Gheorghe Dinu
Gheorghe Dinu
Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.120/09-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 29-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003

16. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului:  
  16.9 Gheorghe Dinu
 
consultă:

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gheorghe Dinu? Prezent.

Vă rog, domnule Sergiu Sechelariu să îi răspundeți la întrebarea cu privire la organizarea și administrarea C.F.R.-ului.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Potrivit prevederilor art.44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, după divizarea acesteia în Compania Națională a Căilor Ferate "C.F.R. S.A.", Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.-Marfă S.A.", Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R.-Călători S.A.", Societatea de Administrare a Activelor Feroviare S.A. și Societatea de Servicii de Management Feroviar S.A., fosta S.N.C.F.R. urma să se înființeze ca regie autonomă, având ca obiect principal de activitate gestionarea datoriei și a creanțelor existente la data reorganizării.

Astfel, de la 1.600 de miliarde lei creanțe la data de 30.09.1998, s-a ajuns la ora actuală la aproximativ 350 miliarde de lei, principalii debitori fiind S.C. ISPAT SIDEX Galați și S.C. Hunedoara S.A., iar, din datoriile cumulate la aceeași dată - de 4.221 miliarde de lei -, s-a ajuns la 2.700 miliarde de lei.

Cheltuielile S.N.C.F.R. sunt minime, regia funcționând cu un singur angajat, aceste cheltuieli fiind orientate pentru plata taxelor necesare susținerii în instanță a încasării creanțelor. Regia acționează în continuare pentru recuperarea creanțelor, inclusiv cele din spațiu ex-iugoslav, și plata datoriilor.

2. La ora actuală, situația financiară a societăților feroviare înregistrează o pierdere cumulată de la data reorganizării de 4.652.293 miliarde lei, respectiv 146 milioane dolari, comparativ cu 4.221.682 milioane lei, respectiv 987 de milioane dolari, pierderi totale înregistrate de S.N.C.F.R. înainte de 1998.

Deci, încă o dată, să fim lămuriți, 987 milioane pierderi în 1998, iar, la ora asta avem pierderi de 146 milioane.

Ponderea pierderilor comparativ cu nivelul veniturilor este, la ora actuală, de 16%, față de 119% înainte de reorganizare.

3. La data de 15.09.2003, au fost privatizate, prin vânzare, un număr de 12 filiale din 25 de filiale scoase la vânzare. Pentru celelalte 13 filiale procesul continuă, cu precizarea că la data de 29.09.2003 se va ține o ședință de licitare a vânzării filialelor.

Faptul că aceste filiale au fost sau sunt în perspectivă de a fi privatizate, demonstrează că sunt atractive pentru investitori, ceea ce conduce la concluzia că înființarea acestor filiale a fost o alegere potrivită.

Majoritatea statelor europene au trecut la aplicarea directivelor europene privind restructurarea și eficientizarea sistemului feroviar.

În anexă este prezentată situația separării instituționale a societăților feroviare, în diferite state europene.

5. Referitor la declarația domnului Johannes Ludewig, putem afirma că în România sistemul feroviar nu este neglijat, el păstrându-și cota de piață transport de 4,5% în transportul de marfă și de 5% în transportul de călători.

Menționăm că Guvernul sprijină modernizarea sistemului feroviar în vederea menținerii cotei de piață, atât în transportul de călători, cât și în transportul de marfă. Ca exemplu, remarcăm câteva din principalele acțiuni, cum sunt: reabilitarea Liniei C.F.R. București-Brașov, București-Constanța, Curtici-Simeria, achiziționarea de automotoare Siemens, modernizarea de locomotive.

6. Prin funcționarea sistemului feroviar într-o singură entitate nu se puteau evidenția clar activitățile productive de cele neeficiente. Prin această restructurare, s-a reușit evidențierea activităților profitabile și a celor nerentabile, putându-se, astfel, acționa în vederea stopării declinului acestora din urmă.

Situația economică a sistemului feroviar din România nu diferă de cel din celelalte țări europene, statul susținând administrațiile feroviare în procente de până la 70%, în funcție de posibilitățile fiecărui stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat, dacă doriți să comentați răspunsul pe care l-ați ascultat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, am ascultat răspunsul dumneavoastră. Din păcate, ministerul v-a trimis pe dumneavoastră, secretar de stat în minister, dar n-a trimis un ceferist. Dumneavoastră știu că sunteți un foarte bun specialist în probleme de construcții și vă felicit pentru treaba aceasta, dar, din punct de vedere al căii ferate, să-mi dați voiesă spun că sunteți puțin mai paralel, așa, cum sunt cele două fire ale căii ferate.

Domnul Sergiu Sechelariu (din loja rezervată membrilor Guvernului):

Mă iertați că intervin! Dar nu ca mulți dintre dumneavoastră. Mă iertați că am intervenit.

Domnul Gheorghe Dinu:

Eu am fost ceferist 32 de ani. Acum nu mai sunt, dar vreau să vă spun un lucru: că la data când Guvernul CDR a spart Calea Ferată în cele cinci societăți și încă una, ca regie, care urma să gestioneze creanțele pe care le avea Calea Ferată, Calea Ferată avea pierderi de 4 mii de miliarde lei. Dumneavoastră spuneți acum niște cifre care mie îmi sunt străine, sau cel puțin nu sună cu ceea ce am citit în presă și prin alte documente. Sunt 8 mii de miliarde pe care le au actualele spărturi din Calea Ferată și care, practic, au ajuns în situația în care pun în pericol de-a dreptul siguranța circulației.

Vă lăudați și spuneați acum că, iată, ați privatizat vreo 11 societăți din cele 26 pe care le-ați scos la vânzare într-o veselie, dar vă întreb pe dumneavoastră, ca inginer constructor și cu experiență vastă în problemă: ați putea să scoateți din activitatea dumneavoastră, ca întreprindere, mecano-energeticul șef? Cum s-au vândut într-o veselie unitățile care făceau instalații de siguranța circulației, cele care asigurau pentru trenuri garanția că trenul funcționează în condiții de deplină siguranță. Ați putea să le scoateți într-o firmă privată care, mai departe, să folosească aceste întreprinderi, să le folosească cineva care face aer condiționat? Calea Ferată ce va face ulterior, după ce acestea vor dispărea din structura Căii Ferate și vor lua drumul comercial? Că el, dacă are comenzi pentru aer condiționat, va face aer condiționat, nu va mai face electromecanisme de macaz sau instalații de bariere automate. V-ați gândit vreun pic, de la minister, ce se va întâmpla cu Calea Ferată în probleme de siguranța circulației? Se dorește să se ajungă ca în India, când la fiecare 10 zile se întâmplă câte o catastrofă feroviară?

Din păcate, domnule ministru, îmi pare rău, eu, ca ceferist, spun că s-a greșit formidabil în '98 și se continuă să se greșească.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 3:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro