Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.120/09-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 29-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003

16. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului:  

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................
 

Stimați colegi,

Ora primei părți a programului nostru s-a încheiat.

Urmează programul de întrebări și interpelări.

Vă rog, stimați colegi, să vă hotărâți care rămâneți și care plecați, pentru a putea derula în bună ordine procedura răspunsurilor la interpelări.

Primul răspuns la interpelarea doamnei Mihaela Ionescu, cu privire la situația unor școli din județul Constanța, îl va da domnul Alexandru Mircea.

Doamna Mihaela Ionescu este? Este absentă.

În aceste condiții, veți trimite răspunsul scris, domnule coleg.

Atunci când nu este în sală deputatul, nu răspundeți.

 
Costache Mircea

Următoarea întrebare este a domnului Costache Mircea, cu privire la protestul comercianților din Buzău.

Domnul Costache Mircea este?

Vă rog să așteptați răspunsul domnului Alexandru Mircea

 

Domnul Mircea Alexandru:

Voi răspunde la întrebarea domnului deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților, prin care ați solicitat verificarea aspectelor legate de evacuare a comercianților în ziua de 20.08.2003 din Piața Centrală a municipiului Buzău de către primărie, precum și a scurgerilor de bani publici spre diverse canale, am onoarea să vă comunic următoarele:

Consiliul local al municipiului Buzău, acționar majoritar la S.C. Piețe, Târguri și Oboare S.A. Buzău, a hotărât ca amplasamentele Piața Centrală și Piața de păsări să intre într-un program de reabilitare și modernizare, ale căror costuri sunt de peste 25 de miliarde de lei, având ca termen de execuție trei luni în intervalul 20.08-20.11.a.c.

Pe toată această perioadă, comercianții de produse agro-alimentare au fost îndrumați către celelalte piețe care oferă spații disponibile și aflate în proprietatea unor societăți comerciale cu capital majoritar deținut de Consiliul local, precum și către o piață privată, dar al cărei teren este concesionat de Consiliul local municipal.

Întrucât la data de 20.08 urma să se închidă perimetrul pieței pentru lucru, în ziua de 19.08 o delegație din rândul comercianților a purtat discuții cu primarul municipiului Buzău pentru a stabili de comun acord posibilitățile ca aceștia să își poată derula activitatea comercială. În urma discuțiilor, peste 100 de comercianți au închiriat spații în Piața privată B.90 Impex S.R.L. Buzău contra unei taxe care a fost comunicată în ziarele locale.

La data de 20 august, atunci când au început lucrările, s-a procedat la eliberarea spațiilor adiacente Pieței Centrale, spații aparținând domeniului public, care era ocupat de circa 30 de persoane care își desfăceau produsele din portbagajul autoturismelor.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că în ziua de 20.08 au fost eliberate trei chitanțe, despre care și vorbiți în interpelare, pentru perceperea taxelor respective unor comercianți, cărora li s-a asigurat posibilitatea comercializării de produse în alte puncte de desfacere, întrucât la data respectivă începuseră deja lucrările de modernizare a pieței.

În ceea ce privește situația persoanelor ce au achitat anticipat taxa de folosire a pieței pe luna august, societatea le va regla diferența de sume încasată odată cu reluarea activității în piața modernizată.

Mai menționăm că din verificările efectuate nu s-au constatat chitanțe ilegale, respectiv false nici în ceea ce privește autoritatea emitentă, și nici cu privire la persoanele deținătoare.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu răspunsul primit, aș vrea să fac totuși următoarele precizări:

Cei 127 de petenți care mi s-au adresat și ale căror semnături le-am anexat interpelării pentru veridicitate mi-au învederat faptul că s-au comis unele abuzuri incalificabile, cum ar fi: în aceeași zi în care li s-au perceput bani drept taxe pentru tarabele din piață, li s-au luat banii la ora 9,00 cu chitanță și la ora 11,00 au fost evacuați din piață; în al doilea rând, în Consiliul local s-a luat hotărârea de a li se oferi spațiu tot în zona centrală, nu spre a fi dirijați către o piață privată concurentă; în al treilea rând, piața privată care i-a primit a mărit imediat taxele și amenință că le va mări în continuare.

Ceea ce mi se spune că se iau măsuri pentru a îmbunătăți serviciile publice către populație este adevărat, dar aceste nesincronizări au dus la nemulțumiri care s-au finalizat cu această petiție semnată colectiv de 127 de cetățeni, și nu cred că este cazul să ne formalizăm în a considera că s-au aplicat cele mai bune măsuri din punct de vedere legal.

De asemenea, Piața Centrală este într-adevăr un punct de mare interes cetățenesc, în jurul ei gravitând și alte interese, cum ar fi proiectul de execuție, în care se spune că s-au cheltuit sume importante, și acum ar fi de dorit ca măcar să se finalizeze la termen pentru a reașeza lucrurile în normalitate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Dacă aveți de răspuns ceva, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Într-adevăr, acolo este o activitate care se derulează.

Activitatea a început pe 20 august, și comercianții erau foarte interesați.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Vă mulțumim foarte mult.

 
Nicolae Leonăchescu

Urmează răspunsul la interpelarea formulată de Nicolae Leonăchescu.

Răspunde tot domnul Alexandru Mircea, secretar de stat.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la modul în care Ministerul Administrației și Internelor a asigurat neutralitatea administrației din punct de vedere politic cu ocazia referendumului din 24 august 2003 referitor la reînființarea comunei Stroești, județul Argeș, am onoarea să vă comunic următoarele:

Potrivit prevederilor art.13 alin.1 din Legea nr.3 privind organizarea și desfășurarea referendumului, problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziuni administrative ale municipiilor pot fi supuse aprobării locuitorilor prin referendum local. Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin da sau nu asupra problemelor supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrativ-teritoriale.

În campania pentru referendum, partidele politice și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare prin mitinguri, adunări publice și prin mijloace de informare în masă. Aceste detalii prezintă cadrul general de manifestare a inițiativei privind organizarea referendumului local, care aparține exclusiv autorităților deliberative ale administrației publice locale.

Menționăm faptul că reînființarea comunei Stroești a constituit obiectul referendumurilor organizate în anul 2002 și în 2003. Acestea nu au putut fi declarate valabile deoarece la referendum nu au participat cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Lipsa unor elemente concrete din care să rezulte faptul că primarul comunei Mușătești și-a făcut propria propagandă mă pun în imposibilitatea de a oferi un răspuns punctual la acest aspect semnalat de dumneavoastră.

În ceea ce privește asigurarea neutralității administrației din punct de vedere politic, este de menționat faptul că atribuțiile Ministerului Administrației și Internelor, așa cum au fost stabilite prin acte normative, pun în valoare exclusiv calitatea acestuia de organ de specialitate al administrației publice centrale și nu îi conferă mijloace de acțiune în sfera politicului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu (de la prezidiu):

Vă rog să îmi permiteți să răspund și eu la răspunsul dumneavoastră.

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc și vă asigur de prețuirea mea pentru efortul de a răspunde la o problemă foarte delicată, și anume problema modului în care noi gestionăm activitatea primarilor, indiferent din ce partid provin, pentru că, în momentul în care au acces la putere într-o comună oarecare, ei ar trebui să gestioneze indiferent de interesele lor personale și indiferent de culoarea politică. Or, este clar că procesul scapă de sub control. Nu vreau să cred că se datorează faptului că ați preluat de curând administrația, dar de multă vreme se constată acest lucru.

Am fost în miezul problemelor în această chestiune - de reînființare a comunei Stroești, pe care oamenii o cer cu insistență. Străbat drumurile kilometri întregi și, acolo, la sediul primăriei, într-un sat de 432 de locuitori, fie nu găsesc pe nimeni, fie găsesc oameni care nu îi ascultă și nu îi ajută să rezolve problemele.

Alte nouă sate sunt în imposibilitate de a se exprima, și au cerut insistent să se refacă cele două comune - Mușătești și Stroești - în structurile lor de dinainte de 1968, pentru că actuala structură este formată din zece sate pe 22 de kilometri lungime, în zonă de dealuri, și oamenii sunt complet nemulțumiți.

Dincolo de ceea ce dorim noi să facem ca putere, constat cu stupoare că primarul Mircea Păuna are propriile lui interese și face practic ce vrea. Și-a pus în bătaie toată artileria lui de presiune și șantaj spre a bloca cele două referendumuri făcute în comuna Mușătești de astăzi.

De fiecare dată s-a întrunit numărul de voturi. Minimum de voturi necesare era de 750. La ultimul referendum s-au obținut 927 de voturi pentru, dar principala lui acțiune în această zonă a fost să le interzică oamenilor să vină și să se prezinte la urne, și vă dau două exemple: a acționat la o mânăstire și a interzis starețelor să participe la vot. De când primarul interzice cetățenilor să-și exprime libera opțiune? Vă pot da multe exemple concrete pe această temă.

Dintr-o discuție pe care am avut-o eu cu el, candid îmi răspundea cinic...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, mai sunt încă vreo 30 de colegi care doresc și ei să comenteze sau să asculte răspunsurile.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Imediat termin, domnule președinte.

..."Vom face comuna în 2004 că am eu niște interese". Or, nu se poate guverna în stilul acesta, și de aceea eu am pus problema neutralității administrației din punct de vedere politic. Vă mulțumesc. La această problemă nu am primit răspunsul.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Atitudinea primarului și comportamentul lui în calitate de primar pot fi sancționate prin vot.

Este greu de găsit o soluție. Dacă au fost două referendumuri și locuitorii nu s-au prezentat la ele, nu știu ce poate să facă în plus ministrul administrației și internelor legat de această chestiune.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Petru Andea

Următoarea întrebare este a domnului Petre Andea.

Tot dumneavoastră vă rog să răspundeți, domnule Alexandru Mircea, cu privire la soluționarea problemelor privind aspectul noii uniforme a polițiștilor.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Realizarea noilor modele de uniforme pentru polițiști constituie doar o parte din demersurile instituției noastre de reformare a Ministerului Administrației și Internelor, respectiv de transformare a polițiștilor în funcționari publici cu statut special.

La elaborarea uniformelor pentru polițiști au fost avute în vedere elemente de tradiție specifice poliției române interbelice care, îmbinate cu elemente moderne, asemănătoare celor utilizate de organele de poliție din state europene, Austria, Germania, Italia, Spania și Norvegia, să confere purtătorilor lor prestanță, autoritate și să asigure o funcționalitate adecvată diverselor misiuni pe care aceștia le desfășoară.

Urmare acestor analize, a fost stabilită ținuta completă pentru echiparea polițiștilor, conform modelelor pe care vi le voi prezenta în anexă. Deci odată cu corespondența, vă voi transmite fotografiile cu toate tipurile de modele. Este vorba de uniforma pentru serviciu, cu care într-o primă fază au fost dotate efectivele de poliție de ordine publică și rutieră, de uniforma pentru reprezentare, care se poartă în timpul serviciului, la birou sau în misiuni, care comportă legătură cu comunitatea, și de uniforma pentru ceremonie, care respectă modelul uniformei purtate de poliție înainte de război, aceasta purtându-se la ocazii sau ca ținută de protocol doar de anumite categorii de polițiști cu funcții de conducere.

Răspunsul este mai amplu, și îl voi transmite în scris, dacă sunteți de acord.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveți vreun comentariu, domnule deputat.

 
 

Domnul Petru Andea (din sală):

Nu.

 
Ioan Sonea

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la următoarea întrebare, pe care v-o adresează domnul Metin Cerchez. Este domnul deputat? Nu este.

Îi veți comunica răspunsul în scris.

Domnul Ioan Sonea este? Da.

Vă rog să îi răspundeți domnului deputat Ioan Sonea, cu privire la situația domnului consilier local Morariu Grațian din municipiul Bistrița.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Potrivit dispozițiilor art.91 alin.4 din Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnității publice, prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 sau, după caz, de 60 de zile, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale.

La trecerea termenului prevăzut de lege, constatându-se îndeplinirea condițiile de incompatibilitate pentru funcția de consilier local prevăzute de art.88 al secțiunii a IV-a, titlul IV din Legea nr.161, secretarul municipiului Bistrița a înaintat propunerea de emitere a ordinului prefectului prin care să se constate încetarea de drept a mandatului de ales local al domnului consilier Morariu Grațian.

În urma verificărilor documentației prezentate de secretarul municipiului Bistrița, s-a constatat că domnul Morariu Grațian a fost validat în funcția de consilier local în baza hotărârii Consiliului local nr.109 din 9.07.2003. În același timp, s-a constatat că, potrivit dispoziției președintelui Consiliului județean Bistrița Năsăud nr.78 din 4.07.2001, domnul Morariu Grațian era încadrat cu contract de muncă pe durată nedeterminată, contract încheiat la 2.07.2001 și înregistrat în Registrul numerelor matricole la poziția 180, având funcția de inspector de specialitate la Serviciul de administrare și exploatare drumuri județene din cadrul aparatului propriu al Consiliului județean.

Pe cale de consecință, s-a constatat existența stării de incompatibilitate, prevăzută de art.88 sus-citat, în sensul că domnul Morariu Grațian avea calitatea de ales local, dar și pe cea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al Consiliului județean Bistrița Năsăud, și a fost emis ordinul prefectului Bistrița Năsăud nr.148 prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de ales local.

Având în vedere că domnul Morariu Grațian, beneficiind de prevederile alin.5 al art.91 secțiunea a IV-a, titlul IV al Legii nr.161, a depus o plângere la Tribunalul Bistrița Năsăud prin care contestă ordinul emis de prefect, aflat în acest moment la al doilea termen de judecată, doresc să precizez că Ministerul Administrației și Internelor, potrivit competențelor stabilite prin lege, nu se poate substitui judecății instanței, și nici nu poate cenzura o viitoare hotărâre a acesteia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveți dreptul la un comentariu de două minute.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc.

Într-adevăr, sunt două aspecte care trebuie lămurite.

Pe de o parte este cel al faptului că acest consilier este angajat și că s-a tergiversat de către prefectură și de către instanță luarea unei hotărâri pentru ca noi să putem beneficia în continuare de un consilier în cadrul Consiliului municipal.

Iar a doua chestiune, care probabil trebuie lămurită și pe altă cale, este cea a art.88 din Legea nr.161/2003 care menționează că: "Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu: alin. c) calitatea de funcționar public sau angajat propriu al Consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al Consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv."

Iată că acest consilier nu este angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al Consiliului local, unde el era cel puțin până acum consilier. Dar interpretarea prefecturii este cea pe care ați văzut-o.

Așa se face că iată-ne la această dată fără un consilier, și noi cerem lămuriri - dacă acest alineat din lege a fost corect sau nu interpretat de către prefectură și ne deranjează și amânările pe care le întâmpinăm în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doriți să faceți o completare la răspuns.

Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Atât am de precizat: procesul este pe rol și amânările aparțin instanței de judecată. În cursul procesului nu poate interveni Executivul.

 
 

Domnul Ioan Sonea (din sală):

Dar și prefectura nu a depus la timp niște documente în acest sens.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, ați avut cuvântul și vi s-a dat răspunsul.

 
Márton Árpád Francisc

Pentru domnul deputat Marton Arpad, vă rog să îi răspundeți tot dumneavoastră, domnule Alexandru Mircea, la întrebarea cu privire la situația asociațiilor neînregistrate ca persoane juridice în județul Covasna.

 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Aș dori să dezvolt.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Credeam că doriți să comentați după aceea răspunsul pentru că am evocat eu tema întrebării.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

După cum știți, eu nu vin prea dea la acest microfon în această fază.

Am venit pentru o situație foarte gravă, și de aceea am solicitat să pot dezvolta interpelarea.

Prefectura județului Covasna, cu o înverșunare demnă de o cauză mai bună, împiedică crearea oricăror asociații cu personalitate juridică la care să fie parte și consiliile locale, chiar și atunci când scopul creării acestora reclamă tocmai înființarea unei astfel de asociații.

Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Ordonanței de urgență nr.73/2002 spun clar că beneficiarii finali sunt consiliile locale și/sau asocierile cu statut juridic între consiliile locale comunale, iar Ghidul solicitantului pentru licitația deschisă "2003 Samtit" programul de dezvoltare a infrastructurii în orașele mici și mijlocii, faza pilot că solicitanții pot fi asociații de consilii locale și consilii județene, incluzând cel puțin toate orașele eligibile din județ.

Având în vedere cele de mai sus, consiliile celor 5 orașe ale județului, respectiv consiliul județean au încercat să înregistreze o asociație cu scopul declarat de a participa, prin intermediul său, la acest program. Demersul lor a fost zădărnicit de prefect, care le-a sugerat să creeze o asociație fără personalitate juridică. Neavând altă soluție, consiliile s-au conformat, au creat o astfel de asociație care a depus proiectul. Citez răspunsul primit de la Agenția pentru dezvoltare regională "Centrum": "Principalul motiv de neeligibilitate a proiectului a fost faptul că asociația creată de către consiliul județean și consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridică. Deci județul a fost privat de o finanțare de circa 6 milioane de Euro.

În fața evidenței, prefectul susține că el a avut dreptate, pentru că așa spune legea și nu este dispus să deroge de la aplicarea acesteia pentru nici o sumă. Frumoasă intransigență! Se pot pune însă o suită de întrebări și se poate da, la ele, răspunsuri. Legile noastre în domeniu nu sunt compatibile cu cerințele europene? Dacă da, atunci trebuie să le schimbăm repede! Cei care decid în selectarea proiectelor care ar putea fi susținute din fonduri europene nu înțeleg cerințele acestora? Dacă da, atunci trebuie schimbate aceste persoane. Dacă prefectul și secretarul general al prefecturii nu aplică corect legile țării, trebuie să fie schimbați urgent. Ar mai putea exista și o a patra variantă, dar, despre ea, nici nu pot accepta că ar putea fi adevărată, și anume că nu s-ar dori ca județul Covasna să poată beneficia de finanțare din fondurile europene.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru, pentru a răspunde la această interpelare.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

După cum a precizat și domnul deputat în completarea la interpelare, un număr de 21 de consilii locale din totalul celor 39 existente în județul Covasna au hotărât înființarea unor asociații cu personalitate juridică, ce urmau să fie denumite microregiuni și care aveau ca scop promovarea intereselor regionale și elaborarea unor proiecte de dezvoltare regională. În acest sens, au fost create 5 asociații - microregiuni cu personalitate juridică, după cum urmează: asociația microregiunea Erdovidec, constituită din 6 consilii; asociația microregiunea Feldohar..., constituită din mai multe consilii locale; asociația microregiunea zona Criș ș.a.m.d., în total cinci.

Constatând aspecte de ilegalitate în crearea acestor asociații, prefectul județului Covasna a atacat în contencios cele 21 de hotărâri ale consiliilor locale. Trei dintre acestea au fost revocate chiar de emitenți, înainte de primul termen de judecată, iar restul au fost anulate de către Tribunalul Covasna ca fiind nelegale. Un număr de 8 consilii locale au promovat recurs împotriva sentințelor Tribunalului Covasna, însă toate aceste recursuri au fost respinse de către Curtea de apel Brașov, care a menținut hotărârile instanței de fond ca temeinice și legale.

Hotărârile de înființare a acestor asociațiuni microregiuni au fost considerate ilegale, astfel: temeiul de înființare trebuia să fie Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională și nicidecum Ordonanța cu nr.26/2000 privind asociațiile și fundațiile, așa cum a fost invocat de către consiliile locale. În acest sens, trebuie precizat că, potrivit dispozițiilor Legii nr.151/1998, regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică.

Având în vedere că instanțele de judecată s-au pronunțat cu privire la ilegalitatea hotărârilor consiliilor locale, Ministerul Administrației și Internelor nu poate adopta o atitudine contrară acestora.

În consecință, nu se poate vorbi de o aplicare incorectă a legii de către prefect sau secretarul general al Prefecturii Covasna, iar decizia comisiei de preselecție din cadrul Agenției pentru dezvoltare regională Centrum de respingerea proiectului asociațiilor microregiunilor nu poate fi folosită ca argument împotriva demersului acestora, atâta timp cât, în adresa agenției menționate, se precizează că proiectul a fost depus incomplet și, pe cale de consecință, ar fi fost respins chiar dacă personalitatea juridică a asociațiilor ar fi existat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Domnul Márton Árpad, aveți dreptul la un comentariu.

 
 

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Constat că răspunsul e pe lângă ceea ce am dorit eu, adică să primească județul Covasna, să aibă posibilitatea de a primi niște bani din aceste programe, din următorul motiv: în primul rând, citez încă o dată, "principalul motiv de neeligibilitate a proiectului a fost că asociația creată de către consiliul județean și consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridică", deci principalul motiv de neeligibilitate.

Cinci orașe și consiliul județean, printre altele Întorsura Buzăului, cu 99,99% populație românească; Covasna cu peste o treime populație românească, unde sunt mari probleme, chiar, la un moment dat, era în pericol însăși sănătatea din acest minunat loc, deci ele nu au cele 6 miliarde și nu vor putea avea. Mai mult, există norme metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență nr.73/2002 pentru a primi sume din programe SAPARD, prin care se spune clar: "sunt consiliile locale și/sau asocierile cu statut juridic între consiliile locale comunale". În județul Covasna așa ceva nu există, pentru că cică nu e legal. Atunci, în toată țara asta, nimeni nu va primi bani sau numai în județul Covasna nu va primi bani? Normele metodologice acestea care au fost date de Guvernul României, de ministerul dumneavoastră pe care-l reprezentați sunt ilegale? Schimbați-le, nu-i nici o problemă, dar noi vrem să primim, și noi, bani. De ce numai în județul Covasna nu se pot înființa asemenea asociații și în toate județele țării se pot înființa?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai aveți ceva de adăugat, domnule Mircea Alexandru?

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Eu am în față adresa Agenției pentru dezvoltare regională Centrum, adresată prefectului județului Covasna, în care spune următoarele: "Comitetul de preselecție a cerut, prin adresa nr. cutare documentele lipsă, solicitantul a răspuns, prin adresa înregistrată la ADR Centrum cu nr. cutare. Următoarele documente nu au fost trimise de solicitant: copie înregistrată legal după statut și contractele de asociere ale organizației solicitante și pentru fiecare partener, anexa S, sumarul în limba engleză, declarație în scris din partea Consiliului local Târgu Secuiesc, Consiliului local Covasna, Consiliului local Baraolt și altele că se angajează să crească tarifele în termeni reali, acolo unde este necesar pentru a se acoperi serviciul împrumutului, declarație în scris din partea Consiliului local Baraolt și Consiliului local Sfântu Gheorghe că se angajează să contacteze, la o dată ulterioară, același operator licențiat pentru serviciile de furnizare a apei și ceilalți membri ai asociației. Ca urmare, Comitetul de preselecție a considerat că proiectul nu este conform. Și este mai mult de adăugat aici.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
Petre Posea

Pentru domnul deputat Petre Posea, este domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, o să-i răspundă la interpelarea pe care o dezvoltă acum.

 

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am făcut o întrebare către domnul ministru al agriculturii, pădurilor, apelor și mediului, domnul ministru Ilie Sârbu.

Deși există suficientă legislație privind exploatarea și prelucrarea lemnului, încă mai întâlnim instalații de debitat, gatere, circulare, fierăstraie panglică și altele amplasate într-un număr însemnat de localități, care funcționează fără autorizații legale de lucru, neutilizând vreo tehnologie adecvată, mari consumatori de energie și material lemnos, în plus deversând, în apele râurilor și pădurilor, rumegușuri și produsele secundare.

În acest context, apelez la experiența și profesionalismul dumneavoastră cu rugămintea de a aplica drastic legea privind pârghiile de care dispuneți în vederea stopării imediate a ilegalităților comise și a tuturor fenomenelor periculoase ce pot afecta grav sănătatea noastră și a generațiilor viitoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Crăciunescu.

 
 

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea formulată de domnul deputat Petre Posea, vă comunicăm următoarele.

Problema pe care o ridicați s-a amplificat în special după anul 1990. În bună parte, aceasta s-a datorat vidului legislativ existent până la apariția Legii protecției mediului nr.137/1995 și a modificărilor ulterioare și a Legii apelor nr.107/1996.

În ultimii doi ani, sistemul legislativ s-a îmbogățit, s-au produs o serie de schimbări importante în structura instituțională. Astfel, recent a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul administrației publice centrale și a unor instituții publice. În conformitate cu prevederile acestei ordonanțe, Garda Națională de Mediu devine organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică, în subordinea Autorității Naționale de Control a Guvernului României și are la dispoziție pârghia principală de a lua măsuri ferme pentru aplicarea dispozițiilor legale în vigoare.

Din datele pe care le avem la dispoziție până la trecerea Gărzii Naționale de Mediu la Autoritatea Națională de Control, în urma inspecțiilor realizate la instalațiile de debitare și prelucrare a lemnului, s-au efectuat peste o mie de controale și s-au aplicat amenzi în valoare de peste 2,5 miliarde lei. Aceste acțiuni se derulează permanent, intrând, în prezent, în atribuțiunile Autorității Naționale de Control.

Vă asigurăm că, în domeniul autorizării, se aplică ferm dispozițiile legale aliniate la standardele europene. Aspectele prezentate de dumneavoastră, domnule deputat, au făcut obiectul anchetei dispuse de Guvernul României, care s-a desfășurat în anul 2001, cu participarea reprezentanților tuturor autorităților implicate. Documentul de sinteză întocmit după definitivarea anchetei menționa faptul că instalațiile de debitat lemn care funcționau la acea dată sunt neperformante, puternic energofage, cu randamente scăzute. De asemenea, controalele efectuate în timpul acelei anchete au constatat faptul că în special pe albiile din zona montană ale rețelei hidrografice sunt depozitate masive cantități de rumeguș rezultat în urma debitării lemnului. Ca urmare a celor constatate, s-au intensificat controalele și măsurile luate de către organele competente de protecție a mediului.

În ceea ce privește funcționarea ilegală a instalațiilor de debitat lemn, controalele acestora se realizează, în acest moment, de către Autoritatea Națională de Control, și nu de către structura aflată în subordinea Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului. Pentru asigurarea unei prelucrări superioare a lemnului prin folosirea de instalații de debitat performante cu randamente ridicate, la elaborarea Ordonanței de urgență nr.78/2002, fostul Minister al Agriculturii și Pădurilor a introdus, în proiectul acesteia, prevederea ca aceste instalații să fie autorizate din punct de vedere tehnic de către o comisie formată din specialiști din domeniu. La aprobarea, prin Legea nr.654, această prevedere a fost eliminată, pentru că prevederile din statele europene nu prevăd să fie autorizate acestea. Aceste gatere se autorizează prin punctele de lucru, prin Registrul Comerțului, dar, în schimb, Autoritatea Publică Centrală, prin Autoritatea Națională de Control, poate să efectueze controale privind legalitatea de funcționare a acestor gatere. Și cred că, în ultima perioadă, s-au luat măsuri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Posea.

 
 

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am fost foarte atent la răspunsul dat de domnul secretar Crăciunescu, mă satisface ca deputat și specialist, dar aș veni cu rugămintea expresă la dânsul, având în vedere că problema este foarte importantă, națională, să nu o tratăm așa cum a fost tratată până în anul 2000 și trebuie să fim foarte atenți, pentru că am vrea cu toții ca, și în următorii ani, și copiii noștri să beneficieze, să profite de materialul lemnos în condiții normale.

Vă mulțumesc.

 
Ioan Sonea

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnul Adam Crăciunescu va răspunde la o întrebare a domnului deputat Ioan Sonea cu privire la situația de la Ocolul Silvic Prundul Bârgăului.

 

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea domnului deputat Ioan Sonea, vă comunicăm următoarele.

Referitor la administrația suprafeței de pădure deținută de Primăria Josenii Bârgăului, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr.1/2000 cu modificările ulterioare, facem următoarele precizări. În conformitate cu prevederile Legii nr.1, cu modificările ulterioare, precum și prevederile Ordonanței nr.96/1998, cu modificările ulterioare, primăriile își pot administra suprafețe de pădure numai prin structuri specializate proprii sau ale Regiei Naționale a Pădurilor, prin contract de administrare.

Întrucât la data preluării suprafeței de pădure de 3.854 ha Primăria Josenii Bârgăului nu-și organizează o structură proprie de administrare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, va trebui să încheie contract pentru administrarea acestei suprafețe cu Direcția Silvică Bistrița, care asigura efectiv administrarea prin Ocolul Silvic Prundul Bârgăului. Contractul a fost convenit de către cele două părți, respectiv consiliul local al comunei Josenii Bârgăului și Direcția Silvică Bistrița și a fost autentificat la notarul public cu încheierea de autentificare nr.2396/18.08.2000. Prin acest contract, Direcției Silvice Bistrița, în calitate de administrator, i s-a dat mandatul de a reprezenta proprietarul, respectiv consiliul local Josenii Bârgăului.

În situația în care au apărut neînțelegeri în derularea contractului, care este lege între părți, singura autoritate care se poate implica, la solicitarea uneia sau ambelor părți, este instanța de judecată. Ca atare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului nu are competența legală pentru soluționarea acestor neînțelegeri care au apărut în colaborarea dintre cele două părți ca urmare a cadrului creat prin contract.

În ceea ce privește afirmația făcută în interpelare că, la data când a fost depusă aceasta, respectiv din 23.09.2003, Ocolul silvic privat din Prundul Bârgăului nu este autorizat, facem cuvenita precizare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului a autorizat funcționarea Ocolului silvic Josenii Bârgăului cu autorizația nr.39/12.03.2003. Acest ocol administrează pădurile consiliului local Josenii Bârgăului.

Pot să-l informez pe domnul deputat că, la ora actuală, a fost reautorizat și actualul șef de ocol, Tagăl și, din câte cunosc, Ocolul silvic privat Prundul Bârgăului funcționează în bune condiții la ora actuală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveți două minute, dacă doriți să faceți un comentariu.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc și mulțumesc și domnului ministru secretar de stat.

Consider că răspunsul este în domeniu, dar, totuși, ne surprinde faptul că acest consiliu al comunei Josenii Bârgăului este pus în situația să plătească pentru lucruri pe care nu le-a făcut. Din moment ce Direcția silvică județeană a gestionat și a comandat, era normal să nu mai solicite acestei comune, acestui consiliu plăți, pentru că iată că această Direcție silvică a beneficiat de exploatarea forestieră fără să facă investițiile cu care se spune că a venit în acest domeniu și, în același timp, iată că, la această dată, Consiliul local Josenii Bârgăului nu mai are nici pădure, mai are și datorii, pe deasupra.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
Iulian Mincu

Pentru domnul deputat Iulian Mincu, domnul secretar de stat George Pavelescu va răspunde cu privire la măsurile preconizate de Ministerul Sănătății pentru ameliorarea stării de sănătate a populației.

 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Stimate domnule președinte,

Stimați doamne și domni deputați,

Referitor la interpelarea înregistrată la Cameră, adresată de domnul deputat Iulian Mincu, prin care se solicită ca Ministerul Sănătății să prezinte principalele măsuri, strategii pe termen scurt și lung care să conducă la ameliorarea stării de sănătate a populației aflată în continuă deteriorare în România, vă comunicăm următoarele.

Analiza principalilor indicatori demografici și de sănătate publică relevă următoarele aspecte: scăderea numărului populației care, în 2001, era cu 3,5% mai mic decât în 1990; o îmbătrânire a populației, astfel că proporția tinerilor de 15 ani a scăzut de la 23,6% în 1990 la 17,8% în 2001, simultan cu creșterea populației de peste 65 de ani de la 10,4 la 13,6%. Aceste cifre sau stări generale le regăsim ca și tendință și celelalte state din Europa centrală și de est și chiar mai accentuate în statele din Europa de vest. Se mai explică printr-o dinamică scăzută a procesului de întinerire, datorită sporului natural redus, concomitent cu o îmbătrânire a populației mai accentuată decât media pentru țări central și est-europene. O distribuție preponderent rurală a populației vârstnice, ceea ce influențează accesibilitatea acesteia la serviciile medicale primare.

În contextul demografic descris anterior, starea de sănătate a populației fiind rezultanta unei acțiuni complexe a factorilor economici, sociali, de mediu și a calității serviciilor de sănătate, poate fi rezumată prin evoluția următorilor indicatori: speranța de viață la naștere, indicator sintetic al stării de sănătate, după un declin în perioada 1992 - 1995, a crescut din nou, atingând 71 ani pentru perioada 1991 - 2002. Tabloul mortalității devine dominat de bolile cardiovasculare înregistrate, ca și cauze de deces, reprezentând 61,33% din totalul deceselor, tumorile 16,46, iar bolile aparatului digestiv și respirator și accidentale contribuind cu un procent de 6% fiecare. Cu un model diferit de cel al țărilor central și est-europene, bolile cardiovasculare, 54% din totalul deceselor, și al țărilor din Uniunea Europeană, bolile cardiovasculare 39%, urmare, apreciază specialiștii, și a unei supradiagnosticări în zona bolilor cardiovasculare, ca și cauze de deces.

Incidentele crescute, comparativ cu alte state europene înregistrate pentru bolile digestive, tuberculoza, sunt explicabile prin puternica dependență a acestora de factorii de mediu și sociali. De altfel, cum prea bine se cunoaște, și cred că domnul academician este de acord, Ministerul Sănătății, ca și activitate preventivă de tratament, curativă ș.a.m.d., nu poate asigura mai mult de 14 - 15% din starea generală de sănătate a populației, celelalte procente fiind acoperite de factorii de mediu, economici, sociali, educaționali, de trai, care au influență, fiecare, în acest fenomen al vieții.

Luând cunoștință de această situație, existând numeroase statistici, ca și preocuparea Guvernului, s-a elaborat Programul național de prevenire și control al bolilor netransmisibile, având în vedere următoarele priorități: prevenirea deceselor premature prin bolile cardiovasculare la populația de vârstă activă; prelungirea duratei de viață prin depistarea precoce a tumorilor maligne; reducerea recurenților în accidentele ischemice tranzitorii cerebrale în vederea prelungirii perioadei de supraviețuire după stabilirea diagnosticului; stabilirea diagnosticului precoce și monitorizarea bolnavilor cu diabet, prevenirea și controlul bolilor netransmisibile care pot reprezenta cauze de creștere a morbidității și mortalității în rândul populației active. De altfel, așa cum cunoaște și domnul academician, Ministerul Sănătății desfășoară, în prezent, 7 programe naționale în care sunt cuprinse 7 categorii dintre aceste boli, pentru care se plătește anual 5.220 de miliarde de lei.

Obiective pe termen scurt: elaborarea strategiei și a planului de acțiune pentru asistența de sănătate publică (avem în vedere elaborarea unei noi legi privind sănătatea publică); cunoașterea prevalenței hipertensiunii arteriale în rândul populației, prin studii descriptive și campanii de informare, educare privind obiceiurile alimentare, consumul de alcool, fumatul, sedentarismul și altele; diagnosticarea, într-un număr mai mare, a cazurilor de tumori maligne aflate în stare incipientă; reactualizarea Registrului național de cancer; reducerea cu 10% a mortalității prin accident vascular cerebral și cu 30% a recurenților la bolnavii cu accident ischemic tranzitor cerebral; introducerea, la nivel național, a vaccinării antirubeolice la fetele în vârstă de 13-14 ani, cu scopul de a atinge ținta de reducere a sindromului rubeolic congenital; extinderea vaccinării antigripale și la alte boli considerate de risc crescut, în funcție de evoluția la nivel mondial a acesteia; administrarea vaccinurilor în condiții de siguranță maximă, prin achiziționarea și utilizarea la nivel național, conform cerințelor OMS, a seringilor autodistructibile; asigurarea, prin vaccinare, a controlului focarelor de hepatită virală tip A, dizenterie, febră tifoidă, varicelă; activități de evaluare a principalilor factori de risc implicați în etiologia bolilor cardiovasculare dominate de modelul actual al morbidității, în colaborare cu cadrul programelor OMS; constituirea unui sistem de monitorizare și raportare privind factorii de risc din mediu și efectele acestora asupra sănătății care acoperă următoarele domenii: calitatea apei, aerului, a alimentului, expunerea profesională, factorii demografici; implementarea acțiunilor specifice în strategia privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri.

Obiective pe termen mediu și lung vizează sporirea atenției acordate medicinii preventive pentru combaterea și prevenția bolilor cardiovasculare, prevenind și controlând patologia oncologică, profilaxia în patologia psihiatrică și psihosocială, prevenirea și controlul în patologia nefrologică și dializă; prevenirea și controlul hemofiliei și a talasemiei, prevenirea și controlul în patologia endocrină, în ortopedie și traumatologie; reabilitarea serviciilor de urgență prespitalicească, dezvoltarea activității de recuperare medicală; creșterea ponderii activității de promovare a sănătății și educației pentru sănătate prin implicarea școlii și a societății civile în activitățile de formare a unor comportamente sănătoase; implementarea sistemului informațional privind sănătatea în relație cu mediul, ca instrument de fundamentare a deciziilor din domeniu; introducerea, la nivel național, de noi vaccinuri, ca de exemplu vaccinul combinat antirujeolic, antirubeolic, antieulian, vaccinul împotriva infecției determinată de tip B; coordonarea și managementul programului național de sănătate privind sănătatea copilului și a familiei.

Obiective pe termen scurt: reducerea numărului de sarcini nedorite și a avorturilor la cerere, prin creșterea accesului la serviciile de sănătate a reproducerii; îmbunătățirea calității și eficienței asistenței prenatale; profilaxia anemiei feriprive la gravide și copii; profilaxia patologiei și reproducerii umane; reabilitarea asistenței neonatale; prevenirea patologiei neuropsihiatrice la copii; profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri; profilaxia distrofiei la copilul de la zero la un an; profilaxia rahitismului carențial la copilul de la zero la trei ani; supravegherea stării de sănătate în colectivitățile de copii; reforma sistemului de îngrijire comunitară și tratamentul în afecțiuni cronice ale copilului și femeii.

De altfel, în prezent, se desfășoară un program pilot pe două județe, Harghita și Covasna, și trei județe din Moldova, în ceea ce privește asistența neonatală, pe un credit elvețian în valoare de 6 milioane de franci elvețieni. Totodată, se desfășoară două programe de combatere a tuberculozei și a infecției cu HIV - SIDA, pe baza unei alocări de la fondul global în valoare de 38,7 milioane de dolari, pe termen de doi ani. Unitatea pentru implementarea programului a fost numită și a fost numită și a început derularea acestuia.

Obiective pe termen mediu și lung, dezvoltarea activității de planificare familială, opțiuni reproductive, asigurarea maternității fără risc, promovarea sănătății copilului, unele măsuri pentru protecția mamei și a copilului, dezvoltarea asistenței medico-sociale la nivelul comunității. Avem în vedere pentru anul 2004, prin elaborarea contractului-cadru și determinând evaluarea nevoilor reale de îngrijiri, echilibrarea financiară a sistemului serviciului de sănătate, armonizarea legislativă, asigurarea asistenței cu medicamente pentru tratamentul în ambulatoriu, asigurarea funcționării unităților de asistență medicală nou înființate, care să degreveze, să elimine suprapresiunea care se creează asupra serviciilor spitalicești, și dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimate coleg, v-aș ruga să încercați pentru viitor să fiți mai sintetic, este adevărat că domnul ministru Mincu v-a cerut un adevărat raport, dar să încercați pe viitor să dați răspunsuri mai scurte.

 
 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mulțumesc domnului secretar de stat pentru raportul pe care de fapt l-a prezentat aici, dar întrebarea mea era foarte clară. Ce consideră Ministerul Sănătății că este prioritar pentru ieșirea din situația catastrofală în care ne aflăm? Am pornit de la un raport al Organizației Mondiale a Sănătății care spune așa: situația catastrofală a demografiei din România. Și vreau să vă spun că sporul natural în 2002 este de minus 2,7 la mie, față de 2001, când era de minus 1,8 la mie, și am pornit de la a doua cauză. Natalitatea cea mai mică din istoria noastră a fost de 9,7 la mie și mortalitatea cea mai mare din istoria noastră prin boli cardiovasculare de 30 la mie. De ce? Aceasta era problema.

Într-adevăr, sunt o serie de măsuri, și nu Ministerul Sănătății actual este de vină. Vreau să vă spun însă că, așa după cum a spus Clemanceau, "Sănătatea este o problemă politică" și aș vrea să continui cu ceea ce a spus Victor Hugo: "Dacă omori un om este o crimă; când omori un popor este o întâmplare, și cu cât crima este mai mare, cu atât este uitată mai ușor".

Ce vreau să spun este următorul fapt, că ne trebuiesc două lucruri, domnule ministru, pentru a remedia această situație. 1 - este nivelul de trai care trebuie îmbunătățit; nu uitați că 80% din populație se găsește la un nivel de sărăcie aproape, și în al doilea rând este asistența medicală care este ineficientă. Vă dau un exemplu: 2,2 milioane este populația montană din România - și acesta este raportul Forumului montan care s-a ținut în urmă cu un an - deci, peste 2 milioane de oameni din populația montană sunt lipsiți de asistența medicală, de o asistență medicală corectă. Aș vrea să vă mai spun, în același timp, că am pornit greșit pe reducerea numărului de paturi de spital ca să ne apropiem de ceea ce a făcut Occidentul. Or, nu uitați că Occidentul are o situație pe care noi nu o avem, Occidentul are cea mai bună asistență medicală a medicului de familie, este cea mai bună asistență ambulatorie, pe care noi nu o avem, și deci nu este nevoie de numărul de paturi mare de spital, dar desființarea a peste 20.000 de paturi de spital pune situația asistenței medicale într-o lumină destul de gravă. Acestea sunt problemele care cred și văd, după cum v-ați prezentat, că le urmăriți, dar atâta timp cât posibilitățile financiare sunt sub nivelul la care trebuie să existe, noi nu vom putea înainta, și vă dau un exemplu, un exemplu care nu îmi aparține mie.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu facem o dezbatere generală pe problematica sănătății.

 
 

Domnul Iulian Mincu:

De exemplu: pentru a ajunge Uniunea Europeană din urmă în ceea ce privește sănătatea la 75% din sănătate, ne trebuie un p.i.b. de 7,3% în următorii 20 de ani, iar pentru a duce la sută la sută din sănătate egală cu Uniunea Europeană, ne-ar trebui 8,5% din p.i.b. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban

Pentru domnul deputat Dan Brudașcu, Ministerul Economiei și Comerțului solicită amânarea prezentării orale a răspunsului cu privire la situația unor familii din Fizeșul Gherlei și, de asemenea, pentru domnul Aurel Daraban solicită amânarea, același minister, cu privire la situația de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Domnul deputat Ioan Miclea este? Nu este.

Pentru domnul Ștefan Baban, doamna ministru Maria Manolescu vă rog să răspundeți cu privire la problema împrumuturilor.

 

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Ștefan Baban și prezentată în ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 2003, Ministerul Finanțelor comunică următoarele: România este o țară cu un nivel moderat de îndatorare publică externă, respectiv de 19,9% din produsul intern brut, creșterea an de an a datoriei publice externe realizându-se în limita unui plafon anual de îndatorare publică externă, care este aprobat de către Parlamentul României. Pentru anul 2003 a fost aprobat un plafon de îndatorare publică externă în sumă de 3,4 miliarde de dolari, iar gradul de acoperire cu credite externe a acestui plafon este de 62,4%.

Pentru contractarea de credite externe cu încadrarea în plafonul stabilit au fost agreate criterii de performanță cu Fondul Monetar Internațional prin Memorandumul tehnic de înțelegere pentru aranjamentul stand-by, aprobat prin lege, care sunt monitorizate lunar de către acest organism.

În cadrul plafonului de îndatorare publică externă, în primul rând, se contractează credite direct de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, care se subîmprumută beneficiarilor finali, sau se contractează credite de către autorități publice sau agenți economici și se garantează de către stat, această categorie de credite reprezentând 73,4% din totalul datoriei publice externe. Destinația acestor credite este stabilită prin Acordul de împrumut sau Contractul de finanțare și nu poate fi schimbată, întrucât este strict monitorizată de creditor. Nerespectarea destinației conduce la anularea creditului.

De asemenea, în limita plafonului de îndatorare publică externă se lansează și emisiuni de obligațiuni pentru finanțarea deficitului bugetar, și care reprezintă restul de 26,6 procente din totalul datoriei publice externe. Este important să menționăm că în țările Uniunii Europene, emisiunile de titlu de stat reprezintă modalitatea de finanțare a cheltuielilor publice. În acest context, în anul 2000, România, prin Ministerul Finanțelor Publice, a revenit pe piețele externe de capital, lansând noi emisiuni de obligațiuni pe termen mediu, după emisiunea lansată în 1997 pe 5 ani, în valoare de 600 milioane de mărci.

După succesul înregistrat în 2002, când pentru finanțarea deficitului bugetar Ministerul Finanțelor Publice a lansat o emisiune de 700 milioane euro, pentru prima dată cu scadență de la 10 ani, în iunie 2003 s-a lansat o nouă emisiune de 700 milioane euro, cu scadență de 7 ani și o rată a dobânzii de 5,75 procente, semnificativ mai redusă decât pentru precedentele emisiuni, datorită îmbunătății indicatorilor macro-economici și reformelor structurale puse în practică de către Guvern.

Serviciul datoriei publice externe estimat pentru anul 2003 este în valoare de 2096,9 milioane de dolari SUA și reprezintă circa 12% din exporturile de bunuri și servicii, iar în perioada 2004-2007, serviciul datoriei publice externe va scădea de la 2 la 1,5 miliarde de dolari SUA.

În prezent, pentru evitarea unor vârfuri ale serviciului datoriei publice externe se corelează scadența emisiunilor ce urmează a se lansa cu serviciul datoriei deja contractate. Totodată, trebuie avut în vedere că rezervele internaționale brute la 31 iulie 2003 au fost în valoare de 7123 de milioane de dolari SUA.

Un răspuns în scris, mai complet decât cel prezentat de mine aici, a fost transmis și domnului deputat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles. Domnul deputat dorește să formuleze un comentariu. Vă ascultăm.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Am primit răspunsul scris. Îi mulțumesc doamnei ministru. Ce vroiam să atrag atenția este totuși să fie monitorizată mai atent folosirea acestor împrumuturi, pentru că orice împrumut trebuie să aibă și o eficiență economică, ceea ce nu prea se simte, dacă este să o judecăm pe aia dreaptă. Mă așteptam ca legat de monitorizarea acestor împrumuturi externe, doamna ministru, dar probabil că data viitoare, într-o viitoare întâlnire, să-mi spună mai exact ce se întâmplă cu acești bani. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Costache Mircea Domnul Mircea Costache este? Tot doamna ministru Maria Manolescu va răspunde la o întrebare cu privire la reeșalonarea datoriilor unor firme private la bugetul statului.
 

Doamna Maria Manolescu:

Interpelarea formulată de domnul deputat Mircea Costache se referă la problematica încasării de venituri la bugetul statului și înlesnirile la plată pe care Ministerul Finanțelor le acordă diverșilor datornici la bugetul de stat, în condițiile în care, ne spune dumnealui, nu beneficiază de același tratament de eșalonare la plată sau de înlesnire la plată cetățenii care, din lipsa mijloacelor financiare, acumulează datorii la întreținere.

La astfel de interpelări pe care alți domni deputați le-au prezentat în perioadele anterioare Ministerului Finanțelor, noi am arătat că începând cu anul 2002, în materie de înlesniri la plată, a fost promovată o ordonanță de guvern, și care a fost la rândul ei adoptată de către Parlament, prin care se asigură un sistem de înlesniri la plată transparent, pe bază de criterii la care au acces agenții economici, indiferent de forma de proprietate sau de mărimea acestora, astfel încât este pur și simplu imposibilă intervenția omului în ceea ce privește decizia de a se acorda sau nu o înlesnire la plată. Dreptul la o înlesnire la plată pentru un datornic la buget este o măsură care vizează colectarea creanțelor bugetare, iar o parte din unitățile la care se face referire, mari datornici, așa cum este RAFO sau PETROMIDIA sau alte unități similare, chiar dacă la o anumită perioadă de timp au beneficiat, pe bază de acte normative, de anumite înlesniri la plată, ca urmare a faptului că acele convenții pe care le-au semnat cu Ministerul Finanțelor nu au fost respectate, acele convenții au rămas fără obiect, la această dată, datoriile respective fiind repuse în sarcina societăților respective și, așa cum dumneavoastră ați văzut, ele se găsesc afișate pe site-ul Ministerului Finanțelor ca fiind datorii ale agenților economici respectiv.

Efectiv această ordonanță, la această dată, se află în procedură de monitorizare împreună cu Uniunea Europeană, pentru a se vedea dacă este afectat în vreun fel acquis-ul comunitar în materie de ajutor de stat, dar toate evaluările de până acum au arătat că se încadrează în elementele de totală transparență ale acestui sistem de înlesniri, iar în ceea ce privește datoriile cetățenilor către asociațiile de locatari, aceasta este o problemă care nu intră în sfera Ministerului Finanțelor Publice.

Am prezentat domnului deputat un răspuns punctual la problemele pe care dumnealui ni le-a formulat. Vă mulțumesc. Dacă mai sunt întrebări, cu toată plăcerea.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat Costache, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte. În răspunsul primit, doamna ministru mi-a învederat câteva lucruri care ar trebui, în mod normal, să ne îngrijoreze. Se recunoaște în scris că există disfuncționalități majore ale economiei românești, dar pe care dânsa sau cei care au redactat răspunsul le consideră inerente, adică inevitabile. Dacă acesta este punctul de vedere al unui membru al Guvernului, lucrurile sunt de-a dreptul de luat în seamă și stârnesc legitime semne de întrebare.

De asemenea, în legătură cu recuperarea arieratelor, perioada de exercițiu privind reeșalonările, amnistierile, scutirile chiar de la plată ar trebui să se finalizeze cu o formulă care să ne arate o stăpânire a fenomenului sau un management corespunzător, pentru că se perpetuează lucrurile de foarte multă vreme și a constata că nu există ieșire sau că, în sfârșit, avem cadrul legal, existând Ordonanța nr. 40 din 2002 pentru recuperarea arieratelor, cu asta am rezolvat problema.

Problema nu este deloc rezolvată, pentru că o ordonanță - nr.40 - nu vrea să ne spună nouă că zecile de mii de societăți comerciale care nu-și plătesc datoriile către bugetul statului sunt exonerate pe o cale sau alta, încadrându-le la acele cu perspective și la reeșalonări sau de-a dreptul la scutiri, în mod repetat chiar, fără să se urmărească îmbunătățirea managementului sau alte modalități de ieșire din acest blocaj fără șansă de eliminare, mă gândesc la standardul de viață pe care îl au cei care nu plătesc zeci de mii de miliarde la bugetul statului român, la condițiile, la confortul lor, la sumele pe care le cheltuiesc cu familia, puși față în față cu alți cetățeni ai României pe care nu știu cine i-a adus în situația de a nu-și mai putea plăti datoriile la întreținere și pentru câteva milioane de lei datorie sunt evacuați, scoși în stradă, iar apartamentele le sunt vândute la licitații trucate și acelea și rămân oamenii pe drumuri. Sunt și ei cetățenii țării, ca și cetățenii din fruntea societăților comerciale care beneficiază în mod repetat de sume enorme, de scutire de datorii la bugetul statului. Și eu am mai pus o întrebare acolo: scutirile astea se fac gratis? Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Un comentariu la comentariul dumneavoastră, al doamnei ministru Manolescu.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

În primul rând aș vrea să clarific faptul că nu este vorba de scutiri, este vorba de înlesniri de natura reeșalonărilor.

Deci, una dintre modalitățile de plată este plata efectivă, înlesnirea la plată constând într-o eșalonare sau executarea silită. Noi practicăm toate formele de colectare a creanțelor, deci, fie pe calea plății voluntare, fie pe calea acestor înlesniri care se dau în mod transparent, fie pe calea executărilor silite, care sunt destul de mari, comparativ cu anii anteriori.

În ceea ce privește însă neplata de către persoanele fizice a datoriilor la întreținere, în final, se concretizează tot într-o datorie a RADET-ului sau a celorlalți furnizori de utilități față de bugetul statului, pentru că în condițiile în care acele unități, acele persoane fizice sau juridice nu-și plătesc datoriile este, cu siguranță, de înțeles că nici Electrica sau Termoelectrica sau Radet-ul nu-și plătește la rândul ei datoriile către buget. Deci, acele disfuncționalități despre care vorbim noi sunt acestea, sunt acele legături, acel cerc vicios pe care-l naște o problemă sau alta. (Domnul deputat Costache Mircea dorește să revină la microfon.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

După Regulament am încheiat chestiunea aceasta!

 
 

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dânșii i-ați dat voie să revină!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dar scrie în Regulament. Dumneavoastră puteți face un comentariu și ministrul poate să vă răspundă.

 
 

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Ar trebui să dezvolt subiectul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Costache...

 
 

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dacă vreți să nu ne grăbim, prima dată trebuia să-mi dați voie să dezvolt subiectul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să vă uitați în sală pe dreapta, unde stau colegii dumneavoastră de la PRM, care sunt 8 și care așteaptă și ei accesul la microfon.

 
 

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Dați-le voie să mă înjure și pe mine, nu numai pe dumneavoastră.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, dar nu-mi dă mie voie Regulamentul să vă dau voie să înjurați.

 
 

Domnul Costache Mircea (din bancă):

O să-i spun fără microfon, așa, doamnei Manolescu, că nu există numai reeșalonări, ci și scutiri, și au fost nenumărate ordonanțe de urgență prin care au fost date scutiri de zeci de mii de miliarde de "management performant", și la Petromidia și la cele pe care le știți și ar trebui cineva din Guvernul ăsta să se gândească și la alți cetățeni, care sunt tot ai acestei țări. Uite că nu am nevoie de microfon.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sergiu Sechelariu urmează, cu o serie de 6 răspunsuri, primul îl vizează pe domnul Dan Coriolan Simedru. Este? Nu este. Atunci, îi trimiteți în scris, domnule ministru, răspunsul. Urmează domnul Costache Mircea, cu o interpelare care se referă la oportunitatea reclamei din presa scrisă la transportul CFR Marfă.

Domnule ministru, ca să evităm incidente cu totul nedorite în raport cu hotărârea domnului deputat, vă rog să-i permiteți întâi să dezvolte interpelarea și să vă uitați în Regulament, durata dezvoltării este de 3 minute.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Trei minute îmi sunt suficiente, domnule președinte, și vă mulțumesc.

Am observat, ca orice cititor de presă centrală, că în cotidienele "Adevărul", "Ziua" și în altele apar cu insistență, uneori pe jumătate de pagină, alteori pe spații mai mici, reclame la CFR Marfă S.A., și m-am întrebat, în calitate de cetățean român și de reprezentant al multor altor cetățeni români, ce rațiune poate să aibă o asemenea insistentă, asiduă reclamă la o societate de stat care poate să aibă clientela ei fără să citească lumea "Adevărul", "Ziua" și celelalte cotidiene, și am mai observat o chestiune care o să vă placă și dumneavoastră, domnule președinte, pentru că, din câte vă cunosc eu, aveți umor. Reclama constă în reproducerea unui celebru tablou al pictorului Nicolae Grigorescu - "Car cu boi". Acuma, simbolistica este simplă. Carul trebuie să reprezinte cumva, să sugereze vagonul de marfă de la CFR S.A., iar boii, domnule președinte, nu cred că puteți spune că ar putea fi alții decât contribuabilii care asistă pasiv cum se cheltuiesc bani ai asemenea societăți cu capital de stat deocamdată, pentru reclamă care, de fapt, cred și sunt convins că ascunde cu totul, și cu totul, și cu totul altceva decât reclamă și publicitate serioasă pe o piață concurențială. Mulțumesc. Cred că am fost mai scurt decât credeați dumneavoastră.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Sechelariu.

Vă rog, stimați colegi, când vă vine rândul, aveți posibilitatea să vă manifestați la microfon.

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu (secretar de stat, Ministerul Transportului, Construcțiilor și Turismului.):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Societatea Națională de Transport Feroviar de marfă, CFR Marfă S.A., este o societate comercială care funcționează pe principiile economiei de piață, cu buget propriu de venituri și cheltuieli, fără subvenții din banii publici, și care prin strategia de marketing aplicată urmărește îmbunătățirea imaginii societății în rândul marelui public.

În prezent, în domeniul transportului de marfă, concurența nu este numai acerbă, ci și pe cale să se intensifice cu fiecare an care trece. Numai în ultimul an au apărut peste 10 operatori feroviari privați. Astfel, deși în prezent compania este liderul pieții transportului de marfă, cu o cotă de 43,5% din parcursul mărfurilor prezentate la transport în trafic intern, CFR Marfă a înțeles că trebuie să acționeze pe trei fronturi: să cunoască piața, să ofere servicii de calitate și să comunice cu clienții săi. Astfel, desfășurându-se activitatea în condițiile unui mediu dinamic, ale sporirii și diversificării neîntrerupte a ofertei de transport de marfă, ale creșterii schimburilor economice, CFR Marfă, ca orice companie modernă, a folosit publicitatea atât ca instrument strategic, cât și ca mijloc tactic. Pentru a-și păstra și a-și mări cota de piață, atât în fața operatorilor feroviari privați, cât și în fața transportatorilor rutieri, CFR Marfă trebuie să promoveze o politică publicitară agresivă, astfel încât să fie permanent în atenția publicului.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule ministru, că nu vă ascultă, și pe urmă o să spună că nu este mulțumit de răspuns.

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Îl aștept pe domnul deputat să vedem când comentează dumnealui și am să-l ascult și eu așa cum mă ascultă și dumnealui.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Continuați, vă rog!

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

De asemenea, în ultima perioadă sunt în proces de privatizare 5 filiale CFR Marfă prin Bursa Română de Mărfuri pe bază de licitație, ceea ce a impus o campanie publicitară puternică. Toate informațiile pe care CFR Marfă le comunică clienților săi prin mesajele publicitare sunt însă rezultatul unei strategii de marketing coerente și susținute.

Eforturile de modernizare și întinerire a parcului de vagoane și locomotive, de dezvoltare și promovare a unor servicii de protecție a mediului înconjurător sunt o dovadă clară. Toate acestea au drept scop ridicarea companiei la standarde europene pentru a face față competiției naționale și internaționale. Rezultatul imaginii CFR Marfă, ca urmare a realizărilor obținute de la înființare și până în prezent, este concretizat în: acordarea de către firmele de rating "Standard & Poor's" și "Moody's" a indicelui de evaluare B2 pozitiv, lansarea unei emisiuni de 120 de milioane de eurobonduri fără garanții guvernamentale, încheierea contractului cu firmele Interconteiner Austria și Expres România pentru circulația trenului Rola, acordarea de către Bursa Română de Mărfuri a premiului I, pentru firma cu cele mai mari tranzacții bursiere de la înființare până în prezent. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Costache.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Eu nu știu dacă domnul ministru are copiii, ca să-i fi testat întâi, dacă îi putea convinge în legătură cu argumentația pe care ne-a prezentat-o drept a fi fundamentul cheltuirii unor importante sume de bani pentru publicitate la CFR Marfă S.A., dar în ce mă privește, auzind de mărețele proiecte în legătură cu privatizarea, aștept cu înfrigurare efectele, pentru că au mai privatizat și alții, prin alte părți ale lumii, transportul feroviar, și de marfă și de persoane uneori, și știrile cele mai senzaționale pe fluxurile instituțiilor media sunt de-a dreptul spectaculoase dar și dramatice.

Eu nu sunt mulțumit de răspunsul pe care mi l-a dat, întrucât în cotidienele respective se face fie protecția unor persoane, fie se slujesc cu totul și cu totul alte interese. Reclama la CFR Marfă S.A. ar trebui să se facă prin acte normative care să-i oblige pe anumiți transportatori de mare tonaj, care deteriorează drumurile publice și așa în stare proastă din România, să-i ducă pe CFR Marfă, să găsesc cu totul și cu totul alte modalități, să mai rezolve și transportul de persoane, altfel decât prin maxi-taxi și așa, pentru că măsurile luate duc la distrugerea căii ferate. Există între noi oameni care au mâncat pâine la calea ferată care știu mai bine decât mine despre ce este vorba, și reclama acolo nu are alt rezon decât de a ascunde cu totul și cu totul alte intenții, iar sumele nu mi-au fost spuse. Trebuia să mi se spună: domnule, reclama aia nu ne costă mare lucru, sunt doar acolo, câteva sute de mii de dolari și nu ar trebui să vă intereseze și să vă streseze chiar atât.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sechelariu, aveți dreptul, după regulament, să răspundeți acestui comentariu.

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat, în primul rând, societatea este o societate comercială, nu dumneavoastră stabiliți regulile după care se ghidează.

În al doilea rând, nu sunt folosiți banii publici.

În al treilea rând, folosiți și amestecați transportul de marfă cu transportul de persoane și cu SNCFR infrastructură. Dumneavoastră ați făcut o întrebare pe CFR Marfă, ați primit acest răspuns pe CFR Marfă. Deci, nu mai deviați, nu amestecați CFR Călători cu CFR Infrastructură și cu CFR Marfă, vă rog să mă iertați!

 
 

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Suma dată pe reclamă!

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Ce sumă? O să aveți și suma, dacă doriți, o să fie și suma. Eu încă o dată vă spun, este societate comercială, nu se folosesc bani publici, dumnealor au dreptul să gândească marketingul și viitorul pe care îl vor.

 
 

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Trebuie să știe cetățenii ce v-am întrebat eu.

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

De acord cu dumneavoastră, încă o dată spun, nu sunt bani publici. Dumneavoastră ați accentuat că sunt bani publici, nu sunt bani publici!

O voce din sală:

Chiar aveți convingerea că nu sunt bani publici?

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Da, sigur că am convingerea.

 
Ioan Sonea

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, nu intrați în această polemică cu sala, pentru că aveți de răspuns la următoarea întrebare, a domnului Ioan Sonea. Este aici? Răspundeți și cu privire la recunoașterea în Spania a permisului de șofer profesionist. Deci, domnul Ion Sonea, legat de recunoașterea permisului de șofer profesionist în Spania.

 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Cu ocazia desfășurării lucrărilor Comisiei mixte rutiere româno - spaniole la Madrid în perioada 09-10.07.2002, delegația spaniolă a informat partea română despre interesul manifestat de transportatorii spanioli pentru angajarea de conducători auto români.

Impedimentul în realizarea acestui deziderat este faptul că permisul de conducere emis de autoritățile române este valabil pe teritoriul Spaniei timp de un an. La expirarea acestui termen, conducătorul auto trebuie să susțină un examen în vederea obținerii unui permis de conducere valabil în Spania.

Pentru rezolvarea acestei probleme, partea spaniolă a propus părții române să întreprindă un demers către autoritățile competente din România, în vederea inițierii unui Acord bilateral româno-spaniol privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere.

Pentru rezolvarea acestei probleme, partea spaniolă și-a declarat disponibilitatea pentru încheierea unui Acord privind recunoașterea reciprocă a acestor documente.

Având în vedere că în România această problemă este gestionată de Ministerul Administrației și Internelor, Direcția Generală de Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, am transmis o Informare cu privire la acest subiect, urmând ca, în continuare, aceste demersuri să fie făcute de respectiva instituție.

Ultima informație pe care o am, domnule deputat, pe care am primit-o în drum, venind spre Camera Deputaților, este că s-a constituit o comisie la Ambasada spaniolă. Vom face o comisie în trei - cu Ministerul de Interne și cu ministerul nostru -, și eu cred că vom rezolva această problemă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sonea.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc.

Constat cu bucurie că a fost abordată această chestiune și sper în soluționarea ei cât mai grabnică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu.

Tot pentru dumneavoastră, vi se va răspunde la o întrebare cu privire la situația domnului Istrate Dorel, lucrător ceferist, concediat.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Vă rog să oferiți un răspuns succint la această întrebare.

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Concedierea colectivă care a avut loc la societățile de transport feroviar a fost determinată în principal de dificultățile economice și reorganizarea anumitor sectoare de activitate. Aceasta s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr.53 din 2003, ale Codului Muncii și ale Contractului colectiv de muncă pe 2003.

Având în vedere aceste aspecte și în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind procesul de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, modificată și completată cu Ordonanța nr.22 din 2003, Ordonanța nr.44 din 2003, la data de 8.09.2003, de la S.N.C.F.R. Călători S.A. au fost concediați 1.265 de salariați.

Criteriile avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate sunt cele prevăzute în Contractul colectiv de muncă al societății, convenite cu federațiile sindicale reprezentative.

Din analiza activității Reviziei de vagoane Cluj-Napoca, respectiv a Postului de Revizie Vagoane Bistrița, a rezultat un excedent de personal la funcția de revizor tehnic vagoane și lăcătuș montator agregate energetice și de transport.

La funcția de revizor tehnic vagoane a fost nominalizat și domnul Istrate Dorel. Administrația a stabilit criterii de apreciere a competenței profesionale și a disciplinei pentru ierarhizarea, în funcție de acestea, a salariaților din formațiile de lucru care și-au redus activitatea.

Având în vedere cele sus-menționate și ținând seama de activitatea domnului Istrate Dorel care, la examinările profesionale periodice, a fost evaluat cu calificatul "satisfăcător", în 2001 - media generală 6,26, în 2002 - media generală 5,79, iar în 2003 - media generală 6,69, insuficiente pentru o funcție care concură la siguranța circulației trenurilor, precum și de sancțiunile primite pentru neefectuarea sarcinilor de serviciu legate de siguranța circulației, pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu prevăzute în Instrucțiunile de serviciu și în Statutul disciplinar al personalului din unitățile de transport, considerăm că această concediere a fost făcută corect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveți cuvântul să comentați acest răspuns.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc.

Intervenția mea a fost datorată unui memoriu depus de acest cetățean. Cred că răspunsul acoperă legea și că probabil și cetățeanul acesta va fi pus în situația să recunoască dacă aceste lucruri sunt într-adevăr așa cum sunt menționate în răspuns și să recunoască situația de fapt.

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Dinu

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gheorghe Dinu? Prezent.

Vă rog, domnule Sergiu Sechelariu să îi răspundeți la întrebarea cu privire la organizarea și administrarea C.F.R.-ului.

 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Potrivit prevederilor art.44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, după divizarea acesteia în Compania Națională a Căilor Ferate "C.F.R. S.A.", Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.-Marfă S.A.", Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R.-Călători S.A.", Societatea de Administrare a Activelor Feroviare S.A. și Societatea de Servicii de Management Feroviar S.A., fosta S.N.C.F.R. urma să se înființeze ca regie autonomă, având ca obiect principal de activitate gestionarea datoriei și a creanțelor existente la data reorganizării.

Astfel, de la 1.600 de miliarde lei creanțe la data de 30.09.1998, s-a ajuns la ora actuală la aproximativ 350 miliarde de lei, principalii debitori fiind S.C. ISPAT SIDEX Galați și S.C. Hunedoara S.A., iar, din datoriile cumulate la aceeași dată - de 4.221 miliarde de lei -, s-a ajuns la 2.700 miliarde de lei.

Cheltuielile S.N.C.F.R. sunt minime, regia funcționând cu un singur angajat, aceste cheltuieli fiind orientate pentru plata taxelor necesare susținerii în instanță a încasării creanțelor. Regia acționează în continuare pentru recuperarea creanțelor, inclusiv cele din spațiu ex-iugoslav, și plata datoriilor.

2. La ora actuală, situația financiară a societăților feroviare înregistrează o pierdere cumulată de la data reorganizării de 4.652.293 miliarde lei, respectiv 146 milioane dolari, comparativ cu 4.221.682 milioane lei, respectiv 987 de milioane dolari, pierderi totale înregistrate de S.N.C.F.R. înainte de 1998.

Deci, încă o dată, să fim lămuriți, 987 milioane pierderi în 1998, iar, la ora asta avem pierderi de 146 milioane.

Ponderea pierderilor comparativ cu nivelul veniturilor este, la ora actuală, de 16%, față de 119% înainte de reorganizare.

3. La data de 15.09.2003, au fost privatizate, prin vânzare, un număr de 12 filiale din 25 de filiale scoase la vânzare. Pentru celelalte 13 filiale procesul continuă, cu precizarea că la data de 29.09.2003 se va ține o ședință de licitare a vânzării filialelor.

Faptul că aceste filiale au fost sau sunt în perspectivă de a fi privatizate, demonstrează că sunt atractive pentru investitori, ceea ce conduce la concluzia că înființarea acestor filiale a fost o alegere potrivită.

Majoritatea statelor europene au trecut la aplicarea directivelor europene privind restructurarea și eficientizarea sistemului feroviar.

În anexă este prezentată situația separării instituționale a societăților feroviare, în diferite state europene.

5. Referitor la declarația domnului Johannes Ludewig, putem afirma că în România sistemul feroviar nu este neglijat, el păstrându-și cota de piață transport de 4,5% în transportul de marfă și de 5% în transportul de călători.

Menționăm că Guvernul sprijină modernizarea sistemului feroviar în vederea menținerii cotei de piață, atât în transportul de călători, cât și în transportul de marfă. Ca exemplu, remarcăm câteva din principalele acțiuni, cum sunt: reabilitarea Liniei C.F.R. București-Brașov, București-Constanța, Curtici-Simeria, achiziționarea de automotoare Siemens, modernizarea de locomotive.

6. Prin funcționarea sistemului feroviar într-o singură entitate nu se puteau evidenția clar activitățile productive de cele neeficiente. Prin această restructurare, s-a reușit evidențierea activităților profitabile și a celor nerentabile, putându-se, astfel, acționa în vederea stopării declinului acestora din urmă.

Situația economică a sistemului feroviar din România nu diferă de cel din celelalte țări europene, statul susținând administrațiile feroviare în procente de până la 70%, în funcție de posibilitățile fiecărui stat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat, dacă doriți să comentați răspunsul pe care l-ați ascultat.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, am ascultat răspunsul dumneavoastră. Din păcate, ministerul v-a trimis pe dumneavoastră, secretar de stat în minister, dar n-a trimis un ceferist. Dumneavoastră știu că sunteți un foarte bun specialist în probleme de construcții și vă felicit pentru treaba aceasta, dar, din punct de vedere al căii ferate, să-mi dați voiesă spun că sunteți puțin mai paralel, așa, cum sunt cele două fire ale căii ferate.

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu (din loja rezervată membrilor Guvernului):

Mă iertați că intervin! Dar nu ca mulți dintre dumneavoastră. Mă iertați că am intervenit.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Eu am fost ceferist 32 de ani. Acum nu mai sunt, dar vreau să vă spun un lucru: că la data când Guvernul CDR a spart Calea Ferată în cele cinci societăți și încă una, ca regie, care urma să gestioneze creanțele pe care le avea Calea Ferată, Calea Ferată avea pierderi de 4 mii de miliarde lei. Dumneavoastră spuneți acum niște cifre care mie îmi sunt străine, sau cel puțin nu sună cu ceea ce am citit în presă și prin alte documente. Sunt 8 mii de miliarde pe care le au actualele spărturi din Calea Ferată și care, practic, au ajuns în situația în care pun în pericol de-a dreptul siguranța circulației.

Vă lăudați și spuneați acum că, iată, ați privatizat vreo 11 societăți din cele 26 pe care le-ați scos la vânzare într-o veselie, dar vă întreb pe dumneavoastră, ca inginer constructor și cu experiență vastă în problemă: ați putea să scoateți din activitatea dumneavoastră, ca întreprindere, mecano-energeticul șef? Cum s-au vândut într-o veselie unitățile care făceau instalații de siguranța circulației, cele care asigurau pentru trenuri garanția că trenul funcționează în condiții de deplină siguranță. Ați putea să le scoateți într-o firmă privată care, mai departe, să folosească aceste întreprinderi, să le folosească cineva care face aer condiționat? Calea Ferată ce va face ulterior, după ce acestea vor dispărea din structura Căii Ferate și vor lua drumul comercial? Că el, dacă are comenzi pentru aer condiționat, va face aer condiționat, nu va mai face electromecanisme de macaz sau instalații de bariere automate. V-ați gândit vreun pic, de la minister, ce se va întâmpla cu Calea Ferată în probleme de siguranța circulației? Se dorește să se ajungă ca în India, când la fiecare 10 zile se întâmplă câte o catastrofă feroviară?

Din păcate, domnule ministru, îmi pare rău, eu, ca ceferist, spun că s-a greșit formidabil în '98 și se continuă să se greșească.

Vă mulțumesc.

 
Ștefan Pășcuț

Domnul Valer Dorneanu:

La următoarea întrebare, adresată de domnul Ștefan Pășcuț, tot domnul Sergiu Sechelariu va răspunde la scrisoarea unor locatari din municipiul Petroșani.

 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

A. Temei legal: Ordonanța Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr.62 din 22 august 2003, Normele metodologice de aplicare a ordonanței aplicate prin H.G. nr.1364 din 2001, aflate în Monitorul Oficial nr.100/2002.

B. Principalele prevederi de aplicare a ordonanței: stabilește măsuri de intervenție și modul de finanțare a acțiunilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, în contextul atenuării unui potențial dezastru provocat de cutremure, pentru construcții amplasate în localități din zonele seismice de calcul A-E. Intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minimum 7, conform Normativului de proiectare antiseismică P.100/92.

Măsurile de intervenție cuprind consolidarea, repararea elementelor structurale sau a sistemului structural în ansamblu și, după caz, elementelor nestructurale ale construcției existente și/sau introducerea unor elemente structurale suplimentare.

C. Concluzii. Conform Normativului de proiectare antiseismică P.100/92, orașul Petroșani este situat în Zona seismică F, având intensitatea exprimată în grade MSK 6; deci, în grad seismic 6.

Deci, normal, nu avem cum să intervenim, pe Ordonanța nr.20, la acest caz.

Dar, având în vedere prevederile legale prezentate mai sus, precum și faptul că blocurile din orașul Petroșani necesită în general lucrări de reparații și reabilitare, rezultă că aceste imobile nu pot fi incluse în acest program de acțiune. Totuși, s-a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcții să dispună verificarea pe teren, de către Inspectoratul în Construcții al județului Hunedoara, a stării tehnice a blocurilor și transmiterea notei de constatare la Direcția Generală Tehnică din Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. După ce vom avea această notă, vom încerca să găsim niște soluții să-i ajutăm pe cei de acolo.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Pășcuț.

Aveți cuvântul pentru a comenta acest răspuns.

 
 

Domnul Ștefan Pășcuț:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule ministru, mă bucur că ați gândit totuși o soluție de a rezolva această problemă, dar vreau să vă informez că, de fapt, Primăria municipiului Petroșani a început demersuri încă din anul 1995 pentru a găsi soluții de a rezolva aceste două cazuri; în principal, este vorba de Blocul nr.11 și Blocul nr.13 de pe Strada Saturn, mai ales Blocul nr.13, care a început să se încline și există pericolul de a se prăbuși.

Primăria municipiului Petroșani a solicitat Institutului de Proiectări din Deva un studiu, astfel încât dânșii au ajuns la concluzia că este nevoie să se investească - atunci, în 1995 - 251 de milioane lei. Iată că anii au trecut și, acum, această sumă actualizată este de 7,5 miliarde lei, necesară pentru a se consolida aceste blocuri. Or, Primăria municipiului Petroșani și în general cei din toată Valea Jiului, o știm cu toții, trăiesc foarte greu, au resursele financiare blocate, mai ales datorită Companiei Naționale a Huilei.

Și vreau să vă informez, de asemenea, că în aceste blocuri locuiesc oameni care sunt la limita sărăciei. 14 apartamente din Blocul nr.13 sunt debranșate de la alimentarea cu energie electrică datorită faptului că acești oameni nu-și permit să-și plătească consumul la curent. Deci, este o situație de-a dreptul disperată și, comandând o serie de studii, comandând o serie de calcule și socoteli, oamenii ăștia se vor trezi cu blocul peste ei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sechelariu. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat, am aflat astăzi de această situație, a fost la doamna ministru Tureanu. Eu am fost de multe ori la Petroșani, știu despre ce este vorba pe acolo.

Dați-mi voie să facem un studiu întâi al blocului respectiv, să vedem dacă merită să mai băgăm bani pentru a-l consolida sau putem merge pe Legea nr.114, pe sociale, și să rezolvăm acești oameni cu un bloc nou. Poate merită mai mult să construim unul nou, decât să-l refacem pe acesta care nu este viabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă mulțumesc pentru acest efort care a presupus răspuns la șase întrebări și interpelări.

 
Dan Brudașcu

Pentru domnul Dan Brudașcu, va răspunde doamna ministru Cristina Tarcea.

Doriți să dezvoltați întrebarea, sau ascultați răspunsul? Poftiți, doamnă ministru.

 

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiției):

La întrebarea formulată de dumneavoastră, domnule deputat Brudașcu, adresată ministrului justiției, referitoare la articolul publicat în săptămânalul "Clujeanul" și intitulat "Revolta în pușcărie", răspunsul Ministerului Justiției este următorul:

"În urma verificărilor dispuse la Penitenciarul Gherla de către Direcția Generală a Penitenciarelor, după apariția articolului sus-menționat, s-a constatat că acesta a fost redactat numai pe baza afirmațiilor domnului Mugurel Popa, fără să existe o documentare asupra alegațiilor sale.

Mugurel Cornel Popa a fost arestat la 1 noiembrie 2002 pentru infracțiunea de ultraj și a fost depus la Penitenciarul Gherla la 14 noiembrie 2002.

Inițial, pentru o scurtă perioadă de timp de carantină, a fost repartizat într-o cameră cu acest specific, cu o capacitate de 36 de locuri, alături de alți 39 de deținuți, iar, ulterior, într-o cameră de detenție recent modernizată, cu o capacitate de 6 locuri, alături de alți 5 deținuți.

Direcția Generală a Penitenciarelor nu a făcut niciodată un secret din problema supraaglomerării cu care se confruntă toate penitenciarele.

De fapt, principala acuză a domnului Popa Mugurel s-a referit la faptul că nu i s-a aprobat continuarea studiilor universitare. Celui în cauză i s-a comunicat în scris acordul prealabil de continuare a studiilor universitare la forma de învățământ la distanță. Întrucât, ulterior, s-a stabilit că Universitatea "Bogdan Vodă", unde deținutul era student la data arestării, nu deține forma de învățământ la distanță, i s-a recomandat să identifice o instituție de învățământ superior care să corespundă cerințelor legale impuse de situația sa.

Pentru rezolvarea problemelor ridicate de către deținut de-a lungul celor 10 luni de detenție, acesta a fost scos la raport, inclusiv la comandantul unității, de 16 ori și menționăm că nu a reclamat niciodată comiterea unor abuzuri, indiferent de natura acestora.

Așa cum este menționat, de altfel, și în articol, Popa Mugurel a înaintat plângeri diferitelor organizații care monitorizează respectarea drepturilor omului și situația penitenciarelor românești. Precizăm că, în mod normal, orice organism de acest tip acționează și reacționează când faptele prezentate sunt confirmate de realitate. O sesizare din partea unui asemenea organism nu am primit, deocamdată.

Referitor la afirmațiile privind lipsa de asistență medicală, suntem în măsură să precizăm că, pe parcursul celor 10 luni de detenție, Mugurel Popa a beneficiat de asistență medicală de 19 ori.

Referitor la starea de igienă din penitenciare, agresiunile dintre deținuți, coruperea unor cadre, libertatea corespondenței, informațiile nu corespund realității.

Ministerul Justiției a manifestat o permanentă preocupare pentru soluționarea problemelor privind condițiile de detenție și acordarea drepturilor persoanelor private de libertate.

În acest sens, credem că a răspuns pe deplin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.56/2003 privind drepturile deținuților, precum și strategia de reformă a sistemului judiciar.

Trebuie precizat, ca o noutate absolută în sistemul penitenciar românesc, faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.56/2003 dă posibilitatea oricărui deținut să se adreseze direct în fața instanțelor atunci când se pretinde nerespectarea drepturilor deținuților".

Acesta este răspunsul ministrului justiției.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și doamnei secretar de stat.

Eu aș fi dorit, doamnă secretar de stat, - dacă s-ar fi citit intervenția mea adresată dumneavoastră -, ca, pornind de la cazul pe care vi-l semnalez, să se încerce o radiografiere a situației penitenciarelor românești, chiar în interesul Ministerului Justiției, doamnă secretar de stat. Pentru că știți tot atât de bine ca și mine, mult mai bine, chiar, că au existat în ultima perioadă o serie de acuzații devenite cauză în dezbaterea unor tribunale internaționale, în urma cărora organele de justiție din România și organele care coordonează activitatea penitenciarelor au fost condamnate, foarte multe dintre acuzații referindu-se la răul tratament aplicat pe perioada detenției. Aceste semnale de alarmă n-ar trebui să vă lase în totalitate indiferenți.

Pe de altă parte, eu m-am referit, așa cum vă spuneam și anterior, și la modul de implicare a instituțiilor care colaborează cu dumneavoastră. Aveți capele, aveți personal care este subordonat ministerului pe linia aceasta a asistenței religioase. Nu se simte, din păcate, o influență pozitivă a prezenței preoților și a reprezentanților Cultelor în comportamentul pe care-l au pușcăriașii.

Pe de altă parte, dacă este să ne referim la situația concretă a Penitenciarului de la Gherla, aș vrea să vă semnalez că am sentimentul că analiza pe care ați făcut-o nu este completă. Asupra conducerii acestui penitenciar planează, chiar și în această săptămână, - și o să vă pun la dispoziție -, o serie de acuzații grave privind modul de gestionare a fondurilor, implicarea conducerii într-o serie de afaceri nu întotdeauna legale; se referă, de asemenea, și la averea personală a comandantului acestei unități pe care dumneavoastră o coordonați.

Deci, eu nu am dorit numai să mă refer la un simplu caz - cel semnalat de presă -, ci să vă atenționez asupra unei complexități de probleme care ar trebui să facă mai pe îndelete obiectul analizei la nivelul secretarului de stat, sau chiar al ministrului, care coordonează și sistemul penitenciar. Pentru că nu putem spune că aici s-au respectat absolut toate aceste elemente și că, în general, în sistemul penitenciar românesc recunoaștem că nu totul este perfect, atâta vreme cât există asemenea cazuri care aruncă o pată rușinoasă pe imaginea de ansamblu a justiției române.

Și, în final, domnule președinte, dați-mi voie să constat o repartizare - nu întotdeauna fericită - a răspunsurilor care se dau la întrebările și interpelările pe care le adresez personal. Ori de câte ori - și vă rog să dispuneți să se verifice - aceste răspunsuri se transmit la Radio, răspunsurile ce-mi sunt planificate sunt astfel aranjate, încât să nu existe posibilitatea ca eventualele critici sau observații să ajungă și la urechile radioascultătorilor. Nu este, oare, aceasta și o formă discretă și abilă de cenzură? Pun o întrebare, dacă vreți, fără răspuns. Nu aștept răspuns.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vi-l dau pe loc, stimate coleg. Dacă vă uitați la lista celor care au fost înainte de dumneavoastră, la începutul listei, o să constatați cu surprindere că marea majoritate sunt colegi de-ai dumneavoastră din PRM.

Deci, dacă am fi avut vreun motiv politic, atunci ați fi avut dreptate.

Domnule deputat, doamna ministru mai vrea să vă completeze răspunsul.

Vă rog.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Sigur că lucrurile nu sunt perfecte în sistemul penitenciar. Dar, a lua drept termen de referință cele trei cauze pronunțate de Curtea Europeană împotriva României este de-a dreptul exagerat. Este vorba de cauza Pantea, de cauza Cotleț și de cauza Petra împotriva României. Și, de ce spun că este exagerat? Pentru că, datorită procedurii Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a pronunțat o hotărâre care a avut în vedere cauze, situații de fapt întâmplate în perioada 1993, 1994, 1995-1997. De atunci, situația reală din penitenciar a evoluat mult - și asta nu o spunem noi, o spun instrumentele de monitorizare ale Consiliului Europei. Și am să fac aici referire numai la ultima vizită și ultimul raport al Comitetului de Luptă împotriva Torturii.

Răspunsul nostru a fost limitat la cauza pe care dumneavoastră ne-ați sesizat-o. Ea viza trei probleme: pretinsele rele tratamente, asistența medicală și dreptul la învățătură. Și-mi pare rău să constat că treceți cu foarte multă ușurință peste această Ordonanță nr.56, care, pentru prima oară, va elimina orice fel de arbitrariu din sistemul penitenciar, atât timp cât orice măsură dispusă de autoritățile penitenciare va fi supusă controlului obiectiv și cenzurii instanței de judecată.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu aceasta, vă rog să constatați că s-a încheiat lista răspunsurilor la întrebări și interpelări.

Declar închisă ședința de astăzi.

Vă doresc o seară plăcută.

Ne vedem mâine dimineață.

Ședința s-a încheiat la ora 19,50.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 6:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro