Iosif Armaș
Iosif Armaș
Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/26-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 16-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.28 Iosif Armaș - marcarea împlinirii a șapte ani de la semnarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Ungaria;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La 16 septembrie 1996, acum șapte ani, România și Ungaria semnau la Timișoara Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate. Documentul a fost parafat în prezența președintelui României, Ion Iliescu, de premierii de atunci ai celor două țări, Nicolae Văcăroiu și Gyula Horn. Două săptămâni mai târziu, la 3 octombrie, Camera Deputaților a ratificat tratatul.

Am urmărit cu interes dezbaterile din presă și am citit în întregime, pregătindu-mi textul declarației politice, stenograma ședinței din 3 octombrie 1996. Câteva din mesajele exprimate atunci în aula Camerei Deputaților, de către anumite partide politice - unele nici nu mai sunt reprezentate astăzi în Parlament - încă mai provoacă mirare. Chiar și acum, după șapte ani, e greu de înțeles de ce reprezentanții anumitor partide, clamând apărarea intereselor naționale, erau cu totul împotriva semnării Tratatului. Timpul a demonstrat că pasul făcut atunci a fost unul corect.

Nu eram, pe vremea aceea, deputat, dar am crezut, și atunci, după cum cred și acum, că documentul semnat la Timișoara reprezintă mai mult decât un text așternut pe o hârtie. El este expresia depășirii unui anumit prag psihologic, întreținut de cantonarea primordială în trecut și de subaprecierea unor potențialități noi, pe care le oferea momentul, în contextul marilor schimbări de pe continent.

În pofida acelora care i-au minimalizat sau i-au exagerat impactul, se poate spune astăzi că Tratatul româno-ungar nu are nici învingători și nici învinși. El s-a născut și s-a finalizat în spiritul egalității și al cooperării între parteneri. Cei care au încercat să folosească, atunci, semnarea documentului ca prilej pentru noi tensiuni între români și maghiari - și n-au fost puțini, dar istoria i-a redus la tăcere - au uitat în mod voit esențialul: principiile politicii deschise, lipsite de prejudecăți, adeziunea la valorile democrației și civilizației moderne europene, pe care era edificat Tratatul. Aceste valori nu puteau fi, sub nici o formă, desconsiderate.

Deși astăzi asemenea documente sunt oarecum caduce, Tratatul cu Ungaria are conotații aparte. El constituie mărturia voinței politice de a reclădi pe principii și valori noi colaborarea cu țările vecine. Așa cum a fost gândit și redactat, Tratatul a avut marele merit de a materializa eforturile de surmontare a divergențelor istorice și a mentalităților suscitate de ele în timp, care au avut implicații complexe și de durată asupra raporturilor româno-ungare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 20 octombrie 2019, 1:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro