Dumitru Bentu
Dumitru Bentu
Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/26-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 16-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.17 Dumitru Bentu - declarație intitulată "Alexandru Vlahuță";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul Gheorghe Pribeanu.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația simplu: "Alexandru Vlahuță".

Pe 5 septembrie s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui Alexandru Vlahuță, scriitorul care s-a impus pregnant în istoria culturii și literaturii române. Și dacă în spațiul tutovean manifestările omagiale au avut anvergura impusă de eveniment, în lumea de dincolo de origine s-a dovedit, încă o dată, că raporturile dintre uitare și aducere aminte sunt debalansate de numitorul lor comun - timpul.

De aceea, strict constatativ și deci fără a reproșa ceva și cuiva anume, vă rog să-mi permiteți să acceptați sugestia de a redescoperi împreună câteva elemente definitorii din existența celui despre care Brătescu - Voinești spunea că "a fost a unui suflet mare, senin și modest".

A văzut lumina zilei la 5 septembrie 1858 în comuna Pleșești, în fostul județ Tutova, lângă Bârlad. Spațiul afectiv al primei copilării era traversat de Valea Similei, acolo unde bucuriile erau sărace, iar bariera bolii îl priva de trăirea lor plenară. Nici școala nu a însemnat o mare bucurie pentru viitorul scriitor. Din acești ani datează întâmplări care au stat la baza uneia dintre cele mai cunoscute povestiri ale sale "Mogâldea". În mediul școlar de la liceul "Gheorghe Roșca Codreanu" din Bârlad, a întâlnit viitoare personalități care au ilustrat cultura românească: Paul Bujor, Alexandru Philippide, tatăl pictorului Tonitza. O oarecare importanță pentru formarea sa, și ca viitor ziarist, pare să fi avut periodicul local "Semănătorul", și nu este exclus ca numele cunoscutei reviste de mai târziu să se fi datorat lui Vlahuță, în amintirea anilor de liceu de la Bârlad. Momentul crucial pentru evoluția culturală și literară a adolescentului a fost impactul cu creația eminesciană care, deși se afla atunci la începuturile sale, își manifesta deja întreaga vigoare estetică. Primele creații le-a trimis "Convorbirilor literare", apreciindu-se versificația și limba folosită.

După terminarea liceului, încearcă să urmeze Facultatea de Drept la București, dar probabil din cauze de ordin material nu o va termina. În legătură cu același tip de studii, se stabilește la Târgoviște, unde va intra suplinitor în învățământ, inițial ca institutor, apoi predă ore de limba română și limba franceză la Gimnaziul "Ienăchiță Văcărescu", pentru ca în final să fie numit profesor la prestigioasa Școală militară de la Mânăstirea "Dealul". Obține diploma în avocatură, dar nu strălucește deloc în procese, astfel că din 1883 și până în 1893 revine în învățământ, inclusiv în București, unde a predat la Școala normală pentru învățătura poporului român, Azilul "Elena Doamna" și Liceul "Sfântul Gheorghe". Peste tot s-a simțit străin și era firesc să fie așa, deoarece Vlahuță nu era sortit să fie nici avocat, nici profesor, ci scriitor și glas al conștiinței publice.

În primii 6 ani ai activității literare, a fost legat de revista "Convorbiri literare" și de Societatea "Junimea", unde s-a bucurat de prețuirea unor puternice personalități ale timpului: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi. Admirator absolut al lui Eminescu, era fascinat de tăietura genială a versurilor acestuia, care își cunoștea atât de bine limba și care-și mlădia atât de artistic gândirea. Din 1884, prietenia lor capătă o consistență practică și cei doi vor rămâne alături până la tragicul sfârșit al poetului pentru care Vlahuță a fost un sprijin de nădejde, în cei mai grei ani ai vieții sale. Poezia lui Eminescu este cea mai concludentă expresie a acestor sentimente, o încercare de cunoaștere a laboratorului intim al creației eminesciene. În același an, apare primul volum, intitulat "Nuvele", deși era deja cunoscut ca poet. În decembrie, va trăi bucuria apariției primului volum de versuri, "Poezii", respins însă de la premiere de Academia Română. De-abia în 1919 primește marele premiu al Academiei. Între timp, îi apăruse romanul "Dan", în care se regăsesc puternice accente autobiografice, și mereu actuala "Românie pitorească", o adevărată capodoperă a jurnalului literar de călătorie.

Foarte importantă rămâne și activitatea sa în presă, colaborator sau redactor la "Convorbiri literare", "România liberă", "Epoca", "Lupta", "Revista nouă", "Luceafărul". Împreună cu George Coșbuc și Nicolae Iorga, editează "Semănătorul", în paginile căruia se milita activ pentru răspândirea culturii la sate. Singura ideologie de care s-a simțit atașat a fost dragostea față de țăranul român.

S-a stins din viață la 19 noiembrie 1919, la capătul unei vieți căreia i s-ar putea aduce un singur reproș: nu a fost prea îndelungată, doar 61 de ani.

Și dacă vom reuși, în tumultul cotidian, să oprim o clipă doar pentru noi și să ne întrebăm, aidoma poetului: "Unde ni sunt visătorii?", înseamnă că unul dintre eternii luceferi ai spiritualității românești se află printre noi.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 3:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro