|
Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Permiteți-mi să vă prezint răspunsul domnului Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, la interpelarea formulată și înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1093 B. Stimate domnule deputat, Am plăcerea să vă prezint în continuare răspunsul la interpelarea pe care mi-ați adresat-o. După cum bine cunoașteți, activitatea de protecție a personalului diplomatic român care își desfășoară activitatea în exterior este clar reglementată prin legislația națională, cele mai importante acte normative în acest sens fiind Legea nr. 182 din 2002 privind protecția informațiilor clasificate, HG nr. 585 din 2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, HG nr. 353 din 2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România. Conform acestora, responsabilitățile în domeniul protecției în exterior revin atât MAE, cât și Serviciului de Informații Externe, care asigură "coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat pentru reprezentanțele României în străinătate. Șefii de misiuni răspund de respectarea și aplicarea reglementărilor în acest domeniu. Protecția informațiilor clasificate implică, pe lângă celelalte componente, protecție juridică, prin măsuri procedurale, fizică, și securitatea personalului care are acces la aceste informații. În ultimă instanță, protecția membrilor personalului român care își desfășoară activitatea în exterior, în raport cu posibile acțiuni ale serviciilor de informații străine, reprezintă, practic, luarea tuturor măsurilor necesare pentru apărarea acestora ca deținători de date și informații clasificate". De altfel, principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate vizează protejarea acestora împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conținutului lor împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate, precum și realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate, inclusiv în cadrul misiunilor României în exterior. Ca autoritate desemnată de securitate, SIE are atribuții pe linia verificării, în vederea avizării pentru accesul la informații clasificate, atât naționale, cât și NATO, pe lângă alte categorii de persoane pentru care este abilitat, și a personalului reprezentanților diplomatice, misiunilor permanente, oficiilor consulare, centrelor culturale, organismelor internaționale și altor reprezentanțe ale statului român în străinătate. Acordarea autorizației de acces la informații clasificate, respectiv a certificatului de securitate tip A, în vederea accesului la informații NATO, este condiționată de acest aviz, în urma verificărilor efectuate asupra celor în cauză, cu acordul scris al acestora. Verificările efectuate în vederea accesului la informații clasificate au drept scop identificarea riscurilor de securitate aferente gestionării informațiilor clasificate. MAE, în colaborare cu SIE, desfășoară activități de pregătire a personalului diplomatic care urmează să desfășoare misiuni externe, în baza unor programe ce includ tematici specifice țării sau zonei respective, privind situația operativă, organizarea, modalități de acțiune și priorități ale serviciilor de securitate și informații autohtone sau străine, măsuri generale și punctuale de autoprotecție, precum și alte aspecte de profil contrainformativ. Pe de altă parte, între cele două instituții există o colaborare permanentă, atât la nivel de conducere, cât și între direcțiile corespondente cu atribuții în domeniul protecției reprezentanților diplomatici ale României în străinătate și a personalului acestora, respectiv Direcția de Protecție a Misiunilor Diplomatice și curierat diplomatic din MAE și structurile de securitate și contraspionaj din SIE. Vulnerabilitățile identificate și semnalările pe profil de securitate sunt verificate și analizate, în vederea luării măsurilor oportune de prevenire a producerii unor evenimente nedorite în domeniul protecției personalului MAE din exterior, a informațiilor vehiculate de acesta, activități desfășurate de statul român în plan internațional. În procesul de aderare a României la NATO există, de asemenea, un contact permanent între reprezentanții SIE cu experții alianței în probleme de securitate, eforturile fiind conjugate în grupuri practice de lucru în toate domeniile de interes, între acestea figurând și identificarea priorităților, a amenințărilor comune, inclusiv din partea serviciilor de informații ale unor state nemembre și modul de combatere a acestora. Activitatea de protecție a personalului diplomatic și consular român nu este o coordonată nouă în spectrul preocupărilor instituției noastre, în prezent imprimându-se, însă, conotații noi, determinate în primul rând de aspirațiile României de a se integra în familia Euro - Atlantică. Am selecționat câteva pasaje mai importante. Dacă-mi permiteți să nu continuu acum. Vă voi prezenta în scris răspunsul integral. Vă mulțumesc.
|
