezentată de Paul Robert Magocsi în Encyclopedia of Rusyn History and Culture, care arată că primul termen, rutean, este folosit de popoarele neslave, iar cel de rusin este folosit de slavi, definind o populație distinctă slavă locuind în Regiunea transcarpatică.

Mărturii scrise din Evul Mediu timpuriu continuă să îi ateste distinct și exact. Gesta Hungarorum dau Cronica Notarului Anonim a Regelui Béla, Almanahul Hildersheim, Ystoria Mongalorum pomenesc exact rutenii și țara lor Rutenia, chiar dacă aceasta nu este delimitată exact. Urmează alte și alte mărturii ale unor autori binecunoscuți ca Enea Silvio Picolomini, celebrul papă umanist Pius al II-lea, sau Georg Reicherstorffer. Imperiul habsburgic îi include și pe ruteni și teritoriul locuit de ei între hotarele sale. În timpul Revoluției de la 1848, se prefigurează Prima Renaștere Națională a Rutenilor prin proclamarea independenței față de Viena și prin activitatea lui Aleksander Dukhnovici, liderul spiritual al rutenilor, promotorul afirmării identității naționale rutene fără nici un rabat. Lupta sa este continuată de binecunoscutul episcop greco-catolic Iuliu Firczak.

Încheierea Primului Război Mondial determină a doua renaștere națională a rutenilor,fiind incluși în număr mare în spațiul cehoslovac, unde au avut deplină libertate de afirmare. După al doilea război mondial, soarta ne este potrivnică. Uniunea Sovietică preia Transcarpatia. Existența rutenilor este negată, iar de viața națională nu se mai poate vorbi. Anul 1989 aduce cu sine cea de-a treia renaștere națională, astăzi rutenii afirmându-și identitatea, având o viață culturală remarcabilă în Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia/Muntenegru, Statele Unite ale Americii, Canada, România și, parțial, Ucraina.

Se desfășoară bienal congrese ale spiritualității rutene. Ultimul de până acum a avut loc în iunie 2003, în frumosul oraș Presov din Slovacia. Cu acest prilej, Uniunea Culturală a Rutenilor a fost declarată ca membru cu drepturi depline a comunității rutenilor de pretutindeni, fiind reprezentată în Consiliul Mondial Rutean. Trebuie să menționăm că în cele două rapoarte prezentate la Congres, Aleksander Zozuleak, atunci președinte al Consiliului Mondial al Rutenilor, și Paul Robert Magocsi au apreciat la cele mai înalte cote situația rutenilor din România. Au menționat că reprezentarea parlamentară a minorităților este o expresie superioară a democrației și că modelul românesc ar trebui urmat și de alte state. De asemenea au subliniat progresele realizate de uniunea noastră în afirmarea identității rutene, progrese care nu ar fi fost posibile fără sprijinul concret al autorităților statului român: Parlament, Instituție prezidențială, Guvern.

Noi am reușit, ne place să credem, pași importanți pe acest drum. Stau mărturie Zilele Culturii Rutene la Suceava, aniversarea bicentenarului nașterii lui Aleksander Dukhnovicila Baia Mare, taberele pentru copii și tineret de la Colibița. Am publicat o revistă, Ruska Vira, un roman istoric, Apocalipsa Rusină, a regretatului scriitor Francisc Oscar Gal, urmând să edităm și volumul al doilea, volumul În slava Domnului al poetului Ivan Moisiuc, mai multe broșuri despre istoria rutenilor.

În cadrul acestui bilanț, noi nu putem decât să ne exprimăm satisfacția pentru posibilitatea afirmării în România și a rutenilor. Ne exprimăm, totodată, speranța că acest drum va fi continuat, că buna colaborare între etnii datorată cunoașterii reciproce, respectului reciproc și toleranței se constituie într-un argument solid pentru procesul integrării țării noastre în structurile euroatlantice și europene. Rutenii consideră ca pe o datorie de onoare contribuția lor, atât cât se poate, la bunăstarea generală a țării ai cărei cetățeni sunt mândri să fie.

Pentru că suntem aproape de finele anului, permiteți-ne să vă urăm un Crăciun Fericit și La Mulți Ani.

  Scarlat Iriza - declarație politică: Campania împotriva HIV/SIDA 2003 - Deschide ochii! Deschide inima!.

Domnul Scarlat Iriza: "Campania împotriva HIV/SIDA 2003 Deschide ochii! Deschide inima!"

Guvernul României, prin programul său de guvernare, a stabilit că asigurarea în cel mai scurt timp a tratamentului pentru toți pacienții cu infecție HIV/SIDA constituie un obiectiv major al politicii sale în domeniul sănătății. Pentru atingerea lui, la începutul anului 2001, Ministerul Sănătății a cerut Comisiei Naționale de Luptă Anti-SIDA (CNLAS) să analizeze, împreună cu experții UNAIDS (Programul comun al Națiunilor Unite împotriva HIV/SIDA) și cei ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), situația infecției HIV/SIDA, a infrastructurii medicale existente, în scopul eliminării obstacolelor care limitau accesul pacienților la medicamentele antiretrovirale, esențiale pentru supraviețuirea lor. În urma acestei analize a fost revizuită atât strategia națională anti-SIDA, cât și ghidurile naționale de tratament. În februarie 2001, Guvernul a cerut UNAIDS includerea României în Inițiativa Globală de Accelerare a Accesului la Tratament pentru pacienții infectați cu HIV.

Ținând seama de prioritatea demarării unor proiecte care să contribuie efectiv la reducerea impactului cauzat de ceea ce se consideră a fi boala secolului, Guvernul României a depus la Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei, proiecte pentru combaterea HIV/SIDA pentru care a obținut fonduri nerambursabile în valoare totală de 38,67 milioane USD.

În fiecare an, în lume, ziua de 1 decembrie reprezintă Ziua de Luptă împotriva HIV/SIDA. Această zi, prin semnificația ei cere combaterea fermă a stigmatizării și discriminării care se constituie în obstacole majore pentru prevenirea efectivă a HIV/SIDA și pentru tratamentul bolii. Teama de discriminare poate împiedica oamenii să solicite tratament pentru SIDA sau să recunoască public statutul de "infectat cu HIV". Persoanele cu HIV sau suspecți de a fi infectați pot fi deturnați de la serviciile de îngrijiri medicale, le pot fi refuzate locuri de muncă și obținerea de locuințe, pot fi evitați de prieteni și colegi, pot fi inacceptabili pentru companiile de asigurări sau li se poate interzice intrarea/viza în țări străine.

În acest sens, la București, ministerul Sănătății, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului în cadrul "Inițiativei pentru Sănătatea Familiei în România" realizată cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Institutul de Cercetare și Formare John Snow (JSI), a lansat campania "Deschide ochii! Deschide inima! 2003", care are ca principal obiectiv combaterea discriminării cu care se confruntă persoanele afectate de HIV/SIDA.

Această campanie se va desfășura la nivel național, începând din decembrie, pe parcursul a trei luni. În cadrul ei se vor desfășura întâlniri în numeroase localități, în unități de învățământ și producție, în care se vor prezenta informații corecte despre HIV/SIDA, având scop diminuarea atitudinii discriminatorii față de persoanele infectate.

Parteneriatul dintre instituțiile publice din domeniu și organizații neguvernamentale: ARAS, UNOPA, SECS, Tineri pentru Tineri, Accept creează premisele unei campanii de succes.

În România, la 30 septembrie 2003, erau 5.825 persoane înregistrate cu infecție cu HIV (4.416 copii și 1.409 adulți); la aceeași dată trăiau 4.591 persoane cu SIDA, din care 3.526 copii și 1.065 adulți, statistici dramatice care se doresc a fi interpretate în sensul importanței susținerii în continuare a demersurilor de educare a societății civile.

Fac apel la toți colegii parlamentari să sprijine în circumscripțiile electorale această acțiune menită să prevină, să restrângă extinderea contaminărilor și să ușureze suferința numeroaselor persoane care, din nefericire și din necunoașterea măsurilor preventive adecvate, au contactat această gravă maladie și în ultimă instanță să se combată discriminările de orice fel.

  Lia Olguța Vasilescu - exprimarea indignării, în numele P.R.M., față de ultima proclamație a așa - zisului Consiliu Național al Maghiarilor din Transilvania;

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul România Mare își exprimă indignarea față de ultima proclamație a așa-zisului Consiliu Național al Maghiarilor din Transilvania, elaborată, sâmbătă, 13 decembrie a.c., la Cluj Napoca, prin care se cere clar autonomia Ținutului Secuiesc, ceea ce reprezintă, practic, federalizarea teritoriului țării, independent de forma în care autorii acestei instituții îmbracă actul lor de trădare națională.

Este semnificativ faptul că așa-zisa Comunitatea Națională Maghiară a cerut sprijin Guvernului și Parlamentului Ungar, în realizarea acestui deziderat.

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, dl. Gheorghe Funar, și conducerea Filialei PRM Cluj au solicitat, săptămâna trecută, Poliției și Jandarmeriei, în baza Legii 60/1991 republicată, interzicerea acestei manifestări cu caracter antinațional, având ca obiectiv dezmembrarea teritorială a țării, dar nu au primit nici un răspuns.

Nu cu mult timp în urmă, tot PRM a mai făcut un demers important în această problemă, cerînd Camerei Deputaților ridicarea calității de deputat a d-lui Zsolt Szilágyi, susținător al ideilor consiliului, deoarece a trădat jurămîntul de credință față de Statul Român, precum și o dezbatere parlamentară avînd acest obiect.

PRM atrage atenția Guvernului României, Parchetului și Serviciului Român de Informații asupra acestei acțiuni antinaționale, cerînd acestora să întreprindă, în limitele competenței lor, imediat, măsurile necesare pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale a României.

  Iosif Armaș - câteva afirmații privind concluziile cu privire la țara noastră cuprinse în comunicatul final al Consiliului Europei privind extinderea Uniunii Europene;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Atrăgeam atenția, în urmă cu patru săptămâni, după publicarea Raportului de țară, că miza politică reală a acestui an, pentru România, o reprezintă concluziile cu privire la țara noastră, cuprinse în comunicatul final al Consiliului European privind extinderea Uniunii Europene.

Din fericire, cum speram atunci, suntem pe drumul cel bun. Îmi argumentez afirmațiile reamintindu-vă câteva dintre concluziile Consiliului European referitoare al aderarea României, de săptămâna trecută.

Aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, "dacă sunt pregătite", este obiectul comun al Uniunii Europene extinse la 25 de state. Negocierile vor fi încheiate pe aceleași baze și principii aplicate în cazul celor 10 state în curs de aderare, se arată în documentul Consiliului, potrivit căruia "România și Bulgaria trebuie să-și continue energic pregătirile și să înregistreze în continuare progrese, astfel încât negocierile de aderare să se încheie cu succes în 2004, pe baza meritelor proprii, iar Tratatul de aderare să fie semnat cât mai devreme în 2005". Consiliul European subliniază hotărârea Uniunii de a susține acest termen limită și precizează că, în acest scop "este crucial pentru ambele state să-și aducă, la nivelul cerut, capacitatea administrativă și judiciară". România și Bulgaria sunt încurajate să continue reformele economice și structurile pentru a putea beneficia pe deplin de avantajele oferite de procesul de aderare. Uniunea Europeană va monitoriza, în continuare, îndeplinirea angajamentelor asumate și implementarea acquis-ului comunitar de către cele două state candidate. Comisia Europeană este invitată ca, în ianuarie 2004, să prezinte cadrul financiar pentru România și Bulgaria astfel încât în primăvara anului următor să poată fi prezentate propunerile comune referitoare la capitolele de negociere care depinde acest pachet financiar. Consiliul European a luat notă de intenția Comisiei de a-și baza propunerile pe principiile și metodologia folosite pentru negocierile cu cele zece state în curs de aderare și și-a reafirmat hotărârea ca viitoarele reforme politice din cadrul Uniunii sau discuțiile legate de perspectivele financiare să nu impieteze continuarea și încheierea negocierilor de aderare cu România și Bulgaria.

Totodată, Consiliul European subliniază continuitatea și ireversibilitatea actualului proces de extindere, din care România și Bulgaria fac parte integrantă, precum și faptul că, în ultimul an, cele două țări au progresat semnificativ în procesul de pregătire pentru aderare, lucru care se reflectă în stadiul vizibil înaintat al negocierilor.

Ce ar mai fi de spus? În concluziile de săptămâna trecută ale Consiliului European se regăsesc toate așteptările noastre. Textul a fost aprobat în unanimitate de statele membre, element subliniat clar și de premierul Adrian Năstase, aflat atunci la Bruxelles: "Începând din acest moment - spunea domnia-sa - România are un calendar ferm de aderare și a făcut un pas decisiv spre reintegrarea în familia europeană! România a primit o poliță de asigurare în baza căreia viitorul Europei este, din acest moment, și viitorul României.

Sunt multe noutăți în concluziile Consiliului, dar cele care ne privesc în mod direct demonstrează nu numai că putem fi siguri de includerea în marea familie europeană, ci și de faptul că Uniunea în întregul ei și-a asumat, împreună cu noi, răspunderea de a atinge, în ianuarie 2007, punctul final al parcursului.

În continuare, depinde numai de noi cum vom ști să ne fructificăm șansele. Niciodată n-am fost mai aproape de Europa și de lumea civilizată.

Vă mulțumesc.

  Radu Ciuceanu - pledoarie pentru modificarea cuantumului pensiei pentru personalul navigant (piloți și însoțitori de bord);

Domnul Radu Ciuceanu:

Acum 12 ani, în primul parlament al României, eram solicitat să prezint doleanțele personalului aeronautic civil navigant din cadrul companiei TAROM. Poate că atunci, în fața forului legislativ al țării nu am reușit să fiu convingător și să sugerez ce înseamnă să fii pilot sau însoțitor de bord, într-o cursă care se poate încheia oricând în mod tragic. Dar dacă pentru pasageri există un risc acceptat, redus la câteva ore, pentru salariații corpului navigant, pericolul și prezența morții ajung ca o obișnuință de fiece zi.

De atunci, și în special de când s-a descoperit pericolul apariției cazurilor de leucemie în rândul piloților și al însoțitoarelor de bord, s-a relevat obligativitatea reducerii atât a orelor de zbor, cât și acordarea unor condiții de pensionare onorabilă, care să acopere - în parte - degradarea accelerată a stării de sănătate a personalului navigant.

În fine, în ședința de guvern din 11 decembrie 2003, executivul de la Palatul Victoria propune măsuri concrete asupra condițiilor de pensionare a personalului aeronautic civil din cadrul Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM - S.A., stipulându-se, în proiectul de lege propus, că tot personalul aeronautic civil navigant în vârstă de 50 de ani și 25 de ani vechime în domeniu, pentru bărbați, respectiv 20 de ani vechime pentru femei au dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 85 % din media salariilor brute realizate în ultimele trei luni înainte de pensionare.

În lumina noilor condiții de pensionare și norme de apreciere a gradului extrem de ridicat de risc pentru personalul navigant (piloți și însoțitoare de bord), propunem modificarea cuantumului pensiei de la 85% la 95% din media salariilor brute realizate în ultimele trei luni înainte de pensionare.

Prin aceasta, s-ar realiza o echitabilă măsură reparatorie pentru o categorie profesională de elită extrem de restrânsă, supusă oricând dispariției și suferinței.

  Corneliu Ciontu - declarație cu titlul: Drumul nostru spre UE începe chiar în România;

Domnul Corneliu Ciontu:

Declarație intitulată "Drumul nostru spre UE începe chiar în România!"

Integrarea europeană este prioritatea politicii externe românești. Mai mult, prin consensul clasei politice și al unei semnificative majorități populare, înscrierea României în concertul Europei Unite este o prioritate națională, care se situează deasupra intereselor partizane. Misiunea oricărui partid de guvernământ este derularea rapidă și judicioasă a negocierilor pentru aderare. Din acest punct de vedere, forțele politice care au negociat în ultimii șapte ani cu Uniunea Europeana nu s-au dovedit cu adevărat eficiente. România are întârzieri nepermise în încheierea unor capitole de negociere, situându-se, din acest punct de vedere, cu mult în urma Bulgariei. Mai mult, Uniunea Europeană continuă să semnaleze unele realități autohtone care sunt incompatibile cu spiritul european: controlul politic al mass-media, discriminarea opoziției, politizarea justiției, corupția la nivel înalt. În ciuda acestei lipse de vigoare în apropierea nemijlocită de UE, oficialii români devin entuziaști atunci când Uniunea Europeană își pierde caracterul instituțional, sobru și devine mit politic sau slogan electoral. Un analist politic semnala, în urmă cu câteva luni, riscul constituirii unui nou limbaj de lemn - cel integraționist. Așa cum, înainte de 1989, situația socio-economică gravă era escamotată printr-un artificiu retoric, tot așa, acum, România reală este ascunsă în spatele unei limbuții europeniste care, fără a ajunge în miezul problemelor, rămâne suspendată la nivel declarativ. Fiecare lider politic încearcă să demonstreze că numai el deține cheia integrării europene. Fiecare partid își revendică gelos Uniunea Europeană ca pe o proprietate doctrinară. Și, în acest timp, România nu a atins nici măcar statutul de economie de piață funcțională...

Aceste simptome se încadrează, în fond, într-o fișă clinică atemporală a politicianismului autohton. În urmă cu mai bine de un secol, Titu Maiorescu vorbea despre "formele fără fond" și "beția de cuvinte" din societatea românească. După 1866, România începuse - observa Titu Maiorescu - un proces pe care astăzi l-am numi "falsă integrare europeană". Aveam Academii după model european, dar ne lipsea o gramatică. Aveam poezie romantică, dar ne lipsea un limbaj poetic constituit. Politicienii repetau obsesiv "Europa e cu ochii pe noi!", dar își păstrau practicile orientale.

Astăzi, procesul de integrare are un caracter instituțional riguros. Mai mult, astăzi Europa are nevoie de o Românie puternică în rândurile ei. Dar viciul politicienilor români a rămas neschimbat; trăim o "beție de cuvinte" europeniste, dar ne lipsesc faptele; în formă, administrația, justiția, clasa politică din România au îmbrăcat haine europene - în fond, însă, ne aflăm tot la porțile Orientului...

În ultimă instanță, ca orice idee nobilă care încape pe mâinile unor demagogi, Uniunea Europeană a devenit o etichetă, o fantoșă. Guvernele își justifică măsurile impopulare sugerând că "Europa le cere!". Referendumul din luna octombrie - organizat în spirit profund sovietic - a fost botezat "Referendum pentru Europa". Mai mult, în ultimul timp, adversarii politici ai Partidului România Mare - intrați deja în campanie electorală și nemulțumiți de creșterea popularității noastre - au încercat să sugereze că PRM este un partid anti-european, care nu va reuși să ducă la bun sfârșit procesul de integrare europeană. Este o aberație! Documentele politice ale Partidului România Mare vorbesc despre necesitatea integrării europene. Mai mult, partidul nostru a semnat toate documentele politice cu profil euro-atlantic. Dar aceste argumente sunt neglijabile pentru cei care vor să ne calomnieze. Un lider liberal declara recent că Uniunea Europeană nu va fi dispusă să negocieze cu PRM. De unde până unde? Nu există nici o poziție a Uniunii Europene în acest sens. Liderii europeni nu fac discriminări ideologice și sunt perfect conștienți că eradicarea corupției în România nu poate fi realizată decât de o forță politică care nu a guvernat în ultimii opt ani. Uniunea Europeană are nevoie de Partidul România Mare, așa cum Partidul România Mare are nevoie de Uniunea Europeană!

Pentru a înțelege deriva logică și morală în care se găsește liderul liberal care se remarcă - ca și fostul social-democrat Cozmin Gușă - doar prin atacuri la adresa PRM, vom aminti că acesta a sugerat faptul că întârzierea socio-economică a României din ultimii 15 ani s-ar datora - atenție! - mentalității naționaliste, adică Partidului România Mare. Cu alte cuvinte, noi suntem de vină pentru eșecul grotesc al liberalilor din mandatul 1996-2000! Noi suntem de vină pentru starea dramatică în care liberalii au lăsat Justiția română! Noi suntem de vină pentru falimentarea economiei românești, pentru compromiterea privatizării, pentru incompetența miniștrilor CDR! Și pentru că distinsul lider liberal, incapabil să-și asume responsabilitatea propriului eșec, nu are argumente plauzibile împotriva noastră, el transformă Uniunea Europeană într-un artefact al propriilor interese. Ei bine, suntem convinși că acest procedeu demagogic este destinat eșecului: drumul României spre Uniunea Europeană începe chiar în țara noastră, și politicienii care nu înțeleg că fără o prestație matură în granițele țării nu pot fi bine primiți la Bruxelles - vor sfârși în anonimat și în ridicol.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

(După pauză, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Laszlo Borbely și Constantin Niță.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.
  • Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.44/2003 pentru completarea art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizarea și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2003 pentru modificarea art.10 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.
  • Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.63/2003 pentru completarea art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65/2003 pentru modificarea art.10 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.
  • Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.69/2003 pentru completarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.87/2003 privind reglementarea garanților de 10% reținute societăților comerciale furnizoare din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului și construcțiilor metalice livrate pentru Combinatul minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi-Rog-Ucraina.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.
 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Comisiile de mediere, pe care vi le supun votului dumneavoastră, sunt următoarele:

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc;

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc; sunt propuși colegii noștri: Ioan Oltei, Virgil Popescu, Alexandru Stănescu, Marius Iriza, Dănuț Saulea, Sorin Frunzăverde, Metim Cerchez.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.48/2000 de modificare a art.40 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/1999 privind regimul transporturilor și exportul de produse strategice.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.48/2000 de modificare a art.40 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/1999 privind regimul transporturilor și exportul de produse strategice.

Sunt propuși deputații: Ioan Oltei, Virgil Popescu, Alexandru Stănescu, Marius Iriza, Dănuț Saulea, Radu Stroe, Toro Tiberiu.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală.

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, au fost propuși deputații: Mihai bar, Victor Bercăroiu, Constantin Selagea, Daniel Ionescu, Iancu Holtea, Alexandru Mocanu, Eugen Gheorghe Nicolăescu.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și banca Internațională pentru Reconstrucție și dezvoltare, semnat la București, la 26 august 2003, pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea și reforma sectorului de irigații (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Comitetul ordinii de zi, fiind sesizat cu un proiect de lege pentru ratificarea unui Acord de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a înscris, fiind vorba de o procedură de urgență, pe ordinea de zi a ședinței, de astăzi, acest proiect.

Rog pe cineva din comisie, pe domnul deputat Gubandru, din partea Comisiei pentru buget-finanțe și bănci, să propuneți timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

   

Domnul Aurel Gubandru:

Având în vedere că este în procedură de urgență, vă propun 10 minute pentru dezbateri generale, și 2 minute pentru fiecare intervenție în parte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră acești timpi de dezbatere a proiectului de lege.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textului proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1 care cuprinde dispoziția de ratificare a acordului. Dacă aveți obiecțiuni? Adoptat în unanimitate.

Art.2 și 3. Dacă aveți obiecțiuni? Adoptat în unanimitate.

Art.4. Adoptat în unanimitate.

Art.5, care e și ultimul, adoptat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect, la sfârșitul acestei ședințe.

Cu aceasta, intrăm pe ordinea de zi lăsată de ieri.

 
Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată (trimisă Senatului).  

Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată.

Comisia pentru apărare este? Da.

Poftiți, domnule deputat.

Poftiți? Stați puțin că face întâi propunerea și pe urmă... E invers. Inițiatorul ia cuvântul când este propunere de adoptare, dar, când este propunere de respingere, trebuie să spună comisia de ce propune respingerea și pe urmă vă dau dumneavoastră cuvântul. (Se adresează domnului deputat Emil Boc, care insistă să ia cuvântul)

Domnule Boc, sunteți la al treilea an din legislatura asta și credeam că ați observat. Trebuie să știți opinia comisiei și o știți. (Domnul deputat Emil Boc insistă)

Domnule Boc, încă o dată: de trei ani e procedura aceasta. Comisia explică de ce a propus respingerea și vă dau, pe urmă, cuvântul. (Domnul deputat Emil Boc insistă în continuare) Vorba colegilor mei: decât să ne certăm, vă dau cuvântul.

Poftiți. Totdeauna cu dumneavoastră fac excepții de la regulament, așa că încă una nu contează.

   

Domnul Emil Boc:

Eu vă mulțumesc, domnule președinte, dar dacă dumneavoastră îmi arătați textul de regulament care are o altă procedură, în cazul propunerii comisiei, de respingere și nu se respectă regula inițială - inițiator, comisie, vot, atunci eu plec de la microfon. Vă rog să-mi explicați acest text din regulament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-am dat cuvântul să vă susțineți propunerea legislativă.

 
   

Domnul Emil Boc:

Eu vă mulțumesc, domnule președinte, dar vă rog să nu mă faceți pe mine că de 3 ani nu cunosc regulamentul. Îl cunosc foarte bine și nu există nici o prevedere în regulament care să inverseze discuția.

Colegii mei din plen nu au participat la dezbaterile din comisie, așa că nu se justifică să dăm prima dată cuvântul comisiei. Prima dată expune inițiatorul, comisia...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu știu de ce vă plac discuțiile colaterale. Eu nu am spus oficial treaba aceasta, am avut o discuție cu dumneavoastră personal, aici.

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu am avut discuții, am...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, n-a fost la microfon. Aveți cuvântul și vă rog să vă referiți în fond. Intrați odată în problemă.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte, dar dumneavoastră ați creat precedentul, și nu eu.

Avem în față, domnule președinte, Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată.

Înainte de a trece să prezint, o scurtă chestiune procedurală, pe care, în manieră constructivă, o pun, și anume, potrivit art.55 din Constituția revizuită, alin.3: "cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani până la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice. Alin.2 vizează: "condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică".

Acum, fie că este o scăpare a Constituției, fie că este o interpretare greșită a regulamentului, noi am dat această prerogativă de Cameră decisivă Senatului, supunând propunerea legislativă în prima Cameră, aici, la noi, la Camera Deputaților. Acest lucru este valabil pentru alin.2 de la art.55, când e vorba de condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare.

Propunerea legislativă pe care am formulat-o vizează instituirea voluntariatului în armată. Stricto senso se încadrează în alin.3: "Cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 până la 35 de ani, cu excepția voluntarilor". Deci eu vin și discut exact cum pot fi încorporați voluntarii în armată: în condițiile legii organice.

În mod firesc și coroborând cu art.73, care spune exact ce legi intră în competența exclusivă a Senatului, ca și Cameră decizională, per a contrario, toate celelalte legi sunt în competența decizională a Camerei Deputaților. Altfel spus, această lege, într-o interpretare posibilă, ar fi trebuit să fie analizată în primul rând de Senat și aici, ca și Cameră decizională. Dar înțeleg că și aici mai există unele probleme în definitivarea Regulamentului intern al Camerei și nu o să insist foarte mult, dar vreau să trag, și pentru viitor, un semnal de alarmă, pentru că mai sunt și alte articole din Constituție unde noi mergem pe cale de interpretare, or, dacă textul Constituției este precis, nu cred că putem interpreta.

Acum, trecând la fondul problemei. Prin Constituția revizuită, noi am modificat conținutul art.52, acum art.55 și am precizat faptul că, potrivit alin.2, condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică. Altfel spus, am eliminat vechiul art.52 alin.2 care spunea: "Serviciul militar este obligatoriu".

Ca o consecință, trebuie să ne respectăm promisiunea făcută la referendum. Vă reamintiți, cu toții, probabil, și nu cred că mai este cazul să repet aici, că principala sau unul dintre principalele argumente folosite de către Guvern și de către cei care au susținut procesul de revizuire a Constituției a fost și acela: "după revizuirea Constituției, stagiul militar nu va mai fi obligatoriu". Ca Parlament, avem obligația, ca să nu-i spun legală, cel puțin morală, de a pune de acord promisiunile făcute cu textele legale care ar trebui să fie în vigoare.

În consecință, Partidul Democrat, consecvent inițiativei pe care a formulat-o la revizuirea Constituției, și am fost acela care, în cadrul propunerilor de revizuire a Constituției, am solicitat eliminarea stagiului militar obligatoriu, am susținut, pe toată perioada aceasta, eliminarea stagiului militar obligatoriu, am promis că a doua zi după revizuirea Constituției, după intrarea în vigoare a noii Constituții, vom depune la Parlament un proiect de lege de revizuire a cadrului normativ actual pentru a se trece la armata de profesioniști, lucru pe care l-am făcut. În 30 octombrie 2003, am depus la Parlament Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată.

Pe lângă aceste argumente legate, hai să spun, de morală, sunt multe argumente tehnice și profesionale, pentru a se trece la armata bazată pe voluntariat și renunțarea la armata de recruți.

În primul rând, armata română nu are capacitatea financiară de a asigura întreținerea și instruirea militarilor în termen. Instruirea și întreținerea militarilor în termen presupune costuri deosebit de ridicate. Este cunoscut faptul că, în unitățile militare, recruții beneficiază de condiții precare, pentru îmbunătățirea cărora nu există fonduri. Faptul că recruții români nu beneficiază de condiții corespunzătoare, fapt menționat și de studiul "Oxford Analitica" pe care l-a realizat această structură în anul 2002.

În al doilea rând, alte argumente pentru a se trece la armata de profesioniști: din 4 tineri sub 25 de ani, unul nu a lucrat niciodată. Ce înseamnă asta: că angajarea de militari pe bază de contract ar crea locuri de muncă bine plătite. De asemenea, ar oferi posibilitatea, pentru tineri, de a avea o carieră militară prestigioasă.

În al treilea rând, anual, 60% dintre absolvenții de facultate, liceu sau școală profesională nu se pot angaja. Iată încă un considerent. Mai mult decât atât, obligativitatea serviciului militar constituie chiar o piedică în găsirea unui loc de muncă, efectuarea acestuia cerându-se ca o condiție la angajare și mulți tineri nu se pot angaja, pentru că nu au stagiul militar satisfăcut și atunci sunt refuzați la angajare.

În aceste condiții, trecerea la armata de profesioniști se impune ca o necesitate. Alte state care s-au confruntat cu probleme similare au renunțat la obligativitatea serviciului militar, după cum urmează. Deci serviciul militar nu este obligatoriu în Marea Britanie, Irlanda, Luxemburg sau a fost desființat în Belgia, în 1992, în Olanda - 1996, Franța și Spania în 2001.

Franța, de exemplu, să folosim un exemplu particular, a suspendat, în noiembrie 1997, obligativitatea serviciului militar. Acesta a fost înlocuit cu ziua de pregătire pentru apărare. Pentru completarea necesarului de forțe, Franța a menținut, în perioada 1997 - 2000, obligativitatea serviciului militar pentru cetățenii născuți înainte de anul 1979. Tinerii care erau angajați cu contract de muncă puteau obține însă amânarea încorporării, iar în cele din urmă au fost scutiți de armată. De asemenea, tinerii puteau solicita amânarea încorporării în cazul în care intenționau să-și completeze studiile. O asemenea măsură, obligarea doar a unei categorii de cetățeni la efectuarea serviciului militar a fost considerată discriminatorie și contravenea principiului constituțional al egalității. În iunie 2001, printr-un decret al Consiliului francez de miniștri, serviciul militar obligatoriu a fost desființat. Iată că s-a putut realiza acest lucru în Franța, unde se cunoaște faptul că, în această privință, este destul de conservatoare.

Statele Unite, paradoxal, în Statele Unite, nu există armată obligatorie. În timpul celor două războaie mondiale și a conflictelor din Coreea și Vietnam, recrutarea obligatorie a fost principalul mijloc pentru a obține personal suficient. La sfârșitul anilor 1960, președintele Nixon a înființat o comisie care trebuia să studieze care este cea mai potrivită metodă pentru a constitui efectivele armatei în vederea asigurării securității Statelor Unite. Și soluțiile care s-au propus au fost păstrarea sistemului recrutării sau instituirea unei armate voluntare. După dezbateri, s-a decis că forța compusă doar din voluntari este cea mai bună soluție și, din acest punct de vedere, ultima recrutare în Statele Unite s-a făcut în 30 iunie 1973. De atunci, în Statele Unite, nu există armată obligatorie.

În acest sens, s-a constituit o structură organizațională US General Acconnting Office a Statelor Unite care a analizat costurile: cât costă o armată de profesioniști și cât costă o armată bazată pe recruți. La ce concluzii a ajuns acest organism US General Acconnting Office? A ajuns la următoarele concluzii: recrutarea obligatorie înseamnă o fluctuație mare de personal, ceea ce presupune costuri mai mari pentru instruire și degradarea stabilității și performanței unităților.

Costurile de instruire, astfel, vor fi mai mici în cazul armatei de voluntari, pentru că nu este așa de mare fluctuația. Trebuie să instruiești anual un contingent de recruți. De asemenea recruții nu solicitau angajarea pe bază de contract, decât în procent de aproximativ 10% și atunci nu se justificau aceste costuri suplimentare, iar, din acest punct de vedere, ca o concluzie finală, US General Acconnting Office a constatat, într-un studiu din 1988, că armata bazată pe voluntariat este cu 2,5 miliarde de dolari mai ieftină decât o armată de recruți. Iată o analiză serioasă, riguroasă ce ne demonstrează, și sub aspectul eficienței, că armata de recruți este mai bună.

Dacă este să mai prezentăm date comparative, am spus că, în Marea Britanie, nu există serviciu militar, în Irlanda nu există, în Luxemburg nu există, în Belgia a fost desființat în 1992, în Olanda în 1996, în Spania în 2001, în Franța în 2001, în Portugalia a fost desființat anul acesta serviciul militar și în Italia va fi desființat în 2006, fiind deja desființat pentru cetățenii născuți după 1985. Deci iată câteva date comparative.

În România, noi vorbim de faptul și ne lăudăm că avem contingente de militari peste graniță, care ne fac cinste, dar cred că dumneavoastră știți, cu toții, că aceste contingente de militari, batalioane de infanterie destinate misiunilor de menținere a păcii sunt constituite exclusiv din profesioniști. Aceștia sunt cei care ne reprezintă: batalioanele constituite exclusiv din profesioniști. De aceste batalioane ale României, de aceste unități militare are România nevoie, care să fie bine dotate, bine pregătite și cu o capacitate de reacție rapidă.

Iată câteva argumente, repet, pentru propunerea noastră. Ce conține, foarte pe scurt, propunerea pe care v-o propune Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Propunerea legislativă prevede că participarea populației la apărarea țării se realizează prin satisfacere la cerere a unui stagiu de pregătire militară cu durata de 12 luni, în cadrul unităților MApN sau Ministerului Administrației și Internelor. Pentru satisfacerea stagiului de pregătire militară, vor putea opta cetățenii români apți din punct de vedere medical, și aici un control absolut riguros pentru a evita incidentele de genul celor petrecute la Baia Mare, care au împlinit vârsta de 20 de ani. Aceștia, după cum vă spuneam, vor fi examinați medical și testați psihologic, în mod obligatoriu.

Numărul de solicitanți admiși anual și condițiile de admitere în unitățile militare vor fi stabilite de către ministerele care le au în subordine, iar tinerii proveniți din familii defavorizate, repet, vor avea prioritate pentru efectuarea unui stagiu de pregătire militară, în măsura în care corespund criteriilor stabilite. Deci e o noutate în acest sens. Cetățenii care participă la această formă de pregătire vor beneficia de o indemnizație lunară egală cu solda minimă a militarilor angajați pe bază de contract, precum și de asistență medicală și medicamente gratuite.

După efectuarea stagiului de pregătire militară, cetățenii vor putea fi angajați în unitățile militare, pe bază de contract, pentru o perioadă determinată, în cazul în care optează pentru carieră militară.

Potrivit propunerii legislative inițiate, efectuarea stagiului de pregătire militară va fi o condiție obligatorie pentru angajarea în cadrul armatei, sau poliției, sau celorlalte structuri ale Ministerului de Interne sau Ministerului Apărării Naționale.

Pentru a încuraja tinerii să participe ca voluntari în cadrul armatei, statul le va oferi, după încheierea stagiului de pregătire militară, un credit fără dobândă, în vederea construirii sau achiziționării unei locuințe.

Iată câteva din prevederile propunerii legislative: așa cum am menționat, timpul când o persoană îndeplinește stagiul de pregătire militară, constituie vechime în muncă.

Doamnelor și domnilor,

Cred că avem datoria și obligația morală, așa cum am menționat, de a ne onora promisiunile făcute aici, în Parlament, cu ocazia dezbaterilor la revizuirea Constituției. Această propunere nu face altceva decât să dea Parlamentului șansa de a se reabilita moral în fața tinerilor și a le împlini ceea ce le-a promis.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, cine prezintă raportul? Domnul deputat Virgil Popescu.

 
   

Domnul Virgil Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, pentru dezbatere și avizare în fond, cu proiectul de lege enunțat și susținut anterior, în procedură obișnuită, propunerea legislativă prevăzând participarea populației la apărarea țării, prin satisfacerea la cerere a unui stagiu de pregătire militară cu durata de 12 luni, în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului Administrației și Internelor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

De asemenea, potrivit art.75 din Constituție și art.86 din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Senatului, cu excepția art.5, alin.3, pentru care competența decizională revine exclusiv Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii propunerii legislative, în 25 noiembrie 2003, comisia a hotărât, cu 16 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri, respingerea acesteia, cu motivarea, în esență, că instituirea voluntariatului în armată, ca unică formă de participare a populației la apărarea țării, nu ar putea reprezenta legea-cadru care să înlocuiască actuala Lege nr.46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare. De asemenea, inițiativa legislativă nu ține seama de etapele în care se realizează, în momentul de față, reforma în armată și nici de riscul trecerii directe de la stagiul militar obligatoriu la voluntariat.

Acestea sunt principalele motive pentru care comisia vă propune respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Domnul ministru Gaspar ne sesizează o problemă constituțională.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, atunci când s-au făcut departajările de atribuții pentru cele două Camere și în special dacă o să ne uităm la art.75, unde se stabilesc competențele Camerei, ca primă Cameră sesizată, o să observăm că textul pe care îl are în vedere aici în legătură cu stagiul militar este art.55 alin.2. Textul este de strictă interpretare or, propunerea legislativă a domnului deputat Boc, așa cum am înțeles de la dânsul, dar și din text: "cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani și până la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice", acesta este alin.3. Deci, în mod normal, prima Cameră sesizată trebuia să fie Senatul, iar Camera Deputaților să devină Cameră decizională.

Eu cred că trebuie să ne desesizăm și propunerea legislativă să fie trimisă Senatului, urmând ca, după aceea, Camera să devină Cameră decizională. Nu putem extinde...

 
   

Domnul Emil Boc (din sală):

Asta am spus și eu!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Strict constituțional așa este. Acest lucru l-am spus și eu la începutul dezbaterilor, strict constituțional și mergând pe un text de strictă interpretare, așa este. Evident că dumneavoastră vă aparține decizia și eu sunt de acord ca, în acest caz, să ne desesizăm și să trimitem Senatului, ca primă Cameră, iar aici să discutăm ca și Cameră decizională. Într-o interpretare strictă a Constituției, după părerea mea, așa este.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu cred că problema aceasta nici nu mai trebuie supusă votului plenului Camerei, pentru că e o chestiune care trebuia rezolvată imediat după sesizarea noastră. Vă propun, în consecință, să întrerupem dezbaterile la acest proiect și să-l transmitem Senatului.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru formularea unei rezerve la Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 5 mai 1989, și pentru desemnarea, în conformitate cu prevederile acestei Convenții, a autorităților competente (amânarea votului final).  

Următorul proiect pe care l-am lăsat amânat este Proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Convenția Europeană privind Televiziunea transfrontieră a Consiliului Europei.

Rog pe domnul președinte al Comisiei de cultură să ne spună la ce soluție au ajuns la art.2.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Comisia s-a întâlnit în urmă cu câteva minute, cu domnul ministru al culturii și am căzut de acord asupra următorului text care reformulează lit.b) din art.2. Dau citire textului comisiei: "Consiliul Național al Audiovizualului, ca autoritate de cooperare, în conformitate cu prevederile art.19, paragraful 3, lit.a) și cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor, pentru prevederile art.19, paragraful 3, lit.b) - d) din Convenția Europeană privind Televiziunea transfrontieră a Consiliului Europei".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Guvernului, sunteți de acord cu propunerea făcută? Da. Bun.

Stimați colegi,

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră textul pentru art.2, în formularea pe care v-a prezentat-o domnul președinte al comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Arcuș, prin reorganizarea comunei Valea Crișului, județul Covasna (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Ieri am amânat dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Arcuș. Între timp, comisia a primit actele.

Domnule președinte, ca să nu vorbesc în numele dumneavoastră, vă rog să prezentați verbal un raport suplimentar.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Elementele care au determinat un raport de respingere a Propunerii legislative privind înființarea comunei Arcuș din județul Covasna au fost, între timp, acoperite prin depunerea documentației necesare de către inițiator, în așa fel încât, în acest moment, nu mai există elemente care să justifice o respingere a acestei propuneri și apreciem că raportul suplimentar este un raport de adoptare a acesteia și vă rugăm, domnule președinte și domnilor colegi, să supuneți votului plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind înființarea comunei Arcuș, prin reorganizarea comunei Valea Crișului, județul Covasna.

Vă mulțumesc.

(În continuare, ședința este condusă de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare vor să-și exprime o poziție privind acest supliment? Nu.

Atunci, intrăm în dezbaterea legii.

Art.1. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice și Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice (retrimitere la comisie).  

Proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanței Guvernului nr.85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.

Din partea inițiatorului.

Poftiți, vă rog.

   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Procedură!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiți. Problemă de procedură.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că pe poziția nr.18 și 19 sunt două acte normative care solicită modificarea și completarea aceluiași act normativ Ordonanța nr.80, eu vă rog frumos, având în vedere că amândouă sunt adoptate de către comisie și datorită faptului că, la fiecare articol din inițiativa legislativă, față de propunerea Guvernului, există modificări, să le trimiteți, cele două rapoarte, la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Inițiatorul ce opinie are? Comisia?

Întâi inițiatorul. Da, președintele comisiei.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

În ce privește Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli, pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, se impune, în mod obligatoriu, retrimiterea acesteia la comisie pentru o nouă analiză, în raport cu modul în care comisia a adoptat Propunerea legislativă de modificare a aceleiași Ordonanțe nr.80/2001.

Din acest punct de vedere, subscriu întru totul propunerii făcute și cred că se impune trimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

În ce privește Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței nr.80, nu mai există nici un fel de element care să justifice o retrimitere la comisia de specialitate, întrucât ea, o dată a fost retrimisă de către plenul Camerei Deputaților pentru întocmirea unui raport suplimentar, raport care avea în vedere punctul de vedere al Guvernului; de atunci și până acum, au trecut aproape 2 luni de zile, timp în care comisia a făcut numeroase demersuri pentru ca Guvernul să-și exprime punctul de vedere. În acest sens, aș învedera următorul aspect. Conform Regulamentului Camerei Deputaților, se impune, în mod obligatoriu, solicitarea punctului de vedere al Guvernului la anumite acte normative, dar, în același timp, conform aceluiași Regulament de funcționare a Camerei Deputaților, nu se precizează că este obligatorie dezbaterea doar în momentul în care Guvernul și-a exprimat poziția față de respectiva propunere legislativă. În această privință, comisia a apreciat că s-a făcut demersul regulamentar și, în consecință, s-a hotărât în unanimitate menținerea punctului de vedere.

Din aceste considerente, nu există elemente care să justifice retrimiterea la comisie și a propunerii de modificare a Ordonanței nr.80. În ce privește Ordonanța nr.85, v-aș ruga să aveți în vedere următorul lucru. Raportul întocmit de comisie este ulterior întocmirii raportului la propunerea de modificare a Ordonanței nr.80. În consecință, eu cred că ultima inițiativă legislativă trebuie armonizată cu cea care a fost făcută de către comisie prima, și nu invers.

Pentru aceasta, vă rog să supuneți plenului Camerei Deputaților retrimiterea la comisie numai a proiectului de lege ce vizează modificarea Ordonanței nr.80, adică a Ordonanței Guvernului nr.85/2003.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Domnule președinte,

Nu aș vrea să intru în discuții, să discutăm și să arătăm aici îmi pare rău, pentru că eu mă înțeleg bine cu domnul președinte, niciodată nu am avut discuții, dar nu pricep de ce nu pricepe, nu înțelege.

Cele două acte normative care s-au discutat în comisie sunt în contradicție. La fiecare articol din legea Guvernului și inițiativa semnată de către dânsul, de asta cred că ține așa de mult la ea, la fiecare articol sunt modificări.

De ce nu înțelegem că e obligatoriu să le trimitem pe cele două, înapoi la comisie, să le discutăm împreună, să scoatem un act normativ normal? Asta nu pricep. Pentru că, în momentul când am aprobat primul punct, deci inițiativa legislativă semnată și de către dânsul, intră în contradicție cu celălalt. Deci, din comisie, ies două proiecte de lege care intră în contradicție unul cu altul. Așa ceva nu s-a întâmplat de 10 ani, de când sunt în Parlament.

Deci, eu aș vrea să lăsăm la o parte ambiția și vă rog să supuneți plenului, domnule președinte, retrimiterea celor două acte normative la comisie, urmând ca, sigur, în cadrul comisiei să discutăm și să facem o lege care se află și în inițiativa legislativă privind propunerea Guvernului, una bună, și așa mi se pare cel mai corect. Altfel, vom aproba astăzi, să presupunem că aprobăm astăzi proiectul de lege a Guvernului și se respinge inițiativa legislativă sau invers și atunci am făcut un lucru care nu este normal. Deci, eu din punctul acesta de vedere... și eu vă rog frumos să mă înțelegeți, să supuneți votului retrimiterea punctului 19, propunerea legislativă și inițiativa făcută de către un grup de parlamentari să se retrimită la comisie, vă rog domnule președinte, și nu aș vrea să mai intrăm în amănunte de ce prima și de ce ultima și modul în care s-au votat aceste acte normative în comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, pentru mine este foarte clar; sunt două acte care au exact același conținut și nu putem să facem decât să respingem unul din ele sau să le contopim, aceasta înseamnă la comisie. Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Bara, dacă eu nu greșesc, este vicepreședinte al Comisiei pentru administrație publică și întrebarea mea este: Unde ați fost, domnule vicepreședinte, când s-au discutat în comisie cele două acte și a fost soluție contradictorie, unde ați fost? Nu puteați acolo să faceți aceste corelări în primul rând? Este un principiu de drept care spune: "Nemo auditur propriam turpitudine malegans" "Nimeni nu-și poate invoca propria culpă în susținerea unui interes", deci, dacă aveați probleme, trebuia să le rezolvați în comisie, domnule. Erați majoritar, aveți majoritate în comisie, ca peste tot, nu știu de ce trebuie să veniți în fața plenului și să vă cereți scuze că nu ați fost în stare să adoptați o soluție unitară în comisie.

Iar procedura legislativă este foarte clară: propunerea legislativă a fost prima, are o soluție de admitere de către comisie, că ulterior a venit Guvernul cu altă propunere, vedem întâi cum trece această propunere legislativă și dacă aceasta trece, cealaltă rămâne fără obiect, a Guvernului, și se respinge. Nu putem aștepta, adică tot timpul, adică noi trebuie să dispărem ca parlamentari. Dreptul nostru de inițiativă este practic anulat dacă de fiecare dată când facem o propunere legislativă, o adoptăm în comisie, vine în plen și se gândește Guvernul - stați un pic, că mai trebuie făcut ceva, vine și ne anulează toată munca efectuată.

Să nu uităm, într-o democrație Guvernul lucrează sub controlul Parlamentului, și nu invers. Parlamentul nu este un apendice al Guvernului, așa cum încercați dumneavoastră să spuneți. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și din acest punct de vedere a da prioritate propunerilor Guvernului mi se pare o contradicție în termeni.

Deci, domnule Bara, dacă aveți probleme, vi le rezolvați în comisie. Dacă ați fi fost înfrânți în comisie recunoașteți, nu veniți și căutați tertipuri procedurale în plen. Din acest punct de vedere soluțiile nu pot fi altele decât de admitere a discutării primei propuneri legislative și, în cazul în care ea trece, "per a contrario", cealaltă trebuie să fie trimisă la comisie în vederea respingerii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi, nu am foarte mult timp de replici și contrareplici. Suntem în situația în care sunt două acte normative, două proiecte care au exact același obiect. Situația nu este tolerabilă, avem prevedere regulamentară care spune că într-o asemenea situație trebuie să avem un singur raport pentru un singur act normativ. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și după aceea vă supun votului retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor deputați,

La ordinea de zi, la pct.19 parcă figurează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli. Deci, aceasta era chestiunea care cred că trebuia pusă la ordinea de zi. S-a ridicat o chestiune de procedură, că urmează după aceea și o propunere legislativă.

Eu fac precizarea că aceste documente, deci și propunerea legislativă și proiectul de lege s-au discutat într-adevăr, în aceeași Cameră, eu știu că ele au fost la un moment dat, parcă în 21, în aceeași zi pe ordinea de zi, pe mine mă surprinde să aud acum că nu există un punct de vedere al Guvernului.

Guvernul are un punct de vedere foarte clar și foarte ferm în legătură cu Ordonanța nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli, care a trecut prin Senatul României fără modificări, conform raportului Senatului, document care a fost transmis la Camera Deputaților și discutat în comisia de specialitate, respectiv în Comisia pentru administrație publică. Foarte interesant este că a fost adoptat în comisie forma adoptată de Senat, cu o singură modificare. la art.3, care rămâne discutabilă, dar este dreptul comisiei să decidă. Prin urmare, eu, în momentul de față, propun să respectăm ordinea de zi. Vă rog să puneți în discuție Ordonanța Guvernului nr.85/2003, așa este corect. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, nu pot să pun în discuție nici una dintre ele, domnule secretar de stat, pentru că lucrurile sunt extrem de clare aici. Avem prevedere regulamentară când două acte normative, proiecte de lege sau propuneri legislative au exact același obiect, nu putem veni decât cu un singur raport, raport prin care una dintre ele este respinsă, eventualele prevederi corecte sunt preluate ca amendamente la cealaltă. Îl rog pe domnul președinte al comisiei să ne spună, dacă informația dumneavoastră este corectă, în sensul că s-au discutat în aceeași zi, aceasta înseamnă că membrii comisiei nu au respectat regulamentul și aici nu mai este problemă de președinte, vicepreședinte sau... Regulamentul este foarte clar. Ele trebuiau să fie absorbite într-un singur raport.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi întâi să fac o precizare care vizează afirmația domnului secretar de stat Mircea Alexandru. Eu am precizat că nu există un punct de vedere al Guvernului în raport cu propunerea legislativă de modificare a Ordonanței nr.80, nu există, iar domnia sa nu a exprimat niciodată un punct de vedere al Guvernului în raport cu această propunere legislativă.

În ce privește proiectul de Lege de aprobare a Ordonanței Guvernului nr.85, aici, sigur, lucrurile stau altfel, pentru că este o ordonanță ce a fost deja adoptată de către Senat. În consecință, exista un punct de vedere al Guvernului, iar domnia sa, fiind prezent la ședința respectivă, a susținut adoptarea ordonanței în forma în care Senatul a votat-o.

Este adevărat, domnule președinte, că amândouă actele normative au fost în aceeași zi pe ordinea de zi a comisiei. S-a apreciat atunci că nu există nici un fel de contradicție între cele două propuneri legislative, deci, cele două acte normative, și comisiile, și o să vă rog să observați și unul și altul din cele două acte normative au fost votate în unanimitate de către membrii comisiei fără nici un fel de obiecție. Însă mergând pe firul istoriei celor două acte normative, Ordonanța nr.80 a fost votată anterior, a fost retrimisă în comisie pentru dezbateri doar pentru a vedea care este punctul de vedere al Guvernului, comisia, apreciind că nu mai poate să aștepte un punct de vedere scris al Guvernului, a votat în unanimitate pentru menținerea primului raport întocmit de către comisie. De aceea, în opinia mea, domnule președinte, există elemente care justifică doar retrimiterea către comisie a Ordonanței nr.85, și nu și a propunerii de modificare a Ordonanței nr.80.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, domnule președinte, trebuie să recunoașteți că dacă ambele acte normative au fost pe ordinea de zi a comisiei în aceeași zi, comisia, chiar și în unanimitate, a apreciat greșit, foarte greșit. Deci, bun, domnule Bara, poftiți, poftiți, dar pentru mine este extrem de clar, nu putem să discutăm două acte normative cu același conținut, mai ales că nu aveți raport de respingere față de una din ele.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă rog, domnule președinte, o singură frază am să citesc din raportul comisiei, în care scrie clar: la inițiativa legislativă raportul comisiei a fost adoptat cu 7 voturi pentru și 6 abțineri. Nu știu unde este unanimitatea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Supun retrimiterea la comisie a celor două acte normative. Nu mă convingeți, eu supun votului, cred că și colegii noștri au un coeficient de inteligență normal, ca să înțeleagă perfect care este situația.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Dați-mi voie. Domnule președinte, mă refer la afirmația domnului vicepreședinte Bara și îl rog să participe la ședințe și să studieze rapoartele pe care le depunem și pe urmă să facă observații.

În raportul suplimentar se precizează în ultima fraze următorul lucru: în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi, menținerea raportului înaintat anterior cu nr.26/3 iulie 2003, domnule președinte.

Deci, îl rog pe domnul Bara să participe la ședințe, să ia act de hotărârile comisiei, de rapoarte și pe urmă să vină să facă afirmații care nu pot fi susținute aici. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, vă rog, nu vă mai dau cuvântul. (Domnul deputat Radu Liviu Bara a dorit să vină la microfon din nou.)

Lucrurile sunt extrem de clare pentru mine și încălcăm Regulamentul dacă procedăm altfel. Pentru mine nu are nici o relevanță ce s-a întâmplat în comisie, de vreme ce ați avut două acte normative cu un conținut identic, adică cu același obiect la care se referă, și dumneavoastră ați făcut două rapoarte diferite. S-a greșit total. Deci, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a ambelor acte normative, cu rugămintea ca să întocmiți un singur raport; unul din aceste documente, fie proiectul de lege, fie propunerea legislativă, urmând ca să fie respins și eventualele prevederi valoroase să fie preluate ca amendament. Așa este Regulamentul Camerei Deputaților și v-aș ruga să-l respectați.

Cine este pentru retrimitere? Vă rog să numărați!

50 de voturi pentru.

Cine este contra? Numărați!

6 voturi contra.

Abțineri? O abținere.

S-a hotărât retrimiterea la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei ALMA, județul Sibiu (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei ALAMA, județul Sibiu. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Da, poftiți vă rog.

   

Domnul Nicolae Nan:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Alma, județul Sibiu are la bază următoarele argumente: în primul rând, dorința locuitorilor din cele 5 sate ale actualei comune, care la referendumul organizat s-au exprimat în favoare în proporție de 86%. Reducerea distanței între actualul sat, reședință de județ, de la 10 la 2 km. Comuna Alma are dotările necesare pentru înființare: sediul pentru primărie, școli în fiecare localitate, puncte sanitare și apă curentă, gaz și electricitate. De asemenea, și comuna care rămâne ,Ațel, are același lucru.

Potențialul economic al comunei care se reînființează, cât și a celei existente asigură un echilibru bugetar. În acest sens, vă rog să aprobați propunerea legislativă.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizată în fond, poftiți.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Comisia a apreciat că sunt întrunite toate condițiile pentru adoptarea acestei propuneri legislative, în consecință, vă rog să o supuneți votului Camerei Deputaților și rog colegii mei să voteze pentru. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Poftiți!

 
   

Domnul Gheorghe Suditu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să subliniez faptul că prin înființarea comunei Alma, administrarea acestor sate se face mult mai bine, îndeplinește toate condițiile și susținem înființarea acestei comune.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Dacă altcineva dorește să participe la dezbateri? Nu dorește.

Titlul legii. Sunt obiecții? Vă rog să priviți în raport, la poziția 1 este propusă o modificare. Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un art.2. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3, fostul art.2, cu modificări propuse de comisie la poziția 4. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Priviți în raport la poziția 5, art.4, fost art.3, în forma adoptată de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Mereni prin reorganizarea comunei Lemnia, județul Covasna (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Mereni prin reorganizarea comunei Lemnia, județul Covasna. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți, vă rog.

   

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

În numele inițiatorilor, adică doi deputați și doi senatori de Covasna, aș vrea să evidențiez următoarele. Viitoarea comună Mereni este alcătuită din satul Mereni și satul Lutoasa, ce aparțin în prezent comunei Lemnia, județul Covasna, situată în curbura Carpaților, podișul Târgu Secuiesc, într-un mediu pitoresc, la numai 7 km de Pasul Oituz. Viitoarea comună Mereni, după recensământul din anul 2002 are o populație de peste 1500 de locuitori. Populația activă lucrează atât în agricultură, cât și în industria ușoară, respectiv în confecționarea pantalonilor pentru export, întrucât în zona municipiului Târgu Secuiesc se află 6 fabrici de pantaloni, cu capital mixt germano-român. Avem și o poreclă "Valea pantalonilor". Pe raza comunei se situează peste 600 de gospodării, la care se adaugă teren agricol cu o suprafață de peste 1000 de hectare, teren forestier cu o suprafață de peste 1200 de hectare și, desigur, pășune comunală - peste 1000 de hectare.

În viitoarea comună Mereni se află în stare bună sediul fostei primării, totodată, se mai află școală primară, serviciul de telefonie digitală, poștă, cămin cultural cu bibliotecă în ambele sate, magazin universal, o parohie romano-catolică cu două biserici, precum și două stații de transport și o haltă comună. Cât privește sediul postului de Poliție, acesta se poate organiza în corpul de clădire al fostei primării.

La data de 17 august 2003 a avut loc consultarea populației comunei Lemnia prin referendumul organizat conform legislației în vigoare, la care au participat cetățeni cu drept de vot în procent de 89%, din care procentul voturilor exprimate la răspunsul "da" a fost de peste 90%. Deci, au fost îndeplinite atât condițiile de participare, cât și cerința privind numărul voturilor valabil exprimate.

Având în vedere cele prezentate, având în vedere și avizul pozitiv al Consiliului Legislativ și desigur, și raportul de susținere al Comisiei pentru administrație, vă propunem să votați și dumneavoastră propunerea legislativă, desigur, cu amendamentele admise de comisia de specialitate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiți.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Și această propunere legislativă a fost luată în dezbatere de către membrii Comisiei pentru administrație publică. Luând în calcul și avizul favorabil exprimat de către Consiliul Legislativ, în unanimitate, s-a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile pentru promovarea acestei propuneri, deci pentru organizarea, înființarea comunei Mereni și, în consecință, domnule președinte, vă rog să supuneți spre aprobare raportul favorabil al Comisiei pentru administrație publică. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat în forma modificată de către comisie.

Art.1. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3, vă rog să priviți la poziția 2 a raportului. Sunt niște modificări făcute de către comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Dalnic prin reorganizarea comunei Moacșa, județul Covasna (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru înființarea comune Dalnic prin organizarea comunei Moacșa, județul Covasna. Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Poftiți, vă rog.

   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am venit în fața dumneavoastră să susțin un proiect de lege respins de comisie, un proiect de lege care și-a propus ca două comune contopite în 1968, care și astăzi au structuri, chiar sufletești, distincte, sunt două comunități distincte care trăiesc această distincție între ele, care au o dezvoltare economică viabilă, fiecare dintre ele, care această nouă comună propusă are infrastructura necesară pentru a avea toate autoritățile necesare, are o posibilitate de dezvoltare mai mare separată decât împreună cu comuna care există, care gravitează mai mult în jurul unei alte localități, unui alt oraș decât cealaltă comună, și care pentru orice trecător este clar că este vorba despre două entități comunale distincte, și-a propus - și într-un referendum cu participare destul de mare, cu un vot aproape unanim - a decis să devină două comune, a fost respins, pe bună dreptate, pentru faptul că cele două comune nou înființate, nici una dintre ele nu vor depăși la numărul de locuitori cifra de 1500.

Noi am depus acest proiect de lege pentru că am crezut că, cumulat toate elementele solicitate conform legii, cele două comune sunt deci, încă o dată, cumulează toate cerințele pentru a fi capabile să trăiască separat. Comisia, luându-se în vedere acest fapt cifric de necontestat, a propus respingerea acestui proiect de lege, probabil aceeași va fi și decizia dumneavoastră.

Noi vom încerca totuși ca atunci când se va dezbate o lege comună pentru toată restructurarea din acest punct de vedere a teritoriului țării, să revenim cu această idee și să privim mai atent această problemă distinctă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Dacă comisia vrea să ne motiveze respingerea, deși motivația a fost prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea încă de la început să precizez că la nivelul Comisiei pentru administrație publică s-a manifestat o foarte mare disponibilitate legat de toate propunerile care vizau înființarea de noi comune, de transformarea unor orașe în municipii, având o flexibilitate și în ce privește analiza condițiilor pe care Legea nr. 351 le impune pentru ca această trecere de la un grad inferior la un grad superior să se realizeze.

În ce privește propunerea legislativă pentru înființarea comunei Dalnic, prin reorganizarea comunei Moacșa, din județul Covasna, comisia a manifestat aceeași disponibilitate și aceeași flexibilitate, a luat în calcul cu foarte multă seriozitate și în prezența inițiatorului modul în care sunt îndeplinite condițiile pentru ca această localite să poată să se reînființeze ca și comună de sine stătătoare.

Comuna Moacșa, conform datelor pe care le deținem în dosar, este formată actualmente din 3 sate: satul, centrul de comună, Moacșa, satul Pădureni și satul Dalnic. Prin desprinderea satului Dalnic și constituirea lui ca unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, deci, cu personalitate juridică la rangul de comună, nici una din cele două unități administrative ce s-ar putea constitui nu îndeplinește o condiție fundamentală, o condiție obligatorie cerută de către Legea nr. 351: și anume, numărul de locuitori. Atunci când între numărul minim de locuitori, 1500, și numărul prezentat era o diferență de câteva zeci de locuitori, poate chiar 100, comisia a acceptat ca această condiție să apară, cel puțin în aparență îndeplinită.

În ce privește cazul de acum, se constată că satul Dalnic, care se dorește a se înființa ca nouă comună de sine stătătoare, ar avea o populație de 1080 de locuitori, iar comuna Moacșa, comună care astăzi există și care rămâne în continuare cu satul Pădureni, ar avea o populație de 1228 de locuitori. Deci, nici una din cele două unități administrativ-teritoriale nu îndeplinește condiția esențială, o condiție fundamentală pe care Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV-a "Rețele de localități" o prevede.

De aceea, domnule președinte, comisia a hotărât cu 18 voturi pentru și cu 2 împotrivă, respingerea acestei propuneri legislative, iar eu mă văd obligat în fața plenului să susțin punctul de vedere al comisiei, sigur, lăsând la aprecierea plenului Camerei decizia pe care o va lua. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Se va supune propunerea de respingere votului în ședință de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.46 din 5 iunie 1996 privind pregătirea populației pentru apărare (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.46 din 5 iunie 1996 privind pregătirea populației pentru apărare. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Poftiți.

   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Înainte de a lua cuvântul în legătură cu fondul acestei probleme, permiteți-mi să vă propun în atenție o problemă de procedură. În primul rând, acest proiect de lege se încadrează clar în art.55 alin.2 din Constituție, deci, se referă la legea organică care vine să reglementeze îndeplinirea îndatoririlor militare.

Acest proiect de lege a fost respins din mai multe motive. Unul din motivele propuse de Consiliul Legislativ, de a fi respinsă această lege, este că modifică prea mult. De altfel, s-a mai făcut și în alte dăți o astfel de propunere de respingere, de Consiliul Legislativ, totodată, a avizat același Consiliu favorabil, o ordonanță care modifică din 190 de articole, 250 de poziții, și nu a fost nici o problemă. Dar problema de procedură este alta. Problema de procedură este că, Guvernul României cum poate fi citit pe site-ul Ministerului de Interne - a depus un proiect de lege cu adevărat nou, care dorește să reglementeze acest segment și, este adevărat, puțin altele sunt dimensiunile sau formulările propuse, dar foarte multe elemente se aseamănă cu proiectul nostru de lege, adică aduc niște schimbări care se regăsesc în proiectul nostru de lege. Deci, ar fi foarte interesant să avem un proiect de lege tranșant respins, pe de o parte, pe de altă parte, peste două luni să adoptăm un proiect de lege foarte asemănător, al Guvernului.

Ca atare, referindu-mă și la prevederile regulamentare, este adevărat nu este încă depus proiectul de lege al Guvernului, dar toată țara asta știe că el există, toată țara asta poate confrunta cele două texte, pentru că și acest text de lege este accesibil pe internet, vă propun să retrimiteți la comisie acest proiect de lege, și cele două să fie dezbătute deodată. Nu o să uzăm de cele 45 de zile în care dacă nu s-a dezbătut... Deci, dorim să contribuim la transformarea acestei legi existente actualmente în România, cu toată deschiderea noastră. Vă mulțumesc.

Încă o dată, în aceeași idee pe care mai adineaori ați adoptat-o, sunt, unul existentă, altul posibil, două proiecte de lege care doresc să reglementeze cam în același spirit, același segment. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia, vă rog să motivați respingerea.

 
   

Domnul Virgil Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond în procedură obișnuită cu această propunere legislativă.

Față de propunerea făcută anterior, facem observația că, potrivit noilor prevederi constituționale și ale Regulamentului Camerei, trebuie să ne încadrăm într-un termen de 45 de zile. Având în vedere aceste lucru, considerăm că retrimiterea la comisie nu poate fi constructivă, întrucât încălcăm această prevedere constituțională.

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională a dispus de avizul negativ al Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. A fost dezbătută în prezența a 24 de deputați din cei 26 de membri ai comisiei și, potrivit art.75 din Constituție și art.86 din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Senatului, fără excepții.

În urma dezbaterii propunerii legislative în ședința din 3 decembrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi pentru, respingerea acesteia, cu principala motivare că o parte din modificările și completările propuse nu sunt în acord cu Constituția României, inițiativa nu este pe deplin documentată și prezintă unele deficiențe de redactare și concepție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Aș face referirea ca acel proiect al Guvernului nu a fost depus la nici una dintre Camerele Parlamentului. Deci, din punctul nostru de vedere, el nu există, chiar dacă se află pe site. Deci, nu putem să mergem pe acele prevederi regulamentare, ca să facem un raport comun asupra ambelor acte normative, pentru că unul din el nu este luat în discuție. De asemenea, termenul acesta de 45 de zile nu este un termen la care cineva să poată renunța.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Se va supune votului în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, motivați propunerea de respingere.

   

Domnul Tamás Sándor:

În conformitate cu prevederile articolelor din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Propunerea legislativă pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea pentru organizarea judecătorească.

La dezbateri au participat, ca invitați, în conformitate cu regulamentul, inițiatorii, precum și reprezentantul Ministerului Justiției.

Obiectul de reglementare al inițiativei îl constituie modificarea și completarea Legii nr.92/1992, în sensul eliminării procedurii numirii în magistratură fără concurs și a limitării atribuțiilor Ministerului Justiției în numirea judecătorilor.

După audierea punctelor de vedere exprimate de inițiator și de reprezentantul Ministerului Justiției, membrii comisiei, considerând că este necesară o reglementare unitară în domeniu, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Eu propun pentru dezbateri 5 minute, din partea comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice (amânarea dezbaterilor).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni.

Din partea comisiei sesizată în fond?

Poftiți, domnule președinte.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a întocmit un raport favorabil acestei propuneri legislative. Însă, la ședința de săptămâna trecută, observ aici, Camera a hotărât retrimiterea acesteia pentru un raport suplimentar, care să ia în considerare punctul de vedere al Guvernului. Din păcate, încă n-a avut loc o primă ședință a comisiei.

În consecință, nu există acest punct de vedere suplimentar și, atunci, lăsăm la aprecierea plenului Camerei Deputaților dacă raportul întocmit inițial, care este un raport favorabil, va fi supus votului sau se dorește dezbaterea la nivelul comisiei, după ce vom primi punctul de vedere al Guvernului, pentru a întocmi un raport suplimentar.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu propun să se amâne.

Amânat.

 
Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România (amânarea dezbaterilor).  

Avem o propunere legislativă amânată la dezbatere, privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România.

Vă rog să ne explice președintele comisiei dacă s-a ajuns la un acord cu ministerul, sau care este problema.

Din partea comisiei, vă rog, cineva.

Da. Reprezentantul Guvernului. Poftiți.

   

Domnul George pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Stimați domni deputați,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România, ca organizație profesională și autoritate în domeniu.

Inițiativa legislativă este determinată de schimbările majore care au avut loc în diversificarea ocupațiilor în domeniul sanitar, apariția unor profesii noi și a unor modalități de formare și educație continuă.

Ministerul Sănătății a participat la dezbateri.

Comisia și-a însușit amendamentele, punctele de vedere pe care le-am exprimat și, prin actualul conținut, prin actuala formă, nu sunt bariere care să interzică accesul pe piața forței de muncă și a persoanelor din țările Uniunii Europene, a spațiului economic european, sau al Elveției.

Ținând cont de cele prezentate, susținem aprobarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Era vorba, după câte am înțeles, și de un acord al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă rog să faceți o precizare.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă-mi permiteți, noi am introdus absolut tot ceea ce trebuia introdus. Discuțiile de ieri nu aveau în vedere faptul că toate aceste lucruri erau introduse în raportul suplimentar. Am cerut retragere și am depus raportul suplimentar. La ora actuală, legea este absolut în acord cu toate cerințele europene și, împreună cu Ministerul Sănătății, supunem dezbaterii această lege care reprezintă un real progres și ține cont de tot ceea ce este necesar pentru această profesiune.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar înțeleg că ieri a fost un vot al plenului în sensul acesta, să se trimită la comisie.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Noi am cerut retragerea la comisie și depunerea raportului suplimentar, ținând cont de tot și în raportul suplimentar actual sunt absolut toate aceste prevederi incluse.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, vă rog.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Ieri s-a votat să vină și la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru aviz.

Noi am citit legea și, în principiu, n-avem obiecțiuni. Dar sunt unele lucruri care trebuie corelate cu legile de învățământ. Și, pentru aceasta, v-am ruga, pentru aviz, să vină la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și o facem rapid, nu-i nici o problemă. Deci, nu ne opunem legii; să se înțeleagă.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și a fost un vot în plen.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Și a fost un vot în Cameră, ca să vină la comisie.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, dacă este un vot al plenului în sensul acesta, eu o amân în continuare, ca să vă puneți de acord. Pentru că este un vot al plenului.

Deci, vă rog să țineți cont de votul plenului.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță

Din partea inițiatorilor. Poftiți.

   

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Prin Ordonanța Guvernului nr.133/2000, aprobată prin Legea nr.127/2002, România preluase specificațiile din Directiva nr.95/19.CE.

În pachetul feroviar din anul 2001 al Uniunii Europene, Directiva nr.95/19 a fost înlocuită cu Directiva nr.2000/14/CE a Parlamentului European privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea de siguranță.

Actul normativ care se supune astăzi spre adoptare înlocuiește Ordonanța Guvernului nr.133/2000 și preia în totalitate prevederile aplicabile ale Directivei nr.2000/14 până la data aderării.

Dispozițiile acestui act se referă în special la definirea termenilor de specialitate, la principii și proceduri generale privind tarifarea utilizării infrastructurii feroviare, repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și calendarul procesului de alocare a capacităților, certificarea de siguranță în transportul feroviar, documentul de referință al rețelei, servicii furnizate operatorilor de transport feroviar.

Împreună cu modificările care s-au adus în cadrul comisiei și asupra cărora ne exprimăm acordul, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea acestei ordonanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților a examinat acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.89/2003 în legătură cu alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță și, constatând că este în concordanță cu prevederile europene, respectiv Directiva nr.95/19 sau Directiva nr.14/2001, a făcut unele observații și modificări și vă propune să se adopte, așa cum a fost adoptată și de comisie, de către plenul Camerei Deputaților.

Menționez că reglementarea face parte din categoria legilor ordinare, iar la lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale?

Nu doresc.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul Cap.I. Obiecțiuni? Nu sunt.

Adoptat.

Art.1. Vă rog să priviți la poz.5 din raportul comisiei. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat așa cum a fost formulat de către comisie.

Art.2. Vă rog să priviți la pct.6 al raportului. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.3. Vă rog să priviți la poz.7 din raport.

Dacă sunt obiecții față de formularea comisiei? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Titlul Cap.II. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Art.4. Vă rog să priviți la pct.9 al raportului. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.5. Vă rog să priviți poz.10 a raportului. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Art.6. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.7. Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Vă rog să priviți la poz.13 din raport.

Art.8. Sunt niște modificări propuse de comisie.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Art.8 a fost adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.9 - la poz.14 din raport sunt niște modificări.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.10. Dacă sunt obiecții?

Vă rog să observați că se introduce și un nou alineat.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost formulat de către comisie.

Art.11. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.12. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.III. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.14. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.15. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.18. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.19. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.20. Vă rog să priviți în raport, la poz.26. Sunt propuse modificări.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.21. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.22. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.23. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.24. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.25. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.26. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.27. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.28. Obiecțiuni? Nu sunt.

Adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.29. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Titlul Cap.IV. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.30. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.31. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.32. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.33. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.34. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.35. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Anexa nr.1. Vă rog să priviți în raport, la poz.44 sunt propuse niște modificări. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptată.

Anexa nr.2. Vă rog să priviți în raport, la poz.45 este propusă o modificare. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptată.

Anexa nr.3. Vă rog să priviți la poz.46 din raport.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Se introduce la art.II, priviți în raport, la poz.47.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru înființarea comunei Beștepe, prin reorganizarea comunei Mahmudia, județul Tulcea (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Beștepe, prin reorganizarea comunei Mahmudia, județul Tulcea.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul?

Poftiți, vă rog.

   

Domnul Constantin Niculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Comuna Beștepe din județul Tulcea, de fapt, în anul 1968 a fost desființată. Deci, este vorba mai degrabă de o reînființare a acestei comune, în anul 2002, la Referendumul din 10 noiembrie, 97,83% din cetățeni au votat în favoarea reînființării, înființării acestei comune, de fapt, pentru că așa este astăzi.

Noua comună dispune de sediu pentru primărie, are două școli primare - una gimnazială, are dispensar uman, punct farmaceutic, cămin cultural, post de poliție și stație de transport auto. În componența acestei comune intră trei sate, cu o populație de peste 2 mii de locuitori.

Având în vedere că proiectul a trecut și pe la Senat, Senatul a adoptat în ședința din 12 iunie acest proiect de lege.

În concluzie, vă rog să votați pentru, în funcție de raportul depus de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic pentru înființarea comunei Beștepe din județul Tulcea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Președintele comisiei sesizate în fond.

Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia a întocmit un raport favorabil. A apreciat că sunt întrunite toate condițiile privind înființarea acestei comune.

În consecință, rog plenul Camerei Deputaților să dea un vot favorabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale?

Nu doresc.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum a fost formulat de către comisie.

Art.2. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.3. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.4. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.5. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.6. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

S-a adoptat proiectul de lege așa cum a fost modificat de comisia sesizată în fond.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Rădești, județul Galați (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Rădești, județul Galați.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul?

Da, poftiți, doamnă deputat.

   

Doamna Lucia Cornelia Lepădatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Localitatea Rădești, până în anul 1968, a avut statut de comună. După această dată, a fost încorporată comunei Bălăbănești, alături de alte cinci localități.

Până în momentul de față, relațiile acestor localități, fiind dispersate, întâmpină greutăți în ceea ce privește rezolvarea problemelor cetățenilor. De aceea, s-a exprimat dorința pentru reînființarea comunei Rădești.

Autoritatea locală a inițiat procedurile de reorganizare a comunei Rădești, instituțiile administrative județene și-au dat acordul în acest sens. Sunt îndeplinite condițiile pentru reorganizarea acestei comune. Astfel, există o structură pentru reorganizarea instituțiilor comunale, pentru centrul primăriei, pentru școală.

De asemenea, localitatea are stație C.F.R., un lucru foarte important, și îndeplinește și alți indicatori economici, sociali și culturali.

De aceea, eu v-aș ruga să supuneți dezbaterii plenului această inițiativă legislativă și rog colegii mei să-și dea acordul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia sesizată în fond.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Și în cazul acestei propuneri legislative, comisia a apreciat că sunt întrunite toate condițiile de fond prevăzute de Legea nr.351/2001.

Drept consecință, a întocmit un raport favorabil, pe care rog plenul să-l voteze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.Adoptat.

Art.2, introdus de comisie. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.3. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.4. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.5. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.6. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

S-a adoptat în forma modificată de către comisie.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind exercitarea profesiei de detectiv particular (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Din partea inițiatorului, cine dorește să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni.

Comisia a propus respingerea.

Vă rog să motivați această propunere.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, care a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură obișnuită, cu proiectul de lege enunțat, a constatat că dispune de un aviz negativ al Consiliului Legislativ și că propunerea legislativă a fost înaintată tardiv, întrucât era deja aprobată de către Parlament la 8 iulie 2003 Legea nr.329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Ca atare, cu unanimitate de voturi, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu.

Atunci, considerăm dezbateri generale încheiate.

Se va supune propunerea de respingere în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind regimul acordării burselor private (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind regimul acordării burselor private.

Dacă, din partea inițiatorului este cineva? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Poftiți, domnule profesor.

   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a analizat propunerea respectivă și a hotărât respingerea inițiativei, din motivul foarte simplu, pentru că există reglementarea acordării burselor atât în Legea învățământului, cât și în Normele Ministerului Educației, care nu interzice acordarea de burse private. Burse private se acordă și acum. burse private sunt acordate fie de societăți comerciale, fie de persoane fizice. Deci, legea actuală nu interzice acordarea acestor burse.

Acesta a fost motivul principal pentru care a fost respinsă această propunere.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale?

Poftiți. Din partea PRM.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Vorbesc în nume personal.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mi-e teamă că regulamentul nu ne permite o asemenea intervenție în nume personal.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Cred că da.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ba, eu cred că nu. Regulamentul este foarte clar. Aici nu prea merge cu dreptul de opinie.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Da. Grupul parlamentar și-a expus ...

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Așa merge.

 
   

Domnul Paul Magheru:

... și-a expus opinia în legătură cu acest lucru. A fost pentru respingerea ei.

Eu voiam doar să-i recomand autorului ca să revizuiască această propunere, pentru că sunt elemente în ea care, într-adevăr, pot fi valorificate pe cale legislativă.

Așa se explică intervenția mea, pentru care vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bine.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Considerăm dezbaterea generală încheiată.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind constituirea unor burse excepționale destinate elevilor performanți din mediul rural (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind constituirea unor burse excepționale destinate elevilor performanți din mediul rural.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond?

   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Și la această categorie de burse, comisia a analizat toate aspectele propuse, a constatat că așa cum este formulată legea nu e operațională, deci nu avea nici un... era extraordinar de greu de aplicat, se referea în special la, așa cum spune, la mediul rural, criteriile care erau puse acolo erau în așa fel făcute încât practic nu puteai să acorzi aceste burse excepționale și, așa cum a spus și colegul Magheru adineauri, în ea sunt unele lucruri care trebuie reținute și cu ocazia elaborării noilor norme de acordare a burselor se vor avea în vedere și aceste lucruri care sunt corect puse în legea respectivă.

În ansamblu, legea a fost respinsă pentru acest motiv pe care l-am spus mai înainte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale.

Poftiți, din partea PRM-ului.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Membrii Comisiei pentru învățământ aparținând Grupului parlamentar al PRM au fost împotriva respingerii acestui proiect de lege, dar nefiind majoritari în Comisia pentru învățământ, așa după cum s-a observat propunerea comisiei este ca el să fie respins. Noi am fost împotriva respingerii pentru că orice inițiativă care vine pentru încurajarea tinerilor absolvenți din mediul rural, și nu am să intru în detalii acum privind situația statistică a prezenței lor în învățământul superior, este bine venită, cu rugămintea pe care a sesizat-o și reprezentantul comisiei, de altfel nu a fost o singură lege privind instituirea unor burse speciale, au fost mai multe, ele să fie analizate împreună și să se facă propuneri în așa fel încât să fie o contribuție reală legislativă, pe lângă ceea ce stipulează Legea învățământului care prevede, într-adevăr, această categorie de burse dar, mai puțin condițiile acordării lor, inclusiv facilități pentru instituțiile academice sau pentru societăți, firme, fundații care ar fi dispuse să acorde aceste facilități, aceste burse speciale. Acestea au fost punctele noastre de vedere.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.19 alin.(2) din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea art.19 alin.2 din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Comisia sesizată în fond, motivați propunerea de respingere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune respingerea Inițiativei legislative pentru modificarea art.19 alin.2 din Legea nr.345/2002 privind tva-ul, motivația este prevăzută în raportul comisiei. La data la care discutăm putem să precizăm că Legea nr.345/2002 a fost propusă pentru abrogare prin Codul fiscal pe care tocmai l-am discutat săptămâna trecută și pe care urmează să-l finalizăm mâine, prin dezbaterea raportului Comisiei de mediere, în așa fel încât propunerea de respingere se justifică prin faptul că ea nu mai are obiect de reglementare, respectiv Legea nr.345/2002 va fi abrogată și, ca atare, propunerea trebuie respinsă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc, considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.61/2001 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991, aprobată cu modificări prin Legea nr.310/2002 (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991, aprobată cu modificări prin Legea nr.310/2002. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește. Comisia sesizată în fond? Motivați propunerea de respingere.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării Propunerii legislative privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991, aprobată cu modificări prin Legea nr.310/2002, în ședința din 22 octombrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea din următoarele considerente. Inițiativa legislativă ar fi trebuit să vizeze dispozițiile Legii nr.82/1991, republicată, și nu pe cele din ordonanța modificatoare. Prin această inițiativă se dă posibilitatea administratorilor să nu răspundă pentru organizarea și conducerea contabilității, ceea ce constituie o derogare de la prevederile Legii nr.82/1991. De altfel, răspunderea administratorilor pentru organizarea și conducerea contabilității este prevăzută și în Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale.

Aspectul invocat, referitor la desfășurarea activităților în domeniul contabilității de către persoane care nu au competență și atestarea profesională necesare, ține de nerespectarea legii, iar nu de faptul că legea nu ar conține dispoziții suficient de clare în acest sens.

Deci propunem respingerea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbaterile generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în ședința specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr.491 din 11 iulie 2002 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr.491 din 11 iulie 2002 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește. Atunci, comisia sesizată în fond.

Poftiți, să motivați propunerea de respingere.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării Propunerii legislative pentru aprobarea Legii nr.491 din 11 iulie 2002 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, în ședința din 22 octombrie 2003, comisia a hotărât, cu 21 voturi pentru și 3 voturi împotrivă, respingerea, din următoarele considerente.

Abrogarea Legii nr.491/2002 și implicit a înlesnirilor prevăzute de aceasta nu ar diminua povara fiscală a contribuabililor români, ci ar avea efecte contrare pentru accentuarea blocajului financiar și creșterea în continuare a arieratelor. Continuare acordării de înlesniri la plata obligațiilor restante la bugetul de stat preîntâmpină formarea de noi arierate și diminuarea volumului celor existente. Plata în rate a obligațiilor restante la bugetul de stat de către agenții economici creează posibilitatea acestora să-și desfășoare în continuare activitățile productive, cu implicații favorabile și asupra realizării veniturilor bugetare.

Reglementările introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.491/2002, se înscriu în proiecția internațională în ceea ce privește angajamentele de plată ca etapă premergătoare a executării silite pentru recuperarea arieratelor. Aceste reglementări constituie un instrument principal în procesul de accelerare al încăsărilor și de fluidizare a activității economico-financiare a ageților economici, în climatul economic specific perioadei.

Ca atare, propunem respingerea proiectului.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în ședință specială de vot.

Aș ruga liderii de grupuri parlamentare să își aducă colegii în sală pentru că în clipa asta nu este un cvorum pentru desfășurarea votului final. Între timp să continuăm cu propunerile legislative.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a medicamentelor de uz uman provenite din import precum și a unor bunuri provenite din import destinate industriei farmaceutice din România (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a medicamentelor de uz uman provenite din import, precum și a unor bunuri provenite din import destinate industriei farmaceutice din România. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Poftiți, vă rog.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele inițiatorilor, un număr de 12, dintre care 5 senatori și deputați aș dori să-i enumăr: Ana Florea, Constanța Popa, Gheorghe Popescu, Liviu Dragoș, Pataki Iulia, Petre Naidin și respectiv, domnul profesor Mircea Ifrim, am dorit să tragem un semnal de alarmă și să încercăm să găsim o soluție pentru ca cel puțin prețul excesiv de mare al produselor medicamentoase de uz uman din România să atingă ușor, ușor nivelul scăzut din țările Uniunii Europene.

În farmaciile din România un medicament este cu 21% mai scump decât în Franța, cu 42% decât în Suedia și cu 62% decât în Anglia. Iar pentru medicamentele care provin din Uniunea Europeană în România se percep taxe vamale de 10,5%, ceea ce nu se întâmplă cu medicamentele importate de către țările Uniunii Europene.

Evident că oricare ar fi sistemul politic, cetățeanul spune: "Pe tine nu te pot iubi" și nu te pot iubi pentru că în 1990 sondajul de opinie de săptămâna trecută arată că 51% din români considerau că starea lor de sănătate este bună, acum, în 2003 - 72% consideră că starea de sănătate este de neacceptat. S-a găsit în răspunsul Guvernului, în răspunsul Comisiei pentru buget, finanțe o anumită acoperire juridică la care noi nu dezarmăm și pentru aceasta s-a propus, evident, respingerea, dar la care noi nu dezarmăm, întrucât avem în față, primit ieri de la Senat pentru aprobare în procedură de urgență, Proiectul de Lege privind modificarea denumirii și clasificării mărfurilor din tariful vamal de import al României, precum și nivelul taxelor vamale aferente acestora, la care noi putem contribui cu amendamente, astfel încât ceea ce ne-am propus să devină o realitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Pofitți.

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării Propunerii legislative pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a medicamentelor de uz uman provenite din import, precum și a unor bunuri provenite din import destinate industriei farmaceutice din România, în ședința din 22 octombrie, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea, din următoarele considerente.

În primul rând, datorită art.9 din Legea nr.20/1993, menționează exceptarea de la taxele vamale a produselor originale din România și din comunitate, incluse în Capitolul 25-97 din nomenclatura combinată. Această dispoziție este detaliată în Legea nr.98/1996 pentru aderarea României la Convenția internațională privind sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor.

În același timp, precizăm că în scurt timp va avea loc în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului o nouă rundă de negociere, cu scopul de a impulsiona schimburile comerciale pe plan internațional prin reducerea nivelurilor de protecție în frontieră, respectiv a taxelor vamale practicate de țările membre, iar România nu va mai putea negocia concesii în avantajul ei, în condițiile în care în tariful vamal de import se va prezenta cu taxe vamale la nivel zero. Ca atare, comisia a respins în unanimitate acest proiect de lege.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Dacă nu doresc, considerăm dezbaterile generale încheiate. Se va da votul final în ședința specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit (amânarea votului final).  

Propunrea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond?

   

Domnul Tudor Baltă:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Deci Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit în ședința din 5 noiembrie 2003.

Comisia a hotărât cu 23 de voturi pentru și un vot împotrivă, respingerea acestei propuneri de lege. Menționăm faptul că acest aspect a fost reglementat în Codul fiscal care a fost dezbătut și va fi supus medierii Camerei în cursul zilei de mâine.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc, considerăm dezbaterile generale încheiate și se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind stabilirea destinației cotei de 1% din impozitul pe venitul anual global aflată la dispoziția contribuabililor persoane fizice (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind stabilirea destinației cotei de 1% din impozitul pe venitul anual global, aflată la dispoziția contribuabililor persoanei fizice.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvîntul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog să motivați propunerea de respingere.

   

Domnul Tudor Baltă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării Propunerii legislative privind stabilirea destinației cotei de 1% din impozitul pe venitul anual global, aflată la dispoziția contribuabililor persoanelor fizice, în ședința din 5 noiembrie 2003, comisia a hotărât cu 23 de voturi pentru și o abținere, respingerea din următoarele considerente. Compatibilitatea acestui proiect de lege trebuie apreciată în relația cu cadrul legislativ românesc în vigoare, în special cu Legea finanțelor publice nr.500/2002, ale căror prevederi nu permit contribuabilului să dispună asupra destinației impozitului.

Totodată, o dată cu intrarea în vigoare a Codului fiscal, preconizată pentru 1 ianuarie 2004, toate prevederile de ordin fiscal care sunt în prezent în vigoare vor fi aprobate și cuprinse într-o formă unitară în prevederile acestei noi reglementări fiscale. Ca atare, vă propunem respingerea proiectului.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România (amânarea votului final).  

Repet apelul ca liderii de grupuri să aducă colegii în sală. Până vin mai mulți dintre ei să continuăm cu Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase din România.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Da, poftiți.

   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Fiind unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative, vreau să spun că suntem de acord cu propunerea comisiei sesizate în fond, de respingere a acestui proiect de lege, deoarece propunerea noastră a fost rezolvată prin adoptarea Legii nr.362/2003 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2003 pentru perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase în România. Noi doream să obținem prin inițiativa noastră scutirea de la plata taxelor de timbru pentru cererile privind redobândirea obiectelor din metale prețioase, problemă, după cum am spus, rezolvată deja.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dacă dumneavoastră sunteți de acord cu respingerea, nu mai are sens să mai motiveze nici comisia. Grupurile parlamentare dacă doresc să spună ceva? Nu. Considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind încurajarea tinerilor întreprinzători, prin acordarea de facilități în desfășurarea actelor și faptelor de comerț (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind încurajarea tinerilor întreprinzători, prin acordarea de facilități în desfășurarea actelor și faptelor de comerț.

Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Nu doresc. Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog să motivați respingerea.

   

Domnul Tudor Baltă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci analizând proiectul de lege a respins în unanimitate acest proiect, având în vedere faptul că el contravine reglementărilor în materie ale Uniunii Europene, la care România este parte și, ca urmare, în urma dezbaterilor propunerii legislative, comisia a respins în unanimitate de voturi această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoare adăugată (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.345/2002 privind tva-ul. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește. Comisia, vă rog să motivați propunerea de respingere.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în unanimitate de voturi, a respins această propunere legislativă, având în vedere faptul că prin noul Cod vamal această reglementare a fost deja cuprinsă în el.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în ședința specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii datoriei publice (amânarea votului final).  

Mai avem o singură propunere legislativă pe care v-o propun dezbaterii, Propunerea legislativă privind modificarea Legii datoriei publice. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? A, pardon. Deci inițiatorul? Poftiți.

   

Domnul Mircea Costache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt unul dintre ei, doar, și așa cum s-a observat, constatăm cu toții că s-a extins prea mult practica preluării la datoria publică a unor datorii ale unor societăți comerciale.

Așa cum toți constată că procentul de recoltare la buget este extraordinar de mic, că la umbra preluărilor abuzive la datoria publică se practică clientelismul, traficul de influență și alte delicatese din sfera corupției, am considerat, cum cred că și majoritatea colegilor consideră, că este bine să renunțăm la această practică și în acest sens și pe această idee am inițiat prezentul proiect de lege, pe care vă rog să-l susțineți.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia, vă rog să motivați propunerea de respingere.

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării propunerii legislative privind modificarea Legii datoriei publice, în ședința din 26 noiembrie 2003, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea, din următoarele considerente. Prin reglementările propuse nu s-a avut în vedere faptul că la datoria publică nu se preiau pierderi, ci obligații financiare ale agenților economici, ca urmare a contractării unor credite cu garanție guvernamentală pe care agentul economic le-a restituit.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice, potrivit documentelor de poziție aferente Capitolului VI, "Politica în domeniul concurenței" și Capitolului XI - "Uniunea Europeană și Monetară" s-a angajat să compatibilizeze Legea datoriei publice cu prevederile acquis-ului comunitar care reglementează domeniile acordate în cele două capitole de negocieri, până la finele anului 2004. Ca atare, vă propunem respingerea proiectului de lege.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Se va supune votului final în ședință specială de vot și vă rog să mai acceptați o singură propunere legislativă și după aceea trecem la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislativă pentru modificarea a Legii nr.111/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.111/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Comisia, vă rog să motivați propunerea de respingere.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.111/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu unanimitate de voturi respinge această propunere, întrucât nu mai are ca obiect de reglementare, deoarece Ordonanța Guvernului nr. 24/2001 a fost modificată prin Legea nr.232/2003, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36 privind corelarea unor dispoziții din legislația financiară fiscală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Se va supune votului final în ședința specială de vot.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Permiteți-mi să citesc o notă.

În conformitate du prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a drepturilor de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2001, semnat la București la 12 mai 2003; Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2002, semnat la București la 12 mai 2003.

Supunerea la votul final:  

Acum o să-l rog pe domnul președinte Dorneanu să preia conducerea ședinței pentru desfășurarea secvenței de vot final.

   

(Din acest moment conducerea ședinței este preluată de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă luați locurile dumneavoastră pentru a începe parcurgerea listei de proiecte de lege pe care le supunem votului final astăzi.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 aprilie 2003, aferent împrumutului acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R. S.A. (adoptat);

1. Primul proiect înscris pe lista votului final de astăzi este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 aprilie 2003, aferent împrumutului acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." S.A. Este lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la Mecanismul Comunitar de facilitare a întăririi cooperării în intervențiile de asistență în domeniul protecției civile, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 2002 (adoptat);

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la "Mecanismul Comunitar de facilitare a întăririi cooperării în intervențiile de asistență în domeniul protecției civile", semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 2002. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 220 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin schimb de scrisori între București și Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanțelor Publice și a Băncii Naționale a României și răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internațional, cu modificările și completările ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice și financiare și prin Memorandumul tehnic de înțelegere suplimentar, convenit la București și Washington, prin Scrisoarea Părții Române din 3 octombrie 2003 și Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional din 15 octombrie 2003 (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin schimb de scrisori între București și Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanțelor Publice și a Băncii Naționale a României și răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internațional, cu modificările și completările ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice și financiare și prin Memorandumul tehnic de înțelegere suplimentar, convenit la București și Washington, prin Scrisoarea Părții Române din 3 octombrie 2003 și Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Interanțional din 15 octombrie 2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? 220 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar (adoptat);

4. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar - lege organică.

Cine este pentru? 222 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptat);

5. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 222 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2003 privind concediul de odihnă și alte concedii ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene precum și ale primarilor și viceprimarilor (adoptat);

6. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2003 privind concediul de odihnă și alte concedii ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene precum și ale primarilor și viceprimarilor.

Lege ordinară.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular (adoptat);

7. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular.

Lege organică.

Cine este pentru? 220 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri. Mulțumesc.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2003 pentru aprobarea continuării procedurii de negociere competitivă și finalizare a încheierii contractului de mentenanță de material rulant și feroviar pentru circulația în tunel, între Societatea Comercială de Transport cu Metroul București METROREX - S.A. și Societatea Comercială ALSTOM Transport - S.A. (adoptat);

8. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2003 pentru aprobarea continuării procedurii de negociere competitivă și finalizare a încheierii contractului de mentenanță de material rulant și feroviar pentru circulația în tunel, între Societatea Comercială de Transport cu Metroul București METROREX - S.A. și Societatea Comercială ALSTOM Transport - S.A.

Lege ordinară.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 34 abțineri.

Adoptat.

  Cererea privind prelungirea termenului de funcționare a Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute la art. 79 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României și avizarea proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanțelor și ordonanțelor de urgență emise de Guvern în acest domeniu (adoptat);

9. Cererea privind prelungirea termenului de funcționare a Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute la art. 79 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României și avizarea proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanțelor și ordonanțelor de urgență emise de Guvern în acest domeniu.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale (adoptat);

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale.

Lege ordinară.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri. Dar și foarte multe voturi neexprimate.

  Proiectul de Lege privind tratatele (adoptat);

11. Proiectul de Lege privind tratatele.

Lege organică.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 16 abțineri.

Iarăși sunt voturi neexprimate.

Adoptat proiectul.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995 (adoptat);

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Lege organică.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Adoptat cu 185 pentru, 54 împotrivă, 8 abțineri.

Domnul Asytalos Ferenc dorește să explice votul Grupului parlamentr U.D.M.R.

   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori ca în câteva propoziții să vă explic votul nostru. Noi considerăm că viitorul societății românești depinde de calitatea procesului instructiv-educativ.

Or, prin acceptarea textului modificat a art.158, noi nu facem altceva decât să dăm posibilitate Ministerului Educației ca să aibă competență prin care cu aprobarea ministerului să poată funcționa.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Numai puțin! Mai sunt cinci minute. Vă rog să aveți atâta răbdare și să mai rămâneți în sală ca să nu fim puși în situația să facem apel nominal la sfârșitul sesiunii.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Deci, dacă-mi permiteți, repet propoziția. Prin acceptarea textului amendat a art.158, de azi încolo, în România, pot funcționa grupe și clase peste efectivul maxim cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.

Or, dacă ne uităm cum stăm cu această treabă în Europa, ajungem la concluzia că în majoritatea cazurilor, în țările din Uniunea Europeană, efectivul maxim de elevi nu depășește 30 de elevi. Desigur, sunt și exemple, zic eu, negative. Fiindcă, de exemplu, în Slovacia, în Polonia sau în Estonia sunt clase cu un efectiv de 34-36 de elevi.

Dar mă întreb eu, dacă dorim să ne integrăm, de ce luăm exemple negative și de ce nu ne comportăm așa cum se comportă alte țări din Uniunea Europeană, fiindcă în Belgia, de exemplu, sau în Italia, sunt clase cu un efectiv de 22-25 de elevi. Noi, desigur, suntem pentru amendarea acelor articole prin care contribuim la ridicarea nivelului procesului instructiv-educativ, dar, în acest caz, noi suntem convinși că prin această amendare a articolului nu contribuim la ridicarea procesului instructiv-educativ.

De aceea, am votat contra acestei ordonanțe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Mincu, din partea Grupului P.R.M. dorește să explice votul acestei formațiuni politice.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să motivez votul negativ pe care Grupul P.R.M. îl face pentru această propunere pe care o susține o parte din comisie. Aș vrea săvă spun că, în momentul de față, există peste un milion de analfabeți în România. În momentul de față, învățământul rural este în continuă decădere și că există o serie întreagă de școli care sunt de bună calitate și că învățământul urban este de bună calitate.

Dacă venim acum și mărim numărul de elevi în învățământul urban, de la 30 la 32, va fi într-o zi la 34, la 40 și va decade și acest învățământ urban din care recrutam elevii cei mai buni.

De aceea, eu consider că aprobarea de 30 de elevi este o aprobare care trebuie respinsă pentru că nu ajută învățământul românesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Vreau să spun de ce am votat pentru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Grupul parlamentar P.S.D., adică!

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Se pare că, știu eu, fie intenționat, fie știu eu, neintenționat, se face o confuzie foarte mare. În România, clasele și grupele au prin lege 25-30 de elevi. Deci, ne înscriem total în cerințele europene, nu este nici o problemă.

În discuție era doar o singură excepție, prin care ministerul avea deja dreptul să aprobe clase sub limita minimă și vreau să vă spun că în România sunt peste 2000 de clase sub limita minimă care costă foarte mult bugetul pentru că funcționează cu un număr care nu este optim de elevi și de copii. Și, de asemenea, ministerul a cerut să aibă dreptul să aprobe prin excepție și un loc sau două peste 30 din motive foarte bine întemeiate.

Acolo unde apare un elev care vine transferat, de exemplu, copilul unui diplomat care vine în țară și vrea o școală, e o clasă de 31. Ce face ministerul? Face două sub limita de 15 și de 16 locuri?

Deci, acestea sunt situațiile. Vreau să vă spun că în România sunt 200 de astfel de excepții, în plus cu unul sau doi elevi și 2000 de clase sub cifra minimă. Așa că restul, eu cred că argumentarea domnului, nu-i pronunț numele că după aia vrea dreptul la replică, este nefondată, pentru că legea învățământului din România se înscrie total în prevederile europene și este între 25 și 30.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule profesor Antonescu. Iată o dovadă a interesului și a importanței pe care toți o acordăm învățământului.

 
  Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București, la 26 august 2003, pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea și reforma sectorului de irigații (adoptat);

13. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București, la 26 august 2003, pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea și reforma sectorului de irigații.

Lege ordinară.

Cine este pentru? 222 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Arcuș, prin reorganizarea comunei Valea Crișului, județul Covasna (adoptat);

14. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Arcuș, prin reorganizarea comunei Valea Crișului, județul Covasna.

Lege organică.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 35 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 190 voturi pentru, 35 voturi împotrivă, nici o abținere.

  Proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 5 mai 1989, și pentru desemnarea, în conformitate cu prevederile acestei Convenții, a autorităților competente (adoptat);

15. Proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 5 mai 1989, și pentru desemnarea, în conformitate cu prevederile acestei Convenții, a autorităților competente.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat cu 191 voturi pentru, 19 voturi împotrivă, o abținere.

Domnul deputat Marton Arpad explică votul U.D.M.R.-ului.

   

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pe scurt, am votat împotriva acestei variante pentru că, în concepția noastră, forma pe care am adoptat-o este contrară legislației pe care o avem actualmente în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Alma, județul Sibiu (adoptat);

16. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Alma, județul Sibiu.

Lege organică.

Cine este pentru? 194 voturi pentru.

Împotrivă? 34 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Mereni prin reorganizarea comunei Lemnia, județul Covasna (adoptat);

17. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Mereni prin reorganizarea comunei Lemnia, județul Covasna.

Cine este pentru? 195 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 195 voturi pentru, 32 voturi împotrivă, nici o abținere.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Dalnic prin reorganizarea comunei Moacșa, județul Covasna (adoptată propunerea de respingere);

18. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Dalnic prin reorganizarea comunei Moacșa, județul Covasna.

Se propune respingerea acesteia.

Cine este pentru respingere? 191 pentru respingere.

Împotriva respingerii? 19 voturi împotriva respingerii.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.46 din 5 iunie 1996 privind pregătirea populației pentru apărare Covasna (adoptată propunerea de respingere);

19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.46 din 5 iunie 1996 privind pregătirea populației pentru apărare Covasna.

De asemenea, comisia a propus respingerea.

Cine este pentru respingere? 201 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Proiectul a fost respins cu 201 voturi pentru respingere, 19 împotrivă și două abțineri.

Domnul Marton dorește să explice votul Grupului UDMR.

   

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Atunci când, printre altele, am votat pentru modificarea unei prevederi din Constituție care avea acel text care ne-a obligat pe toți să fim militari, noi am crezut în campania noastră și în votul pe care l-am dat, într-adevăr, România va dispărea milităria obligatorie.

Ca atare, am depus un proiect de lege. Acest proiect de lege a fost respins de dumneavoastră și urmează ca Guvernul, cel puțin așa se poate citi pe site, să propună un proiect de lege elaborat de Ministerul de Interne care vrea să mențină în continuare obligativitatea armatei în România. Și după cum știm, ați mai auzit-o astăzi, nu vreau să repet, contrar uzanțelor din statele democratice care este o armată neperformantă, care este o armată care costă mai mult decât cel pe care vi l-am propus.

Ca atare, avându-se în vedere că s-a respins acest proiect de lege, vom depune un alt proiect de lege, cam în același timp când va veni și Guvernul cu proiectul de lege al Guvernului, luându-se în considerare acele elemente din propunerile, obiecțiile care au venit din partea societății civile și nu ne vom da bătuți, vom lupta pentru ca în 2007, în România, armata să nu mai fie obligatorie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească (adoptată propunerea de respingere);

20. Propunerea legislativă pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 192 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri și câteva zeci de voturi neexprimate.

  Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Beștepe, prin reorganizarea comunei Mahmudia, județul Tulcea (adoptat);

22. Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Beștepe, prin reorganizarea comunei Mahmudia, județul Tulcea.

Lege organică.

Cine este pentru? 192 voturi pentru.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 192 voturi pentru, 29 împotrivă, nici o abținere.

Domnul deputat Niculescu dorește să explice votul.

   

Domnul Constantin Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele inițiatorilor, doresc să mulțumesc Camerei Deputaților pentru reparația care a făcut-o locuitorilor acestei comune tulcene desființată în 1968.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Sărisem peste pct.21.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii și certificarea în materie de siguranță (adoptat);

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii și certificarea în materie de siguranță.

Lege ordinară.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat cu 191 voturi pentru, 29 contra, o abținere.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Rădești, județul Galați (adoptată);

23. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Rădești, județul Galați.

Cine este pentru? 192 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 192 voturi pentru, 28 voturi contra, nici o abținere.

  Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de detectiv particular (adoptată propunerea de respingere);

24. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Se propune respingerea acesteia.

Cine este pentru respingere? 192 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 29 voturi împotriva respingerii propunerii.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu acest scor.

  Propunerea legislativă privind regimul acordării burselor private (adoptată propunerea de respingere);

25. Propunerea legislativă privind regimul acordării burselor private.

Se propune respingerea.

Cine este pentru această soluție? 186 voturi.

Împotriva respingerii? 31 voturi împotriva respingerii.

Abțineri? 3 abțineri.

Respins propunerea.

Vă rog să votați la timp, stimați colegi din stânga sălii.

  Propunerea legislativă privind constituirea unor burse excepționale destinate elevilor performanți din mediul rural (adoptată propunerea de respingere);

26. Propunerea legislativă privind constituirea unor burse excepționale destinate elevilor performanți din mediul rural.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 186 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 33 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.19 alin.(2) din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată (adoptată propunerea de respingere);

27. Propunerea legislativă pentru modificarea art.19 alin.(2) din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată.

De asemenea, Comisia pentru buget a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 186 voturi pentru.

Împotrivă? 31 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.61/2001 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991, aprobată cu modificări prin Legea nr.310/2002 (adoptată propunerea de respingere);

28. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.61/2001 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991, aprobată cu modificări prin Legea nr.310/2002.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 192 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 32 voturi împotriva respingerii.

Abțineri? O abținere.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr.491 din 11 iulie 2002 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare (adoptată propunerea de respingere);

29. Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr.491 din 11 iulie 2002 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 185 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 31 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a medicamentelor de uz uman provenite din import precum și a unor bunuri provenite din import destinate industriei farmaceutice din România (adoptată propunerea de respingere);

30. Propunerea legislativă pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a medicamentelor de uz uman provenite din import precum și a unor bunuri provenite din import destinate industriei farmaceutice din România.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 31 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit (adoptată propunerea de respingere);

31. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit.

Cine este pentru soluția de respingere propusă de către comisie? 186 voturi pentru.

Împotrivă? 31 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

Doriți să explicați votul? Poftiți, distinsă colegă!

   

Doamna Böndi Gyöngyike:

Mulțumesc frumos.

Deși suntem inițiatorii acestui proiect de lege, am votat împotrivă deoarece propunerea noastră a fost inclusă în Codul fiscal și din cauza asta am votat așa.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulțumesc pentru explicație.

 
  Propunerea legislativă privind stabilirea destinației cotei de 1% din impozitul pe venitul anual global aflată la dispoziția contribuabililor persoane fizice (adoptată propunerea de respingere);

32. Propunerea legislativă privind stabilirea destinației cotei de 1% din impozitul pe venitul anual global aflată la dispoziția contribuabililor persoane fizice.

Comisia a propus soluția respingerii.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Sunt în schimb voturi neexprimate.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România (adoptată propunerea de respingere);

33. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru? 193 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 27 voturi împotriva respingerii.

Abțineri? 2 abțineri.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă privind încurajarea tinerilor întreprinzători, prin acordarea de facilități în desfășurarea actelor și faptelor de comerț (adoptată propunerea de respingere);

34. Propunerea legislativă privind încurajarea tinerilor întreprinzători, prin acordarea de facilități în desfășurarea actelor și faptelor de comerț.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 185 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoare adăugată (adoptată propunerea de respingere);

35. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoare adăugată.

Tot respingere propune comisia.

Cine este pentru? 185 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 12 voturi împotriva respingerii.

Abțineri? 8 abțineri.

Respinsă propunerea cu 185 voturi pentru respingere, 12 împotrivă, 8 abțineri.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii datoriei publice (adoptată propunerea de respingere);

36. Propunerea legislativă privind modificarea Legii datoriei publice.

S-a propus de către comisie respingerea.

Cine este pentru? 186 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 25 abțineri.

Respinsă propunerea cu 186 voturi pentru, un vot contra, 25 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea a Legii nr.111/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor (adoptată propunerea de respingere);

Ultima propunere înscrisă pe lista votului final de azi:

37. Propunerea legislativă pentru modificarea a Legii nr.111/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 186 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 27 abțineri.

Respinsă propunerea cu 186 voturi pentru, nici un vot contra, 27 abțineri.

   

Stimați colegi,

Cu aceasta, am încheiat lista de voturi finale.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru prezență.

După-amiază veți găsi în casetele dumneavoastră raportul la Legea privind Codul fiscal. Vă amintesc, mâine, la ora 9,30, vom începe dezbaterea și adoptarea raportului de mediere.

Vă rog să fiți prezenți pentru a nu fi puși în situații dificile.

După-amiază, se lucrează în comisii.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 16 iulie 2020, 21:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro