Costache Mircea
Costache Mircea
Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.120/09-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 29-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003

16. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului:  
    16.1 Costache Mircea
 
consultă:

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Următoarea întrebare este a domnului Costache Mircea, cu privire la protestul comercianților din Buzău.

Domnul Costache Mircea este?

Vă rog să așteptați răspunsul domnului Alexandru Mircea

Domnul Mircea Alexandru:

Voi răspunde la întrebarea domnului deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților, prin care ați solicitat verificarea aspectelor legate de evacuare a comercianților în ziua de 20.08.2003 din Piața Centrală a municipiului Buzău de către primărie, precum și a scurgerilor de bani publici spre diverse canale, am onoarea să vă comunic următoarele:

Consiliul local al municipiului Buzău, acționar majoritar la S.C. Piețe, Târguri și Oboare S.A. Buzău, a hotărât ca amplasamentele Piața Centrală și Piața de păsări să intre într-un program de reabilitare și modernizare, ale căror costuri sunt de peste 25 de miliarde de lei, având ca termen de execuție trei luni în intervalul 20.08-20.11.a.c.

Pe toată această perioadă, comercianții de produse agro-alimentare au fost îndrumați către celelalte piețe care oferă spații disponibile și aflate în proprietatea unor societăți comerciale cu capital majoritar deținut de Consiliul local, precum și către o piață privată, dar al cărei teren este concesionat de Consiliul local municipal.

Întrucât la data de 20.08 urma să se închidă perimetrul pieței pentru lucru, în ziua de 19.08 o delegație din rândul comercianților a purtat discuții cu primarul municipiului Buzău pentru a stabili de comun acord posibilitățile ca aceștia să își poată derula activitatea comercială. În urma discuțiilor, peste 100 de comercianți au închiriat spații în Piața privată B.90 Impex S.R.L. Buzău contra unei taxe care a fost comunicată în ziarele locale.

La data de 20 august, atunci când au început lucrările, s-a procedat la eliberarea spațiilor adiacente Pieței Centrale, spații aparținând domeniului public, care era ocupat de circa 30 de persoane care își desfăceau produsele din portbagajul autoturismelor.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că în ziua de 20.08 au fost eliberate trei chitanțe, despre care și vorbiți în interpelare, pentru perceperea taxelor respective unor comercianți, cărora li s-a asigurat posibilitatea comercializării de produse în alte puncte de desfacere, întrucât la data respectivă începuseră deja lucrările de modernizare a pieței.

În ceea ce privește situația persoanelor ce au achitat anticipat taxa de folosire a pieței pe luna august, societatea le va regla diferența de sume încasată odată cu reluarea activității în piața modernizată.

Mai menționăm că din verificările efectuate nu s-au constatat chitanțe ilegale, respectiv false nici în ceea ce privește autoritatea emitentă, și nici cu privire la persoanele deținătoare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu răspunsul primit, aș vrea să fac totuși următoarele precizări:

Cei 127 de petenți care mi s-au adresat și ale căror semnături le-am anexat interpelării pentru veridicitate mi-au învederat faptul că s-au comis unele abuzuri incalificabile, cum ar fi: în aceeași zi în care li s-au perceput bani drept taxe pentru tarabele din piață, li s-au luat banii la ora 9,00 cu chitanță și la ora 11,00 au fost evacuați din piață; în al doilea rând, în Consiliul local s-a luat hotărârea de a li se oferi spațiu tot în zona centrală, nu spre a fi dirijați către o piață privată concurentă; în al treilea rând, piața privată care i-a primit a mărit imediat taxele și amenință că le va mări în continuare.

Ceea ce mi se spune că se iau măsuri pentru a îmbunătăți serviciile publice către populație este adevărat, dar aceste nesincronizări au dus la nemulțumiri care s-au finalizat cu această petiție semnată colectiv de 127 de cetățeni, și nu cred că este cazul să ne formalizăm în a considera că s-au aplicat cele mai bune măsuri din punct de vedere legal.

De asemenea, Piața Centrală este într-adevăr un punct de mare interes cetățenesc, în jurul ei gravitând și alte interese, cum ar fi proiectul de execuție, în care se spune că s-au cheltuit sume importante, și acum ar fi de dorit ca măcar să se finalizeze la termen pentru a reașeza lucrurile în normalitate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Dacă aveți de răspuns ceva, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Într-adevăr, acolo este o activitate care se derulează.

Activitatea a început pe 20 august, și comercianții erau foarte interesați.

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Vă mulțumim foarte mult.

................................................

Domnul Valer Dorneanu:

................................................
Domnul Mircea Costache este? Tot doamna ministru Maria Manolescu va răspunde la o întrebare cu privire la reeșalonarea datoriilor unor firme private la bugetul statului.

Doamna Maria Manolescu:

Interpelarea formulată de domnul deputat Mircea Costache se referă la problematica încasării de venituri la bugetul statului și înlesnirile la plată pe care Ministerul Finanțelor le acordă diverșilor datornici la bugetul de stat, în condițiile în care, ne spune dumnealui, nu beneficiază de același tratament de eșalonare la plată sau de înlesnire la plată cetățenii care, din lipsa mijloacelor financiare, acumulează datorii la întreținere.

La astfel de interpelări pe care alți domni deputați le-au prezentat în perioadele anterioare Ministerului Finanțelor, noi am arătat că începând cu anul 2002, în materie de înlesniri la plată, a fost promovată o ordonanță de guvern, și care a fost la rândul ei adoptată de către Parlament, prin care se asigură un sistem de înlesniri la plată transparent, pe bază de criterii la care au acces agenții economici, indiferent de forma de proprietate sau de mărimea acestora, astfel încât este pur și simplu imposibilă intervenția omului în ceea ce privește decizia de a se acorda sau nu o înlesnire la plată. Dreptul la o înlesnire la plată pentru un datornic la buget este o măsură care vizează colectarea creanțelor bugetare, iar o parte din unitățile la care se face referire, mari datornici, așa cum este RAFO sau PETROMIDIA sau alte unități similare, chiar dacă la o anumită perioadă de timp au beneficiat, pe bază de acte normative, de anumite înlesniri la plată, ca urmare a faptului că acele convenții pe care le-au semnat cu Ministerul Finanțelor nu au fost respectate, acele convenții au rămas fără obiect, la această dată, datoriile respective fiind repuse în sarcina societăților respective și, așa cum dumneavoastră ați văzut, ele se găsesc afișate pe site-ul Ministerului Finanțelor ca fiind datorii ale agenților economici respectiv.

Efectiv această ordonanță, la această dată, se află în procedură de monitorizare împreună cu Uniunea Europeană, pentru a se vedea dacă este afectat în vreun fel acquis-ul comunitar în materie de ajutor de stat, dar toate evaluările de până acum au arătat că se încadrează în elementele de totală transparență ale acestui sistem de înlesniri, iar în ceea ce privește datoriile cetățenilor către asociațiile de locatari, aceasta este o problemă care nu intră în sfera Ministerului Finanțelor Publice.

Am prezentat domnului deputat un răspuns punctual la problemele pe care dumnealui ni le-a formulat. Vă mulțumesc. Dacă mai sunt întrebări, cu toată plăcerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat Costache, aveți cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte. În răspunsul primit, doamna ministru mi-a învederat câteva lucruri care ar trebui, în mod normal, să ne îngrijoreze. Se recunoaște în scris că există disfuncționalități majore ale economiei românești, dar pe care dânsa sau cei care au redactat răspunsul le consideră inerente, adică inevitabile. Dacă acesta este punctul de vedere al unui membru al Guvernului, lucrurile sunt de-a dreptul de luat în seamă și stârnesc legitime semne de întrebare.

De asemenea, în legătură cu recuperarea arieratelor, perioada de exercițiu privind reeșalonările, amnistierile, scutirile chiar de la plată ar trebui să se finalizeze cu o formulă care să ne arate o stăpânire a fenomenului sau un management corespunzător, pentru că se perpetuează lucrurile de foarte multă vreme și a constata că nu există ieșire sau că, în sfârșit, avem cadrul legal, existând Ordonanța nr. 40 din 2002 pentru recuperarea arieratelor, cu asta am rezolvat problema.

Problema nu este deloc rezolvată, pentru că o ordonanță - nr.40 - nu vrea să ne spună nouă că zecile de mii de societăți comerciale care nu-și plătesc datoriile către bugetul statului sunt exonerate pe o cale sau alta, încadrându-le la acele cu perspective și la reeșalonări sau de-a dreptul la scutiri, în mod repetat chiar, fără să se urmărească îmbunătățirea managementului sau alte modalități de ieșire din acest blocaj fără șansă de eliminare, mă gândesc la standardul de viață pe care îl au cei care nu plătesc zeci de mii de miliarde la bugetul statului român, la condițiile, la confortul lor, la sumele pe care le cheltuiesc cu familia, puși față în față cu alți cetățeni ai României pe care nu știu cine i-a adus în situația de a nu-și mai putea plăti datoriile la întreținere și pentru câteva milioane de lei datorie sunt evacuați, scoși în stradă, iar apartamentele le sunt vândute la licitații trucate și acelea și rămân oamenii pe drumuri. Sunt și ei cetățenii țării, ca și cetățenii din fruntea societăților comerciale care beneficiază în mod repetat de sume enorme, de scutire de datorii la bugetul statului. Și eu am mai pus o întrebare acolo: scutirile astea se fac gratis? Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un comentariu la comentariul dumneavoastră, al doamnei ministru Manolescu.

Doamna Maria Manolescu:

În primul rând aș vrea să clarific faptul că nu este vorba de scutiri, este vorba de înlesniri de natura reeșalonărilor.

Deci, una dintre modalitățile de plată este plata efectivă, înlesnirea la plată constând într-o eșalonare sau executarea silită. Noi practicăm toate formele de colectare a creanțelor, deci, fie pe calea plății voluntare, fie pe calea acestor înlesniri care se dau în mod transparent, fie pe calea executărilor silite, care sunt destul de mari, comparativ cu anii anteriori.

În ceea ce privește însă neplata de către persoanele fizice a datoriilor la întreținere, în final, se concretizează tot într-o datorie a RADET-ului sau a celorlalți furnizori de utilități față de bugetul statului, pentru că în condițiile în care acele unități, acele persoane fizice sau juridice nu-și plătesc datoriile este, cu siguranță, de înțeles că nici Electrica sau Termoelectrica sau Radet-ul nu-și plătește la rândul ei datoriile către buget. Deci, acele disfuncționalități despre care vorbim noi sunt acestea, sunt acele legături, acel cerc vicios pe care-l naște o problemă sau alta. (Domnul deputat Costache Mircea dorește să revină la microfon.)

Domnul Valer Dorneanu:

După Regulament am încheiat chestiunea aceasta!

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dânșii i-ați dat voie să revină!

Domnul Valer Dorneanu:

Dar scrie în Regulament. Dumneavoastră puteți face un comentariu și ministrul poate să vă răspundă.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Ar trebui să dezvolt subiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Costache...

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dacă vreți să nu ne grăbim, prima dată trebuia să-mi dați voie să dezvolt subiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să vă uitați în sală pe dreapta, unde stau colegii dumneavoastră de la PRM, care sunt 8 și care așteaptă și ei accesul la microfon.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dați-le voie să mă înjure și pe mine, nu numai pe dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, dar nu-mi dă mie voie Regulamentul să vă dau voie să înjurați.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

O să-i spun fără microfon, așa, doamnei Manolescu, că nu există numai reeșalonări, ci și scutiri, și au fost nenumărate ordonanțe de urgență prin care au fost date scutiri de zeci de mii de miliarde de "management performant", și la Petromidia și la cele pe care le știți și ar trebui cineva din Guvernul ăsta să se gândească și la alți cetățeni, care sunt tot ai acestei țări. Uite că nu am nevoie de microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sergiu Sechelariu urmează, cu o serie de 6 răspunsuri, primul îl vizează pe domnul Dan Coriolan Simedru. Este? Nu este. Atunci, îi trimiteți în scris, domnule ministru, răspunsul. Urmează domnul Costache Mircea, cu o interpelare care se referă la oportunitatea reclamei din presa scrisă la transportul CFR Marfă.

Domnule ministru, ca să evităm incidente cu totul nedorite în raport cu hotărârea domnului deputat, vă rog să-i permiteți întâi să dezvolte interpelarea și să vă uitați în Regulament, durata dezvoltării este de 3 minute.

Domnul Costache Mircea:

Trei minute îmi sunt suficiente, domnule președinte, și vă mulțumesc.

Am observat, ca orice cititor de presă centrală, că în cotidienele "Adevărul", "Ziua" și în altele apar cu insistență, uneori pe jumătate de pagină, alteori pe spații mai mici, reclame la CFR Marfă S.A., și m-am întrebat, în calitate de cetățean român și de reprezentant al multor altor cetățeni români, ce rațiune poate să aibă o asemenea insistentă, asiduă reclamă la o societate de stat care poate să aibă clientela ei fără să citească lumea "Adevărul", "Ziua" și celelalte cotidiene, și am mai observat o chestiune care o să vă placă și dumneavoastră, domnule președinte, pentru că, din câte vă cunosc eu, aveți umor. Reclama constă în reproducerea unui celebru tablou al pictorului Nicolae Grigorescu - "Car cu boi". Acuma, simbolistica este simplă. Carul trebuie să reprezinte cumva, să sugereze vagonul de marfă de la CFR S.A., iar boii, domnule președinte, nu cred că puteți spune că ar putea fi alții decât contribuabilii care asistă pasiv cum se cheltuiesc bani ai asemenea societăți cu capital de stat deocamdată, pentru reclamă care, de fapt, cred și sunt convins că ascunde cu totul, și cu totul, și cu totul altceva decât reclamă și publicitate serioasă pe o piață concurențială. Mulțumesc. Cred că am fost mai scurt decât credeați dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Sechelariu.

Vă rog, stimați colegi, când vă vine rândul, aveți posibilitatea să vă manifestați la microfon.

Domnul Sergiu Sechelariu (secretar de stat, Ministerul Transportului, Construcțiilor și Turismului.):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Societatea Națională de Transport Feroviar de marfă, CFR Marfă S.A., este o societate comercială care funcționează pe principiile economiei de piață, cu buget propriu de venituri și cheltuieli, fără subvenții din banii publici, și care prin strategia de marketing aplicată urmărește îmbunătățirea imaginii societății în rândul marelui public.

În prezent, în domeniul transportului de marfă, concurența nu este numai acerbă, ci și pe cale să se intensifice cu fiecare an care trece. Numai în ultimul an au apărut peste 10 operatori feroviari privați. Astfel, deși în prezent compania este liderul pieții transportului de marfă, cu o cotă de 43,5% din parcursul mărfurilor prezentate la transport în trafic intern, CFR Marfă a înțeles că trebuie să acționeze pe trei fronturi: să cunoască piața, să ofere servicii de calitate și să comunice cu clienții săi. Astfel, desfășurându-se activitatea în condițiile unui mediu dinamic, ale sporirii și diversificării neîntrerupte a ofertei de transport de marfă, ale creșterii schimburilor economice, CFR Marfă, ca orice companie modernă, a folosit publicitatea atât ca instrument strategic, cât și ca mijloc tactic. Pentru a-și păstra și a-și mări cota de piață, atât în fața operatorilor feroviari privați, cât și în fața transportatorilor rutieri, CFR Marfă trebuie să promoveze o politică publicitară agresivă, astfel încât să fie permanent în atenția publicului.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule ministru, că nu vă ascultă, și pe urmă o să spună că nu este mulțumit de răspuns.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Îl aștept pe domnul deputat să vedem când comentează dumnealui și am să-l ascult și eu așa cum mă ascultă și dumnealui.

Domnul Valer Dorneanu:

Continuați, vă rog!

Domnul Sergiu Sechelariu:

De asemenea, în ultima perioadă sunt în proces de privatizare 5 filiale CFR Marfă prin Bursa Română de Mărfuri pe bază de licitație, ceea ce a impus o campanie publicitară puternică. Toate informațiile pe care CFR Marfă le comunică clienților săi prin mesajele publicitare sunt însă rezultatul unei strategii de marketing coerente și susținute.

Eforturile de modernizare și întinerire a parcului de vagoane și locomotive, de dezvoltare și promovare a unor servicii de protecție a mediului înconjurător sunt o dovadă clară. Toate acestea au drept scop ridicarea companiei la standarde europene pentru a face față competiției naționale și internaționale. Rezultatul imaginii CFR Marfă, ca urmare a realizărilor obținute de la înființare și până în prezent, este concretizat în: acordarea de către firmele de rating "Standard & Poor's" și "Moody's" a indicelui de evaluare B2 pozitiv, lansarea unei emisiuni de 120 de milioane de eurobonduri fără garanții guvernamentale, încheierea contractului cu firmele Interconteiner Austria și Expres România pentru circulația trenului Rola, acordarea de către Bursa Română de Mărfuri a premiului I, pentru firma cu cele mai mari tranzacții bursiere de la înființare până în prezent. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Costache.

Domnul Costache Mircea:

Eu nu știu dacă domnul ministru are copiii, ca să-i fi testat întâi, dacă îi putea convinge în legătură cu argumentația pe care ne-a prezentat-o drept a fi fundamentul cheltuirii unor importante sume de bani pentru publicitate la CFR Marfă S.A., dar în ce mă privește, auzind de mărețele proiecte în legătură cu privatizarea, aștept cu înfrigurare efectele, pentru că au mai privatizat și alții, prin alte părți ale lumii, transportul feroviar, și de marfă și de persoane uneori, și știrile cele mai senzaționale pe fluxurile instituțiilor media sunt de-a dreptul spectaculoase dar și dramatice.

Eu nu sunt mulțumit de răspunsul pe care mi l-a dat, întrucât în cotidienele respective se face fie protecția unor persoane, fie se slujesc cu totul și cu totul alte interese. Reclama la CFR Marfă S.A. ar trebui să se facă prin acte normative care să-i oblige pe anumiți transportatori de mare tonaj, care deteriorează drumurile publice și așa în stare proastă din România, să-i ducă pe CFR Marfă, să găsesc cu totul și cu totul alte modalități, să mai rezolve și transportul de persoane, altfel decât prin maxi-taxi și așa, pentru că măsurile luate duc la distrugerea căii ferate. Există între noi oameni care au mâncat pâine la calea ferată care știu mai bine decât mine despre ce este vorba, și reclama acolo nu are alt rezon decât de a ascunde cu totul și cu totul alte intenții, iar sumele nu mi-au fost spuse. Trebuia să mi se spună: domnule, reclama aia nu ne costă mare lucru, sunt doar acolo, câteva sute de mii de dolari și nu ar trebui să vă intereseze și să vă streseze chiar atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sechelariu, aveți dreptul, după regulament, să răspundeți acestui comentariu.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat, în primul rând, societatea este o societate comercială, nu dumneavoastră stabiliți regulile după care se ghidează.

În al doilea rând, nu sunt folosiți banii publici.

În al treilea rând, folosiți și amestecați transportul de marfă cu transportul de persoane și cu SNCFR infrastructură. Dumneavoastră ați făcut o întrebare pe CFR Marfă, ați primit acest răspuns pe CFR Marfă. Deci, nu mai deviați, nu amestecați CFR Călători cu CFR Infrastructură și cu CFR Marfă, vă rog să mă iertați!

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Suma dată pe reclamă!

Domnul Sergiu Sechelariu:

Ce sumă? O să aveți și suma, dacă doriți, o să fie și suma. Eu încă o dată vă spun, este societate comercială, nu se folosesc bani publici, dumnealor au dreptul să gândească marketingul și viitorul pe care îl vor.

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Trebuie să știe cetățenii ce v-am întrebat eu.

Domnul Sergiu Sechelariu:

De acord cu dumneavoastră, încă o dată spun, nu sunt bani publici. Dumneavoastră ați accentuat că sunt bani publici, nu sunt bani publici!

O voce din sală:

Chiar aveți convingerea că nu sunt bani publici?

Domnul Sergiu Sechelariu:

Da, sigur că am convingerea.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 0:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro