Iulian Mincu
Iulian Mincu
Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.120/09-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 29-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003

16. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului:  
  16.7 Iulian Mincu
 
consultă:

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Pentru domnul deputat Iulian Mincu, domnul secretar de stat George Pavelescu va răspunde cu privire la măsurile preconizate de Ministerul Sănătății pentru ameliorarea stării de sănătate a populației.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Stimate domnule președinte,

Stimați doamne și domni deputați,

Referitor la interpelarea înregistrată la Cameră, adresată de domnul deputat Iulian Mincu, prin care se solicită ca Ministerul Sănătății să prezinte principalele măsuri, strategii pe termen scurt și lung care să conducă la ameliorarea stării de sănătate a populației aflată în continuă deteriorare în România, vă comunicăm următoarele.

Analiza principalilor indicatori demografici și de sănătate publică relevă următoarele aspecte: scăderea numărului populației care, în 2001, era cu 3,5% mai mic decât în 1990; o îmbătrânire a populației, astfel că proporția tinerilor de 15 ani a scăzut de la 23,6% în 1990 la 17,8% în 2001, simultan cu creșterea populației de peste 65 de ani de la 10,4 la 13,6%. Aceste cifre sau stări generale le regăsim ca și tendință și celelalte state din Europa centrală și de est și chiar mai accentuate în statele din Europa de vest. Se mai explică printr-o dinamică scăzută a procesului de întinerire, datorită sporului natural redus, concomitent cu o îmbătrânire a populației mai accentuată decât media pentru țări central și est-europene. O distribuție preponderent rurală a populației vârstnice, ceea ce influențează accesibilitatea acesteia la serviciile medicale primare.

În contextul demografic descris anterior, starea de sănătate a populației fiind rezultanta unei acțiuni complexe a factorilor economici, sociali, de mediu și a calității serviciilor de sănătate, poate fi rezumată prin evoluția următorilor indicatori: speranța de viață la naștere, indicator sintetic al stării de sănătate, după un declin în perioada 1992 - 1995, a crescut din nou, atingând 71 ani pentru perioada 1991 - 2002. Tabloul mortalității devine dominat de bolile cardiovasculare înregistrate, ca și cauze de deces, reprezentând 61,33% din totalul deceselor, tumorile 16,46, iar bolile aparatului digestiv și respirator și accidentale contribuind cu un procent de 6% fiecare. Cu un model diferit de cel al țărilor central și est-europene, bolile cardiovasculare, 54% din totalul deceselor, și al țărilor din Uniunea Europeană, bolile cardiovasculare 39%, urmare, apreciază specialiștii, și a unei supradiagnosticări în zona bolilor cardiovasculare, ca și cauze de deces.

Incidentele crescute, comparativ cu alte state europene înregistrate pentru bolile digestive, tuberculoza, sunt explicabile prin puternica dependență a acestora de factorii de mediu și sociali. De altfel, cum prea bine se cunoaște, și cred că domnul academician este de acord, Ministerul Sănătății, ca și activitate preventivă de tratament, curativă ș.a.m.d., nu poate asigura mai mult de 14 - 15% din starea generală de sănătate a populației, celelalte procente fiind acoperite de factorii de mediu, economici, sociali, educaționali, de trai, care au influență, fiecare, în acest fenomen al vieții.

Luând cunoștință de această situație, existând numeroase statistici, ca și preocuparea Guvernului, s-a elaborat Programul național de prevenire și control al bolilor netransmisibile, având în vedere următoarele priorități: prevenirea deceselor premature prin bolile cardiovasculare la populația de vârstă activă; prelungirea duratei de viață prin depistarea precoce a tumorilor maligne; reducerea recurenților în accidentele ischemice tranzitorii cerebrale în vederea prelungirii perioadei de supraviețuire după stabilirea diagnosticului; stabilirea diagnosticului precoce și monitorizarea bolnavilor cu diabet, prevenirea și controlul bolilor netransmisibile care pot reprezenta cauze de creștere a morbidității și mortalității în rândul populației active. De altfel, așa cum cunoaște și domnul academician, Ministerul Sănătății desfășoară, în prezent, 7 programe naționale în care sunt cuprinse 7 categorii dintre aceste boli, pentru care se plătește anual 5.220 de miliarde de lei.

Obiective pe termen scurt: elaborarea strategiei și a planului de acțiune pentru asistența de sănătate publică (avem în vedere elaborarea unei noi legi privind sănătatea publică); cunoașterea prevalenței hipertensiunii arteriale în rândul populației, prin studii descriptive și campanii de informare, educare privind obiceiurile alimentare, consumul de alcool, fumatul, sedentarismul și altele; diagnosticarea, într-un număr mai mare, a cazurilor de tumori maligne aflate în stare incipientă; reactualizarea Registrului național de cancer; reducerea cu 10% a mortalității prin accident vascular cerebral și cu 30% a recurenților la bolnavii cu accident ischemic tranzitor cerebral; introducerea, la nivel național, a vaccinării antirubeolice la fetele în vârstă de 13-14 ani, cu scopul de a atinge ținta de reducere a sindromului rubeolic congenital; extinderea vaccinării antigripale și la alte boli considerate de risc crescut, în funcție de evoluția la nivel mondial a acesteia; administrarea vaccinurilor în condiții de siguranță maximă, prin achiziționarea și utilizarea la nivel național, conform cerințelor OMS, a seringilor autodistructibile; asigurarea, prin vaccinare, a controlului focarelor de hepatită virală tip A, dizenterie, febră tifoidă, varicelă; activități de evaluare a principalilor factori de risc implicați în etiologia bolilor cardiovasculare dominate de modelul actual al morbidității, în colaborare cu cadrul programelor OMS; constituirea unui sistem de monitorizare și raportare privind factorii de risc din mediu și efectele acestora asupra sănătății care acoperă următoarele domenii: calitatea apei, aerului, a alimentului, expunerea profesională, factorii demografici; implementarea acțiunilor specifice în strategia privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri.

Obiective pe termen mediu și lung vizează sporirea atenției acordate medicinii preventive pentru combaterea și prevenția bolilor cardiovasculare, prevenind și controlând patologia oncologică, profilaxia în patologia psihiatrică și psihosocială, prevenirea și controlul în patologia nefrologică și dializă; prevenirea și controlul hemofiliei și a talasemiei, prevenirea și controlul în patologia endocrină, în ortopedie și traumatologie; reabilitarea serviciilor de urgență prespitalicească, dezvoltarea activității de recuperare medicală; creșterea ponderii activității de promovare a sănătății și educației pentru sănătate prin implicarea școlii și a societății civile în activitățile de formare a unor comportamente sănătoase; implementarea sistemului informațional privind sănătatea în relație cu mediul, ca instrument de fundamentare a deciziilor din domeniu; introducerea, la nivel național, de noi vaccinuri, ca de exemplu vaccinul combinat antirujeolic, antirubeolic, antieulian, vaccinul împotriva infecției determinată de tip B; coordonarea și managementul programului național de sănătate privind sănătatea copilului și a familiei.

Obiective pe termen scurt: reducerea numărului de sarcini nedorite și a avorturilor la cerere, prin creșterea accesului la serviciile de sănătate a reproducerii; îmbunătățirea calității și eficienței asistenței prenatale; profilaxia anemiei feriprive la gravide și copii; profilaxia patologiei și reproducerii umane; reabilitarea asistenței neonatale; prevenirea patologiei neuropsihiatrice la copii; profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri; profilaxia distrofiei la copilul de la zero la un an; profilaxia rahitismului carențial la copilul de la zero la trei ani; supravegherea stării de sănătate în colectivitățile de copii; reforma sistemului de îngrijire comunitară și tratamentul în afecțiuni cronice ale copilului și femeii.

De altfel, în prezent, se desfășoară un program pilot pe două județe, Harghita și Covasna, și trei județe din Moldova, în ceea ce privește asistența neonatală, pe un credit elvețian în valoare de 6 milioane de franci elvețieni. Totodată, se desfășoară două programe de combatere a tuberculozei și a infecției cu HIV - SIDA, pe baza unei alocări de la fondul global în valoare de 38,7 milioane de dolari, pe termen de doi ani. Unitatea pentru implementarea programului a fost numită și a fost numită și a început derularea acestuia.

Obiective pe termen mediu și lung, dezvoltarea activității de planificare familială, opțiuni reproductive, asigurarea maternității fără risc, promovarea sănătății copilului, unele măsuri pentru protecția mamei și a copilului, dezvoltarea asistenței medico-sociale la nivelul comunității. Avem în vedere pentru anul 2004, prin elaborarea contractului-cadru și determinând evaluarea nevoilor reale de îngrijiri, echilibrarea financiară a sistemului serviciului de sănătate, armonizarea legislativă, asigurarea asistenței cu medicamente pentru tratamentul în ambulatoriu, asigurarea funcționării unităților de asistență medicală nou înființate, care să degreveze, să elimine suprapresiunea care se creează asupra serviciilor spitalicești, și dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimate coleg, v-aș ruga să încercați pentru viitor să fiți mai sintetic, este adevărat că domnul ministru Mincu v-a cerut un adevărat raport, dar să încercați pe viitor să dați răspunsuri mai scurte.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mulțumesc domnului secretar de stat pentru raportul pe care de fapt l-a prezentat aici, dar întrebarea mea era foarte clară. Ce consideră Ministerul Sănătății că este prioritar pentru ieșirea din situația catastrofală în care ne aflăm? Am pornit de la un raport al Organizației Mondiale a Sănătății care spune așa: situația catastrofală a demografiei din România. Și vreau să vă spun că sporul natural în 2002 este de minus 2,7 la mie, față de 2001, când era de minus 1,8 la mie, și am pornit de la a doua cauză. Natalitatea cea mai mică din istoria noastră a fost de 9,7 la mie și mortalitatea cea mai mare din istoria noastră prin boli cardiovasculare de 30 la mie. De ce? Aceasta era problema.

Într-adevăr, sunt o serie de măsuri, și nu Ministerul Sănătății actual este de vină. Vreau să vă spun însă că, așa după cum a spus Clemanceau, "Sănătatea este o problemă politică" și aș vrea să continui cu ceea ce a spus Victor Hugo: "Dacă omori un om este o crimă; când omori un popor este o întâmplare, și cu cât crima este mai mare, cu atât este uitată mai ușor".

Ce vreau să spun este următorul fapt, că ne trebuiesc două lucruri, domnule ministru, pentru a remedia această situație. 1 - este nivelul de trai care trebuie îmbunătățit; nu uitați că 80% din populație se găsește la un nivel de sărăcie aproape, și în al doilea rând este asistența medicală care este ineficientă. Vă dau un exemplu: 2,2 milioane este populația montană din România - și acesta este raportul Forumului montan care s-a ținut în urmă cu un an - deci, peste 2 milioane de oameni din populația montană sunt lipsiți de asistența medicală, de o asistență medicală corectă. Aș vrea să vă mai spun, în același timp, că am pornit greșit pe reducerea numărului de paturi de spital ca să ne apropiem de ceea ce a făcut Occidentul. Or, nu uitați că Occidentul are o situație pe care noi nu o avem, Occidentul are cea mai bună asistență medicală a medicului de familie, este cea mai bună asistență ambulatorie, pe care noi nu o avem, și deci nu este nevoie de numărul de paturi mare de spital, dar desființarea a peste 20.000 de paturi de spital pune situația asistenței medicale într-o lumină destul de gravă. Acestea sunt problemele care cred și văd, după cum v-ați prezentat, că le urmăriți, dar atâta timp cât posibilitățile financiare sunt sub nivelul la care trebuie să existe, noi nu vom putea înainta, și vă dau un exemplu, un exemplu care nu îmi aparține mie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu facem o dezbatere generală pe problematica sănătății.

Domnul Iulian Mincu:

De exemplu: pentru a ajunge Uniunea Europeană din urmă în ceea ce privește sănătatea la 75% din sănătate, ne trebuie un p.i.b. de 7,3% în următorii 20 de ani, iar pentru a duce la sută la sută din sănătate egală cu Uniunea Europeană, ne-ar trebui 8,5% din p.i.b. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 0:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro