Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/26-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 16-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2003

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, asistați de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă rog să-mi permiteți să deschid prima parte a ședinței de astăzi, dedicată intervențiilor deputaților.

 
  Florin Iordache - intervenție dedicată zilei de 15 septembrie, prima zi de școală;

Dau cuvântul domnului Florin Iordache, va urma domnul Gheorghe Roșculeț, iar domnul Timiș depune intervenția la secretariat. Avem 41 de înscriși, record absolut.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "15 septembrie - prima zi de școală".

În viața fiecăruia dintre noi, data de 15 septembrie a reprezentat un moment de referință, ziua când am deschis ochii spre lume, ziua când am văzut-o prima dată pe doamna învățătoare, am făcut cunoștință cu Abecedarul și tabla înmulțirii.

Prin tot ceea ce a întreprins Guvernul Adrian Năstase din anul 2000 încoace, s-a văzut grija pentru generația de mâine, aceasta reprezentând o prioritate.

Școlile în acest an și-au întâmpinat micuții oaspeți în straie de sărbătoare, cu clase frumos aranjate, cu ateliere bine dotate, cu terenuri de sport gata de start.

La toate acestea, se adaugă programul deja cunoscut "Cornul și laptele", care va fi extins începând din această toamnă și în grădinițe.

Dacă mai adăugăm și faptul că elevii vor beneficia de manuale și rechizite gratuite, dotarea unui număr mare de școli și licee cu calculatoare, pentru ca elevii să poată deprinde cât mai bine tainele informaticii.

În urma perioadei de tristă amintire 1996 - 2000 a trebuit să vină un Guvern cu adevărat responsabil, pentru că Guvernul Adrian Năstase, prin tot ceea ce a făcut până acum, ne dă garanția că soarta generației de mâine este pe mâine bune, fiind singurul capabil pentru aceasta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Roșculeț - despre programul de modernizare a infrastructurii școlare;

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Roșculeț. Va urma domnul Dan Brudașcu.

   

Domnul Gheorghe Roșculeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deschiderea anului școlar 2003 - 2004 a readus în atenția opiniei publice starea în care se prezintă, la întrunirea cu elevii, unitățile școlare. De altfel, acest lucru se discută la fiecare început de toamnă.

Nici acest an nu a făcut excepție, unele voci din opoziție reluând aceeași temă: "Școlile se află într-o stare jalnică".

Orice om de bună-credință poate constata că în cei doi ani și jumătate de când gestionează treburile țării Guvernul Adrian Năstase a demonstrat o constantă preocupare în asigurarea condițiilor firești de desfășurare a procesului educațional.

Pentru prima dată în anii care au trecut de la Revoluție și până în prezent există o strategie clară pentru această problemă. Este vorba despre programul de reabilitare a școlilor, program cofinanțat de Guvernul României, organisme internaționale și autoritățile locale.

Sintetic, în cadrul Programului "Reabilitare școli", cu termen de finalizare 2004, au fost reabilitate și date în folosință în 2001 - 270 de școli, în care învață peste 65.000 de elevi, în 2002 - 551 de școli, în care învață peste 114.000 de elevi, iar în anul 2003 urmează să fie date la sfârșitul anului 412 școli, cu 92.000 de beneficiari.

Se estimează că până la finalizarea programului vor fi reabilitate și date în folosință 1253 de școli, pentru un număr total de aproximativ 271.000 de beneficiari.

Este mult? Este puțin? Este enorm, în comparație cu ceea ce s-a făcut anterior, dar suntem conștienți că acest program trebuie să continue cu aceeași forță și în anii viitori.

Legat de acest program și de temele care s-au pus în discuție în săptămâna care a trecut, sunt problemele legate de învățământul rural și de atribuirea de rechizite școlare.

Aș vrea să menționez că, în scopul asigurării accesului echitabil la educație pentru copiii și tinerii din mediul rural, au fost create în 2001 - 189 școli centre de zonă, în 2002 - 210 școli centre de zonă.

Pentru rezolvarea transportului de la domiciliul elevilor, la școală, au fost achiziționate 195 de microbuze în 2001, 224 în 2002, iar în acest an sunt programate pentru achiziționare 295 de microbuze.

Preocuparea Executivului pentru rezolvarea problemelor sociale ale populației s-a manifestat și în lansarea, începând cu anul școlar 2001 - 2002 a Programului de acordare în regim de gratuitate de rechizite școlare elevilor proveniți din familii în care venitul mediu pe familie este mai mic de 50% din venitul minim pe economie.

În anul școlar 2001 - 2002, 930.000 de elevi au beneficiat gratuit de rechizite școlare, într-o valoare de peste 206 miliarde lei, iar în anul școlar 2002 - 2003 numărul beneficiarilor a fost de circa 950.000 de elevi, în sumă totală de peste 200 de miliarde lei.

Iată că putem constata această preocupare a Guvernului Năstase. În acest sens aș dori să amintesc și situația existentă în județul Brașov. La începutul acestui an școlar 14 instituții de învățământ își primesc elevii în haine noi.

Cheltuielile pentru reabilitarea acestor instituții se ridică la 3 milioane dolari, bani proveniți de la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și 21 de miliarde din fondurile locale.

Până la sfârșitul acestui an, lucrările la alte 4 școli vor fi finalizate, fiind alocate 14 miliarde lei și 600.000 de dolari.

Pentru perioada 2004 - 2008, în programul de modernizare a infrastructurii școlare vor fi incluse alte 14 instituții de învățământ.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu - scrisoare deschisă adresată șefilor de stat și guvern ai țărilor Uniunii Europene;

Îl invit la microfon pe domnul Dan Brudașcu. Va urma doamna Liana Naum.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Poate că ar fi trebuit să mă refer și eu la situația, cu adevărat dezastruoasă, nu poleită, a învățământului la începutul noului an școlar sau despre cea mai recentă dovadă de intransigență, intoleranță și totalitarism, dovedită de partidul de guvernământ, prin organizarea manifestărilor de la Țebea, unde au ajuns să se amestece până și în repertoriul celor care au cântat pe scenă.

Însă, voi încerca astăzi să adresez o scrisoare deschisă șefilor de state și guverne ai țărilor Uniunii Europene.

"Excelențe și Majestățile Voastre,

Mă văd nevoit, în calitate de parlamentar român, să vă adresez această scrisoare deschisă ca formă de protest împotriva procesului de restaurație a partidului unic și totalitar, proces care, după preluarea puterii de PSD, cunoaște o intensificare fără precedent. Atât președintele României, domnul Ion Iliescu, cât și primul ministru, domnul Adrian Năstase și alți demnitari români au un limbaj duplicitar, pe partenerii occidentali lăsându-i să înțeleagă că acționează pentru economia de piață și statul de drept, în vreme ce, pe plan intern, fac tot ce le stă în putință să nu realizeze acest program și în plus să marginalizeze și să compromită partidele din Opoziție și să submineze principiile democrației, funcționalitatea și credibilitatea instituțiilor statului de drept. Pentru a-și atinge aceste scopuri, reprezentanții actualei Puteri nu s-au dat și nu se dau în lături inclusiv de la folosirea banilor publici în interes personal sau de partid, fiind tot mai frecvente și mai grave cazurile de înalți demnitari corupți. Cele mai recente cazuri îi vizează pe primul ministru Adrian Năstase, ministru Integrării Europene, Hildegard Puwak, ministrul Administrației și Internelor, Ioan Rus și ministrul Sănătății, Mircea Beuran.

Un alt aspect grav pe care vi-l supun atenției este cel al P.S.D.-izării prin obligarea funcționarilor și conducătorilor de instituții de a deveni obligatoriu membri ai partidului de guvernământ. Acestui proces nu i-au scăpat, din păcate, nici instituțiile care, potrivit Constituției, trebuie să fie apolitice și echidistante. Mă refer la Armată, Poliție, Justiție și serviciile secrete. La fel ca în timpul vechii dictaturi, reprezentanții P.S.D. intervin grosolan în activitatea instituțiilor menționate, fie prin numirea în posturile de decizie a unor activiști proprii, fie prin exercitarea de presiuni și șantaje sau aplicarea, după ureche și bunul plac, a legilor țării. Ca urmare, constatăm vicierea activităților acestor instituții transformate în unelte de răzbunare împotriva adversarilor politici, indiferent de partidul din care aceștia fac parte.

În același timp, este tot mai evident procesul de subordonare politică la care este supusă mass-media românească. Acest fapt conduce la reinstaurarea cenzurii, acțiune ce contravine dreptului universal al oamenilor la o informare corectă.

Recurgând la căi și mijloace specifice regimului comunist, actuala Putere din România ține partidele politice din Opoziție sub o strictă și ilegală supraveghere de tip polițienesc, recurgând la amenințări și intimidare atât împotriva membrilor de rând, cât și a liderilor acestora.

Actuala Putere a reușit să inducă în eroare pe foarte mulți dintre demnitarii țărilor Uniunii Europene, făcându-i să creadă că România evoluează, într-adevăr, spre un stat democratic în care nimeni nu este mai presus de lege, cetățenii se bucură de un tratament egal, beneficiază de drepturi și libertăți constituționale, iar cei care săvârșesc ilegalități și abuzuri sunt pedepsiți. Din păcate, realitatea este cu totul alta.

N-aș dori, Excelențele și Majestățile Voastre, să constatați, foarte curând, că România se află ca de la cer la pământ departe de acest obiectiv pe care poporul român și-l dorește, dar față de care conducătorii lui actuali îl țin tot mai departe.

Îmi aduc aminte că, într-o anumită perioadă de timp, și Nicolae Ceaușescu a reușit să inducă în eroare pe mulți șefi de stat și de guvern din epocă, în vreme ce față de poporul său acționa ca un autentic satrap.

Un alt aspect grav este cel al reînvierii poliției politice, în sensul că atât Poliția, cât și serviciile secrete sunt folosite pentru supravegherea și urmărirea parlamentarilor și liderilor partidelor politice din Opoziție. Chiar dacă o să pară un fapt minor, țin să precizez că eu, personal, sunt permanent supravegheat și urmărit, la comanda politică a P.S.D., datorită faptului că îndrăznesc să critic Puterea și să dezvălui multe dintre ilegalitățile săvârșite de reprezentanții săi. Telefoanele îmi sunt ascultate, inclusiv cele ale membrilor familiei, iar serviciile secrete înregistrează zilnic toate persoanele care intră în contact cu mine la biroul parlamentar. Aș dori, cu tot respectul și considerația, să vă întreb dacă apreciați că o asemenea acțiune este în consens cu viziunea Dumneavoastră privind statul de drept care trebuie să funcționeze în România? Lipsa de reacție a guvernelor țărilor Dumneavoastră va constitui o încurajare pe viitor pentru actual putere să-și continue opera, dar și o dovadă tristă a indiferenței față de unul din statele aspirante la integrarea europeană și euroatlantică. În locul unui stat democratic, v-ați putea trezi, Excelențe și Majestățile Voastre, cu reînvierea în România a unei alte dictaturi, la fel de periculoasă și nocivă, incapabilă să asigure un viitor demn acestui popor.

Vă adresez acest mesaj știind că țările Dumneavoastră au fost întotdeauna alături de poporul român, dorind să îl sprijine pentru realizarea unui trai mai bun, pentru dezvoltarea sa economico-socială și ridicarea României din stadiul de subdezvoltare și înapoiere la care a fost condamnată de vechea dictatură. Vă implor să nu abandonați nici acum România, făcând jocul actualei Puteri, cu atât mai mult cu cât aspirațiile tuturor românilor sunt de a vă deveni parteneri de nădejde și responsabili într-o Europă unită, a armoniei, păcii și dezvoltării.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Liana Elena Naum - despre programele educaționale naționale inițiate de Organizația de femei a PSD;

O invit pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul deputat Iulian Mincu.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Afirmația lui Tudor Arghezi, precum că "Tinerețea e un capital de investit fără codire, riscat vitejește" se integrează pe deplin în actualitate, drept care grija pentru tineri, copii și în special elevi face parte din strategia și noua ofensivă politică a Partidului Social Democrat.

Organizația de femei a Partidului Social Democrat a lansat în acest scop o serie de programe naționale: "Dăruiește și fii fericit", "Învață pentru viitorul tău" și altele, prin care va fi acordată o atenție sporită învățământului și școlilor, în general.

Grija pe care trebuie să o acordăm viitorului, știut fiind faptul că un viitor se creează și se întărește numai prin educație, trebuie de cele mai multe ori materializată, exprimată nu numai în cuvinte, ci și prin fapte concrete, directe și folositoare, căci de la intenție la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilității și voinței.

Programul educațional "Învață pentru viitorul tău" se va lansa în data de 19 septembrie 2003 în 130 de școli din toată țara, se va derula pe tot parcursul anului școlar și va consta în donații de accesorii școlare, cărți pentru bibliotecile școlare și excursii tematice.

Această strategie de îndreptare a atenției către școală, prin îmbogățirea bibliotecilor cu manuale și cărți, precum și acordarea unei atenții speciale copiilor dotați, este bine venită într-o perioadă de reformă a învățământului, numărându-se printre necesitățile de bază ale oricărei societății.

"Copii sănătoși într-un mediu sănătos" - un alt proiect pe care l-a lansat Organizația de femei a Partidului Social Democrat - reprezintă interesul deosebit pe care aceasta îl acordă problemelor ecologice. Programul constă în lansarea de materiale informative și realizarea de întâlniri cu elevi din clasele primare și gimnaziale, pe tematica protecției mediului înconjurător.

Omului nu-i este de ajutor decât voința sa, este destul să vrei hotărât un lucru, pentru ca evoluția să se petreacă. Gândurile noastre trebuie să se îndrepte, nu numai către cineva anume, ele trebuie să vizeze întreaga societate românească, iar copiii ocupă un loc extrem de sensibil și de aparte în această societate. Voința omului este capabilă să domine nu numai destinul unei singure persoane, ci și destinele multora.

Menirea și scopul Partidului Social Democrat este să încerce să construiască acel mult de care au atâta necesitate copiii și, de aceea, ei vor constitui întotdeauna o prioritate în proiectele noastre, iar învățământul va prima obiectivelor propuse.

Închei, prin celebra reflecție a istoricului Vasile Pârvan: "Numai dând din sufletul nostru deplin și cu cât dăm mai mult trăim mai deplin".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - intervenție intitulată Starea sănătății poporului român, în continuă deteriorare;

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Starea sănătății poporului român, în continuă deteriorare".

1) Analizând cauzele de deces în anul 2002, observăm că acestea sunt în creștere: 12,4 la mie, față de 11,6 la mie în 2001, 11,4 la mie în anul 2000.

Mortalitatea crește, însă ceea ce e grav, la populația între 10 și 54 de ani. Pentru comparație, vreau să vă spun că mortalitatea depășește aproape de două ori mortalitatea din Uniunea Europeană.

2) Pe cauze de mortalitate, asistăm la una dintre cele mai mari valori din istoria noastră, prin boli cardiovasculare: 771,30 la 100.000, cea mai mare din Europa. În 2001, această mortalitate era de 110,63 la 100.000, iar în 2000, 701,79 la 100.000.

Pentru exemplificare, aș menționa că mortalitatea, prin aceeași cauză, este în Franța de 195 la 100.000 și variază în 300 și 500 la 100.000 în restul lumii.

3) Mortalitatea prin tumori a fost de 199,05 la 100.000, în creștere față de 2001, 190,78 la 100.000 și în anul 2000, 184,04 la 100.000.

4) Natalitatea este în continuă scădere: 9,7 la mie, față de 9,8 la mie în 2001 și față de 10,2 în 2000. Iar mortalitatea infantilă este în anul 2002 de 17,3 la mie.

5) Sporul natural este în anul 2002 de minus 2,7 la mie, în anul 2001 de minus 1,8 la mie și în anul 2000, de 0,9 la mie. Vă menționez că în anul 1990 sporul natural era de plus 2,9 la mie.

Dacă se continuă în acest ritm, conform prognozei Organizației Mondiale a Sănătății, prognoză recentă și a Societății de Cercetare a Academiei Române, România va avea în anul 2050 o populație de sub 17 milioane de locuitori.

6) Desființarea a peste 22.000 de paturi de spital este bună în Occident, în Uniunea Europeană, unde medicul de familie și cel de asistență ambulatorie și din policlinici au preluat aproape în întregime îngrijirea bolnavului și a omului sănătos, preventiv, 24 de ore din 24.

Înființarea a 130 de aziluri pentru bătrâni și asistați social, la o țară cu peste 80% sărăcie, nu cred că va fi eficientă și nu va putea stăpâni situația catastrofală a stării de sănătate a populației. Sărăcia, adică nivelul de trai și lipsa de eficiență a asistenței medicale sunt cauzele care duc la această situație și aceasta mai ales pentru motivul că banii care se găsesc la dispoziția Ministerului Sănătății nu sunt folosiți așa cum trebuie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - un nou apel în sensul aplicării prevederilor legale în domeniul forestier;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Virgil Popescu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultima perioadă, și din partea Guvernului s-a tras semnalul de alarmă, pentru defrișarea în masă a terenurilor cu vegetație forestieră. Mai mult chiar, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 96 din 1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național se accentuează: "pericolul grav pe care îl prezintă defrișările pentru fondul forestier național".

În vederea stopării acestui jaf se propune să fie mărită pedeapsa pentru infracțiunea de defrișare a vegetației forestiere, de la 2 ani, la 10 ani de închisoare și confiscarea materialului lemnos.

În ordonanța amintită sunt pedepsiți și cei care favorizează defrișările masive.

Domnilor miniștri,

Nu înțeleg de ce este nevoie de agravarea pedepselor, când oamenii din subordinea dumneavoastră, baronii locali din județe, organele de control ale statului, care răspund de ordinea publică, Procuratura, Justiția, inginerii, tehnicienii, pădurarii din ocoalele silvice de stat, nu numai că nu respectă legislația în vigoare, dar sunt implicați în efectuarea acestor defrișări. Legea se aplică numai împotriva acelora care fură unul sau doi bușteni din pădure, iar cei care defrișează păduri întregi scapă de orice răspundere penală și judiciară, fiind susținuți atât de organele de control din județe, cât și de cei care ar fi obligați să impună respectarea legalității.

Domnilor miniștri,

Fenomenul defrișării în masă a pădurilor nu va fi stopat, până când corupția va fi susținută de direcțiile și ocoalele silvice de stat din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor, precum și din partea organelor de control ale statului.

Aceste legi ar trebui să fie aplicate împotriva tuturor cetățenilor care încalcă prevederile legale, nu numai împotriva celor săraci și amărâți.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Virgil Popescu - pledoarie pentru tratarea corectă a situațiilor legate de regimul mormintelor de către PNL;

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Popescu. Va urma domnul Ion Mocioi.

   

Domnul Virgil Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Subiectul declarației politice de astăzi îl constituie modalitatea de exprimare a opiniilor politice ale Partidul Național Liberal, în legătură cu Legea privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.

Istoria României ne-a binecuvântat cu numeroase personalități ale căror gânduri și fapte au fost închinate numelui și binelui țării, au fost dăruite peste ani generațiilor, a căror grijă au purtat-o în suflet. Nu puțini au fost cei care și-au dat viața în toiul luptelor pentru libertatea noastră, pe care o prețuim astăzi, pentru libertatea altor popoare, iar spre aducerea noastră aminte, au rămas în urma acestora nume de eroi, fapte de eroism, pilde istorice.

Cinstirea memoriei eroilor țării este o datorie asumată de noi, toți românii. În acest spirit, începând din 1994, Guvernul P.D.S.R. Nicolae Văcăroiu a elaborat un proiect de lege privind regimul mormintelor de război.

Inițiativa studiată în Guvernul P.N.L., P.D., P.N.Ț.C.D. în anul 1998 nu a fost, însă, avizată de către ministrul liberal al finanțelor.

În ianuarie 2001 Guvernul Adrian Năstase a hotărât elaborarea unui nou proiect de lege privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, care era înscris în programul legislativ al Guvernului pentru perioada 2001 - 2004, la pagina 66, poziția 13, program care a fost prezentat și aprobat de Parlament.

Elaborarea acestui proiect a fost făcută cu avizul tuturor ministerelor interesate, inclusiv de Ministerul de Finanțe și cu respectarea tuturor prevederilor Convenției de la Geneva din 1949, precum și a protocoalelor adiționale ale acestei convenții. Proiectul a fost depus la Parlament în 29 mai 2003, la Senat și adoptat de Senat în 26 iunie 2003.

La doi ani după întocmirea proiectului de lege de către Guvernul P.S.D., în 7 mai 2003, un distins reprezentant al Partidului Național Liberal a depus un proiect de lege, cu același domeniu de aplicare, pentru care a primit avizul Consiliului Legislativ favorabil, în luna iulie 2003.

La dezbaterea proiectului în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, prea distinsul coleg, constatând că proiectul elaborat de Guvern în anul 2001 fusese deja dezbătut în Senat și se prezenta în aceeași procedură la Camera Deputaților, a formulat acuze de plagiat sau chiar fraudă intelectuală, omițând că proiectul Guvernului fusese prevăzut și elaborat în anul 2001, conform programului de guvernare.

Distinsul coleg de la Partidul Național Liberal a omis să observe și că proiectul propus de dânsul nu amintește și nu rezolvă problemele eroilor români căzuți pe teritoriul altor țări. În același timp, propune constituirea unei societăți pentru cinstirea eroilor căzuți, cărora li se acordă sedii, pază corespunzătoare gratuită, scutire de taxe și impozite, finanțare bugetară pentru aproximativ 1.000 de persoane, având în vedere sucursalele din toată țara.

Preocuparea pentru constituirea și funcționarea acestei societăți împiedică Partidul Național Liberal să constate și să fie de acord că proiectul guvernamental nu numai că rezolvă problema fără o atât de mare cheltuială bugetară, că tratează în totalitate problemele din acest domeniu, dar asigură și reprezentativitatea juridică în relațiile de colaborare și parteneriat cu alte țări, pe bază de reciprocitate, pentru rezolvarea cu demnitate a situațiilor legate de regimul mormintelor și operelor comemorative de război.

Este de sugerat, cred și foarte util ca Partidul Național Liberal, după ce ia cunoștință, mai exact, de cronologia evenimentelor în această problemă, să studieze mai atent programul de guvernare al Partidului Social Democrat, să-l înțeleagă și să ceară lămuririle necesare, acolo unde întâmpină dificultăți, pentru a avea o imagine clară asupra mediului politic în care se manifestă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ion Mocioi - intervenție dedicată răspunsului la întrebările legate de viitorul elevilor;

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioi. Va urma domnul Victor Bercăroiu. Domnii deputați Gheorghe Popescu și Vlad Hogea au depus la secretariat. Reamintesc că avem înscrieri record - 41, deci concentrat.

   

Domnul Ion Mocioi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul intervenției mele: "Elevii mari nu au încredere în viitorul lor".

Stimați colegi, ieri am participat la deschiderea unui nou an școlar, al unei perioade care este așteptată cu devoțiune din partea celor mai mulți tineri care vor să-și formeze un viitor prosper, bazat pe instruire și cunoaștere, pe educație și respectul vieții fiecăruia.

Fiind printre tinerii care așteptau așa-numita deschidere festivă a anului școlar, pregătiți să-și revadă colegii și profesorii lor, vedeam în atitudinea lor, în gestul reîntâlnirii și în salutul lor prietenos însăși comunitatea de idei și aspirații, afinitatea pentru o misiune înțeleasă, virtualitatea pentru un viitor așteptat.

O anume bucurie a celor mai mici emana din buchețelele de flori aduse pentru învățătorul sau dirigintele cu care se vor întâlni în clase, în sălile spațioase și bine primitoare, pentru a fi împreună pe un drum al spiritului și al încrederii reciproce.

Momentele acestea nu lăsau loc fricii, neputinței sau urii, ci bunătății umane, înțelegerii și cooperării, unei solidarități fără sustragere.

Toți tinerii, de la clasele I până la cele terminale, păreau stăpâni pe voința lor și așteptau un cuvânt de bun-venit, de organizare a ordinii necesare, de întărire a opțiunii fiecăruia. Toți se simțeau părtași la începutul unei opere colective, presimțeau o victorie durabilă, prin notele bune pe care le vor primi sau sunt așteptate, ca rezultat al unei munci înțelese.

Erau împreună, simțind o necesară interdependență că sunt uniți la bine și la rău pentru un destin comun, generos și fără orgolii.

Demni, printr-o fraternitate extinsă în sufletele lor, fără a-și pierde independența, acești tineri sunt cei care se pregătesc pentru a construi țara de mâine și, desigur, Europa de mâine.

I-am admirat și le-am urat, împreună cu alți colegi, un an cu succese deosebite la învățătură. Dar, o anume nemulțumire am trăit-o împreună cu elevii mai mari, înclinați spre o viziune mai pesimistă față de viitorul lor, lipsiți de aspirații și de susținerea materială, preocupați încă de acum de nevoia unui loc de muncă pe care nu îl găsesc și nu au convingerea găsirii unui asemenea mijloc de viață în viitor.

Ei judecă prezentul cu oarecare maturitate și deosebită responsabilitate, critică lipsa de interes a comunității și a conducerilor locale privind satisfacerea cerințelor tineretului, persiflează chiar asfixierea aspirațiilor lor pentru mai bine. Chiar încearcă să înțeleagă perfidia și antagonismele din societatea actuală și să releve unele cauze care sfâșie umanitatea; resping absurditatea unor sacrificii ce le cer ambițiile de îmbogățire ale unor indivizi frivoli și fanatici după proprietăți ce nu le merită.

Acestor tineri li se pare că viața lor va depinde de cei care nu înțeleg comunitatea de interese, și nici adevărata comunitate de idei și aspirații.

M-am bucurat, însă, că tinerii judecă lumea noastră de pe poziția celor ce vor o societate mai dreaptă, a omului pentru oameni.

Am văzut în tineri tentația pentru regăsirea libertăților românești abandonate, garanția reală a pregătirii lor pentru viitor.

Am înțeles și prin atitudinea tinerilor că viața, cum trebuie să fie, nu este monopolul nici unui partid, ci creația pe drumul spiritului mereu renăscut prin fiecare generație.

Să le dorim împreună succes la învățătură și educație tuturor copiilor și tineretului patriei noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Victor Bercăroiu - intervenție intitulată Aurel Vlaicu, erou nemuritor;

Are cuvântul domnul deputat Victor Bercăroiu. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Andrei Chiliman și domnul Valeriu Gheorghe și-au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Aurel Vlaicu, erou nemuritor".

Aurel Vlaicu s-a născut la 6 noiembrie 1882 în satul Binținți de lângă Orăștie, primul din cei opt copii ai soților Ana și Dumitru Vlaicu.

Școala primară o începe în satul natal, iar liceul la Orăștie și Sibiu. Studiile universitare le urmează la Budapesta și Berlin.

Ideea realizării unei mașini de zburat încolțește în mintea lui Aurel încă din perioada anilor de școală de la Orăștie, iar geniul său creator aducea zi de zi colegilor cât o nouă surpriză din năzdrăvăniile lui de inventator.

În anul 1909 realizează un planor din lemn și pânză care s-a ridicat, tras de trei cai, la 15 metri înălțime. Urmează, în anul 1910, aeroplanul "Vlaicu I", în anul 1911 aeroplanul "Vlaicu II", apoi, în anul 1913, proiectează și începe să lucreze la "Vlaicu III", un aparat complet metalizat.

Chiar dacă studia cu tenacitate legile fizicii și calculele matematice, inima și conștiința sa erau alături de obiditul său neam românesc, silit să fie despărțit de trupul firesc al României prin arbitrare granițe. De aceea, nu a acceptat ca invenția sa să fie pusă în operă într-o altă parte decât în România. Numai că România era dincolo de Carpați.

Vlaicu se prăbușește la 13 septembrie 1913, zburând cu "Vlaicu II", în încercarea de a trece Carpații pentru a veni la Orăștie, la Adunarea generală a "Astrei" și, o dată cu el, visul său drag, acela de a uni, sub vrăjitele-i aripi, întregul pământ românesc.

Doamnelor și domnilor,

S-au împlinit 90 de ani de la tragicul eveniment, prilej cu care, la Bănești, poarta de intrare spre munții Carpați, a avut loc, la monumentul ridicat în cinstea marelui erou, o evocare omagială.

Alături de oficialitățile politice și militare ale județului Prahova, a participat și o delegație a orașului Orăștie, în frunte cu primarul Iosif Blaga, Sfinția sa Protopopul de Orăștie și nepotul eroului, Aurel Rădulescu.

Prăbușirea lui Vlaicu s-a transformat în jertfă, iar jertfa în simbol.

Vlaicu trăiește de atunci în inimile noastre, fie și numai prin permanentul gând de înălțare a neamului românesc, de autodepășire a umanului, de cercetare a necunoscutului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție cu titlul Dacă treb'e, oare o fi și musai? sau Deșteaptă-te române!;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Nicu Spiridon.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Dacă treb'e, oare o fi și musai?" sau "Deșteaptă-te române!"

"Dacă treb'e și e musai, atunci treb'e!" Cam astfel s-ar putea exprima, într-o gândire profundă de tip P.S.D., relațiile protocolare pe care partidul de guvernământ le are cu Uniunea culturală a maghiarilor din România, care, de fapt, numai culturală nu este. Fiindcă, dacă ar fi uniune politică sau măcar partid politic, ar fi trebuit și dânsa să se fi înregistrat la tribunal în vara acestui an, după cum au procedat toate forțele politice românești. Doar ne pregătim pentru alegerile locale, generale și prezidențiale din vara - toamna anului 2004, când, probabil, din nou domnul avocat Frunda Gheorghe va candida pentru postul de manager cultural, ca să nu spun de președinte al României, nu?

Problema este că U.D.M.R. a simțit momentul dificil în care se află Partidul Social Democrat și încearcă să profite, fiindcă nu se știe când va mai avea o asemenea ocazie.

După diversele declarații și acțiuni iredentiste și nesancționate, de tip "constituirea Ținutului Secuiesc", modificarea Constituției pentru introducerea limbii maghiare în justiție, formă mascată de transformare a României în stat multinațional prin oficializarea completă a limbii maghiare, a venit și momentul redezvelirii unei statui - "Hungaria milenară" - la Arad, sub noul nume de "Statuia Libertății", de fapt reinstalarea monumentului celor 13 generali care au ucis mișelește 40000 de români în anii 1848 - 1849, acțiune care constituie o imixtiune fără nici un fel de scrupule în problemele interne ale statului român.

Citind scrisoarea de răspuns a premierului Adrian Năstase, adresată omologului său maghiar zilele trecute, nu poți să nu observi tonul conciliant pe care îl folosește, cât și motivațiile penibile de tipul "Eu aș fi de acord, dar opinia publică din România are o sensibilitate foarte pronunțată legată de mesajul pe care acest monument îl poartă". Ca urmare, propune înființarea unui Parc al Reconcilierii, tot la Arad, și, cu frică, pentru a nu supăra, amintește cu o "voce mică" de propunerile românești legate de Fundația Gojdu, de liceul bilingv, muzeul memorial și biblioteca Emanuil Gojdu. E jalnic! Sau, mai exact, sunteți jalnic, domnule prim-ministru, prin modul în care puneți problemele de reciprocitate și, mai ales, prin tonul de domnișoară smiorcăită care stă cu mâna întinsă - "Da' dacă va primi ceva..." Dar, mai ales, vă jucați în mod foarte periculos cu focul.

Nu vedeți obrăznicia de care dau dovadă colegii dumneavoastră parlamentari udemeriști, care, zilele acestea, au înaintat la Camera Deputaților două proiecte de lege, înregistrate sub denumirea provizorie P.L.nr.521 și P.L.nr.522, pentru înființarea unor comune ce ar trebui să se desprindă din comuna Siculeni și în a căror expunere de motive se face abstracție de istoria multimilenară a poporului nostru pe aceste meleaguri? Iar pentru ca obrăznicia să fie deplină, se fac trimiteri directe la denumirile acestor localități în limba maghiară, în concordanță cu Legea administrației publice pe care le-ați făcut-o cadou!

Nu credeți că s-a atins o anumită limită în ceea ce privește "libertatea de a ucide români", de a judeca istoria cu măsuri diametral opuse, în funcție de interesele pe care le are UDMR-ul?

Rezoluția Comisiei Monumentelor Istorice, care nu și-a dat avizul, nu vă spune nimic? Dar dorința populației din Arad și, mai ales, din întreaga Transilvanie, care nu dorește reamplasarea acestui monument, este luată în considerare?

Așteptați cu o lipsă de reacție totală zilele de 15 - 16 octombrie, când vor fi convocate Consiliile locale Secuiești care își vor alege delegații la Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, adică la viitorul organ executiv al așa-zisei "autonomii transilvane"?

Nu doriți să observați modul în care se exprimă udemeriștii - atunci când fac referiri la trecut "doresc să reconcilieze viitorul", iar, atunci când fac referiri la viitor, "doresc să interpreteze obiectiv trecutul"?

Asigurarea identității culturale, retrocedarea "in integrum" a pământurilor, pădurilor, apelor luate cândva cu japca, învățământul separat în limba maghiară, administrația proprie, justiția proprie, armata și poliția "națională" și toate celelalte sunt pași mărunți dar siguri pentru crearea unei "Ungarii Mari" pe teritoriul unei Românii tot mai mici, ca urmare a negocierilor pierzante pe care le tot ducem cu vecinii noștri pentru a nu-i supăra!

Dacă tot doresc să ridice un monument unor criminali, de ce nu îl ridică în Ungaria? Pentru ce vor să facă pelerinaj în România? Sau poate speră la o Românie fără Transilvania, ca și cea din 1940?

Deșteaptă-te române!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicu Spiridon - declarație referitoare la susținerea programului lansat de Executiv - Sănătate prin mișcare, sănătate prin sport;

Dau cuvântul domnului deputat Nicu Spiridon. Va urma domnul Ștefan Baban.

Domnii deputați Nicolae Vasilescu și Eugen Nicolăescu au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Nicu Spiridon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se referă la susținerea Programului lansat de Executiv - "Sănătate prin mișcare", precum și a proiectului privind construirea a patru sute de săli de sport.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să încep prin a saluta ideea exprimată de primul-ministru al Guvernului, domnul Adrian Năstase, atât la Piatra Neamț, cât și la Bacău, în legătură cu necesitatea ca tinerii să facă mișcare, să învețe sport de diferite feluri, pentru păstrarea sănătății.

Programul lansat de Executiv - "Sănătate prin mișcare, sănătate prin sport" - este valabil și pentru copii, iar pentru realizarea acestuia, pe lângă baze sportive, este nevoie și de o nouă gândire a modului cum se face astăzi educație fizică în școală.

Din discuțiile pe care le-am avut cu profesorii care predau acest obiect, a reieșit o problemă de maximă urgență, pe care sunt convins că mulți dintre dumneavoastră o aveți în atenție, și anume: creșterea numărului de ore pentru toate clasele - de la primare la liceu. În acest sens, există o propunere a conducerii Agenției Naționale pentru Sport, care trebuie însușită și de Ministerul Educației și Cercetării, astfel încât, începând cu acest an de învățământ, în fiecare școală mișcarea sportivă de masă să ia amploare.

Trebuie stimulată, la nivelul fiecărei unități de învățământ, competiția sportivă, întrecerea la sporturile de echipă între clase, singura care poate menține viu interesul pentru practicarea sportului respectiv.

La fiecare sfârșit de săptămână, în școli să aibă loc asemenea întreceri la care să nu se pună problema performanței, ci doar a atragerii unui număr cât mai mare de participanți din rândul elevilor, care să facă mișcare.

Totodată, trebuie ca fiecare dintre noi, în circumscripțiile electorale pe care le reprezentăm, să urmărim ca proiectul pe care l-am anunțat în campania electorală, privind construirea celor 400 de săli de sport, să se înfăptuiască până la finele anului viitor, așa după cum prevede programul de guvernare.

La sfârșitul săptămânii trecute, împreună cu ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, domnul deputat Acsinte Gaspar, am fost pe șantierele celor 12 săli de sport, câte se construiesc în județul nostru. Stadiul lucrărilor este în termen, iar constructorii ne-au asigurat că până în luna martie 2004 sălile vor fi date la cheie.

Am stabilit ca la fiecare sfârșit de săptămână să includ în programul meu de activitate și vizitarea acestor șantiere, pentru a analiza, împreună cu factorii locali, stadiul lucrărilor. De asemenea, mă voi implica, așa cum am făcut-o și până acum, în amenajarea unor baze sportive în localitățile rurale, atât în cadrul școlilor, cât și la nivelul comunității, precum și la inițierea unor acțiuni sportive.

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație intitulată Învățământul românesc - din nou la start;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul deputat Petre Posea.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea este intitulată

"Învățământul românesc - din nou la start".

15 septembrie 2003, data când clopoțelul a sunat pentru un nou an școlar. Mii de elevi și dascăli s-au adunat în școli cu speranțe, visuri și idealuri, pe care speră să le poată împlini în acest an școlar.

Ce i-a așteptat după două luni de vacanță? Pentru cei mai norocoși și cu părinți destul de înstăriți, școlile pe care le frecventează sunt curate, spațioase, cu numeroase îmbunătățiri și cu o bază tehnico-materială demnă de invidiat. Manualele și rechizitele, indiferent de prețul lor, nu constituie o problemă, acolo unde sunt bani.

Pentru marea majoritate a elevilor și profesorilor, școlile pe care le frecventează i-au întâmpinat și în acest an cu schele și var, cu clase nevăruite sau curățite parțial, cu bănci rupte și vechi, cu manuale incomplete, cu grupuri sociale rudimentare și neigienizate. Ambele părți trebuie însă să desfășoare un proces educațional în care calitatea trebuie să primeze.

Iar dacă vreți să aveți tabloul complet al școlilor din mediul rural, multiplicați cu 10 sau cu 100 imaginea pe care v-am prezentat-o mai sus.

Rareori găsești într-un județ al țării, indiferent cât de mare este sau ce tradiții culturale îl definesc, mai mult de zece școli noi, dotate ultramodern. Și, dacă trebuie să spunem adevărul, meritul nu este al nostru în principal, ci al organizațiilor non-guvernamentale și al asociațiilor și fundațiilor străine.

Ambele categorii - elevi și profesori - au început un nou an școlar în speranța că reforma învățământului românesc nu va mai provoca atâta haos, nu se va mai concretiza în atâtea umilințe îndurate de ambele părți, începând de la examenele de titularizare și terminând cu experimente și experiențe de modernizare a învățământului românesc în cursul anului școlar.

De 13 ani, școala românească, recunoscută și apreciată în lume pentru valoarea și pregătirea profesională a specialiștilor pe care i-a dat atât societății românești, cât și lumii întregi, nu își regăsește ritmul și clarviziunea, având toate șansele să devină o amintire pentru cei din exterior.

Marea majoritate a copiilor dotați și cei olimpici, după ani de efort financiar din partea părinților, și de muncă și tenacitate din partea lor și a îndrumătorilor, aleg să urmeze colegii și facultăți în străinătate, nemaidorind să se întoarcă în țară și să-și folosească cunoștințele aici.

Copiii care rămân să studieze în țară, deși sunt dotați din punct de vedere intelectual, neavând baza materială compatibilă, vor fi dezavantajați, iar aceste lucrurile le vor marca viața.

Pentru elevii din mediul rural, care nu își pot permite să continue liceul deoarece părinții nu dispun de suficienți bani pentru a le asigura cazarea, cantina și manualele, nu știu ce le-am putea promite, ca să le alinăm amarul și suferința pentru visele spulberate chiar din fașă.

A început un nou an școlar. Cadrele didactice doresc să fie un an mai bun, mai prosper și care să le aducă și satisfacții materiale, începând cu lefurile pe care le primesc.

Elevii își doresc ca materiile pe care trebuie să le învețe să fie structurate, stufărișul și mediocritatea să dispară și să le fie asigurată siguranța în școlile pe care le frecventează.

Noi, ca părinți, dorim ca acești copii să nu mai fie generații de sacrificiu, începând din școală și terminând cu tinerețea și maturitatea lor, adică etapele cel mai importante din viața omului.

Reformă nu înseamnă doar experimente, degringoladă, lipsuri și insatisfacții. Reformă înseamnă un plan bine definit de acțiune pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activității didactice, o infrastructură bine pusă la punct și corelată cu cerințele pieții muncii și perioadelor prezente și viitoare, crearea și asigurarea unei scări de valori umane și profesionale pentru îndrumătorii tinerei generații, crearea și aplicarea unui sistem eficient și corect de stimulare a cadrelor didactice.

În lipsa unui asemenea plan, și anul școlar 2003-2004, dar și cei care vor urma nu vor reuși să scoată la lumină învățământul românesc, ba, din contră, vor asigura căderea liberă în neant și uitare a unui domeniu de activitate renumit și glorios cândva.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Bozgă - declarație politică intitulată Efortul pe care îl face Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, de a asigura sănătatea populației, asigurând, în același timp, sănătatea animalelor;

Dau cuvântul domnului deputat Ion Bozgă. Va urma domnul Ștefan Pășcuț.

Domnii deputați Nichifor Cristea, Petre Posea, Ion Sonea, Puiu Hașotti și Mircea Costache au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Ion Bozgă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Efortul pe care îl face Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, de a asigura sănătatea populației, asigurând, în același timp, sănătatea animalelor".

Un mare savant, Louis Pasteur, spunea: "Medicul uman salvează omul, iar medicul veterinar salvează omenirea", aceasta având în vedere diversitatea problematicii de care se ocupă medicul veterinar și modul de rezolvare a acestor probleme.

Constatând greutățile foarte mari cu care se confruntă crescătorii de animale de la sate, Guvernul României, pentru a menține sănătatea animalelor și, indirect, pentru a asigura sănătatea populației, a dispus în anul 2003 gratuitatea tuturor acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii efectuate de personalul sanitar veterinar local, prevăzute în planul strategic național.

Nu pot să nu amintesc, printre acestea, câteva acțiuni de interes deosebit, din punctul nostru de vedere: vaccinarea contra rabiei la animalele care fac această boală, vaccinarea contra cărbunelui emfizematos la toate speciile de animale, testul de depistare a tuberculozei și a leucozei la bovine, boli extrem de periculoase pentru om, și, nu în ultimul rând, gratuitatea examenului trichineloscopic pentru toți porcii sacrificați în gospodăriile populației, știind câte milioane de porci se sacrifică mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă.

Aceste eforturi, în anul 2003, însumează aproximativ 1000 de miliarde de lei, bani alocați de către Guvernul României prin Ministerul Agriculturii, efort fără precedent până în prezent.

Este prima dată după 1989 când acest tip de activitate sanitar-veterinară este subvenționată de statul român.

Pentru aceste lucruri, mulțumesc Guvernului României pentru strategia pe care a adoptat-o pentru domeniul sanitar-veterinar și pentru efortul făcut.

Vă mulțumesc și dumneavoastră.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Pășcuț - despre transformarea sărbătorilor naționale de la Țebea într-o campanie electorală;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Pășcuț. Va urma domnul deputat Traian Dobre.

   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Duminică, 14 septembrie, Consiliul județean și Prefectura Hunedoara au organizat Sărbătorile naționale de la Țebea.

La umbra gorunului lui Horea, acolo unde, acum 131 de ani, s-a așezat să-și doarmă somnul de veci eroul național Avram Iancu, s-au adunat și în acest an mii de români pentru a-i cinsti memoria printr-o pioasă aducere aminte. Nu i-a speriat nici vremea rea, nici drumul lung, și au venit la Țebea români din Hunedoara, Alba, Cluj, Bihor, Arad, Timiș, Caraș-Severin și nu numai, iar vremea rea și norii grei s-au risipit, lăsând soarele să încălzească și să bucure inimile celor prezenți.

Printre acești numeroși participanți s-au aflat și foarte mulți oameni politici, reprezentanți de marcă ai partidelor politice parlamentare și neparlamentare, printre care: secretarul general al Partidului România Mare, Gheorghe Funar, președintele PD, Traian Băsescu, președintele PNȚCD, Victor Ciorbea, vicepreședinții PNL, Theodor Stolojan și Dan Radu Rușanu, mulți senatori și deputați. Numai de la Partidul România Mare au fost nouă parlamentari.

Toți aceștia au dorit să cinstească acest moment cu prezența lor, și poate că unii chiar ar fi dorit să se exprime public atunci când s-a evocat viața și personalitatea lui Avram Iancu, dar organizatorii au hotărât să nu dea voie să ia cuvântul nici un reprezentant al partidelor politice prezente la Țebea, motivând că nu se dorește să se politizeze acest eveniment. De la vorbă până la faptă, însă, cale lungă pentru PSD.

În realitate, nu au dorit să lase pe nimeni să ia cuvântul, în afara reprezentanților partidului de guvernământ. Motivând că transmit mesaje din partea Președinției, a Guvernului, au luat cuvântul senatorul Adrian Păunescu, ministrul Ilie Sârbu, iar din partea președinților Senatului și Camerei Deputaților au rostit mesaje senatorul Ion Iliescu și deputatul Ioan Timiș. Oare aceștia nu sunt politicieni? Oare aceștia nu au transformat momentul Țebea într-o campanie electorală la care numai ei să aibă acces?

Și pentru ca boicotul să fie complet, organizatorii au modificat programul în ultimul moment și au ținut în mare secret ceremonia de inaugurare a Casei memoriale - muzeu Avram Iancu de la Baia de Criș, ceremonie ce era programată pentru ora 12,00, dar s-a ținut la ora 9,15, în așa fel încât nici unul dintre reprezentanții Opoziției să nu poată fi prezenți. Nu a putut fi prezent nici măcar secretarul general al Partidului România Mare, Gheorghe Funar, la a cărui inițiativă personală s-a amenajat acest muzeu.

Spuneam mai devreme că soarele a încălzit inimile celor prezenți duminică la Țebea, mai puțin însă inimile reci, de piatră ale organizatorilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Traian Dobre - evocarea zilei de 15 septembrie - o poartă prin care lumea se deschide către viitor prin intermediul școlii;

Dau cuvântul domnului Traian Dobre. Va urma domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu certitudine pentru toți cei prezenți aici, 15 septembrie rămâne o zi ce face parte din arsenalul amintirilor din copilărie, însă, pentru marea majoritate a generațiilor de copii și tineri, această zi este o poartă prin care lumea se deschide către viitor prin intermediul școlii.

Fie că este vorba de bobocii claselor I, de elevii ultimului an de gimnaziu sau de cei din ultimul an de liceu, debutul unui nou an școlar vine cu dorința și speranța că, prin prisma pregătirii, fiecare dintre acești copii trebuie să-și ocupe locul pe care îl merită în societate. Iar dacă voința copiilor și tinerilor este susținută și de voința politică, putem anticipa deja o evoluție favorabilă a societății românești.

Mai trebuie spus că efortul și interesul elevilor, precum și al dascălilor sunt și vor fi în continuare secondate de o politică capabilă să aducă învățământul românesc la standardele Uniunii Europene.

Adesea am auzit acuze aduse învățământului românesc și, mai ales, managementului din domeniu.

Consider că în această perioadă de așezare în normalitate o parte dintre acuze, de ce să nu recunoaștem, sunt justificate, însă să nu uităm că sistemul de învățământ din România este foarte conservativ și din cauza faptului că mulți profesori se opun schimbărilor, de teama de a nu fi eliminați din sistem.

Exceptând greutățile prin care provizoriu trecem cu toții, nu pot fi neglijate lucrurile palpabile petrecute în domeniul educației și învățământului, atât în planul formării, cât și în ceea ce privește baza tehnico-materială din școlile noastre.

Începând cu programul comun al Ministerului Comunicaților și Tehnologiei și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului de informatizare a școlilor, continuând cu finanțarea, construcția și darea deja în folosință a unor săli de sport moderne, programul "Cornul și laptele", care din acest an este extins și pentru preșcolarii din grădinițele cu program normal, sau acordarea de rechizite gratuite copiilor din familiile fără posibilități financiare, iată, acestea sunt doar câteva aspecte ce denotă interesul actualului Guvern pentru formarea, pregătirea și perfecționarea generațiilor fragede.

Cu toate că încă mai avem multe de făcut în această sferă educativ-formatoare, ne putem mândri cu dascăli de o calitate excepțională și, nu în ultimul rând, cu copii talentați și capabili să facă față exigențelor impuse de transformările din statele europene spre care tindem.

Sunt demne de remarcat, în acest context, rezultatele excepționale obținute de cadrele didactice și elevii fruntași ai inteligenței românești la toate olimpiadele și concursurile naționale și internaționale. Așadar, un atu în plus pentru noi, spre a ne apleca mai mult la nevoile și aspirațiile generațiilor ce vin din urmă, pentru că, trebuie să recunoaștem, ele sunt cu mult mai diferite, având alte idealuri față de generația noastră.

La 1 octombrie 2002, printr-un raport, Banca Mondială ne face câteva propuneri de politică educațională, propuneri ce nu numai că au prins contur, dar cele mai multe deja fac parte din pregătirea și managementul din învățământul nostru. Spun aceasta deoarece în raportul de țară ce va fi prezentat la Conferința europeană a miniștrilor educației, ce se va desfășura pe 19 septembrie 2003 la Berlin, activitatea din învățământ este considerată ca fiind tot mai coerentă.

În aceste condiții, anul școlar 2003-2004, conform structurii propuse de ministerul de resort, va constitui cel de-al doilea an de la debutul armonizării învățământului românesc cu cel de factură europeană.

Apreciind că performanțele și calitatea învățământului românesc se constituie într-un obiectiv strategic al guvernării, invit colegii din partidele politice parlamentare să se afilieze și să contribuie la îmbunătățirea strategiilor pe termen lung din învățământ, propuse de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Succes și sănătate copiilor și nepoților dumneavoastră care au pășit ieri pragul unei instituții școlare pentru prima dată, rezultate notabile pentru cei care continuă, putere de muncă și adaptare la noile cerințe dascălilor care îi îndrumă!

De asemenea, doresc fiecăruia dintre noi răbdare, înțelegere și susținere pentru aceste tinere generații care ne vor succeda, nutrind speranța că, la finele anului școlar ce abia a debutat, să ne putem atribui cu toții note de 10.

Să nu omitem un aspect: avem obligația morală ca, în cadrul transformărilor din învățământ, să ținem seama de tradiția din domeniu, de prestigiul și performanțele școlii românești recunoscute, de altfel, la nivel european și mondial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Leonăchescu - comentarii asupra stadiului aplicării reformelor din domeniul administrației publice;

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonăchescu. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnii deputați Ioan Onisei și Valeriu Zgonea au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În zilele de 10 și 11 iunie 2003, a avut loc la Bruxelles cea de-a XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană - România. Din partea țării noastre au participat la lucrări 4 senatori și 11 deputați care au onorat o tematică specifică bogată.

Ne-a sensibilizat interesul Uniunii Europene față de reformele noastre din domeniul administrației publice. Mai bine zis, inexistența acestor reforme! Günter Verheugen a subliniat, cu îngăduință, progresul "dezamăgitor de lent" în procesul de reformă!. S-a și precizat "necesitatea unei puternice angajări politice" în reformarea administrației publice.

Europarlamentarul Jo Leinen, pe care am avut șansa de a-l cunoaște personal, a "accentuat necesitatea asigurării neutralității administrației din punct de vedere politic".

Iată deci, o coordonată esențială a reformelor din domeniul administrației publice: "neutralitatea politică". Este evident că, dacă de la nivelul Uniunii Europene s-a impus o asemenea recomandare, realitățile românești sunt foarte grave.

Jocul politic în administrația publică românească a mers foarte departe, în disprețul repetatelor mesaje ale electoratului.

Populația este sacrificată pe altarul politicii dâmbovițene, orgoliile unor oameni politici sunt mai puternice decât mesajele alegătorilor și de aici trădarea și suferințele acestora.

Primari care se luptă cu membrii consiliilor comunale, orășenești sau județene - sabotându-se reciproc - numai pentru faptul că, aparent, au culori politice diferite. În realitate, omul simplu este sacrificat pe altarul intereselor personale și de grup! În loc de "capitalism de cumetrie" a apărut "administrația de cumetrie" și lupta între clanuri.

Primarul Capitalei se luptă de ani de zile cu Consiliul municipal și cu primarii de sectoare cum să fie folosite fondurile! Rețeaua stradală arată mizerabil, iar la prima ploaie serioasă, Capitala României devine o Veneție sui-generis, în timp ce pe sticla televizorului oamenii publici se acuză unii pe alții de incompetență. Nimeni nu învață că este nevoie să construiască punți ale dialogului.

La nivelul comunelor, degringolada este și mai mare. Putem da nenumărate exemple în care disprețul față de oameni este o coordonată majoră a administrației publice. Comportamentul unor primari este de un primitivism impresionant și populația cade victimă reacțiilor hormonale, aculturale și violente ale aleșilor lor locali. Administrația de cumetrie se consolidează; își construiește palate în care birocrația pe care o generează în mod automat să devină eternă, pentru că haină și supradimensionată este.

Primitivismul multora dintre membrii administrației publice ia și forme aberante; prostia are nevoie de lustru. Îmi este dat să constat cum niște bieți subingineri au căpătat diplome de doctori în științe pe filiere imorale, fără să fi făcut nici un fel de cercetare științifică. Ba mai mult: își promovează odraslele incapabile cu ajutorul unor diplome bine plătite! Încotro mergem?

Când va renunța Guvernul la ordonanțe și ordonanțe de urgență cu care doar cârpește plasa putredă a actualei structuri și legislații din administrația publică și o va supune unei reforme autentice?

Când vom începe să înlocuim primitivismul din stilul de muncă al celor din administrație, reminiscență unor concepții condamnate de Revoluția din 1989?

Când calitatea prestației în relațiile cu populația se va concretiza în rezolvarea cererilor acesteia?

Când începe reforma administrației publice și se termină nefericitul șir al operațiilor cosmetice, de conjunctură, din acest domeniu?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Dumitru Bentu - declarație intitulată Alexandru Vlahuță;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul Gheorghe Pribeanu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația simplu: "Alexandru Vlahuță".

Pe 5 septembrie s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui Alexandru Vlahuță, scriitorul care s-a impus pregnant în istoria culturii și literaturii române. Și dacă în spațiul tutovean manifestările omagiale au avut anvergura impusă de eveniment, în lumea de dincolo de origine s-a dovedit, încă o dată, că raporturile dintre uitare și aducere aminte sunt debalansate de numitorul lor comun - timpul.

De aceea, strict constatativ și deci fără a reproșa ceva și cuiva anume, vă rog să-mi permiteți să acceptați sugestia de a redescoperi împreună câteva elemente definitorii din existența celui despre care Brătescu - Voinești spunea că "a fost a unui suflet mare, senin și modest".

A văzut lumina zilei la 5 septembrie 1858 în comuna Pleșești, în fostul județ Tutova, lângă Bârlad. Spațiul afectiv al primei copilării era traversat de Valea Similei, acolo unde bucuriile erau sărace, iar bariera bolii îl priva de trăirea lor plenară. Nici școala nu a însemnat o mare bucurie pentru viitorul scriitor. Din acești ani datează întâmplări care au stat la baza uneia dintre cele mai cunoscute povestiri ale sale "Mogâldea". În mediul școlar de la liceul "Gheorghe Roșca Codreanu" din Bârlad, a întâlnit viitoare personalități care au ilustrat cultura românească: Paul Bujor, Alexandru Philippide, tatăl pictorului Tonitza. O oarecare importanță pentru formarea sa, și ca viitor ziarist, pare să fi avut periodicul local "Semănătorul", și nu este exclus ca numele cunoscutei reviste de mai târziu să se fi datorat lui Vlahuță, în amintirea anilor de liceu de la Bârlad. Momentul crucial pentru evoluția culturală și literară a adolescentului a fost impactul cu creația eminesciană care, deși se afla atunci la începuturile sale, își manifesta deja întreaga vigoare estetică. Primele creații le-a trimis "Convorbirilor literare", apreciindu-se versificația și limba folosită.

După terminarea liceului, încearcă să urmeze Facultatea de Drept la București, dar probabil din cauze de ordin material nu o va termina. În legătură cu același tip de studii, se stabilește la Târgoviște, unde va intra suplinitor în învățământ, inițial ca institutor, apoi predă ore de limba română și limba franceză la Gimnaziul "Ienăchiță Văcărescu", pentru ca în final să fie numit profesor la prestigioasa Școală militară de la Mânăstirea "Dealul". Obține diploma în avocatură, dar nu strălucește deloc în procese, astfel că din 1883 și până în 1893 revine în învățământ, inclusiv în București, unde a predat la Școala normală pentru învățătura poporului român, Azilul "Elena Doamna" și Liceul "Sfântul Gheorghe". Peste tot s-a simțit străin și era firesc să fie așa, deoarece Vlahuță nu era sortit să fie nici avocat, nici profesor, ci scriitor și glas al conștiinței publice.

În primii 6 ani ai activității literare, a fost legat de revista "Convorbiri literare" și de Societatea "Junimea", unde s-a bucurat de prețuirea unor puternice personalități ale timpului: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi. Admirator absolut al lui Eminescu, era fascinat de tăietura genială a versurilor acestuia, care își cunoștea atât de bine limba și care-și mlădia atât de artistic gândirea. Din 1884, prietenia lor capătă o consistență practică și cei doi vor rămâne alături până la tragicul sfârșit al poetului pentru care Vlahuță a fost un sprijin de nădejde, în cei mai grei ani ai vieții sale. Poezia lui Eminescu este cea mai concludentă expresie a acestor sentimente, o încercare de cunoaștere a laboratorului intim al creației eminesciene. În același an, apare primul volum, intitulat "Nuvele", deși era deja cunoscut ca poet. În decembrie, va trăi bucuria apariției primului volum de versuri, "Poezii", respins însă de la premiere de Academia Română. De-abia în 1919 primește marele premiu al Academiei. Între timp, îi apăruse romanul "Dan", în care se regăsesc puternice accente autobiografice, și mereu actuala "Românie pitorească", o adevărată capodoperă a jurnalului literar de călătorie.

Foarte importantă rămâne și activitatea sa în presă, colaborator sau redactor la "Convorbiri literare", "România liberă", "Epoca", "Lupta", "Revista nouă", "Luceafărul". Împreună cu George Coșbuc și Nicolae Iorga, editează "Semănătorul", în paginile căruia se milita activ pentru răspândirea culturii la sate. Singura ideologie de care s-a simțit atașat a fost dragostea față de țăranul român.

S-a stins din viață la 19 noiembrie 1919, la capătul unei vieți căreia i s-ar putea aduce un singur reproș: nu a fost prea îndelungată, doar 61 de ani.

Și dacă vom reuși, în tumultul cotidian, să oprim o clipă doar pentru noi și să ne întrebăm, aidoma poetului: "Unde ni sunt visătorii?", înseamnă că unul dintre eternii luceferi ai spiritualității românești se află printre noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Pribeanu - intervenție intitulată Accentuarea diversiunilor partidului-stat;

Îl invit pe domnul Gheorghe Pribeanu și urmează doamna deputat Maria Lazăr.

   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Accentuarea diversiunilor partidului-stat".

Trăim vremuri în care evenimentele se succed cu o repeziciune uluitoare. Nici viața politică nu este scutită de frământările preelectorale care se accentuează tot mai mult, cu cât se apropie anul 2004.

Animat de dorința de a domni încă 4 ani, PSD se zbate, prin toate mijloacele posibile, aplicând strategii mai mult sau mai puțin ortodoxe, uitând componentele de bază ale democrației.

Crearea unor condiții de viață mai bune pentru cetățeni este un obiectiv nelipsit din programele tuturor partidelor. Numai că, actuala putere, așa cum ne-a obișnuit, una spune și alta face, astfel încât contribuabilul nu mai știe ce să creadă. Activitatea dirijată în folosul partidului-stat, pentru a-și construi cu orice preț o imagine favorabilă în fața electoratului, depășește orice limită a bunului simț.

În toate domeniile se acționează în defavoarea majorității. Șomajul este în scădere numai declarativ, de fapt continuându-se cursa desființării locurilor de muncă, încheierea activității în multe unități economice, motivându-se că acestea sunt solicitările Uniunii Europene și Fondului Monetar Internațional. Inflația este stăpânită artificial, pentru a da o notă de stabilitate și pentru a menține liniștea socială.

Incompetența Executivului de a lua măsuri realiste, care să ducă la bunăstarea cetățenilor, ne-a demonstrat că, în realitate, aceste măsuri benefice favorizează numai anumiți cetățeni din sfera clientelei politice, uitând de cei mulți și nevoiași.

Manevrarea banilor publici și dijmuirea celor veniți prin programe europene în altă direcție decât cea dorită, a constituit preocuparea permanentă a guvernărilor postdecembriste din România.

Banii publici, și așa puțini cum sunt, sunt folosiți de Executiv pentru realizarea unor acțiuni mai mult propagandistice, cu scopul de a mai înșela, încă o dată, electoratul.

Vă prezentăm câteva din acțiunile pregătitoare ce preocupă puterea, în vederea realizării cu succes deplin a unei fraude electorale: pesederizarea unităților administrativ-teritoriale, prin racolarea de primari, viceprimari și consilieri locali de la alte partide; tatonarea și condiționarea menținerii pe funcții a directorilor de unități economico-sociale și regii naționale de a se înscrie în PSD și concertarea activității acestora, pentru alimentarea pușculiței partidului-stat; crearea de noi centre administrativ-teritoriale, în vederea obținerii controlului, prin noi primari PSD; sprijinirea inițiativelor parlamentarilor puterii și ai partenerilor săi de guvernare, în defavoarea parlamentarilor opoziției, ale căror propuneri sunt, fără excepție, tendențios amânate sau respinse; folosirea embargoului informatic aplicat de mass-media, atât la nivel central, cât și local; prezentarea tendențios negativă a opoziției, a activității PRM și în special a președintelui său; tehnica sondajelor trucate, în scopul vădit de a influența psihologic alegătorii, este folosită tot mai des, cheltuindu-se sume importante de la buget pentru dezinformarea sistematică și manipularea cetățenilor; reorganizarea ministerelor are la bază crearea unui mediu de control asupra electoratului, spre exemplu trecerea administrației publice în subordinea și sub cupola Ministerului de Interne este o crasă demonstrație de antidemocrație. Prin această operație, Guvernul Năstase își pregătește din timp controlul asupra alegerilor, creând premeditat teren fertil fraudei electorale.

Atât polițistul, cât și primarul au un rol important în organizarea și desfășurarea alegerilor în localități. În rest, vă lăsăm pe dumneavoastră, stimați cetățeni și concetățeni, să deduceți care sunt urmările.

Se acționează concertat pentru strângerea de fonduri de către putere, prin tot felul de artificii și inginerii care stau numai la îndemâna Executivului.

Principiul separației puterilor în stat nu este respectat și nu se dorește să se repare această gravă abatere de la regulile de bază ale democrației, piedică în calea dezvoltării economico-sociale.

Plecând de la proverbul românesc "Țara arde, iar baba se piaptănă", strategii puterii o țin într-o continuă sărbătoare. Folosesc orice mijloc pentru a mai stoarce ceva gologani pentru pușculița PSD, organizând sărbători și fieste prin care să arate că populația țării este în culmea fericirii sub o astfel de nemaiîntâlnită guvernare.

Privatizările frauduloase și angajările în posturi-cheie sunt realizate cu susținere juridică, creându-se astfel, "cu totul întâmplător", o clasă economică de cumetrie, îmbogățită peste noapte, formată numai din membrii PSD și acoliții lor.

Exemplele sunt multiple, v-am prezentat doar câteva, pentru a vă putea forma o imagine reală despre actuala guvernare.

Promitem că vom veni cu propuneri de modificare și completare a Legii electorale, prin care să împiedicăm posibilitatea fraudării alegerilor, demonstrând încă o dată, atitudinea justițiară a PRM, în sprijinul iubirii de Adevăr și Dreptate și a slujirii lor neprecupețite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Maria Lazăr - prezentarea mulțumirilor celor care lucrează în agricultură pentru sprijinul pe care îl primesc din partea Guvernului;

Dau cuvântul doamnei deputat Maria Lazăr și va urma Ioan Miclea.

   

Doamna Maria Lazăr:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin intervenția, declarația mea de astăzi, vreau să aduc, într-un fel, de la tribuna Parlamentului, mulțumirile celor care trăiesc în agricultură, pentru sprijinul efectiv pe care îl primesc din partea Guvernului, atât în ce privește situația lor de zi cu zi, cât și mai ales pentru posibilitatea de a-și cultiva pământul. Măsurile luate de Guvern pentru sprijinirea agriculturii și a celor care lucrează la sate au fost foarte bine primite de către locuitorii satelor și ei își exprimă, desigur, satisfacția pentru că puterea actuală se preocupă de acest sector atât de important, în care muncește și trăiește aproape jumătate din populația țării.

O măsură luată de Guvern, foarte bine apreciată, este cea cu privire la dublarea pensiilor, care va fi de natură să sprijine locuitorii satelor și mai ales țăranii care au muncit ani mulți pe ogoarele țării, pentru ca ei să aibă un sprijin efectiv ca să ducă o existență mai bună ei și familiile lor.

De asemenea, măsurile care au fost luate anul acesta și în anii precedenți, cu privire la creditele care au fost acordate cu o dobândă foarte avantajoasă pentru procurarea uneltelor agricole, cât și măsurile și efortul financiar deosebit pe care Guvernul a început să-l facă de anul acesta cu privire la irigarea culturilor în perioadele secetoase, când producțiile sunt foarte mult afectate, de asemenea sunt de natură să încurajeze țăranii și să fie mai optimiști în ceea ce privește posibilitatea de a lucra pământul și de asemenea de a obține, totuși, produse cât de cât corespunzătoare.

Ultima măsură care a fost luată de Guvern, privind acordarea celor 2 milioane pentru fiecare hectar cultivat, tuturor țăranilor care nu sunt în asociații cu caracter juridic și care au până la 5 hectare, chiar dacă a nemulțumit, să zicem, pe o parte dintre cei care au pământul în asociații juridice, are un rol deosebit de important, țăranii apreciază foarte mult acest lucru, pentru că, mulți ani în șir, cei care își cultivau pământul individual nu au beneficiat de niște avantaje substanțiale din partea statului.

Am venit - și vreau, cu acest lucru, să închei - să aduc, aici, în fața dumneavoastră, cuvântul de apreciere și mulțumirile celor care beneficiază, din partea Guvernului și a statului român, pentru o existență mai bună și pentru a putea, într-adevăr, să obțină niște rezultate mai bune, după o muncă uneori istovitoare pe care o depun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ioan Miclea - declarație politică referitoare la ingerința politicului în autonomia universitară;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea și va urma domnul deputat Alexandru Raj Tunaru, ultimul vorbitor înscris și prezent în sală.

   

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la ingerința politicului în autonomia universitară.

Autonomia universitară este unul din elementele esențiale ale reformei învățământului din România. Ea este legiferată, însă aplicarea ei se face după cum vrea Partidul Social Democrat. Mai mult nu se respectă.

La Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, Senatul este supus unei presiuni fără precedent din partea Ministerului Educației și Cercetării, personal a domnului ministru Athanasiu, pentru a fi de acord cu crearea unei linii de studii autonomă în limba maghiară și înființarea a două facultăți în această limbă.

După cum bine se știe, Universitatea clujeană are statut de multiculturalitate, statut unanim recunoscut în țară și în străinătate. Aici se învață în limbile română, maghiară și germană, este catedră de studiu a limbii și istoriei iudaice, se asigură locuri speciale pentru toate minoritățile din țară.

Tot așa de bine se cunoaște că UDMR, în cadrul planului său de cucerire a cât mai multe favoruri, îmi pare rău că nu pot să le numesc drepturi, a solicitat și solicită, cu o strădanie demnă de o cauză mai bună, înființarea unei Universități maghiare de stat la Cluj-Napoca, prin divizarea patrimoniului actualei Universități "Babeș-Bolyai". Legat de acest lucru este demn de amintit, ca o perlă a absurdului, și anume aserțiunea senatorului Frunda Gyorgy, cum că etnia maghiară are dreptul "moral" asupra unei părți din patrimoniul Universității "Babeș-Bolyai". Am spus-o și o repet: toate clădirile și alte edificii publice făcute pe vremea dualismului în Transilvania au fost finanțate din bani publici, proveniți din impozite și taxe plătite de către contribuabili români, maghiari, evrei, germani, țigani, sârbi etc., dar dintre care românii erau majoritari. Prin actul din 1920, statul român, urmare a Marii Uniri de la 1918, a trecut, pe bună dreptate și în conformitate cu prevederile dreptului internațional, în patrimoniul său toate imobilele preluate de la fostul imperiu.

În aceste condiții, imobilele au devenit proprietate a statului român, componentă a patrimoniului național. În consecință, este cel puțin absurd, dacă nu lipsit de bun simț, să pretinzi că o anume etnie, în speță cea maghiară, are dreptul moral asupra unei anume părți din patrimoniul național. Patrimoniul național este unul indivizibil, atât timp cât statul este național și independent, situație în care patrimoniul său aparține, deopotrivă, tuturor cetățenilor, fără nici un fel de discriminare.

Această pretenție însă își are substratul său politic. Divizarea patrimoniului și cedarea lui spre etnia maghiară este un prim pas spre divizarea teritorială, despre care o anume parte a clasei conducătoare maghiare vorbește cu multă insistență și pregătește deja un proiect de lege pentru înfăptuirea lui. Îl așteptăm "cu mult drag". Va fi momentul în care partidul de guvernământ va trebui să dea un examen greu de conștiință în fața națiunii.

Dar, revenind la Universitatea "Babeș-Bolyai", Ministerul Educației și Cercetării a făcut presiuni asupra Senatului universității de a accepta înființarea a două noi facultăți în limba maghiară - când nici cele existente nu-și completează locurile afectate lor - și enclavizarea Universității, prin crearea unei entități autonome maghiare în cadrul ei.

Numai demnitatea și patriotismul membrilor Senatului Universității fac ca această diversiune a UDMR, în cârdășie cu PSD, să nu fie pusă în aplicare. Iată și comunicatul Senatului Universității în acest sens: "...înființarea facultăților solicitate este inițiativa și răspunderea Ministerului Educației și Cercetării, care a răspuns la solicitările reprezentanților liniei de studii maghiare la Universitatea "Babeș-Bolyai"... solicităm Ministerul Educației și Cercetării să-și asume, printr-un act explicit, consecințele legislative și financiare referitor la propunerea colegilor maghiari privitor la restructurarea învățământului în limba maghiară din cadrul Universității "Babeș-Bolyai" Cluj".

Culmea e că domnul ministru Athanasiu, când i s-a făcut reproșul că face presiuni asupra Senatului Universității "Babeș-Bolyai", a răspuns că nu cunoaște acest comunicat. La această "amnezie", Senatul Universității "Babeș-Bolyai" răspunde că la Cabinetul Ministrului s-a înregistrat comunicatul din care am citat mai sus, sub nr.11.491/18.08.2003, comunicat în care este cuprinsă hotărârea Senatului Universității "Babeș-Bolyai", prin care se da răspuns la solicitarea ministrului de a separa facultățile Universității "Babeș - Bolyai" pe criterii etnice.

Iată, doamnelor și domnilor colegi, că cei din UDMR au complici de nădejde în rezolvarea segregării învățământului universitar românesc pe criterii etnice. Precedentul este creat prin segregarea învățământului preuniversitar.

Reușita este garantată atâta timp cât însuși ministrul Athanasiu este promotorul acestui demers.

Domnilor colegi din UDMR, nu trebuie să vă faceți griji, veți reuși ceea ce v-ați propus în acest domeniu. Domnul ministru Athanasiu și Guvernul României vor avea grija ca totul să se îndeplinească cum doriți dumneavoastră.

Puteți, de asemenea, să depuneți la Parlament și preconizatul Proiect de Lege pentru declararea independenței teritoriale a Ținutului Secuiesc. Fiți siguri că se va găsi un ministru PSD, sau mai mulți, care să facă presiunile necesare ca el să fie adoptat.

Ce ne mai rămâne, nouă, românilor, de făcut, decât să ne vedem făcuți minoritari în propria țară de un Guvern aservit, care își vinde țara și demnitatea pentru un pumn de voturi.

Dar fiți fără grijă, domnilor guvernanți, românii, mai ales cei din Ardeal, văd și judecă. Veți fi răsplătiți de către electoratul transilvan, așa cum meritați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Alexandru Raj Tunaru - declarație intitulată Am fost furați!;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Alexandru Raj Tunaru.

   

Domnul Alexandru Raj Tunaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează "Am fost furați!" și face referire la meciul de fotbal Danemarca - România.

Am fost furați! Foarte mulți români, dintre care mulți tineri, m-au sunat și m-au întrebat: de ce am fost furați, domnule deputat, pentru că nu suntem bogați, ca Danemarca și Norvegia, pentru că nu avem loc la masa bogaților? Ce speranțe mai avem noi? Vom avea, în viitor, aceleași șanse cu cele ale tinerilor din țările bogate?

Acest lucru se întâmpla pe data de 10 septembrie 2003, imediat după fluierul final al arbitrului elvețian Urs Meier, întârziat cu aproximativ două minute, un urs - uz care a spulberat visul a milioane de români și speranța că România este tratată, după decembrie 1989, de la egal la egal cu oricare din țările Occidentului. În acel moment nu am avut cuvinte și chiar dacă le aveam nu le puteam rosti, deoarece gura mi-era amorțită, ochii plini de lacrimi și inima sfâșiată de durere. A fost o seară neagră a vieții mele, când, în numai 95 minute, am fost în iad, am trecut poarta Raiului și am revenit din nou în iad.

În avion nu am putut vorbi cu nimeni, nici măcar cu eroii noștri Chivu, Mutu, Pancu, Lobonț și ceilalți coechipieri care trebuiau felicitați pentru lupta lor eroică sub tricolorul țării noastre. Le-o spun acum: Bravo, băieți, sunteți niște eroi!

Poate nici acum nu făceam această declarație, pentru a nu amesteca fotbalul, care este mesagerul prieteniei și al fair play-ului, cu politica, până când nu am citit în mass-media o declarație a parșivului Urs Meier, care, din călău și din acuzat, a devenit acuzator, jignind, după trei zile, pentru a doua oară, milioane de români, spunându-ne franc în față: "Românii sunt, cu toții, niște nesimțiți!" Nesimțit ești tu și cu familia ta, care nu a știut să te educe, lipsindu-ți cu desăvârșire cei 17 ani de acasă!

Prin această declarație a mea, solicit conducerii UEFA ca acest individ, îmi scapă numele lui, să fie sancționat pe linie de conduită sportivă și morală, nu pentru că ne-a furat pe față la meciul de fotbal Danemarca - România, ci pentru exprimarea lui de golan, jignind o națiune întreagă, catalogându-ne nesimțiți. De asemenea solicit ca acest nesimțit să nu mai fie delegat niciodată la meciurile de fotbal în care joacă echipele românești sau Naționala României.

Pentru noi, ești, din punct de vedere moral, o persoană non grata! pentru noi nu mai exiști, Urs Meier. Iată răspunsul meu pentru toți cei care au suferit cumplit și mai suferă încă din cauza unui neica nimeni, iar pentru milioanele de tineri din România și diaspora, le spun că o să facem tot ce îmi stă în putință să aderăm în 2007 la Uniunea Europeană, să nu-și piardă speranța, că mai este puțin până când vom sta, și noi, la masa bogaților și nu vom mai fi tratați ca în ziua neagră de 10 septembrie 2003.

Hai România!

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Codrin Ștefănescu - reiterarea unei probleme a cărei soluționare nu mai suportă amânare: Uzina mecanică Cugir;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Supun din nou atenției dumneavoastră o problemă care iată că nu mai suportă nici o amânare în soluționarea ei: Uzina Mecanică Cugir.

Este o realitate incontestabilă faptul că piața românească se află într-o constantă și permanentă mișcare, acest considerent reprezentând, de fapt, una din premisele economiei de piață funcționale, eficiente. De aceea este firească și adaptarea, în noul mediu competitiv, al obiectului de activitate constituit de Uzina Cugir, printr-o organizare modernă, eficace, producții noi, atrăgătoare prin ofertă, structurate la standarde internaționale și capabile să concureze cu cele din afara graniței.

În acest context, sprijinirea Uzinei de către toți cei în drept și abilitați să o facă este o condiție de bază pentru relansarea economică și așezarea acesteia pe făgașul normal, de recunoaștere pe plan mondial, de care a beneficiat până nu demult.

Deschiderea unor reprezentanțe în țară, prezența în marile centre expoziționale și în târguri, utilizarea unor mijloace moderne de vânzare, precum cele în leasing sau în rate, cu avans 0%, reprezintă doar câteva din soluțiile care conduc la reabilitarea sigură, într-un termen relativ scurt, a Uzinei.

Realizarea unor produse de calitate, precum și dirijarea obiectului de activitate spre noi domenii, cum ar fi producția de obiecte pentru industria hotelieră și turism sau cea de înaltă calificare, prin fabricarea armelor de epocă de decor, constituie surse de redresare economică, prin oferirea unei game noi de produse, competitive și aducătoare de profit.

Stimați colegi, și mă adresez în primul rând celor din opoziție, este păcat să irosim o forță de muncă calificată la cel mai înalt nivel, cu o conducere pe măsură, în persoana domnului director Cornel Dârjan, care face tot posibilul în atragerea de noi investitori serioși și mai ales capabili să facă din Uzina Cugir o adevărată forță a industriei românești.

Nu trebuie să facem economie în a ajuta pe toate planurile această uzină. Mai ales pe plan local, este imperios necesar să conștientizăm faptul că această "mină de aur" a industriei românești, dacă nu este susținută, se poate transforma într-o baltă de noroi, imposibil de recuperat mai târziu.

  Andrei-Ioan Chiliman - declarație intitulată BCR este instrumentul PSD;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

"BCR este instrumentul PSD"

Banca Comercială Română este cea mai mare bancă comercială din România.

Totodată ea reprezintă, alături de CEC, sectorul bancar de stat într-o țară care dorește integrarea în Uniunea Europeană și alinierea la marile democrații occidentale. De prea mulți ani se încearcă privatizarea acestui colos financiar, și cerințele Fondul Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale de grăbire a acestui proces nu au scos din inerție oficialitățile. Mai mult, procesul de privatizare al băncii se desfășoară departe de văzul lumii, al media și chiar al oficialităților (firește, cu excepția câtorva avizați), ridicându-se mari semne de întrebare în ce privește încheierea prea curând a transferului BCR din mâinile statului în cele ale vreunui investitor strategic. De aproape trei săptămâni, am căpătat însă și explicația acestei moșmondeli guvernamentale în privința privatizării BCR, când la "sugestia" domnului Guvernator Mugur Isărescu, oficialii BCR s-au conformat ca niște soldați disciplinați, ridicând cu 1,5 până la 2 procente dobânzile la creditele în valută, contrar mersului pieței și evoluțiilor internaționale.

În contextul relansării insuficiente a economiei americane, domnul Alan Greenspan, Președintele Federal Reserve, a luat în considerare chiar continuarea reducerii dobânzii rezervelor federale cu 0,25%, așadar până la numai 0,75%! În aceste condiții, cu un nivel de referință al dobânzilor la nivel internațional care a ajuns la un minim istoric, BCR își bate joc de clientela sa, luând cu japca din buzunarul acesteia pentru a servi statul român. Ce se va întâmpla însă când tendința dobânzilor pe piețele internaționale va fi ascendentă? Probabil că bătaia de joc va continua în același sens.

Banca Comercială Română a devenit un instrument esențial al politicilor bugetare și fiscale ale BNR și, prin aceasta, ale Cabinetului Năstase, care încearcă să își rezolve astfel, pe spatele cetățenilor simpli și al agenților privați, problemele contului curent. Banca Comercială Română a instituit, datorită forței sale financiare, un semimonopol pe piața bancară și interbancară în domeniul dobânzilor și al creditelor. Conform periodicului "Capital" din 4 septembrie 2003, peste o treime din totalul creditelor din sistemul bancar românesc au fost acordate de BCR, ceea ce constituie un important instrument de control al banilor aflați pe piață, al dobânzilor, ca și un factor de presiune asupra pieței bancare românești. În acest fel, Guvernul PSD, îngrijorat de creșterea importurilor și a deficitului balanței comerciale, va fi liniștit de deciziile Băncii Naționale și, mai ales, ale Băncii Comerciale, care vor lua mai mulți bani din nevoia de credite a populației și a agenților privați pentru a-i transfera în buzunarul bugetului statului. Conform aceleiași surse, "marja de profit a persoanelor juridice va scădea în medie cu o treime", în beneficiul statului! În plus, nu s-au luat deloc în calcul de către domnii "strategi" ai Guvernului, BNR și BCR, alte urmări nefaste ale acestei decizii contra naturii: creșterea riscului de nerambursare a creditelor, datorită creșterii sumelor datorate, și reducerea clientelei BCR, dacă celelalte bănci nu vor urma această decizie stupidă. Ambele măsuri vor afecta sigur BCR, lucru nedorit (oare!?), care îi poate aduce prejudicii în perspectiva procesului de privatizare, dar și sistemul bancar și economia românească, putând fi afectate chiar și cele mai pesimiste prognoze ale creșterii economice din acest an. Investitorii privați, români și străini, care s-au împrumutat în scopul dezvoltării afacerilor lor, vor fi cei mai afectați, ei fiind de fapt motorul economiei românești, peste care Cabinetul Năstase mai aruncă o lopată de pământ.

Partidul Național Liberal, credincios crezului său în renașterea României prin sprijinirea întreprinzătorilor privați, nu poate asista fără reacție la ceea ce se întâmplă în economia românească. O astfel de decizie precum cea a BCR, luată fără îndoială la cererea Băncii Naționale (neexistând nici un alt motiv bancar sau de piață care să justifice acest gest), explică, cel puțin în parte, tergiversările în privința privatizării BCR, ca și neacordarea statutului de economie de piață funcțională României de către organismele Uniunii Europene și poate afecta serios șansele de aderare ale României. Îngrijorarea FMI și a Băncii Mondiale, în privința creșterii deficitului de cont curent și în special a importurilor, ca și față de creșterea creditării în România, trebuia rezolvată conform mecanismelor pieței, și nu împotriva lor. Reducerea sectoarelor cu pierderi, diminuarea personalului birocratic din administrația de stat - inclusiv personalul BCR și CEC, reducerea și reorientarea spre investiții a cheltuielilor bugetare puteau fi printre soluțiile adoptate.

Cerem Corpului de Control al Primului-ministru să dispună cercetarea modului în care s-a luat decizia creșterii dobânzilor la creditele în valută de către BCR și motivele care au stat la baza ei, această decizie afectând creșterea economică pe anul curent, piața bancară românească și zeci de mii de întreprinzători privați care NU au luat credite de consum, ci pentru a investi în economia românească. Nu în ultimul rând, decizia oficialilor băncii poate duce la scăderea valorii de piață a băncii, prin reducerea portofoliului de credite neperformante, ceea ce poate reprezenta o infracțiune prin subevaluarea forțată a activelor băncii, în special în situația în care banca se află în negocieri îndelungate și deci, probabil, avansate de privatizare.

  Valeriu Gheorghe - critici la adresa Ordonanței de urgență nr.72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003-2004 al unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha producătorilor agricoli pentru suprafețe de teren arabil de până la 5ha inclusiv;

Domnul Valeriu Gheorghe:

Conform Ordonanței de urgență nr.72/2003, intrată în vigoare la data de 28 august 2003, fermierii români nu mai primesc sprijinul de 3.600 lei pentru litrul de motorină folosită în agricultură.

Până la momentul respectiv, agricultorii achiziționau motorina, apoi prezentau factura la Direcția Agricolă Județeană, după care li se returnau cheltuielile pentru combustibilul consumat cu efectuarea lucrărilor agricole.

Asociațiile de profil ale agricultorilor constată creșterea cheltuielilor cu carburanții cu 18%, respectiv de la 16.400 lei la 20.000 lei.

În acest timp, Ministerul Agriculturii susține că dispariția subvenției pe motorină este compensată de acordarea celor 2 milioane de lei la hectar, potrivit aceleiași Ordonanțe de urgență nr.72/2003.

Inițial, fermierii au fost scutiți de plata taxei de drum, inclusă în prețul carburanților, conform art.8 al Ordonanței Guvernului nr.3/2003, pe considerentul că nu este normal să plătească accize instituite pentru drumuri, din moment ce mașinile agricole nu folosesc șoselele.

Creșterea cu 18% a cheltuielilor pentru efectuarea lucrărilor agricole se înregistrează chiar înainte de începerea aratului și semănatului.

Prin art.14 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2003 a fost abrogat art.8 din Ordonanța Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul taxelor și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a colectării unor venituri bugetare.

Articolul abrogat prevedea: "Pentru sprijinirea producătorilor agricoli în vederea achiziționării de motorine pentru agricultură, prin hotărârea Guvernului se vor aproba noi forme de sprijin care vor înlocui actualele facilități ce se anulează prin abrogarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Deja la lucrările din cadrul comisiei de specialitate din Camera Deputaților am depus și susținut un amendament care face referire la această problemă.

Cum va proteja MAAP în continuare fermierii români, în condițiile în care toată vara a fost secetă, acum suferă de pe urma inundațiilor, iar lucrările de toamnă sunt din ce în ce mai scumpe, grație sus-numitului minister?

  Vlad Gabriel Hogea - scurtă prezentare a tezei de doctorat susținută de domnul senator Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimați colegi,

Om al performanțelor rarissime, domnul senator Corneliu Vadim Tudor reușește să uimească și să exceleze nu numai în viața politică, unde și-a creat de mult un loc aparte, rezervat puținilor bărbați de stat pe care Țara a avut și-i are, ci și în lumea academică, a realizărilor științifice riguroase, prin recenta cotare cu calificativul "Summa Cum Laude" a lucrării de doctorat în istorie pe care domnia sa a realizat-o. Totul reprezintă o surpriză plăcută pentru cititorii de istorie, pentru simpatizanții mai vechi ai autorului, dar și pentru cei care abia acum iau contact cu o carte scrisă de către cea mai marcantă personalitate a ultimului deceniu românesc; de la temă ("Făurirea României Mari în 100 de autografe celebre") și până la modul în care domnul Corneliu Vadim Tudor ne introduce în universul fascinant al personalităților care semnează în Condica de drum a țăranului Vasile Popa - totul e inedit și plăcut sufletului. Prin cuvintele Cărturarului (atât de bun cunoscător al acelei epoci, cum puțini mai sunt!), parcă pătrundem și noi, spiritual, cu ochii minții, în acel concert fabulos de inteligențe valahe la care genul proxim al românității a fost mai important decât diferența specifică a orgoliilor personale.

Acei oameni care au făcut o țară ca o pâine-n țest, rotundă și spornică, meritau din plin atenția generațiilor următoare, dar (vai!) gestul Istoricului Corneliu Vadim Tudor e aproape singular în peisajul contemporan. Intuirea genială a valorii inestimabile a cărțoiului prăfuit al lui Vasile Popa a fost dublată, în cazul domniei sale, de meticulozitatea uimitoare a identificării pe text a semnăturilor care contează cu adevărat, dintre miile incluse, de-a valma, între coperțile Condicii. Eforturile Cercetătorului au fost încununate de succes, pleiada de intelectuali descoperiți acoperind, practic, tot spectrul culturii și civilizației noastre din primele decenii ale veacului trecut. Spectaculos, salutar, unic este și felul în care autorul îi descrie, prin fișe bibliografice memorabile, pe eroii acelei epoci. Pe acest fond, lucrarea de doctorat se transformă, de fapt, într-o frescă a societății românești în ajunul, în timpul și după întâia conflagrație mondială. Învie, dintr-o dată, chipuri, locuri și fapte dragi, din vremea când Unitatea și Demnitatea Națională erau realități palpabile, concrete, nu principii seci și abstracte de drept constituțional.

"De ce această întoarcere către trecut?" ar spune unii. Nu e nici nostalgie, nici paseism, nici elegie, ci omagiul adus unor corifei ai Neamului Românesc, care au pus temelia bună și trainică a unei țări întregi și prospere. Și dacă nu într-acolo să ne fie punctul nostru cardinal, atunci unde?! Nu-mi place să folosesc cuvinte mari, dar, de această dată, ele se impun de la sine: domnul Corneliu Vadim Tudor a dat din nou lovitura.

Personal, ca un admirator al Cărții anului 2002, cea de "Aforisme", nu speram că atât de curând, într-o lucrare științifică substanțială și profundă, liderul nostru va da, din nou, măsura talentului său uriaș. Se pare că afirmația făcută cândva de domnia sa, că încă nu și-a scris cărțile mari ale vieții, revine la ordinea de zi. Domnul senator Corneliu Vadim Tudor realizează lucrări fundamentale în timp record.

În fața acestor evidențe, nu e nevoie de nici o dovadă în plus că suntem contemporani cu una dintre cele mai strălucite minți ale românității.

  Gheorghe Popescu - evocarea zilei de 11 septembrie 2001;

Domnul Gheorghe Popescu:

S-au împlinit doi ani de când Statele Unite ale Americii, dar și întreaga lume au fost zguduite de atacurile teroriste de la World Trade Center. Acest moment nu ne permite să trecem indiferenți pe lângă data de 11 septembrie. Este o zi de doliu... Toată lumea civilizată a plecat capetele în memoria celor care și-au pierdut viața în acea zi cumplită, sute și chiar mii de mesaje de solidaritate au fost trimise poporului american.

Ceea ce s-a întâmplat la 11 septembrie a determinat o schimbare în lume. S-au schimbat foarte multe lucruri în ceea ce privește abordarea unora dintre zonele de conflict. Fără 11 septembrie nu am fi avut probabil criza irakiană, lucrurile ar fi continuat să meargă în tensiunile, nemulțumirile și discuțiile pe care le știam.

În tot acest timp, România a contribuit eficient, prin toate mijloacele, pentru combaterea terorismului internațional. În asemenea momente fiecare gest contează, iar intenția este cea care ar trebui să fie apreciată.

Terorismul este un flagel care trebuie împiedicat să se dezvolte și aceasta se poate realiza numai prin solidaritate. "Solidaritatea însemnând mai întâi recunoașterea necesității unor scopuri cărora oricine trebuie să le închine credința și munca sa, gata să înfrunte orice primejdie și să primească asupra-și orice suferință", afirma ilustrul Nicolae Iorga. Într-adevăr, numai alăturându-ne luptei contra terorismului, vom putea demonstra, alături de aliați, intențiile noastre firești de a păstra pacea și prosperitatea în lume.

Prin mesajele și acțiunile sale, PSD și-a exprimat în nenumărate rânduri deplina solidaritate cu poporul american, susținând, alături de alte state, intervențiile antiteroriste din Afganistan și Irak.

Viața noastră stă, în fiecare moment, sub influența a tot ceea ce se petrece în lume... De această influență nu poate scăpa nici un om, oricât ar trăi de izolat... Viața fiecăruia dintre noi stă sub apăsarea de fiecare moment a întregului trecut al omenirii, de care suntem legați prin mii de fire invizibile.

Momentul de la 11 septembrie a marcat întregul viitor: al Americii, dar și al tuturor. De acum înainte, fiecare are de ales între pro și contra unei lumi civilizate și pacificatoare. În asemenea momente de răscruce ale vieții omenirii, oricât de largi ar fi perspectivele, oricum, până la capăt, nu răul, ci binele învinge.

România a adoptat o poziție clară și concretă, a ales calea cea dreaptă și acest lucru a fost demonstrat prin fapte: prin pace și stabilitate.

America nu este singură în astfel de momente, iar noi suntem printre cei care am fost alături de suferința și durerea poporului ei.

  Ioan Timiș - declarație intitulată Țebea 2003;

Domnul Ioan Timiș:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Țebea 2003"

Duminică 14 septembrie, la Țebea, s-au comemorat 131 ani de la moartea tribunului Avram Iancu.

Românii din Ardeal vin în fiecare toamnă la Țebea pentru a se întâlni cu Iancu și a prelua de la el făclia de eternitate. Ei cred că România poate deveni eternă numai dacă își prețuiește înaintașii, respectă contemporanii și-și pregătește generațiile care vin în spiritul unității naționale a poporului român.

Venim în fiecare toamnă la Țebea pentru a sorbi cu nesaț apa pură și vie a spiritului nostru național.

Românii vin la Țebea, vin în Apuseni, vin la obârșii și izvoare, vin să se întâlnească cu istoria și viitorul deopotrivă.

În Apuseni, glasurile tulnicelor ne amintesc de eroii noștri naționali, liniștea serii, a nopților și a dimineților ne cheamă pe toți în șuvoiul unic și inconfundabil al spiritualității noastre naționale.

Trăind, acolo la Țebea, o clipă cu Avram Iancu, ai senzația că te-ai cufundat în veșnicie, în însăși inima poporului român.

Fiecare dintre noi a fost la Țebea și va mai veni, pentru că Țebea este o chemare tainică și singura noastră legătură cu eternitatea.

  Iosif Armaș - marcarea împlinirii a șapte ani de la semnarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Ungaria;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La 16 septembrie 1996, acum șapte ani, România și Ungaria semnau la Timișoara Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate. Documentul a fost parafat în prezența președintelui României, Ion Iliescu, de premierii de atunci ai celor două țări, Nicolae Văcăroiu și Gyula Horn. Două săptămâni mai târziu, la 3 octombrie, Camera Deputaților a ratificat tratatul.

Am urmărit cu interes dezbaterile din presă și am citit în întregime, pregătindu-mi textul declarației politice, stenograma ședinței din 3 octombrie 1996. Câteva din mesajele exprimate atunci în aula Camerei Deputaților, de către anumite partide politice - unele nici nu mai sunt reprezentate astăzi în Parlament - încă mai provoacă mirare. Chiar și acum, după șapte ani, e greu de înțeles de ce reprezentanții anumitor partide, clamând apărarea intereselor naționale, erau cu totul împotriva semnării Tratatului. Timpul a demonstrat că pasul făcut atunci a fost unul corect.

Nu eram, pe vremea aceea, deputat, dar am crezut, și atunci, după cum cred și acum, că documentul semnat la Timișoara reprezintă mai mult decât un text așternut pe o hârtie. El este expresia depășirii unui anumit prag psihologic, întreținut de cantonarea primordială în trecut și de subaprecierea unor potențialități noi, pe care le oferea momentul, în contextul marilor schimbări de pe continent.

În pofida acelora care i-au minimalizat sau i-au exagerat impactul, se poate spune astăzi că Tratatul româno-ungar nu are nici învingători și nici învinși. El s-a născut și s-a finalizat în spiritul egalității și al cooperării între parteneri. Cei care au încercat să folosească, atunci, semnarea documentului ca prilej pentru noi tensiuni între români și maghiari - și n-au fost puțini, dar istoria i-a redus la tăcere - au uitat în mod voit esențialul: principiile politicii deschise, lipsite de prejudecăți, adeziunea la valorile democrației și civilizației moderne europene, pe care era edificat Tratatul. Aceste valori nu puteau fi, sub nici o formă, desconsiderate.

Deși astăzi asemenea documente sunt oarecum caduce, Tratatul cu Ungaria are conotații aparte. El constituie mărturia voinței politice de a reclădi pe principii și valori noi colaborarea cu țările vecine. Așa cum a fost gândit și redactat, Tratatul a avut marele merit de a materializa eforturile de surmontare a divergențelor istorice și a mentalităților suscitate de ele în timp, care au avut implicații complexe și de durată asupra raporturilor româno-ungare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Nicolae Enescu - declarație politică intitulată Echipa Năstase;

Domnul Nicolae Enescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Echipa Năstase".

Da, stimați colegi, cabinetul Năstase se prezintă ca o adevărată echipă, așa cum îi place premierului s-o afirme în nenumăratele ocazii în care apare în fața camerelor de televiziune, gratificate copios, probabil, din fondurile puse la dispoziția Guvernului.

Și ca orice echipă atacă, atacă veniturile din ce în ce mai fragile ale românului cu scumpiri la gaze, energie electrică, transport, ș.a., face presing asupra vieții de zi cu zi prin mecanisme care tulbură starea de normalitate și așa destul de precară, vezi nebunia declanșată de repartizarea computerizată a elevilor și a cadrelor didactice, acționează prin învăluire cu ordonanțe de urgență și ordonanțe simple, care mai de care mai "subtilă", dar cu o țintă precisă a politicii de acaparare a tuturor pârghiilor economice și ale administrației, încât nouă nu ne rămâne altceva de făcut decât să asistăm la modificări și paramodificări ale actelor normative emise de "generația de fier" a echipei Năstase.

Cel puțin un singur lucru nu știe să facă coechipierii primului-ministru: să stopeze. N-a reușit să stopeze corupția, nu s-o elimine, lipsit de coerența și fermitatea acțiunilor n-a putut să reducă criminalitatea străzii și îndeosebi pe cea infantilă, n-a reușit prin nici o "figură cu cap" să oprească migrația tinerilor noștri cu calități de excepție, pentru că trebuie să recunoașteți, domnilor guvernanți, că o simplă premiere a olimpicilor cu câteva zeci de milioane de lei este jenantă și total nesemnificativă față de munca și talentul acestor copii care-și văd realizarea vieții oriunde și nu în România.

La aceasta, trebuie să adaug și momente de degringoladă ale echipei produsă de haosul din justiție. Mă refer la ultima "ispravă", care îl are drept protagonist pe fostul șef al Gărzii Financiare - Mureș, Gheorghe Huțanu, arestat acum 6 luni pentru luare de mită și care, spune presa, a fost transferat printr-un ordin semnat de ministrul Mihai Tănăsescu la Garda Financiară București, deci, avansat. Iată că se produc și miracole în lumea noastră.

Și ca el sunt foarte mulți, adică arestați și apoi eliberați din lipsă de probe. Dacă acestea nu există, atunci pe ce bază au fost arestați? Sau la fiecare caz se așteaptă binecuvântarea șefului de echipă și a antrenorului de la Cotroceni?

Și pentru ca totul să fie perfect în atacul cu care echipa forțează poarta Uniunii Europene, sacrificând totul în țară, ne putem aștepta în 2004 la un angajament politic electoral într-o perioadă în care problema majoră a arieratelor nu este rezolvată și care, în mod sigur va afecta stabilitatea economică, producând fracturi în economia românească.

De altfel, într-o conferință de presă, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, atrage atenția asupra faptului că promisiunile fără acoperire pot compromite obiectivul de țintire a inflației pe care instituția o conduce, vrea să-l atingă în 2005. Dacă problema arieratelor nu va fi rezolvată, a ne gândi la reglaje fine, ține de domeniul iluziei, a spus guvernatorul.

Despre toate acestea și despre multe alte probleme, demnitarii Partidului România Mare și președintele lui, senatorul Corneliu Vadim Tudor, au vorbit de la tribuna Camerei Deputaților și a Senatului, atrăgând atenția asupra stării națiunii lovită zilnic de atacurile fără precedent ale echipei Năstase. Vă mulțumesc.

  Ioan Onisei - declarație politică: Domnii Iliescu și Năstase își exprimă deplina încredere - miniștrii Hildegard Puwak și Mircea Beuran au spatele asigurat;

Domnul Ioan Onisei:

Domnii Iliescu și Năstase își exprimă "deplina încredere"; miniștrii Hildegard Puwak și Mircea Beuran au "spatele asigurat"

La data de 31 martie 2003, când angaja, în fața Parlamentului țării, răspunderea Executivului pentru așa-zisul "pachet de legi anticorupție", domnul Adrian Năstase sublinia (într-un discurs bombastic - editat tot pe banii publici furnizați de Secretariatul General al Guvernului -, în brașoava intitulată, pompos, "Poziția Guvernului României față de moțiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare ale PRM, PNL și PD") că un sondaj INSOMAR special comandat de cabinet, relevă faptul că 96% dintre români consideră că problema corupției este foarte importantă, 60% apreciind că responsabilitatea pentru eradicarea fenomenului revine Guvernului.

De altfel, meșteri mari în materie de propagandă politicianistă și demagogie găunoasă, PSD și Guvernul Năstase dădeau publicității, încă din noiembrie 2001, "Programul Național pentru Prevenirea Corupției" și "Planul Național de Acțiune împotriva Corupției".

Realitatea acestor zile pune în lumină, încă o dată, crud și dureros, minciuna și ipocrizia regimului Iliescu, a PSD-ului și a lui Adrian Năstase.

"Programul Național pentru Prevenirea Corupției" nu a reușit să stopeze ascensiunea domnului doctor Mircea Beuran, pe care mass-media îl acuză de plagiat, iar "Planul Național de Acțiune împotriva Corupției" se dovedește neputincios față de doamna ministru Puwak, care și-a ajutat familia cu bani frumoși, proveniți din programe externe, obținuți "pe veresie".

Deasupra planurilor și programelor tronează Ion Iliescu și Adrian Năstase care și-au exprimat "deplina încredere în miniștri Hildegard Puwak și Mircea Beuran".

În timp ce instrumentează dosare politice împotriva unor lideri ai opoziției, Ion Iliescu și Adrian Năstase își apără, cu stupidă îndârjire, prozeliții, în ciuda tuturor evidențelor, a tuturor dovezilor oferite de mass-media cetățenilor români și publicului european.

Cât îi privește pe ceilalți doi demnitari - și ei lipsiți de demnitate - cu spatele asigurat", miniștrii Puwak și Beuran, nici vorbă să gândească la demisie. Iar "organele statului", corpurile de control și parchetele, nici vorbă să se gândească la vreo anchetă. Cum să pornești o anchetă într-un caz ce pare flagrant de plagiat, când domnii Iliescu și Năstase își exprimă manifest încrederea, nu față de oameni, nu față de cetățenii Puwak și Beuran, ci față de miniștrii cu același nume. Pentru că, nu-i așa, dacă despre un om ai putea să spui că este corupt, atunci când se vădește că el se abate de la moralitate, de la cinste, de la datorie, în cazul miniștrilor PSD, probabil că numai un flagrant delict ar putea duce la o demisie sau la o demitere.

În privința domnului Beuran, domnul Iliescu și-a exprimat "toată încrederea în corectitudinea sa", ceea ce-i conferă un certificat de bună purtare și pentru perioada 1994-2000, în care a fost, printre altele, și autorul a 11 ghiduri medicale (copiate, se pare, mot a mot după unele asemenea lucrări apărute în Statele Unite ale Americii și Franța), dar și pentru ministeriatul domniei sale.

În ceea ce privește, fiind ceva mai circumspecți, dar, mărturisim, și mai naivi în crezul nostru că nimeni nu e mai presus de lege, vom sesiza Parchetul General care, "independent imparțial", ar avea datoria să cerceteze dacă nu cumva domnul Mircea Beuran a săvârșit vreo infracțiune, încălcând prevederile art.140 sau 141 din Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Cât îl privește pe domnul ministru Mircea Beuran, îmi iau libertatea să-i aduc la cunoștință, dacă nu a știut, sau să-i amintesc, dacă, cumva, a uitat că:

  • dreptul de autor comportă nu numai aspecte patrimoniale, ci, și cum, de altfel, stipulează și legea română, "atribute de ordin moral";
  • în înțelesul dat de Dicționarul explicativ al limbii române, corupția înseamnă și abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie;
  • demisia este și un act de demnitate, nu numai de legalitate (ea este prevăzută legal și poate produce efecte juridice și în România !)

Domnului Ilie Botoș, Procurorul General al României,

Domnule Procuror General al României,

De câteva zile, mass-media românească, dar și presa din alte țări, demonstrează convingător faptul că domnul Mircea Beuran, în prezent ministru al sănătății, ar fi suspect de a fi comis, în perioada 1977-2000, încălcări ale Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, încălcări de natură infracțională (art.140 și 141 din Lege).

Deși domnii Ion Iliescu, președintele României, și Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României, și-au manifestat și exprimat "deplina încredere" în corectitudinea domnului Mircea Beuran, îmi iau libertatea să consider că suspiciunile care planează asupra actualului ministru al sănătății, acuzele publice ce i se aduc, prejudiciază și asupra încrederii românilor, în onoare, demnitate, dreptate și lege, dar și asupra imaginii României.

Cu încrederea că "nimeni nu este mai presus de lege", dar și cu speranța că magistrații români sunt imparțiali și nu se supun decât legii și propriei conștiințe, vă înaintez această sesizare, apreciind că este de datoria mea, ca cetățean, să vă o adresez, și a dumneavoastră, ca Procuror general al României, să-i dați curs.

Vă rog, în consecință, să dispuneți verificările necesare pentru a constata veridicitatea faptelor infracționale de care mass-media îl acuză pe domnul Mircea Beuran că le-ar fi comis.

Pentru a vă înlesni demersul, vă transmit unele documente și extrase din presă. V-aș fi îndatorat dacă m-ați informa, în scris, despre cele ce veți întreprinde, pentru a da curs sesizării mele, pe adresa Camerei Deputaților.

  Costache Mircea - Turma de rinoceri a PSD calcă totul în picioare - istoria unei inițiative respinse de majoritate;

Domnul Costache Mircea:

Legea tichetului de carte respinsă de majoritate

Turma de rinoceri a PSD calcă totul în picioare (istoria unei inițiative legislative respinsă prin vot de majoritatea parlamentară în ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2003)

Pe scurt, văzând eu că reprezentanții sindicatelor din învățământ sunt sistematic driblați de reprezentanții patronatului, onor Ministerul Educației și Cercetării, că li se spulberă treptat-treptat orice speranță de a obține tichetele de masă pentru personalul din învățământ, m-am gândit că se are probabil în vedere faptul că intelectualii dau prioritate hranei spirituale. Atunci am inițiat Legea pentru acordarea tichetului de carte personalului didactic în valoare de 500.000 de lei pe lună. Cu tichetul de carte (ori cu mai multe tichete cumulate) intelectualii ar fi reintrat în librărie pentru procurarea cărții de specialitate, a dicționarelor, enciclopediilor, lucrărilor editate de Academia Română, de universități, institute de cercetare etc. Astfel, s-ar fi revigorat și activitatea editurilor științifice, făcând să mai ajungă banii și la autorii de carte tehnico-științifică și beletristică aflați acum în mare suferință materială.

Supus dezbaterii Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, proiectul a fost aprobat prin vot, de deputații PRM și ai minorităților naționale, și respins de deputații PSD și PUR. În final, în Comisiei de învățământ, cercetare, tineret și sport, Legea tichetului de carte a fost respinsă cu 7 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere. În cuvântul lor, PSD-iștii și PUR - iștii au motivat votul contra într-un mod cât se poate de ciudat: "Cine mai citește azi?, "Avem biblioteci în care s-a pus praful pe cărți pentru că nu le mai mișcă nimeni" (Napoleon Antonescu - dep.PSD de Prahova, Petre Andea - dep.PSD de Timiș), "Avem biblioteci virtuale, doritorii navighează pe internet" (Ion Petruș - dep.PUR de Iași). Opinii de universitari-politruci, cărora le pute tot ce vine dinspre opoziție. În zadar am încercat să conving plenul Camerei de viabilitatea acestei legi (pentru edificare - vezi stenograma ședinței Camerei Deputaților din 10 iunie 2003), turma de rinoceri dirijată de Hrebenciuc și Dorneanu calcă totul în picioare.

Am reușit totuși să-i scandalizez cu acest proiect într-atât încât au ajuns să ceară suspendarea mea de la lucrările Camerei pe 30 zile. Motivul? I-am prevenit că voi expedia tuturor școlilor din județele respectivilor deputați PSD-PUR, proiectul legii și poziția adoptată de aceștia. Am remarcat cu onestitate, fair-play-ul deputatului UDMR, Ianoș Karolly-Vekov, care, în comisie, a prezentat scuze aliaților de la guvernare că va vota pentru proiectul de lege al unui peremist, dar consideră inițiativa corectă și oportună, întrucât și în Ungaria există așa ceva. Drept pentru care, în plenul Camerei, am remarcat că mai există și oameni morali în UDMR și am mulțumit public deputatului Vekov. Mai mult s-a temut Vekov de electoratul său și de propria conștiință decât deputații PSD-PUR de personalul didactic din România. Dacă ar fi fost vorba de cornuri și lapte care ar fi dus miliardele la mafia PSD-istă, câștigătoarea tuturor licitațiilor, și dacă ideea ar fi venit dinspre putere, altul ar fi fost rezultatul votului.

Politicianismul obscur, disciplina oarbă de partid și lipsa de caracter a deputaților puterii au refuzat intelectualului român un drept legitim și firesc. Eu, însă, cu gustul amar al înfrângerii (15 sept. la deschiderea noului an de învățământ), rămân, totuși, cu conștiința datoriei împlinite. Lupta cu mafia și cu lașitatea complice continuă. Fiți pe-aproape!

  Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică cu tema Craiova- apa potabilă;

Domnul Ștefan-Valeriu Zgonea:

Declarație politică: "Craiova - apa potabilă"

Apa este un constituent fundamental și indispensabil al organismului uman. Mici modificări ale cantității de apă produc tulburări grave, iar insuficiența aportului de apă este mult mai puțin tolerată de organismul uman decât carența în alte elemente.

Apa poate avea o mare influență asupra stării de sănătate a organismului uman. Sunt teorii care afirmă chiar că succesul civilizației moderne nu se trage în principal din revoluția industrială, ci mai mult din redescoperirea igienei.

Am început astfel discursul meu de astăzi, nu pentru că aș crede că nu se cunoaște importanța deosebită pe care apa o are în viața omului, ci pentru că, prin intermediul acestei declarații politice vreau să atrag atenția asupra unei probleme cu care Craiova, municipiu reședință de județ, așezare cu peste 350.000 de locuitori, se confruntă de foarte multă vreme: lipsa apei.

Este o situație disperată care, în mod normal, având în vedere că trăim în secolul XXI, nu ar trebui întâlnită în absolut nici o așezare umană, și cu atât mai puțin într-un oraș de mărimea și importanța Craiovei.

În vederea aderării la înaltele organisme euro-atlantice este cu atât mai imperios necesară reabilitarea, modernizarea și lărgirea sistemului de alimentare cu apă potabilă al acestui oraș, cu cât nu putem avea pretenții să fim printre membrii "clubului celor puternici", atât timp cât, în marile zone urbane ale țării, populația se confruntă încă cu astfel de probleme ca lipsa apei potabile.

Întregul proiect necesită foarte, foarte multă muncă, bunăvoință, dar mai ales resurse financiare, care nu sunt tocmai de neglijat. Și, totuși, cred că printr-o strânsă colaborare a autorităților locale cu cele centrale și cu un sprijin extern se pot găsi, și trebuiesc găsite resursele financiare capabile să aducă aprovizionarea cu apă a municipiului Craiova, în limitele parametrilor normali.

Așa cum numeroase personalități ale vieții politice locale și centrale (miniștri secretar de stat, primari, prefecți, senatori și deputați,ministrul de externe) au afirmat în repetate rânduri, apa potabilă nu mai este astăzi doar o simplă necesitate, este dimpotrivă un lucru absolut indispensabil, un lucru normal, un atribut al evoluției speciei umane și este, cu atât mai regretabil faptul că, în țara noastră, mai există încă localități în care populația se vede nevoită să recurgă la vechile obiceiuri de a opri apă în căzi pentru a o putea apoi folosi la uzul menajer. Și, din păcate, locuitorii Craiovei sunt astăzi în această situație.

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă este, nu în ultimul rând, o datorie de onoare a partidului de guvernământ, aceasta fiind una dintre promisiunile făcute în campania electorală și care, ca orice promisiune, pentru PSD, trebuie respectată.

  Petre Posea - declarație politică privind condițiile de muncă și de viață ale muncitorilor români din Israel;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică privind condițiile de muncă și de viață ale muncitorilor români din Israel.

Dacă mijloacele mass-media n-ar fi titrat cu majuscule o stare de lucruri despre a cărei existență aveam oarece indicii și semnale, dar nu credeam că a căpătat asemenea proporții, poate n-aș fi luat niciodată o poziție vizavi de aceasta.

Chestiunea la care fac referire, prin intermediul prezentei declarații, este legată de viața și condițiile de muncă pe care sunt nevoiți să le suporte muncitorii români care lucrează în Israel.

Ironia sorții face ca, deși un orășel mic de munte, Nehoiu, comunitatea mea natală, să furnizeze o considerabilă forță de muncă pentru străinătate, implicit și pentru Israel, meseriile fiind diversificate, de la constructori civili și industriali, la lucrători în domeniul forestier și altele.

Din discuțiile purtate cu o mare parte dintre aceștia, reieșea o serie de greutăți cu care se confruntau acolo, atât ca mod de viață, cum sunt tratați străinii, salarii acordate, cât și ca volum sau condiții de muncă.

Până nu de mult eram tentat să cred că ei exagerează, că denaturează adevărul, mai ales că eram sub imperiul unei declarații pompoase a unui înalt oficial israelian, din care reieșea că "Israelul, fiind o țară democrată, aici totul se desfășoară după litera legii, iar oamenii, fie ei israelieni, turiști sau muncitori străini, se bucură de toate drepturile și libertățile".

Paradoxal, după amintita mediatizare a fenomenului, și mai ales că m-au sunat câțiva cunoscuți de acolo care m-au asigurat că ce spune presa este purul adevăr, mi-am schimbat radical părerea despre "raiul" de peste ocean.

Am aflat că, într-adevăr, legea israeliană protejează toți muncitorii legali sau ilegali, angajatorii fiind obligați să plătească un salariu minim și o asigurare medicală, dar patronii încalcă voit drepturile muncitorilor străini, în special ale românilor și chinezilor, care sunt tratați ca și cum ar fi proprietatea acestora.

Motivația este că din cei peste 100.000 de muncitori din România, mai mult de jumătate nu au acte în regulă și preferă să nu sufle o vorbă despre abuzurile pe care le îndură, pentru a nu fi trimiși înapoi în țară.

O altă găselniță a patronilor, în detrimentul muncitorului străin, este că, după o anumită perioadă, falimentează firma, motiv pentru a nu mai returna lucrătorului garanția oprită anticipat, sume ce trec lejer de 5.000 dolari. Este bine știut că acțiunile în justiție se desfășoară greoi, durează enorm de mult, pentru ca într-un final tot muncitorul străin are de pierdut.

Sunt numai câteva din episoadele aventurii "La munca în Israel", care m-au convins că declarația înaltului oficial israelian contrazice trista realitate. În plus, același lucru îl întărește și raportul federației internaționale pentru drepturile omului (FIDH) de la Paris, care precizează că muncitorii străini sunt plătiți mai prost decât erau plătiți palestinienii, fiind deseori bătuți și trăind într-un regim de frică, intimidare și violență.

În contextul de față, consider că Ministerul Afacerilor Externe, prin acțiuni și mijloace specifice, are posibilitatea de a verifica verosimilitatea celor semnalate, și dacă totul se confirmă, printr-o serie de acorduri, memorandumuri etc., poate veni benefic în întâmpinarea și amortizarea greutăților cu care se confruntă acest segment de români.

Cu dorința de a nu plictisi sau deranja, vă asigur de totala mea considerație.

  Cristian Nechifor - comentariu pe marginea ultimului meci de fotbal al echipei naționale;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Subiectul pe care aș vrea să-l abordez astăzi a fost întors pe toate părțile în ultimele zile și s-ar părea că nu mai este nimic de spus în această privință. E vorba despre ultimul meci al echipei naționale de fotbal, meci care a întristat milioane de români, și le-a trezit suporterilor o revoltă justificată, legată de maniera dubioasă în care au fost arbitrați jucătorii noștri.

Așa este, arbitrajul elvețian ne-a furat în mod clar. Însă, de aici și până la instigațiile anti-europene, care s-au auzit după meci, e o cale lungă și incorectă. Așa cum România nu e doar țara cerșetorilor care irită capitalele europene, nici Elveția nu cred că e doar țara lui Urs Meier. Ca orice organism viu, și familia europeană are uscăturile ei, dar a generaliza astfel de exemple, este incorect și contra-productiv.

Iată de ce cred că aceia care au vrut să obțină capital politic prin atitudini anti-europene, după meciul naționalei, fac un deserviciu României. Asemenea abordări populiste, de tip Haider sau Le Pen, nu își mai au locul într-o Europă unită, civilizată și reconstruită. Sportul trebuie să-i apropie pe oameni, nu să-i despartă, indiferent de accidentele inerente ale oricărei competiții.

  Ioan Sonea - declarație politică cu titlul Vizită la Budapesta;

Domnul Ioan Sonea:

Declarație politică: "Vizită la Budapesta".

La "chemarea sângelui", parlamentari de naționalitate maghiară din Bazinul Carpatic erau invitați la Budapesta, în Parlamentul ungar, la 12 septembrie fiind prima întâlnire la vârf a deputaților parlamentari de naționalitate maghiară din țări vecine Ungariei. Gazdă, premierul Medgyessy Peter. Teme pentru dezbatere: "Sarcinile Adunării de Stat Ungare în procesul de integrare în Uniunea Europeană (conferențiar Szili Katalin, președintele Parlamentului); "Efectele probabile ale calității noastre de membru al Uniunii Europene asupra colaborării cu țările vecine, îndeosebi cu privire la domeniile politic, de securitate și cultural" (conferențiar Kovacs Laszlo, ministru de externe); "Înfăptuirea programului ungar și situația comunităților maghiare de peste hotare" (conferențiar Kiss Peter, ministru coordonator la Oficiul primului-ministru); "Relațiile Ungariei, ca viitor membru al Uniunii Europene, cu maghiarii de peste hotare" (conferențiari Szabo Vilmos, secretar de stat cu probleme politice, și Balint Pataki Jozsef, președintele Oficiului pentru Maghiarii de Peste Hotare). Pentru aspecte practice - schimburi de experiență informale și convorbiri cu Comisia pentru politică externă a Parlamentului, precum și cu membrii Comisiei pentru Problemele Integrării Europene și ai Comisiei Economice. În acest timp, conducătorii Universității Maghiare din Transilvania "Sapientia" sperau că Guvernul ungar va aloca anual 2 miliarde de forinți. Universitatea ar avea nevoie de un buget de 2,5 miliarde forinți, în anul universitar 2004-2005 de 3,1 miliarde, iar în anul universitar 2005-2006 de3,6 miliarde forinți, deoarece Universitatea are în vedere cumpărarea unor noi clădiri atât la Cluj cât și la Miercurea-Ciuc. La Tg. Mureș au început lucrările de construcție ale campusului universitar pe o suprafață de 10.000 de metri pătrați, însemnând în total 4,8 milioane euro. În prezent, la Universitatea Maghiară din Transilvania "Sapientia" beneficiază de alocații 1.500 de studenți și 300 de profesori. După examenele de admitere din acest an, numărul lor va crește". Amintim că s-au primit 100.000 de dolari din partea Fundației Maghiare pentru Drepturile Omului cu sediul la New York.

Ne gândim, cu tristețe, când o să participe parlamentarii de etnie română, reprezentanți ai minorității românești, în parlamentele din statele vecine și prietene, cu care România a încheiat tratate și care, se spune, că garantează drepturile românilor din aceste țări, la o astfel de întâlnire în Parlamentul României. Desigur că o astfel de întâlnire nu poate avea loc, deocamdată, deoarece în nici o țară vecină românii nu sunt reprezentați în Parlament, deși sunt în număr suficient încât să merite o astfel de reprezentare. Ne putem întreba dacă pentru guvernele României a existat vreodată, cu adevărat, interes față de minoritatea românilor din afara granițelor și dacă s-a pus cândva în discuție principiul reciprocității. Ba, dimpotrivă, am putea spune că s-a acționat voit pentru crearea și menținerea unei divizări a românilor.

Ca în interior și în afară. Un exemplu doar. Despre etnicii români din Bulgaria, și în general din Balcani, se știe că istoricește au fost numiți vlahi. Ei se știu de români. Și mai știu că numele de vlah le face cinste în istorie. Au constituit și o Uniune a Vlahilor din Bulgaria. Dar reprezentanți ai Ministerului de Externe al României și-au spus că trebuie să-și spună neapărat români. Și-au spus Uniunea vlahilor români, dar nu a fost destul, așa că onorabilii din România au găsit câțiva care să-și spună doar "români", și au mai creat o uniune. Astfel, puținele ajutoare au ajuns la puțini "români", iar Uniunii vlahilor români nu li s-au trimis nici cele câte cinci, doar atât au solicitat, dicționare de sinonime, de omonime, sau explicative ale limbii române, ca să nu mai vorbim de opere ale clasicilor români. Și așa se face politică românească cu românii din afara granițelor. De unde interesul bulgarilor, sârbilor, albanezilor, grecilor și al altora, pentru români dacă "țara mamă" se poartă prin Guvernul său ca o vitregă? Ce să mai vorbim despre relația cu Moldova de peste Prut, care se știe, temporar, este condusă de comuniști, căreia domnul prim-ministru îi dă întâlnire în Uniunea Europeană. Frumos gest de frate. Poate viitorul puterii de la Chișinău și al celei de la București să fie același.

  Puiu Hașotti - declarație politică intitulată Ciocoii vechi și noi;

Domnul Puiu Hașotti:

Declarație politică: "Ciocoii vechi și noi".

De fiecare dată când psihologii, sociologii sau antropologii încearcă să identifice trăsături comune ale poporului român, apare ideea resemnării, a unui anumit tip de fatalism. Poate resemnarea îi face pe atât de mulți dintre noi să treacă, zilnic, liniștiți și din ce în ce mai puțin indignați, peste relatările din presă privind abuzurile și actele de corupție ale acestei "Familii" numite PSD.

Dacă, într-adevăr, resemnarea este o trăsătură de caracter definitorie pentru un român, atunci eu vreau să fiu un român atipic. Nu pot accepta resemnat ca o structură mafiotă să stăpânească această țară, tratând-o ca pe o moșie personală.

Un exemplu edificator pentru ceea ce înseamnă ciocoismul de tip nou, pesedist, este cazul senatorului Sergiu Nicolaescu. Acționând într-un stil tipic pesedist, acesta a obținut nu mai puțin de 5 ha în comuna Limanu, satul 2 Mai, din județul Constanța. De ce 2 Mai? Pentru că, asemenea unui alt sat al comunei Limanu, Vama Veche a devenit o "vacă de muls". De ce Sergiu Nicolaescu? Simplu. Pentru că este senator PSD.

Astfel, scenariul este deja tipic. Ministerul Apărării deținea un teren în satul 2 Mai, în vecinătatea vilei senatorului-regizor. Acesta a pus ochii pe terenul respectiv. Printr-o minunată serie de coincidențe, terenul respectiv a ajuns printr-o ordonanță (instrument folosit cu măiestrie de Guvernul-societate comercială) în proprietatea Ministerului Culturii, iar de acolo la Sergiu Nicolaescu, în vederea amenajării unui "studio cinematografic". 5 ha. de teren, într-o zonă unde metrul pătrat se vinde cu câteva zeci de dolari.

Nu a mai contat că acel teren era dorit de primăria din Limanu. Poate că o tabără de copii ar fi fost mai utilă, dar nu pentru domnul regizor-senator. Iar amenajarea unui studio cinematografic la 2 Mai este, nu-i așa?, esențială pentru dezvoltarea cinematografiei și culturii românești în general.

În calitate de reprezentant și al cetățenilor comunei Limanu în Parlamentul României solicit explicații publice Ministerului Culturii și Ministerului Apărării Naționale. Cum se justifică necesitatea amenajării unui studio cinematografic la 2 Mai? Cum a fost evaluată această necesitate?

Pentru domnul Sergiu Nicolaescu, am doar o sugestie: realizați, domnule regizor, o ecranizare după un roman care ar fi putut fi scris chiar în zilele noastre: "Ciocoii vechi și noi sau ce naște din pisică șoareci mănâncă".

  Nicolae Vasilescu - declarație politică cu tema Școala românească incognito!.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Declarație politică: "Școala românească - incognito!"

Programul de guvernare 2001-2004, la cap. VI., Educația, cercetarea și cultura, factori strategici ai dezvoltării, își impune cu prioritate educația, obiectiv ce trebuie să se bucure de o atenție specială în politica de dezvoltare a țării pe termen lung. Guvernul afirmă propagandistic că, pentru domeniul educației și cercetării științifice, România trebuie să se angajeze hotărât pe direcția aleasă de țările dezvoltate. Unul din domeniile de importanță majoră ale reformei învățământului este reforma învățământului rural, ce are următoarele obiective specifice: școală în fiecare comunitate, construcții de școli și repararea clădirilor existente; echiparea școlilor rurale cu bibliotecă, laborator, mijloace de transport școlar etc.; stabilizarea personalului didactic ș.a.

Din păcate, școlile din mediul rural sunt finanțate în funcție de apartenența politică a primarilor. Dacă aceștia sunt de la PSD primesc finanțări de la Guvern, dacă nu, ei primesc "bețe-n roate" sau presiuni pentru a trece la partidul de guvernământ.

În 3 ani de la guvernare, PSD a ajuns să dețină 80% din totalul primarilor din România, având loc un adevărat exod al primarilor spre partidul de guvernământ. Contrar programului de guvernare promis, acum se desființează școli în satele unde există puțini elevi sau cadre didactice necalificate sau se amână construirea lor din lipsă de fonduri, copiii fiind trimiși la cules fructe sau alte munci extrașcolare. Această situație derivă din situația financiară dezastruoasă a comunităților conduse de primari din afara PSD-ului. Probabil, numărul de analfabeți va crește proporțional cu numărul școlilor desființate. La nivel mondial, numărul analfabeților a crescut în ultimul deceniu de la 25 la 30 de milioane de persoane, în fiecare an, în România înregistrându-se o rată foarte ridicată a abandonului școlar. În scurt timp o să devenim și noi campioni la ceva - la analfabetizare!

Programul de guvernare în domeniul învățământului enumeră, printre altele, ca importantă direcție de acțiune: educația de bază pentru toți. Conform principiului de bază pentru toți, fiecare persoană (copil, tânăr sau adult) ar trebui să beneficieze de o instruire adecvată nevoilor sale fundamentale de învățare (scriere, exprimare uzuală, calcul aritmetic etc.) Instituțiile de învățământ și educație, precum și cele de cercetare științifică sunt privite din păcate doar de la distanță și doar pe criterii politice, ca instituții strategice pentru destinul național. Beția de cuvinte pesediste, vorbăria, singura dăruită cu multă generozitate de aceștia, se consumă în cantități atât de mari de guvernanți, încât se eterizează pierzându-și întru totul cuprinsul realității.

Clasa noastră politică continuă să aloce sume derizorii sistemului de învățământ, încălcând cu nonșalanță de un deceniu încoace atât legile țării, cât și Constituția, care prevede explicit promovarea educației.

Cu spectrul crizei financiare în față, obligate să găsească bani pentru a putea plăti salariile profesorilor și consumurile obligatorii (energia electrică, apă, etc.), instituțiile de învățământ sunt obligate să se "orienteze" spre alte surse de finanțare decât cele firești. Așa s-a ajuns ca în instituțiile de învățământ superior să fie "școlarizați" un mare număr de "studenți" plătitori de taxe. Pe tăcute, universitățile de stat s-au gonflat peste noapte, devenind - de fapt - "mixte", cu o bază "tradițională", unde se studiază gratuit, dar și cu unele componente "private". Adevărata față a acestei "diversificări" este decăderea instituției învățământului românesc. Fără îndoială, în învățământul românesc sunt carențe majore, dar nu prin ignorarea lui îl ajutăm să se refacă. Ideea dezvoltării școlii românești rămâne deci o simplă intenție propagandistică a Guvernului.

Promisiunile din campania electorală nu depășesc granițele acestei perioade. Imediat după alegeri, Guvernul își amintește că are probleme mai importante decât învățământul românesc, neținând cont că nepăsarea sa poate cauza un adevărat colaps în educația populației, cu repercusiuni grave pentru viitorul României. După aproape trei ani de guvernare pesedistă, România se confruntă cu o criză a sistemului de educație, existând și pericolul redeschiderii acestui capitol (încheiat în cadrul negocierilor pentru integrare în Uniunea Europeană), prin neîndeplinirea obligațiilor asumate în cursul negocierilor. Dar școala românească nu reprezintă decât o reflectare a situației societății în ansamblu. Nimic nu merge așa cum ar trebui în această țară. Iar atunci când ceva nu merge bine, trebuie să faci schimbări. În această situație există doar o singură soluție: Schimbați Guvernul!

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, timpul dedicat declarațiilor politice s-a încheiat.

Vă urez tuturor o zi bună.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

(În partea a doua a ședinței, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu , secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din cei 344 de deputați sunt înregistrați prezenți 283 de colegi, 61 absenți, 18 participă la alte acțiuni parlamentare. Înainte de a intra în parcurgerea proiectelor înscrise de Biroul permanent și de Comitetul ordinii de zi pe ordinea de zi de astăzi, dați-mi voie să vă prezint o notă, în conformitate cu prevederile alin.2 și 3 din Legea 47/92 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale care cuprinde legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Este vorba de următoarele legi:

  • Legea privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război;
  • Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență nr.63/98 privind energia electrică și termică;
  • Legea pentru modificarea și completarea art.41 din Ordonanța de urgență nr.60/2001 privind achizițiile publice;
  • Legea pentru stabilirea parității între dolarul clearing și dolarul SUA, cu scopul stingerii obligațiilor ce derivă din scrisorile de contragaranție, exprimate în dolari cliring, pe relația Republica Islamică Iran;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/2003 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a creanței statului provenite din executarea garanției emise pentru împrumutul extern, acordat Societății Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - S.A;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2003, pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de combustibili pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Deva - S.A. și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantității de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administrația națională a Rezervelor de Stat în anul 2001;
  • Legea privind declararea ca municipiu a orașului Beiuș, județul Bihor.
 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Vă rog să îmi permiteți de asemenea, să vă supun aprobării câteva comisii de mediere.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale;

Prima vizează proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale, unde sunt propuși colegii noștri: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Ion Rădoi, Cristian Buzea, Ioan Miclea, Mircea Toader, Marin Anton.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Național al Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din sistemul sanitar din România;

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Național al Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din sistemul sanitar din România. Sunt propuși colegii noștri: Ioan Burnei, Dan Ionescu, Gheorghe Popescu, Constanța Popa, Mircea Man, Iulia Pataki, Ana Florea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național;

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Au fost propuși colegii noștri: Mădălin Voicu, Eugenia Moldoveanu, Eugen Nicolicea, Alexandru Sassu, Mitică Bălăeț, Lia Olguța Vasilescu, Monica Octavia Muscă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind condițiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură și silvicultură;

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind condițiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură și silvicultură. Sunt propuși domnii: Victor Neagu, Marian Ianculescu, Adrian Ionel, Luduvic Mardari, Gheorghe Pribeanu, Alexandru Pereș, Zoltan Covaci.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru înființarea comunei Văcăreni, prin reorganizarea comunei Luncavița, județul Tulcea;

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru înființarea comunei Văcăreni, prin reorganizarea comunei Luncavița, județul Tulcea. Sunt propuși deputații: Florin Iordache, Maria Lazăr, Valeriu Zgonea, Eugen Pleșa, Paul Șnaider, Viorel gheorghe Coifan, Petru Mirciov.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru înființarea comunei Capu Câmpului, prin reorganizarea comunei Valea Moldovei, județul Suceava;

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru înființarea comunei Capu Câmpului, prin reorganizarea comunei Valea Moldovei, județul Suceava. Sunt propuși deputații: Florin Iordache, Maria Lazăr, Valeriu Zgonea, Eugen Pleșa, Ioan Oltean, Viorel Gheorghe Coifan, Grigore Makkai.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru înființarea comunei Hănțești, prin reorganizarea comunei Adâncata, județul Suceava.

Ultima comisie, cea cu privire la medierea proiectului de Lege pentru înființarea comunei Hănțești, prin reorganizarea comunei Adâncata, județul Suceava. Sunt propuși deputații: Florin Iordache, Maria Lazăr, Valeriu Zgonea, Eugen Pleșa, Paul Șnaider, Ioan Oltean,Viorel Gheorghe Coifan.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2002, semnat la București, la 11 decembrie (amânarea votului final).  

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la programul național PHARE 2002, semnat la București, la 11 decembrie 2002. Din partea inițiatorului, domnul ministru Andrei Popescu. Aveți cuvântul.

   

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Îngăduiți-mi să prezint, foarte pe scurt, acest memorandum. Este un memorandum clasic de finanțare, are un număr de 6 articole, însoțit de cele 3 anexe tradiționale, Acordul-cadru semnat încă din 1991 aplicabil oricând în asemenea memorandum, dispozițiile specifice care particularizează obiectivele de anul 2002 și anexa 3, informarea și publicitate.

Obiectivul general al acestui program este sprijinirea țărilor candidate în pregătirea pentru aderare la Uniunea Europeană. Obiectivele specifice sunt în număr de 6, respectiv: criterii politice, cum ar fi, spre exemplu, măsuri referitoare la protecția copiilor și minorităților, subprogramul II, criterii economice cum ar fi, spre exemplu, măsuri care să contribuie la implementarea planului de restructurare a CEC-ului, subprogramul III - întărirea capacității administrative, subprogramul IV - îndeplinirea obligațiilor legate de adoptarea acquis-ului comunitar, subprogramul V - coeziunea economică și socială, subprogramul VI - programe comunitare.

Prin memorandum se alocă o sumă de 265,5 milioane euro, având ca durată pentru părțile contractante 30 noiembrie 2004, termenul final, cu câteva excepții pentru efectuarea plăților, este 30 noiembrie 2005.

Evident sunt respectate procedurile PHARE prevăzute în anexa 1, anexa-cadru, spuneam, ceea ce este negociat încă din 1991. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Poftiți domnule deputat.

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc domnule președinte.

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2002, semnat la București, la 11 decembrie 2002, în ședința din 10 septembrie 2003, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată de Guvern.

La lucrările comisiei au participat ca invitați, în conformitate cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, reprezentanții Ministerului Integrării Europene care au susținut forma rezultată din prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbateri generale? Domnul Bolcaș. Poftiți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și la acest memorandum ca și la celelalte, la art.4 se vorbește despre corespondența de executare a măsurilor. Din partea română este nominalizată doamna Hildegard Puwak - ministrul Integrării Europene. Având în vedere neclaritatea situației doamnei Hildegard Puwak în ceea ce privește administrarea fondurilor europene, noi considerăm că la această oră nu putem să-i acordăm nici un fel de mandat, așa că vă propun ori restituirea acestui proiect de lege pentru înlocuirea numelui corespondentului, iar în caz contrar, ca expresie a neîncrederii ce o avem în doamna ministru Puwak, vom vota împotrivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

S-a propus amânarea discutării acestui proiect.

Cine este pentru această soluție? Poftiți?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din loja ministerială):

Să dea explicații Guvernul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Vă rog să-mi îngăduiți să fac o simplă subliniere, faptul că, într-adevăr, la art.4, adrese, este făcută această nominalizare, însă aș ruga să observați că acest memorandum care este un act bilateral este semnat la 11 decembrie 2002, potrivit procedurilor comunitare, memorandumul intră în vigoare la momentul semnării, în sensul că România beneficiază de aceste fonduri, obiecția ridicată aici riscă să blocheze practic întreg programul comunitar pe 2002 care ați văzut, are termene precise de finalizare a proiectelor, de depunere a proiectelor, precum și de execuție. Ne-am găsi într-o situație extrem de jenantă în legătură cu Uniunea Europeană.

Indiferent de evoluțiile ulterioare, însă am risca să blocăm... același lucru se va întâmpla și cu celelalte două memorandumuri, riscăm să blocăm banii care au venit deja în țară.

O voce din partea stângă a sălii:

dar nu riscăm să-i cheltuim!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu mulțumesc pentru aceste explicații. Problema este într-adevăr, gravă, este greu de modificat un memorandum acum, în această situație. Eu m-am referit însă la o lipsă de încredere în cel care administrează aceste fonduri și, în aceste condiții, reapreciind situația noastră ne vom abține de la votarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Având în vedere reașezarea poziției domnului deputat Bolcaș. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care cuprinde dispoziția de aprobare a Ordonanței Guvernului nr.50/2003. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.1 și 2, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Ungaria, semnat la București la 11 decembrie 2002 (amânarea votului final).  

Următorul proiect, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Ungaria, semnat la București la 11 decembrie 2002.

domnul ministru Andrei Popescu, vă rog să prezentați proiectul.

   

Domnul Andrei Popescu:

Îngăduiți-mi să prezint și acest proiect și proiectul următor, pentru că ambele au legătură indisolubilă. Această categorie de memorandumuri se referă la așa-numitele memorandumuri în oglindă, respectiv realizarea unor obiective generale la limita frontierelor dintre România și Ungaria, respectiv România și Bulgaria.

Obiectivele generale sunt promovarea unei bune vecinătăți și a stabilității în regiunile de graniță, promovarea cooperării între regiunile de graniță, promovarea creării și dezvoltării comunitare a unor rețele de cooperare. Dacă mă refer concret la Memorandumul dintre România și Ungaria, aș sublinia că este vorba de modernizarea tuturor tipurilor de rețele de infrastructură, este în principal coridorul Pan-European nr.4 Budapesta-București-Constanța.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule ministru.

Stimați reprezentanți ai presei, după cum știți, la cererea dumneavoastră nu am modificat Regulamentul cu privire la accesul presei. Vă rog să vă duceți să vă consultați cu colegii dumneavoastră din spate și să vă spună cum am convenit împreună cu dumnealor, inclusiv cu dumneavoastră, cu șefii dumneavoastră, modul de redare a lucrărilor plenului, chiar și pentru cei care insistă într-un mod ostentativ în pozițiile pe care le au. (Observația a fost făcută de domnul președinte, deoarece mai mulți cameramani filmau din diferite puncte ale sălii.)

vă reamintesc, am stabilit acele locuri împreună cu șefii dumneavoastră și am stabilit și modalitatea de a vă deplasa pentru a lua imagini din sală. Așa cum dumneavoastră aveți pretenția să vă respectăm, și o facem, tot așa și noi vă rugăm să nu perturbați bunul mers al lucrărilor.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Este vorba de Programul PHARE care conține, grupate pe priorități, 3 obiective specifice, respectiv dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea trecerii frontierei România - Ungaria, prioritatea dezvoltarea economică, spuneam, proiect în oglindă, pentru România construcția Centrului Internațional de expoziții și târguri Arad, prioritatea nr.3 - fond pentru proiecte mici comune, finanțări, de asemenea, în oglindă.

Suma totală este de 5 milioane euro pentru fiecare țară, la care se adaugă sigur, cofinanțarea națională care înseamnă încă 5,25 milioane euro.

Termenul final pentru contractare este 30 noiembrie 2004, iar pentru efectuarea plăților, 30 noiembrie 2005. Aceeași structură are și Memorandumul de finanțare privind cooperarea transfrontalieră între România și Bulgaria, cu deosebirea că la Bulgaria sunt 4 obiective specifice, se adaugă alte priorități. Suma, din nou, este de această dată modificată, 8 milioane euro pentru fiecare țară la care se adaugă cofinanțarea națională, 2,93 milioane euro, cofinanțare națională.

Termenul final, 30 noiembrie 2004, pentru efectuarea plăților, 30 noiembrie 2005.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale se înscriu domnul Bolcaș și domnul Constantin Niculescu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Înscrierea mea este formală pentru a reaminti aceeași neîncredere în titularizarea corespondentului, doamna ministru Puwak. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Niculescu Constantin.

 
   

Domnul Constantin Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că înscrierea mea nu este formală. Sigur că apreciem constatările presei, apreciem tot ce apare în mass-media, credem că va fi adevărat, dar nu putem vota că tot ce apare în mass-media este și adevărat. Este vorba de un membru al Cabinetului, este vorba de un ministru care a fost în acest Parlament validat, este vorba de o persoană care, la un moment dat, ocupă o funcție și noi ocupăm o funcție și nouă ni se poate ridica imunitatea parlamentară și numai atunci putem vorbi.

Atâta timp cât asupra unei persoane nu planează decât vorbe și nu o acuzație bine delimitată, eu cred că este penibil ca în Parlamentul României să nu funcționeze prezumția de nevinovăție. Deocamdată nimeni nu a afirmat cu certitudine că s-a întâmplat ceva ilegal. Un membru al Cabinetului Năstase poate fi acuzat și că nu a plătit biletul de intrare la un spectacol. Atunci înseamnă că trebuie, neapărat, imediat să luăm măsura ca acel ministru să fie demis. Bun. Sunt măsuri de a fi demis, dar dacă nu există nici un fel de act care să încrimineze o persoană, trebuie de la tribuna Parlamentului să ne uităm la tot ce scrie, un redactor, mai bun sau mai rău, mai bine informat sau mai puțin informat.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Da, dar sunt mulți redactori...

 
   

Domnul Constantin Niculescu:

Deocamdată, în afară de a ști că s-au consumat niște bani, nu știm nimic.

În a doua ordine de idei, aș vrea să cred că, până la urmă, nu aș vrea să cred că sunt în situația aceasta, dar probabil că mulți alți dintre colegii noștri, dacă suntem parlamentari, dacă suntem demnitari ai statului român, nu înseamnă că familiile noastre trebuie să trăiască într-un dolce far niente și să stea să-și vadă de alte treburi decât existența lor. Fiecare face o activitate care crede că este rentabilă pentru el. Trăim într-o societate care vrem să se numească economie de piață, dar nu admitem economia de piață, nu admitem că fiecare trebuie să facă ceva.

Domnule președinte, eu refuz să cred că în Parlamentul României putem să încriminăm pe cineva atâta timp cât nu există dovezi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Practic, am încălcat procedura, trebuia întâi să dau cuvântul președintelui Comisiei de buget pentru a prezenta raportul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Un minut dacă îmi îngăduiți.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am tot respectul pentru cuvântul colegului meu, dar sunt dator să fac câteva precizări. Eu nu am vorbit de acuze și în nici un caz nu m-am referit la informații de presă. Am vorbit despre suspiciuni care planează și m-am referit la declarațiile doamnei ministru Puwak care a recunoscut că parte din fondurile PHARE au trecut, au fost repartizate unor întreprinderi, unor firme aparținând familiei domniei sale. Nu am contestat și nu am căderea să contest legalitatea acestor operațiuni, dar moralitatea lor am dreptul să o contest și asta o fac în Parlamentul României.

Are dreptate colegul nostru, familiile noastre, membrii familiilor noastre trebuie să-și desfășoare o activitate normală în continuare, dar nimeni nu deține funcția de ministru ca să alimenteze din fonduri nerambursabile propria sa familie. Aceasta este problema de moralitate și de aici ideea de neîncredere. Evident că poziția ce am luat-o a fost un pas și un blam public pentru lipsa de moralitate a doamnei ministru Puwak cu consecințele care vor decurge în altă parte. De aceea, am și spus, nu vom vota împotrivă, într-adevăr, prematur domnul ministru a dat lămuririle corespunzătoare, dar ne vom abține de la vot, pentru că lucrurile sunt remediabile. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu v-am întrerupt, pentru a nu crede că nu-mi place ceea ce spuneți. Eu am crezut că după ce...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Eu cred că vă place.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu-mi place deloc. După ce domnul ministru Andrei Popescu v-a dat explicațiile necesare, dumneavoastră ați venit la tribună ca un jurist eminent ce sunteți și ați spus că înțelegeți să faceți delimitare într-o dezbatere politică, între un comentariu politic și dezbaterea unei legi. Am senzația că ați uitat ceea ce ați spus la tribună. Deci, dacă mai aveți acuze politice, intervenții politice, în dimineața fiecărei zile de marți, acolo puteți vorbi orice. Aici vorbim despre un proiect de lege care angajează România, care pune România în situația de a fi beneficiar a unui program de finanțare și haideți totuși să delimităm aceste lucruri.

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

La fel a fost și cu colegul dumneavoastră, tot declarație politică a făcut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți să interveniți domnule Olteanu? Bine. Ați dorit să cereți sistarea discuțiilor.

Din partea comisiei, rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră între România și Ungaria, semnat la București la 11 decembrie 2002, în ședința din 10 septembrie 2003, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată de Guvern.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. În aceleași condiții a fost aprobat tot cu unanimitate de voturi și Ordonanța Guvernului nr.52/2003 privind ratificarea Memorandumului PHARE dintre România și Bulgaria.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la titlul acestuia aveți obiecțiuni? Da, poftiți, domnule Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o rugăminte la domnul ministru Popescu și la colegii domniei sale să încerce să folosească limba română în definirea unor documente internaționale pe care le semnează Guvernul României.

Noi spunem în general că este vorba despre mișcarea memorandistă sau vorbim despre memorandiști, nu vorbim despre memorandumiști sau mișcarea memorandumistă. În limba română, pe care trebuie să o folosească și Guvernul, pentru că este al României, este de dorit să fie vorba despre ratificarea memorandului în toate cele trei ordonanțe pe care le-a supus ministerul spre dezbaterea Camerei Deputaților.

Deci, sper că aceasta nu modifică substanțial documentele ce ne sunt supuse dezbaterii, am rugămintea să se țină cont de forma corectă, precizată în dicționarul explicativ al limbii române, respectiv folosirea cuvântului "memorand", și nu "memorandum", forma latinească era probabil în vigoare mai mult pe timpul lui Timotei Cipariu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu vreau să vă contrazic, nici să particip la dezbateri, dar domnule Brudașcu, acest memorandum, cred că este al nu știu câtelea... toate au fost așa, acum ați găsit... Aștept și alți colegi să se pronunțe. Domnul Ștefan Cazimir s-a simțit vizat de invitația mea, deși eu nu mă uitam la dânsul decât întrebător.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum deja domnul președinte a spus-o, există o tradiție, o cutumă în folosirea unui termen și el are statutul de termen tehnic. Dacă dicționarul nu-l înregistrează și sub această formă, este un lucru regretabil pentru dicționar, dar dicționarele niciodată nu epuizează domeniul, nici nu ar putea să o facă. Există, bunăoară, deja în două ediții un dicționar de cuvinte recente al doamnei Florica Dumitrescu și asemenea dicționare vor apărea mereu pentru a le completa pe cele de mai mari dimensiuni, care rămân, vrând-nevrând, în urmă, dar, așa cum s-a spus din capul locului, este un termen tehnic acreditat ca atare și nu putem pune semnul egalității între ceea ce a fost "memorandul" istoric al militanților transilvăneni și ceea ce este un "memorandum" în accepția în care îl folosim noi în contextul despre care este vorba.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Și atunci cum este corect?

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Corecte sunt amândouă, fiecare în contextele respective.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De altfel, ca să glumim puțin, domnule Brudașcu, eu cred că dumneavoastră ați vrut prin aceasta să evocați importanța mișcării memorandistice.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Nu, am folosit-o ca un suport pentru a explica de ce nu putem folosi "memorandum", ci "memorand", pentru că este mai în conformitate cu spiritul limbii române. Eu aș vrea să-i spun domnului profesor, cu toată prețuirea pe care o am față de dânsul, că "memorandum" în cazul de față provine din englezește, deci, din textele englezești care au preluat forma latină, se găsește în general formularea "memorandum", deci, o comoditate de traducere a celor care au semnat acest document a condus la menținerea formei latine în acest text.

Nu este un argument că este un termen tehnic uzitat în general, noi trebuie să adaptăm aceste forme la limbajul curent al limbii române, nu înnobilăm prin nimic acest document și legea în sine dacă folosim și în anul 2003 formule specifice perioadei latinizante.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Andrei Popescu. Poftiți.

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Îmi cer scuze pentru această intervenție, însă aș vrea să fac o subliniere. Am tot respectul pentru domnii care au luat cuvântul la acest prezidiu, însă cred că în dreptul internațional, și avem specialiști în această sală, termenul de "memorandum" este un termen deja consacrat în dreptul internațional. Îmi pare foarte rău, dar pentru cine studiază dreptul internațional public "memorandum" este "memorandum" în dreptul internațional, cu sensul pe care îl are, care consemnează, care înregistrează o anume situație. Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Este singura noțiune juridică, vă rog să spuneți.

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Este o noțiune juridică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă propun să încheiem aici discuția. Vă aduc aminte, totuși, în afară de interesul academic și științific, suntem în fața unui document internațional care are un regim separat tradus cu egală valoare și cu participarea celor două părți, să nu schimbăm noi niște cutume, acum, printr-o discuție științifică, cutume internaționale și reguli de fapt, internaționale.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conține dispoziția de aprobare a ordonanței.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.1 și art.2.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria, semnat la București la 11 decembrie 2002 (amânarea votului final).  

Următorul proiect, cel de la pct.4 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria.

Domnul Andrei Popescu.

Vă rog să prezentați proiectul.

   

Domnul Andrei Popescu:

În linii generale, l-am prezentat atunci când am prezentat și Ungaria, pentru că este un memorandum, spuneam, oglindă, ca și în cazul Memorandumului pentru frontiera cu Ungaria.

Îngăduiți-mi, totuși, să mai adaug în plus față de ceea ce am subliniat, faptul că Ministerul Integrării Europene are doar coordonarea generală a programului, managementul financiar al fondurilor alocate - aș vrea să subliniez acest lucru - revine Ministerului Finanțelor Publice, care, după este bine cunoscut, are Fondul național ca trezorerie centrală, Oficiul de plăți și contractare PHARE, iar instituțiile de implementare sunt cele care sunt precizate cu ocazia fiecărui proiect. Dacă este vorba de drum, este vorba de Agenția Națională a Drumurilor, care implementează acest proiect; dacă este vorba de ape, este vorba de instituția corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bercăroiu, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria, semnat la București la 11 decembrie 2002, în ședința din 10 septembrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată de Guvern.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni?

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.1 și art.2.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare. Este raport de mediere. Vă rog să luați raportul.

La pct.1, pentru art.2 lit.a), comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

La lit.d) și lit.e) - textele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii, potrivit regulamentului nostru.

Pct.2, aceeași soluție.

Pct.3, tot varianta Camerei Deputaților.

Pct.4, tot varianta Camerei Deputaților, ca și pct.5.

La pct.6, pentru primele texte de la art.13 alin.1 și alin.2, comisia ne-a propus alin.2 lit.a) și lit.b), textele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii.

La lit.c), comisia ne-a propus un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

La alin.3, textul camerei Deputaților. Nu se votează.

La pct.7, pct.8, textul Camerei Deputaților.

Pct.9, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

La pct.10, textul Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Pct.11, la fel.

La pct.12, pentru art.25 alin.1, comisia ne propune textul Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

La alin.2, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin.2, cu toate literele sale, comisia ne propune varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate, în consecință.

La pct.13, art.26 alin.1, textul pe care-l propune comisia este unul comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin.2, alin.5 și alin.6, care au fost în mediere, comisia ne-a propus textele Camerei Deputaților, care nu se mai dezbat, votându-se, potrivit regulamentului, în unanimitate.

Pct.14, tot textul Camerei Deputaților.

Pct.15, pct.16 alin.1 și alin.2, textele Camerei Deputaților. Deci, nu se dezbat și nu se mai supun votului.

La alin.3, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat pentru alin.3 textul Senatului.

Pct.17 și pct.18, variantele Camerei Deputaților.

Vă rog să mă iertați, colegul meu, domnul Leonăchescu, îmi sesizează că am trecut peste alin.4 de la pct.16. Îl aveți la pag.17, unde comisia ne propune tot varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.17 și pct.18, variantele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

Pct.19, pct.20 și pct.21, aceleași variante ale Camerei Deputaților. Nu se mai supun dezbaterii.

Vom supune raportul votului final în ședința de astăzi.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Malu, prin reorganizarea comunei Vedea, județul Giurgiu (amânarea votului final).  

La pct.7 pe ordinea de zi, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Malu.

Pct.1, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

La pct.2, text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.3, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Am parcurs toate textele raportului.

Vom supune votului final raportul la sfârșitul acestei zile.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Cazasu, prin reorganizarea comunei Tudor Vladimirescu, județul Brăila (amânarea votului final).  

Raportul de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Cazasu.

La pct.1 și pct.2 din raport, variantele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

La pct.3 comisia ne propune un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct.4, care este și ultimul, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Vom supune votului final raportul la sfârșitul acestei zile.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Coșna, prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, județul Suceava (amânarea votului final).  

La pct.9 al ordinii de zi, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Coșna.

La pct.1, comisia ne propune varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Pct.2, text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.3, care este ultimul, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Vom supune votului final raportul în ședința de astăzi.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2003 pentru aprobarea suplimentării cu suma de 600 miliarde lei a despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2003 pentru aprobarea suplimentării cu 600 miliarde lei a despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități. Din partea Guvernului? Suntem în procedură de urgență.

Rog pe domnul președinte Bâldea să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Propunem trei minute pe total, un minut pe intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere în procedură de urgență? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Domnul Brudașcu. Poftiți.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

În formula actuală, se înțelege că asemenea despăgubiri se vor acorda numai dacă se vor întâmpla asemenea calamități naturale. Această precizare "în caz de calamități naturale" mă face să cred că este o asemenea interpretare. Pentru a evita acest lucru și a da textului mai mare claritate, dați-mi voie să sugerez ca titlul să aibă următoarea formulare: "... cu suma de 600 de miliarde lei a despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au suferit calamități naturale", sau "... 600 miliarde de lei a despăgubirilor pentru calamități naturale acordate producătorilor agricoli care le-au suferit". Cred că prima variantă ar fi mai potrivită.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își menține punctul de vedere.

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

..."în caz de" înseamnă pe viitor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mi-aș permite o întrebare: credeți că este mai importantă rigoarea asta de exprimare, sau să ajungă cât mai repede proiectul la cei care au suferit calamități și să nu mai intrăm în mediere cu Senatul pentru acest lucru?

Deci, comisia își menține punctul de vedere cu privire la valabilitatea titlului, ca și Guvernul.

Vă mai mențineți obiecțiunea de modificare? Bun.

Nefiind obiecțiuni, titlul legii se adoptă în formularea Senatului.

La articolul unic?

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Votat în unanimitate în formularea ordonanței.

Cuprinsul unic al ordonanței.

Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect în ședința de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2003 pentru modificarea alineatului (2) al articolului 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2003 pentru modificarea alin.2 al art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale. Este ordonanță de urgență.

Domnul Bivolaru, vicepreședintele comisiei. Vă rog să prezentați propunerile de timpi de dezbatere.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Având în vedere că este un singur articol care prorogă un termen, 3 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere?

Nu sunt voturi împotrivă, nici abțineri.

Vă mulțumesc.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.2.

Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate titlul inițial.

Cuprinsul articolului unic al ordonanței de urgență.

Urmăriți amendamentul nr.4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat textul potrivit propunerii comisiei.

Vom supune votului final proiectul la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (amânarea votului final).  

La pct.12 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Aici am amânat dezbaterile pentru un supliment la raport, da?

Domnul deputat Tudor, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

   

Domnul Marcu Tudor:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

În ședința din 6 mai 2003, plenul Camerei Deputaților a decis retrimiterea la comisia sesizată în fond a proiectului de lege, pentru a modifica și completa această lege.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, domnul Mihai Tătuț, director adjunct al Direcției juridice din Ministerul Administrației și Internelor.

Au fost prezenți 20 de deputați din 26 și a fost adoptat proiectul cu 17 voturi pentru și 3 abțineri.

În urma dezbaterilor, în ședința din 9 septembrie 2003, comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul suplimentar cu următorul amendament și este citat amendamentul, pe care-l va pune, probabil, la discuție domnul președinte.

După aceea am să motivez reținerile noastre la comisie și probabil și la votul final.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină?

Comisia a hotărât menținerea prevederilor art.8, care rămăsese în suspensie, în forma cuprinsă în raportul inițial.

Dacă aveți obiecțiuni la această propunere? Nu.

Păstrat art.8 în forma inițială.

La art.10, urmăriți textul din raportul suplimentar.

Dacă la raportul suplimentar aveți obiecțiuni?

Domnule Damian Brudașcu, dumneavoastră doreați să interveniți?

Domnule Brudașcu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, chiar dacă vă supără revenirile mele frecvente aici, aș vrea să atrag atenția că s-a produs o eroare tehnică. Este vorba de comisii de avizare și nu de "comis", pentru că probabil că ar fi altfel o trimitere la istorie, când era rangul de comis.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, adevărurile nu m-au supărat niciodată, chiar dacă se referă la o singură literă. Este vorba de o greșeală de tipar. Vă mulțumim că ați semnalat-o.

Nefiind alte obiecțiuni la acest amendament, el a fost votat în unanimitate.

Vom supune, în consecință, proiectul votului final în ședința de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2003 privind procedura aprobării tacite (amânarea votului final).  

Pct.13 al ordinii de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2003 - procedură de urgență.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul Timiș. Rugați-vă colegii să nu vă distragă atenția.

Timpii de dezbatere, vă rog să-i propuneți.

   

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Timpi de dezbatere - 10 minute; timp pentru fiecare intervenție - două minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Fiind vorba de o procedură de urgență, vom parcurge textele proiectului în limitele de timpi aprobați.

Ce să înțeleg că aveți, distinse domnule coleg? Procedură sau ce?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

La titlu, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

A, bun. De acord.

Aveți cuvântul la titlul legii, domnule Bolcaș, potrivit unei convenții a noastre.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, este o cutumă a noastră ca, în condițiile ordonanței de urgență, să ne putem spune și punctul de vedere de principiu la dezbaterile privind titlul legii.

Aș vrea, în primul rând, să remarc importanța deosebită în primul rând teoretică, dar importanța covârșitoare practică a aplicării acestei ordonanțe de urgență.

De aceea, vin în fața domniilor voastre ca să spun că am apreciat-o cu toată seriozitatea și vă solicit atenție din acest punct de vedere.

Vă rog să constatați că problema de principiu care a fost pusă în expunerea de motive este neglijent tratată. Expunerea de motive face referire la o recomandare a Consiliului Europei care se referă exclusiv la înființarea întreprinderilor mici și mijlocii, situație care permite ca, prin folosirea instrumentului juridic al efectelor tăcerii să se realizeze o mai rapidă constituire și derulare chiar a afacerilor acestor întreprinderi.

Cred că în raport de această recomandare care nu poate să fie călăuzitoare în materia ce ni se înfățișează prin ordonanța de urgență, s-a extrapolat puțin prea mult, dincolo de legislația europeană în materie.

În puține cuvinte, dumneavoastră cunoașteți că tăcerea în drept poate să aibă, în anumite condiții și sub anume reglementări, efecte juridice. Efectul juridic cel mai drastic este acel al consimțământului. A aplica această regulă generală de drept în materia administrației are, conform și autorilor ordonanței, efectul benefic al urgentării și fluidizării emiterii unor anumite acte administrative. Dar, în același timp, are și o consecință, iar consecințele n-au fost analizate. Consecințele sunt de-a dreptul dramatice, pentru că actele administrative care se cer a fi aprobate sau pot să fie aprobate prin simpla tăcere pot să producă efecte greu de înlăturat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, ați folosit mai înainte cuvântul "rapid". Am rugăminte să vă adecvați ritmul ordonanței de urgență timpului pe care și dumneavoastră l-ați votat.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt de acord. Dați-mi voie să închei într-o frază.

În al doilea rând, procedurile care sunt propuse aici sunt suprapuse unor proceduri consacrate ale contenciosului administrativ, de la care derogă și în raport de care creează disonanțe.

Și, în al treilea rând, ca să închei cu aceasta, s-a pornit de la o recomandare a Consiliului Europei, care nu privește materia, dar nu s-a pornit de la practica și legislația administrativă din țările Uniunii Europene. Mă refer în speță la Legea nr.2000 din 12 aprilie 2000 a Franței, care prevede că tăcerea poate să producă efecte numai în anumite circumstanțe precis determinate, deci este o stare de excepție.

Problemă: prin această lege, facem ca tăcerea administrației să devină o aprobare tacită ca regulă, excepție fiind numai câteva domenii mărunte. Spre deosebire de legislația europeană, unde regula este că tăcerea reprezintă un refuz ce poate să fie contestat și ea produce efecte de acceptare numai în situații deosebite.

Eu cred că s-a pornit cu stângul sub cele două aspecte într-o problemă care este foarte importantă în materia administrației și care, repet, produce consecințe grave.

V-aș ruga ca, sub aceste auspicii, să examinăm legea cu toată seriozitatea.

Vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule președinte.

(În continuare, ședința este condusă de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Acestea au fost dezbateri generale și noi suntem la o ordonanță de urgență.

Poftiți, domnule Coifan.

Aveți o modificare la titlu? Aveți un amendament respins?

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Sunt mai multe amendamente respinse, dar tot în spiritul cutumei invocate mai înainte doresc doar să atrag atenția că asistăm la un fenomen contradictoriu. Pe de o parte Legea nr.50 a autorizării construirii am făcut-o foarte puternică pentru a preîntâmpina excese în domeniul construcțiilor iar, pe de altă parte, prin această ordonanță de urgență, aparent am creat posibilitatea ca această lege - Legea nr.50 - să fie ocolită. Și voi spune doar două lucruri: în textul ordonanței se spune că solicitantul se poate adresa autorității sau instanței judecătorești. Deci, nu spunem că se poate adresa instanței judecătorești după ce a constatat că autoritatea nu i-a satisfăcut solicitarea.

Atrag respectuos atenția, așa cum a spus și interlocutorul de dinainte, distinsul domn deputat Bolcaș, noi de fapt am preluat în mod arbitrar prevederi ale legislației din acquisul comunitar. Și cred că trebuie să fim foarte atenți și să extindem lista documentelor și autorizațiilor care pot să fie supuse regimului de aprobare tacită.

Vă mulțumesc și vă susțin amendamentele respinse.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine mai dorește?

Inițiatorul. Poftiți.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Procedura acceptării tacite nu a apărut în mod întâmplător, ci în baza unui program PHARE a fost alcătuită o analiză de către experții în materie și care au analizat bunele practici în materie administrativă și mai ales în ceea ce privește ieșirea de pe piață în cadrul Uniunii Europene.

Într-adevăr, nu există o directivă în cadrul Uniunii Europene care să reglementeze această procedură a acceptării tacite, dar, pe baza experienței unor state care au avut curajul să implementeze pentru prima oară această practică - și mă refer la Italia și Spania - a fost într-adevăr emisă Recomandarea Consiliului European - și nu al Consiliului Europei - din 22 aprilie 1997, care recomandă ca o bună practică procedura aprobării tacite.

În acest sens, art.4 lit.h) recomandă introducerea acolo unde este posibil a unui sistem, în care solicitarea să fie considerată în mod automat acceptată, dacă administrația nu a răspuns până la o dată limită fixată.

În ceea ce privește experiența Franței, datele noastre recente indică faptul că la începutul anului 2003, în ianuarie, Guvernul, printr-o declarație publică, a arătat că va supune aprobării Adunării Naționale un act legislativ de îmbunătățire a cadrului și procedurilor administrative introducând principiul acceptării tacite. Și, în fața organului legiuitor francez, și-a asumat această obligație, a-l sesiza cu proiectul de act normativ. Procedura acceptării tacite nu dorește și nu poate să eludeze dispozițiile legale. Procedura acceptării tacite nu face altceva decât să responsabilizeze funcționarii publici, să pună capăt inerției și tergiversărilor în acordarea autorizațiilor pentru că procedura prevede obligativitatea pentru aceștia ca în termenele prevăzute de legile speciale să emită autorizațiile respective, iar acolo unde legea specială nu prevede nici un termen, această ordonanță nu face altceva decât să prevadă un termen de maximum 30 de zile.

Prin urmare, toți care se pot prevala de această procedură a acceptării tacite, în mod nelegal sunt supuși dispozițiilor legale în ceea ce privește răspunderea materială, civilă sau penală, după caz.

Prin urmare, este una dintre bunele practici preluate de Guvernul României prin această ordonanță de urgență în vederea eliminării barierelor administrative de orice fel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții? Bun. Deci eram la titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Numărați. 26 voturi contra. Bine, n-a ridicat tot grupul mâna, dar, mă rog.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Da, poftiți.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

La art.2 alin.2 "..

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Textul alin.2 am trecut de el.

Art.3.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Nu, dar ați mers cu el foarte repede și nici măcar nu ne-ați dat posibilitatea să...

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am întrebat, nu ați avut nici o reacție. Am întrebat, la art.2 sunt obiecții? Nu ați avut nici o obiecție.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Îmi cer scuze, dacă se trece așa, foarte rapid, printr-o lege, fără să ni se dea posibilitatea să intervenim măcar acolo unde am avut amendamente depuse.

La alin.2, se spune așa: "Guvernul poate stabili prin hotărâri, la propunerea motivată a fiecărei autorități a administrației publice, și alte excepții de la aplicarea procedurii acceptării tacite".

Delegarea aceasta legislativă în alb este neconstituțională, cu atât mai mult cu cât, prin lege, la alin.1, se face delegarea. Deci, de ce a mai fost nevoie să fie stipulat un astfel de text, atâta timp cât practic chiar în această lege se spune când se face delegarea de competențe. noi am cerut abrogarea acestui alineat 2, pentru că se dă posibilitatea Guvernului ca de fiecare dată să poată inventa sau... știu eu, o administrație publică locală cere în mod deosebit o anumită chestiune și iată, scapă de lege până la urmă.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Să nu vă epuizez timpul, este o situație, dacă vreți, de tehnică legislativă care este deosebită. Dacă alin.1 al articolului enumeră domeniile, alin.2 nu poate să permită Guvernului ca prin simplă hotărâre să modifice practic legea prin adăugarea la alin.1 a altor domenii. Aceasta este problema și asta este problema de constituționalitate și de efecte practice.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. inițiatorul?

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Problema a fost discutată într-adevăr în ambele comisii juridice și de la Camera Deputaților și de la Senat și s-a mers sesizându-se în primul rând că nu este o noutate legislativă, mai existând acte normative cu dispoziții similare. Este o normă prin care se permite Guvernului ca în aplicarea legii prin hotărâre de guvern să stabilească dacă pot exista și alte domenii pentru care procedura să fie funcțională și s-a gândit inițiatorul mai întâi la alte domenii care pot apărea în viitor, pentru că, pentru ceea ce există, s-a făcut un inventar cu tot ceea ce se poate preta și ce nu se poate preta la procedura acceptării tacite și pentru a acoperi pe viitor această situație s-a acceptat această soluție legislativă. Repet, problema a fost discutată în cadrul comisiilor, dar până la urmă s-a căzut de acord că soluția este constituțională și poate fi primită.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei dorește cineva să intervină?

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia, pentru respingerea acestui amendament, are aceeași motivare. Se acordă posibilitatea de a se stabili și alte domenii ce pot fi exceptate de la aplicarea procedurii tacite. Cu alte cuvinte, ne menținem punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul ".. Vă rog...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am luat act de toate argumentele juridice înfățișate de domnul profesor Neagu, președintele comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-ați retras amendamentul, da?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, revenim la pct.3 din raportul comisiei care nu fusese votat. Dacă mai există obiecțiuni la pct.3? Nu sunt. Votat în unanimitate în formularea comisiei.

La pct.4 cu privire la eliminarea alin.1 al art.10, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La pct.5 eliminarea alin.2, 3 al art.11. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.6 din proiectul de lege... Domnule, noi am stabilit o ordine și o modalitate de desfășurare rapidă, dar dumneavoastră, după ce trec la pct.5, vă întoarceți la pct.1. Eu am întrebat foarte clar. Nu au fost obiecțiuni. Poftiți, ce amendament aveți dumneavoastră?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, sunt amendamente respinse la pct.7. Este un conflict de punctaj.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este un conflict... și amendamentul respins la ce se referea, la lege sau la ordonanță?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

La ordonanță.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, când ajungem la dezbaterea pe texte a ordonanței, atunci... Deci la pct.6 din raportul comisiei, comisia a propus păstrarea lui, a art.14.

Dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.7. Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Doamnelor și domnilor deputați,

Pericolul cel mai mare al acestei ordonanțe este tocmai acea faptă prin care cineva, interesat fiind, tărăgănează mai mult de 30 de zile luarea unei decizii, chiar și un funcționar este capabil de așa ceva. Și se consideră aprobată, rezolvată problema respectivă, ca fiind de acord autoritatea respectivă.

În textul de la art. 7 se zice că: "Fapta funcționarului public care, având cunoștință de solicitarea de autorizare și de documentație a acesteia, cu bună știință nu soluționează cererea în termenul prevăzut de lege și face să intervină prezumția legală a aprobării tacite, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani."

Comisia propune eliminarea acestui text motivând: "Conținutul faptelor încriminate se regăsește reglementat în legislația penală". La care articol v-ați referit când ați scris acest text de lege, că eu nu-mi dau seama. Vă spun sincer, nu găsesc incriminarea în codul actual sau poate cel viitor când îl vom avea care să se refere la asta. Deci rog o explicație, că altfel eu cred că ar fi bine să-l menținem.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles, iertați-mă că vă întrerup, dar suntem în procedură de urgență.

Domnule președinte Neagu, vă rog frumos, vă solicită explicații cu privire la eliminarea art.15 alin.1, pct.7 din raportul comisiei, cel cu fapta funcționarului vinovat de nedarea răspunsului în termen.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există nu numai un text de lege care incriminează o asemenea conduită deviantă, ci un întreg fascicul de asemenea reglementări pe care le regăsim în Capitolul - "Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul". Și avem art.246, 247, 248 Cod penal, depinde, repet, în mod concret de activitatea funcționarului. Pentru că poate fi un abuz în serviciu prin lezarea drepturilor persoanelor, poate fi un abuz în serviciu contra interesului public, dar nu numai atât. Mai sunt și alte reglementări unde, în funcție de aspectul concret pentru că nu am putea formula pe loc încadrarea juridică, s-ar regăsi ca faptă penală o asemenea conduită a funcționarului. Vreau să spun că textul, în înțelegerea sa, în interpretarea lato sensu poate permite să găsim un tipar legal în numeroase reglementări existente de lege lata, subliniez în Codul Penal Român.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Eu nu am înțeles că ar fi fost făcute obiecțiuni la amendamentul comisiei, ci s-au cerut doar explicații. Da, domnule Marton? Vă mai mențineți vreo obiecție? Nu.

Mai sunt obiecții la pct.7? Nu. Adoptat amendamentul comisiei, eliminate textele.

La pct.8, comisia propune păstrarea textului de la art.161. Dacă aveți obiecțiuni?

Poftiți, domnule Brudașca.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Profitând de exemplul precedent, cer și eu o explicație că nu prea reușesc să înțeleg: "Au obligația de a controla modul de funcționare a activităților". Cum vine chestia asta, modul de funcționare a activităților. Poate inițiatorul sau comisia juridică îmi explică și mie până înțeleg ce a vrut să spună cu "modul de funcționare a activităților".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Rog inițiatorul să dea explicația cerută de colegul nostru.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Este vorba de activități ce se desfășoară pe baza aprobării tacite. Prin urmare, există posibilitatea controlării modului de funcționare a acestora.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, nu sună mai frumos "modul de desfășurare a activităților"? Poftiți? Nu, nu, eliminăm al doilea "desfășoară", "modul de desfășurare a activităților pe baza aprobării tacite".

Domnule ministru Gaspar, vă rog să citiți și dumneavoastră, parcă sună mai frumos.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Am propune o variantă, în sensul următor:...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Brudașca, vă rog frumos să ascultați.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Deci, "modul de desfășurare a activităților prestate sau efectuate pe baza aprobării tacite."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci se acceptă, la sesizarea domnului Dan Brudașca, reformularea textului în forma pe care v-a prezentat-o doamna ministru.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.9 comisia propune un art.II care să rămână nemodificat. Dacă aveți obiecțiuni?

Poftiți, domnule Coifan.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi propunem un amendamentul la alin.2 al art.11 în sensul de a obliga autoritatea administrației publice să analizeze și să elibereze documentul oficial prin care se permite solicitantului să desfășoare o anumită activitate. Ca și argumente, e necesară...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, stați puțin că suntem în puncte diferite. Eu v-am întrebat dacă aveți obiecțiuni la pct.9 din raport, care se referă la menținerea art.II. Ordonanța nr.27 se va republica.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Nu, nu, la mine pct.9 era altceva.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți?

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Vă rog să mă scuzați, eu cred că avem documente diferite în mână.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Păi, la ce vă referiți dumneavoastră?

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Mă refeream la art.11 alin.2 din raportul de la respinse...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, respinsele să le evocați când vorbim de ordonanță.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Bine. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Nu sunt obiecțiuni la art.II, adoptat textul în unanimitate.

Stimați colegi, legea adoptată de Senat a fost parcursă potrivit celor menționate în raport și votată ca atare.

În continuare, trecem la textele din ordonanța de urgență care n-au fost modificate de către Senat. Pentru ușurința urmăririi, eu să întreb la ce texte aveți dumneavoastră amendamente, unde nu, textele se socotesc adoptate, fie în formula din ordonanță, fie în formula care a fost modificată prin legea adoptată de către Senat cu amendamentele adoptate de către noi.

la art.1 și 2 din ordonanță dacă aveți amendamente. Poftiți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

În raport de confuzia pe care am parcurs-o și eu anterior, discuțiile s-au făcut, ne-a răspuns și doamna ministru, este vorba de faptul că am solicitat la art.2 eliminarea alin.2. Vă rog să puneți la vot amendamentul nostru de eliminare care dă o delegare în alb Guvernului să modifice o lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Găsiți acest amendament la Capitolul "Amendamente respinse" pag.11, pct.3.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de respingere al domnului deputat Augustin Bolcaș și a domnului Dinu Gheorghe.

Cine este pentru eliminare? 29 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 114 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea de eliminare a fost respinsă.

La art.3 nu sunt obiecțiuni.

Art.4, 5, 6. Nu sunt obiecțiuni.

Art.7, 8, 9, 10. Nu sunt obiecțiuni.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aș avea ceva de comentat aici, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă informez, cu respect, că timpii de dezbatere au cam fost depășiți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Vă informez cu respect că eu pot să spun numai că susțin amendamentele, dar nimeni n-o să înțeleagă nimic.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Acum, pentru că ați venit aici, să nu vă fi obosit degeaba, motivați.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îmi motivez într-o singură frază. Vedeți, această ordonanță aduce următorul sistem: pentru a obține o confirmare scrisă, autorul solicitării poate să se adreseze fie organului administrativ, fie instanței de judecată. Și așa se creează ceea ce, în termeni juridici, foarte exact se numește "bulibășeală", pentru că instanța n-o să știe dacă a dat-o și organul administrativ, iar organul administrativ nu se știe dacă a dat-o și instanța. Mai mult, facilitatea de a se adresa instanței reprezintă o piedică majoră pentru că merg în continuare pe art.8 și 9, eu mă adresez instanței. Și instanța ce face? În primul rând, ar trebui să întrebe organul administrativ dacă n-a eliberat această adeverință și atunci mă întorc la autorizația expresă, ca până acum și nu mai e tacită. Dar instanța dă o hotărâre, urmăriți alineatul următor prin care obligă organul administrativ să emită o adeverință că a autorizat tacit, deci până acum sunt 3 hârtii care să confirme că există autorizare tacită. Este minunat. Și pe urmă urmează a patra hârtie prin care eu cu executorul judecătoresc trebuie să mă duc să pun în executare această hotărâre și să oblig organul administrativ să-mi elibereze această autorizație. Tot în termeni foarte juridici și foarte stricți, dar pe care cred că îi înțelege orișicine, asta înseamnă că ne dăm cu stângul în dreptul. Amendamentul, pe care l-am propus și pe care îl susțin, vizează pe toată această structură o procedură unică în care cel care nu primește de la organul administrativ hârtia de confirmare a autorizației tacite, ceea ce deja este o absurditate, dar nu are nici un fel de importanță, cel care nu primește această hârtie se adresează instanței și instanța dă o hotărâre care confirmă existența autorizației tacite, pur și simplu. Nu se evită paralelismul, se evită punerea în executare, se evită birocrația pe care această lege o creează.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Pentru a nu răpi din timpul dezbaterilor, vă rog să-mi astâmpărați curiozitatea științifică și să-mi spuneți în pauză din ce text de lege ați împrumutat termenul acel juridică "bulibășeală"?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vi-l spun acum.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, spuneți-mi-l mie în birou.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dați-mi voie să spun plenului. Din majoritatea textelor de lege pe care le-am votat până acum într-o grabă nepermisă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să urmăriți amendamentul 4 din raportul cu amendamente respinse, al domnului deputat Bolcaș.

Cine este pentru amendament? Vă mulțumesc.

Domnule Bolcaș, nu vreți să vă votați și dumneavoastră amendamentul? Nu, se opune. 32 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 117 voturi împotrivă. Amendamentul a fost respins.

La art.8. Nu sunt.

Art.9. Nu sunt obiecțiuni.

Art.10.

Art.11. Domnul deputat Coifan.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Pentru a introduce o mai mare rigoare am prevăzut ca: "în cazul în care instanța constată îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta ordonanță privind aprobarea tacită, pronunță o hotărâre prin care obligă autoritatea administrației publice să analizeze - am introdus noi, și să elibereze documentul oficial prin care se desfășoară..." și curge textul. De ce am spus să analizeze, pentru că nu rezultă niciunde că procedura de eliberare presupune și o analiză a documentației. Și există legi foarte importante și am invocat două dintre ele: Legea nr.50 a autorizării de construire și Legea fondului pentru mediu, care au timp destul de îndelungat pentru constatarea corectitudinii datelor pe care le cere certificatul de urbanism. Și, prin urmare, printr-o mai mare rigoare am spus să se oblige autoritatea administrației publice să analizeze, acesta a fost sensul amendamentului nostru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al comisiei juridice sau nu, poftiți, doamnă ministru Tarcea.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Sunt împotriva amendamentului pentru simplul motiv că în această fază autoritatea administrativă nu mai este în etapa de analiză. Etapa de analiză era în termenul prevăzut de lege în care, ea, conform legii, era obligată să emită această autorizație. Or, instanța constatând că este acceptare tacită, că autoritatea nu a răspuns în termenul prevăzut de lege, constatând că nu sunt impedimente majore, pur și simplu, o obligă să emită documentul oficial.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Respectă termenele.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Sigur că da, dar sunt termenele prevăzute de lege, în Legea nr.50 și în alte legi speciale, nu numai în Legea nr.50, dar am depășit etapele...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, vă mai mențineți amendamentul, domnule Coifan?

În pofida explicațiilor care s-au dat, domnul deputat își menține la art. 11 amendamentul.

Supun votului amendamentul domnului Coifan votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 98 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La art.12, 13, 14, 15 sau 16? Nu sunt obiecțiuni.

Art.17 și 18. Nu sunt obiecțiuni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi, mai ales liderii grupurilor parlamentare, vă rog să vă invitați colegii în sală.

Stimați colegi,

V-aș propune, pentru că nu a fost întocmită lista votului final, inclusiv cu cele de astăzi, să parcurgem proiectele supuse votului până la cele referitoare la aprobarea tacită și adunările publice, care n-au fost încă în scrise, și pe cele două să le lăsăm pentru data viitoare.

Dacă sunteți de acord? Mulțumesc.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public (adoptat);

Trecem atunci la lista de proiecte supuse votului final, începând cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public. Este lege ordinară, o supun votului potrivit art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 283 prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2002, semnat la București, la 11 decembrie 2002 (adoptat);

Pct.2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul Național PHARE 2002, semnat la București, la 11 decembrie 2002. Este lege ordinară, o supun votului potrivit art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

250 voturi pentru, 25 abțineri, nici un vot contra.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Ungaria, semnat la București la 11 decembrie 2002 (adoptat);

La pct.3 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Ungari, semnat la București la 11 decembrie 2002. Este lege ordinară, o supun votului potrivit art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 253 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 25 abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria, semnat la București la 11 decembrie 2002 (adoptat);

La pct.4 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria, semnat la București la 11 decembrie 2002. Este lege ordinară, o supun votului potrivit art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 251 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 25 abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare (adoptat);

Pct.5. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare. Are caracter organic, îl supun votului potrivit art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc. 264 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 26 abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Cazasu, prin reorganizarea comunei Tudor Vladimirescu, județul Brăila (adoptat);

Pct. 7. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Cazasu, prin reorganizarea comunei Tudor Vladimirescu, județul Brăila. Are caracter organic, îl supun votului potrivit art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc. 272 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Coșna, prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, județul Suceava (adoptat);

Pct. 8. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Coșna, prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, județul Suceava. Are caracter organic, îl supun votului potrivit art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc. 273 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2003 pentru aprobarea suplimentării cu suma de 600 miliarde lei a despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale (adoptat);

Pct. 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2003 pentru aprobarea suplimentării cu 600 miliarde lei a despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale. Are caracter ordinar, îl supun votului potrivit art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 271 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2003 pentru modificarea alineatului (2) al articolului 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile (adoptat).

Pct. 10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin.2 al art.7 din Ordonanța de urgență nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile. Are caracter ordinar, îl supun votului potrivit art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc. 259 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Multe voturi neexprimate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Malu, prin reorganizarea comunei Vedea, județul Giurgiu (adoptat);

Revenim la pct. 6. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Malu, prin reorganizarea comunei Vedea, județul Giurgiu. Are caracter organic, îl supun votului potrivit art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc. 253 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nici o împotrivire.

Abțineri? Nici o abținere.

   

Stimați colegi, Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi au decis ca Raportul de mediere cu privire la Legea de revizuire a Constituției să fie înscris pe ordinea de zi, joi. Vom începe ședința, joi, cu votarea celor două proiecte care au rămas astăzi nevotate.

În ceea ce privește modul de votare a textelor raportului de mediere și a textului final al raportului de mediere la Propunerea legislativă privind revizuirea Constituției, Biroul permanent vă propune ca textele raportului de mediere să se adopte cu majoritatea deputaților, iar raportul de mediere să se adopte prin vot nominal, în cvorum constituțional de două treimi. Vă propunem ca, cei care se află în imposibilitate de a fi prezenți în sală, să poată să-și exprime votul prin corespondență.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Cu porumbeii călători!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Există vreo cerere de procedură? Nu.

Supun votului dumneavoastră această procedură de vot.

Cine este pentru? Mulțumesc. 239 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, domnule Bolcaș. Vă rog să nu mă conturbați în numărarea voturilor!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vreau să vă explic ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O clipă.

6 abțineri din partea PRM-ului.

Deci, cu 239 voturi pentru, nici un vot contra și 6 abțineri s-a adoptat procedura de vot asupra raportului de mediere.

Domnul Bolcaș are o intervenție de explicare a poziției PRM-ului.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Voiam să vă explic poziția PRM-ului, care nu a participat la acest vot sub nici o formă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați avut 6 voturi neexprimate, deci 6 abțineri.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

A fost probabil o eroare a colegilor mei. Luați act de această declarație formală. Nu am înțeles să participăm la această procedură de vot. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, ne revedem joi, în plen. Vă rog să tratați cu toată răspunderea dezbaterea și votarea Raportului de mediere la Legea de revizuire a Constituției și să fiți prezenți. După-amiază se lucrează în comisii. Tot în comisii se lucrează și mâine, miercuri. Mă adresez președinților de comisii să acorde toată atenția rapoartelor care sunt înscrise pe ordinea de zi, pentru ca joi să avem rapoartele difuzate. Vă mulțumesc.

Cu aceasta declar închisă ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 12,40.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 3:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro