Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.120/09-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 29-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2003

12. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecției minorităților naționale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002.
 
consultă fișa PL nr. 548/2003

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

La pct.10, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecției minorităților naționale.

Domnul ambasador Diaconu, vă rog să prezentați acest proiect din partea inițiatorului.

Domnul Ion Diaconu (secretar general, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă prezentăm proiectul de lege pentru Ratificarea Acordului dintre România și Republica Federală Iugoslavia privind protecția drepturilor persoanelor care fac parte din minorități.

Am clarificat cu partea iugoslavă această problemă, a denumirii statului; deci, chiar dacă noi îi spunem aici Republica Federală Iugoslavia, și ea acum se cheamă Uniunea Serbia și Muntenegru, nu este nici o problemă, ei o vor ratifica și vom conveni printr-un schimb de note asupra modificării denumirii statului respectiv.

Încheierea acestui acord a devenit necesară pentru noi, deoarece în această țară vecină nouă, de la sud-vest, avem de-a face tot timpul cu două denumiri: români și vlahi. Și, tot timpul, partea iugoslavă a fost tentată să considere că sunt două minorități și nu una. Noi am militat pentru o definiție care să le includă pe amândouă și să dea aceleași drepturi populației din Voievodina din Valea Timocului sub aceeași denumire.

De aceea, definiția pe care am găsit-o se referă la persoane care împărtășesc aceeași origine etnică, limbă și tradiții cu majoritatea populației din cealaltă parte contractantă, deci cu majoritatea populației din România. Această definiție include ambele comunități.

De asemenea, Acordul creează o comisie interguvernamentală, care ne va permite să promovăm drepturile acestei comunități. Pe fond, Acordul se referă la Convenția-cadru adoptată deja la Strasbourg de ambele țări. Deci, ea nu creează prevederi noi și obligații noi. Le reafirmă pe cele care există, dar ne dă posibilitatea să le promovăm pentru toți membrii comunității de origine română din această țară. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul președinte Neagu.

N-am observat că la dumneavoastră a fost proiectul pentru raportul final.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Comisia a fost sesizată; am primit documentele necesare și avizul Consiliului Legislativ, și de la Comisia pentru politică externă au avizat favorabil. Și, comisia, cu unanimitate de voturi, a aprobat pentru a înainta plenului proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecției minorităților naționale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002, în forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să se înscrie la dezbateri generale? Domnule Dan Brudașcu, poftiți.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

În principiu, apreciez ca fiind deosebit de utilă încheierea unui asemenea acord care să asigure, în sfârșit, și minorității românești și vlahe din sudul Dunării, de pe teritoriul fostei Republici Federale Iugoslavia, actualmente Republica Serbia și Muntenegru, posibilitatea de a-și conserva valorile specifice, spirituale, culturale și în celelalte domenii.

Apreciez, de asemenea, deosebit de importante prevederile a câtorva dintre articolele acordului, care s-au referit inclusiv la posibilitatea ca membrii acestor minorități să utilizeze, în raporturile lor cu administrația locală și cu autoritățile administrative și judiciare, limba și alfabetul minorităților respective.

Un alt fapt, deosebit de îmbucurător, este cel prevăzut la art. 9 al acordului respectiv, care în partea sa a doua susține - și acest lucru ar trebuie să fie avut în vedere de către ministerul de resort pentru încheierea de acorduri similare și cu alte guverne vecine, pentru a elimina posibilitatea distrugerii elementului românesc și dispariția sa într-un termen previzibil - un lucru deosebit, și anume acela că părțile contractante se vor abține de la măsuri care ar putea schimba compoziția etnică a populației în regiunile locuite de minoritățile naționale și care au ca scop restrângerea drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților naționale.

Un singur lucru pe care nu l-am înțeles din lectura acestui document, ca și din intervenția reprezentantului Guvernului, este ce se va întâmpla cu minoritățile etnice, pe care, din motive științifice le-am definit ca fiind meglenoromâni, istroromâni sau macedoromâni. Noi vorbim doar de două noțiuni, respectiv de românii care s-au declarat ca atare, în general în ceea ce se numește Voivodina sau Banatul sârbesc, și respectiv despre vlahi, care au o răspândire destul de largă, Valea Timocului fiind însă concentrarea maximă de așezare a acestora.

Nu știu ce se întâmplă, însă, cu celelalte categorii, ele nu au fost avute în vedere sau, probabil, pe baza unor discuții bilaterale se va găsi o soluție și pentru rezolvarea problemei lor.

Un alt aspect pe care-l consider ca o neîmplinire a acestui acord este lipsa unei prevederi de sprijin direct, din partea ministerelor de resort, în ceea ce privește încurajarea refacerii sistemului de școli românești pe teritoriul Iugoslaviei, școli care în perioada anterioară, începând, dacă vreți, chiar cu perioada secolului al XIX-lea, au dat posibilitatea acestora să se regăsească în spiritualitatea neamului românesc.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Domnule ambasador Diaconu, puteți să comentați puțin intervenția domnului deputat?

Domnul Ion Diaconu:

Noi îi avem în vedere nu numai pe românii din Valea Timocului, ci și pe cei din Voivodina, i-am menționat pe aceștia fiindcă sunt cei mai numeroși, dar tratatul, acordul respectiv se referă la persoane care împărtășesc aceeași origine etnică, și aici intră toate persoanele care împărtășesc aceeași origine etnică: și meglenoromâni, și istroromâni și macedoromâni. Deci, nu am exclus pe nimeni. Ne referim la persoane.

În ceea ce privește refacerea școlilor, sigur, nu puteam intra în acest detaliu, dar acordul prevede dreptul populației care face parte din aceste minorități, de a studia în limba maternă și de a-și promova identitatea etnică, culturală și lingvistică.

În consecință, aceasta include și problema școlii în limba maternă. Va fi vorba de refacere, de continuare, modalitățile tehnice vor fi examinate de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat este mulțumit de aceste explicații?

Domnul Dan Brudașcu:

Nu doresc alte explicații, mulțumesc reprezentantului Ministerului de Externe pentru precizările făcute, vreau însă să se știe că este o mare diferență între drepturi și materializarea acestora, o ilustrare în acest sens sunt și dificultățile pe care în acest moment le are biserica ortodoxă, cu un vicar episcop la Vârșeț. Știți foarte bine cât este de încorsetat, cât este de urmărit și mai ales faptul că din timp în timp este obligat să-și prelungească viza de ședere pe teritoriul Iugoslaviei. Este vorba de faptul că, neprecizarea elementului acesta, al obligației părților de a asigura efectiv educarea în limba națională, etnică, a etniei în cauză, ar putea să creeze dificultăți reale în aplicarea unora dintre prevederile documentului, a cărui importanță nu o pun sub semnul întrebării. Dimpotrivă, felicit ministerul și Guvernul pentru că au avut o asemenea inițiativă, manifestând interes, cel puțin pentru început în Iugoslavia, față de soarta minorității românești în ansamblul ei.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a acordului, acord pe care-l aveți și anexă. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textul acestui proiect de lege, care are caracter ordinar, îl supun votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 21:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro