Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/15-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 04-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 septembrie 2003

20. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 643/2002

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Pct.33: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

Doamna Smaranda Dobrescu, autoarea propunerii.

Poftiți.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Sunt autoarea propunerii legislative împreună cu colegul meu, domnul deputat Ovidiu Cameliu Petrescu.

Prin prezenta propunere legislativă vă propunem modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

În cuprinsul acestei legi există două articole - art.48 lit.a) și art.791 lit.a) - care prevăd actualizarea sau recalcularea pensiei având în vedere funcția gradului avut în momentul trecerii în rezervă, și nu funcția efectiv îndeplinită de către persoana în cauză.

În mod practic, urmare a acestor prevederi, au existat și există situații că funcția îndeplinită este o funcție corespunzătoare unui grad mai mare decât cel deținut de un cadru militar în momentul pensionării. Spre exemplu, un cadru militar cu gradul de colonel putea sau poate îndeplini o funcție corespunzătoare gradului de general.

La aplicarea Legii nr.164 au fost defavorizați și lipsiți de drepturile ce li se cuvin toți acei pensionari militari care, la trecerea în rezervă, se aflau în situația de mai sus, recorelarea pensiilor făcându-se prin actualizarea soldei funcției gradului avut la acel moment, și nu a soldei corespunzătoare funcției îndeplinite efectiv.

Drept urmare, pentru înlăturarea acestor inechități izvorâte din aplicarea unei baze de calcul diferite, propunem prin această propunere legislativă să modificăm cele două articole, în sensul modificării bazei de calcul aplicabile la recorelarea pensiilor militare, urmând ca baza de calcul să fie aceeași în ambele momente, și al trecerii în rezervă și al recorelării, iar această bază să cuprindă toate elementele, respectiv și solda funcției îndeplinite efectiv în momentul pensionării.

Menționăm că avem punctul de vedere favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. În același timp, avem un punct de vedere favorabil din partea Ministerului Apărării Naționale, și ni s-a sugerat, propunere de care am și ținut seama, ca prevederile acestei propuneri legislative să intre în vigoare după momentul terminării actualului proces de recorelare a pensiilor militare aflat în derulare și hotărât prin hotărâre de Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Dacă îmi dați voie, aș vrea să vă spun și punctul de vedere al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președinte, vă rog să veniți și să mă lămuriți asupra unui lucru.

Stimați colegi,

S-a făcut confuzie între două proiecte - unul de respingere și unul de trimitere.

V-aș ruga să înțelegeți că, nefiind celălalt inițiator care a semnat propunerea, doamna Smaranda Dobrescu este pusă în situația să susțină și proiectul și raportul.

Să îi dăm totuși credit având în vedere verticalitatea și obiectivitatea domniei sale.

Îi dau cuvântul doamnei Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Vă asigur că îmi displace dubla postură, mai ales când aveam un coinițiator, care nu a putut să vină astăzi.

Stimați colegi,

Această propunere a fost acceptată. Comisia propune plenului aprobarea propunerii legislative, întrucât ea este necesară îmbunătățirii cadrului legislativ existent referitor la pensiile militare de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri. Da.

Domnul Tudor.

Poftiți.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă solicit puțin atenția, pentru că vreau să pun în ordinea firească a lucrurilor acest proiect de lege. Eu socotesc că este un proiect bun. A fost făcut de doamna Dobrescu și de domnul Ovidiu Petrescu după trei ani, după ce a fost votată Legea privind recorelarea pensiilor. Această lege a fost dată în fond la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Eu am condus lucrările în perioada aceea.

La unul din articole am avut un amendament care era exact acest proiect de lege, pentru că era evident că se făcea o discrepanță foarte mare între ofițerii care aveau funcția de general, unii de general de divizie, și cei care aveau gradul de colonel având în subordine generali. Acesta este chiar cazul meu, dar nu pentru aceasta am făcut propunerea, ci pentru că am fost atenționat de toți colegii mei, deoarece diferența de calcul din pensie ținea cont numai de funcția maximă corespunzătoare gradului cu care ieși la pensie, colonel cu funcția de colonel la maxim, și nu și de funcția de general. Diferența era mare, și era nevoie de mult mai mulți bani de la buget.

Mi s-a replicat de către ministrul apărării naționale de atunci care a participat la ședință, și nu dau nume de nici un fel, dar vă gândiți și dumneavoastră cine a fost și cine este, că a fost atenționat de către subordonații domniei sale că un astfel de calcul solicită ani de zile comisiilor care se ocupă cu asemenea calcule, deoarece dosarele unor ofițeri care au ieșit la pensie în anii '40, '50 se găsesc, în câteva luni, cu greutate, și nu mai spun că se adună de ordinul sutelor de mii. Rezolvarea lor era imposibilă.

Astfel, premierul de atunci m-a rugat în nume personal, chiar la domnia sa în birou, să renunț la acest amendament pentru că este imposibil de aplicat în acea perioadă, domnia sa dorind ca acest proiect de lege să fie votat în data de 15 martie a acelui an, acum trei ani. Eu am fost de acord pentru că, decât deloc, mai bine, cât de cât, se făcea corelarea pensiilor, funcție chiar și numai de grad. Numai că, între timp, ministrul de atunci al finanțelor, la întrebarea mea, în urma solicitărilor multor ofițeri din Ministerul Apărării Naționale și în rezervă și în retragere, de ce nu li se aplică această recorelare, mi-a spus: "Domnule Tudor, dacă aveți dumneavoastră bani, dați-le! Eu nu am bani!" Am spus: "Dar primul-ministru m-a rugat să fac astfel încât să iasă acest proiect de lege pe 15 martie și să se aplice de la 1 aprilie.", la care dânsul a spus: "Să vă dea bani domnul prim-ministru!" De atunci, nu au mai primit ofițerii bani nici măcar pentru corelarea aceea funcție numai de grad, nu și de funcție, și s-a făcut o defalcare cu câte 10-15% pe an până la sfârșitul acestei legislaturi, al acestui mandat al partidului de guvernământ, care trebuia să gestioneze astfel fondurile încât din primul an să coreleze pensiile în așa fel încât o pensie anterioară să fie egală cu pensia de moment în aceleași condiții. Ar fi fost nevoie de o dublare, de o triplare, uneori chiar de o mărire de patru ori a pensiei unora din anii '50, '60.

Ca atare, s-a defalcat această recorelare până în anul 2004. S-a primit ceva până acum: 30-40%.

Problema este următoarea: Eu sunt de acord cu această propunere legislativă. Am vrut să pun lucrurile în drept. Mie mi s-a refuzat o astfel de propunere, dar domnului Petrescu și doamnei Smaranda Dobrescu din PDSR, la sfârșitul mandatului, li se apobă, și subliniez, exact propunerea mea de amendament la legea anterioară. Foarte bine măcar că se aprobă așa.

Problema este următoarea: știindu-se ce v-am spus, de fapt, că recorelarea aceasta ar însemna foarte mulți ani de calcul și că, efectiv, nu se poate pune în practică nici la legislatura următoare, ci cine știe când pentru toți ofițerii care între timp nici nu vor mai fi, mulți dintre ei având 80 de ani sau mai mult, de ce se solicită la sfârșitul acestei legislaturi? Pentru ca în următoarea legislatură să înceapă disculpările "Păi să vedeți că durează patru ani până intrați dumneavoastră la recorelare. Până atunci, nu vă putem da.", sau știu eu ce alte motivații.

Nu cumva pentru faptul că la anul sunt alegerile și pentru ca marea masă de ofițeri, care au așteptat trei ani de zile o promisiune legislativă, votată și neaplicată de către ministrul de finanțe, să fie capacitată, captată de bună-voința pe care le-o acordă Guvernul actual ca să le coreleze pensiile, lucru pe care trebuia să îl facă acum trei ani. Dar, de fapt, nu le recorelează, ci le corelează următoarea guvernare, dar și atunci după ce se vor calcula cine știe în câți ani.

Este cel mai cras exemplu de pliticianism în fața viitoarelor alegeri.

Eu știu, spre deosebire de unii dintre dumneavoastră, cum a fost și domnul președinte al Comisiei administrative, că foarte mulți dintre foștii mei colegi, subordonați sau șefi, sunt inteligenți, au studii superioare, mai multe decât unii dintre noi, cu mult mai multe chiar decât unii dintre noi, și nu privesc problema altfel decât o spun eu acum, pentru că discuția pe care o fac eu acum a fost făcută în nenumărate cazuri și date și la adunările generale ale ofițerilor în rezervă și la cele ale ofițerilor în retragere.

Nu îi păcăliți, domnilor, pentru că nu le dați nimic! Este numai imaginea! Le va da viitorul buget, prin aprobările viitorului guvern, și atunci când se vor apuca să calculeze ofițerii din serviciul de cadre al Ministerului Apărării Naționale și/sau ofițerii care lucrează în arhivele Ministerului Apărării Naționale, sau Ministerului de Interne, sau ale serviciilor secrete aparținând acestor ministere.

De aceea, eu sunt de acord cu o asemenea propunere, dar evidențiez pentru toată lumea care ascultă și pentru toți ofițerii în rezervă și în retragere și pentru cei care voi ieși, și voi face public acest lucru, că acest gest nu le aduce nici un avantaj, ci este numai un exemplu de politicianism pentru a le câștiga încredere, pentru a-i vota în continuare pe cei pe care îi reprezintă astăzi doamna Smaranda Dobrescu și domnul Ovidiu Petrescu.

Aș mai spune încă multe, dar abuzez de bunăvoința dumneavoastră, care nu sunteți în temă. Ca atare, eu îmi voi rezerva dreptul de a face public în presă politicianismul acestei legi, cu care sunt de acord, chiar în condițiile acestea, pentru că și așa o va aduce la îndeplinire următoarea legislatură.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bahrin, după care va lua cuvântul doamna Smaranda Dobrescu.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aveam de gând să iau cuvântul, dar m-a mirat atitudinea colegului meu de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul vicepreședinte Marcu.

Eu mărturisesc că am primit în audiență toate asociațiile ofițerilor în rezervă care au ridicat problema pusă în discuție de doamna președinte.

Am făcut-o și eu ca propunere, dar am găsit-o la casetă deja făcută și înaintată și am retras-o tacit. Deci, mi se pare, totuși, exagerat să se spună "politicianism" sau că cineva are interes, atât timp cât toate organizațiile au cerut și au justificat și eu cred că este o solicitare justă și chiar pertinentă.

Mulțumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Drept la replică!

Domnul Anton Mițaru (din bancă):

Ce nu vă convine!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, v-aș ruga să nu confundați Parlamentul cu plutoanele pe care le-ați condus dumneavoastră!

Domnul Marcu Tudor:

Nu am condus plutoane, am condus regimente, iar ultimele funcții au fost de divizii. E mare diferență, de 20 de ori, ce 20 de ori, de câteva sute de ori mai mult decât sunt în sala asta, pe care ziceți dumneavoastră că o conduceți, dar să lăsăm asta.

Domnule Bahrin, eu cred că nu ați înțeles nimic din ce am zis. Sigur că aceasta este o dorință a tuturor ofițerilor în rezervă și în retragere, încă de pe vremea lui Ceaușescu, fiindcă această discrepanță se păstrează nu de acum. E greu de pus la îndeplinire, eu nu contest asta, foarte greu pentru orice Guvern, nu pentru actualul Guvern. Practic este aproape imposibil, pentru că sunt sute de mii de oameni care au salarii, pensii și care trebuie să primească, unii, de patru ori mai mari pensiile. Nu vor fi fonduri, decât dacă vom fi mai bogați. Dorința e uriașă, și nu de acum, și, hai să zic, ultimii 3 ani, dar eu v-am exprimat tocmai dorința lor de acum 3 ani. Problema a fost că nu li s-a acceptat. Se acceptă acum pentru aplicarea viitoare. Ăsta e politicianismul. Înseamnă că nu ați înțeles și îmi pare rău.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dânsul ar fi spus ce spuneți dumneavoastră, ați fi prezentat scuze, adică v-ați cere scuze. Îi faceți pe toți că nu înțeleg, superficiali și, pe urmă, le cereți scuze.

Aș ruga șeful Grupului parlamentar să examineze, îl rog, cu toată seriozitatea, modul tendențios și provocator pe care îl adoptă, întotdeauna, domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dumneavoastră de câte ori spuneți că nu înțelegeți ceva! Așa am spus și eu că nu am înțeles.

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus în general, nu v-am spus dumneavoastră că nu înțelegeți nimic.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

O dată în plus, dați-mi voie să regret, și eu, acuzele de "politicianism".

În primul rând, în decembrie 2002, a fost depusă această propunere legislativă, urmare a unor intervenții puternice din partea tuturor organizațiilor de rezerviști, dar și în virtutea angajamentului guvernamental de recorelare a pensiilor militare. Dacă primul tronson, prima tranșă de recorelare este în curs de desfășurare și tinde să egalizeze mediile pensiilor rezerviștilor din diferiți ani de pensionare, cu pensie stabilită în diferiți ani de pensionare, atunci această propunere legislativă vine să îndeplinească al doilea deziderat al recorelării, și anume să nu influențeze funcția în măsură mai mare cuantumul pensiei, decât gradul, și invers, că au existat și cazuri de acest fel.

Deci, dacă noi am fost acuzați de politicianism, când am mărit pensiile, am dublat pensiile agricultorilor, deși era un angajament guvernamental din anii 2000, dacă suntem acum, de asemenea, învinuiți de politicianism, conform îndeplinirii unui angajament guvernamental întâmplător venit pe cale de propunere legislativă, dacă vom fi acuzați de politicianism pentru mărirea alocațiilor de copii, care urmează să apară, și pentru orice alte prestații sociale, atunci dați-mi voie, stimați colegi, să vă întreb: nu cumva doriți să stopăm orice inițiativă în domeniul social?

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La preambulul art.I, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Aveți o obiecțiune? Nu.

La punctul 2. Nu sunt obiecțiuni?

Da, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-o ultimă discuție avută astăzi cu colegii de la Ministerul Apărării Naționale, care se tem de un anumit echivoc în formularea art.48 alin.1 lit.a), vă propun să fiți de acord cu adăugarea unei clarificări, pur și simplu a unei clarificări, și anume: "Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei" Deci fie se ia în considerare funcția, fie gradul, baza de calcul care este cea mai avantajoasă, aceea să reprezinte baza pentru constituirea pensiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu găsesc treaba asta cu "are dreptul să opteze".

Doamna Smaranda Dobrescu:

La art.48 alin.1 lit.a), teza a doua: "Cadrele militare..."

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiți.

Doamna Smaranda Dobrescu:

"Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei".

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu reformularea lit. a) în formula propusă de doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, lit.a) de la punctul 1 a fost reformulată, potrivit propunerii doamnei președinte, pe care o rog s-o depună în scris.

La punctul 2, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.II, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.III, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

După art.III, comisia vă propune, prin amendamentul 1, un art.IV nou, potrivit căruia "Prezenta lege intră în vigoare în trimestrul următor încheierii actualului proces de recorelare a pensiilor".

O întreb pe doamna președinte dacă expresia "trimestrul următor" este destul de determinată calendaristic, pentru că poate să intre în a doua lună, în prima lună, în a treia lună... Haideți să formulăm, dați o lună, dați o dată calendaristică.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte, o dată calendaristică nu putem da, întrucât 2004 este prevăzut ca termen de sfârșit al recorelării, însă, din informațiile pe care le avem de la Ministerul Apărării Naționale, se intenționează ca recorelarea actuală, hotărâtă prin hotărâre de Guvern, să se termine cu 6 luni înainte. De aceea noi am dat acest termen oarecum curios și flotant, dar cred că, pentru mai multă acuratețe, ar trebui să spunem "în prima lună a trimestrului următor definitivării procesului de recorelare".

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai e nevoie de trimestru, "în prima lună următoare încheierii actualului proces de recorelare".

Doamna Smaranda Dobrescu:

Da, în prima lună.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, stimați colegi, cu această reformulare?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Am parcurs această lege pe care o vom supune votului dumneavoastră în ziua de marți, destinată votului final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 5 iunie 2020, 19:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro