Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.103/12-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 02-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.13 Ștefan Baban - intervenție intitulată "Dreptul de proprietate în practica românească";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Domnul deputat Ștefan Baban. Și ultimul vorbitor, domnul Ráduly Róbert.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea se intitulează "Dreptul de proprietate în practica românească".

În România, dreptul de proprietate este garantat prin Constituția țării. Chiar dacă nu se individualizează în proprietatea statului și cea privată, totuși rămâne un drept garantat prin legea supremă a țării.

Și, totuși, practica ne arată că nu întotdeauna acest drept este respectat. Deși în textul legii nu se face o demarcație a tipului de proprietate, după cum am mai spus, practica demonstrează, pentru a nu știu câta oară, că legea nu este atotcuprinzătoare. Într-un fel sunt aplicate și respectate prevederile legale în vigoare în cazul firmelor din portofoliul statului și în alt fel sunt aplicate și respectate aceste prevederi în cazul firmelor private.

Dacă pentru cele din portofoliul statului există clemență și înțelegere, ca să nu mai spunem de păsuiri, eșalonări și reeșalonări, cele din portofoliul privat sunt adevărate surse de stoarcere a banilor, prin impuneri de noi taxe și impozite.

Așa le trebuie dacă și-au dorit să se afirme ca I.M.M.-uri sau ca unități independente de puterea statului, gândesc guvernanții. Nu se ia în calcul faptul că marea majoritate a acestor firme prosperă pentru că există interesul proprietarului de a investi, de a produce și de a comercializa, pentru ca eforturile lui materiale și financiare să fie acoperite și recompensate.

În acest timp, firmele statului stau nepăsătoare, produc pierderi și fenomene sociale negative, ajungând într-o scurtă perioadă de timp - și aceasta cu bună știință - falimentare, pentru a putea fi cumpărate pe te miri ce!

În schimb, când vine vorba de facilități fiscale, firmele statului au prioritate, pentru că trebuie asigurată liniștea salariaților și a localității unde sunt amplasate, chiar dacă cei investiți cu puteri manageriale și cu salarii substanțiale, plătite din banii contribuabililor, nu fac altceva decât să achiziționeze din bruma de fonduri pe care o mai au disponibilă, telefoane mobile de ultimă modă, mașini de serviciu cât mai elegante, uitând că ocupă o funcție plătită cu destule eforturi și că trebuie să aibă și rezultate viabile și vizibile, nu numai cheltuieli enorme.

Firmele private trebuie să facă totul ca să-și achite datoriile. dacă nu, fie sunt supuse unor executări silite rapide și superficiale, fie sunt nevoite să se adapteze societății actuale, și anume să se înroleze în ceata celor care sponsorizează partidul aflat la guvernare.

Aceeași abordare științifică a dreptului de proprietate o întâlnim și în agricultură. Ce este încă sub aripa statului nu poate fi supus Legii nr. 18/1991, completată și modificată, dar dacă cineva revendică o bucată de pământ dintr-o asociație privată este musai să o primească, altfel asociația nu respectă legea și este pasibilă de consecințe drastice, începând de la încălcarea legii și terminând cu atacarea unui drept al unui cetățean al acestei țări.

Și poate că nu aș fi adus în discuție dreptul de proprietate în România anului 2003, dacă nu aș fi avut parte de o surpriză total neplăcută în această vacanță parlamentară. Mai exact spus, pe furiș și din rațiuni doar de ei știute, guvernanții au emis o ordonanță de urgență prin care îi făceau pe chiriași egalii proprietarilor: ce trebuie să plătească la stat un posesor al unui apartament, casă de locuit și de vacanță, spațiu comercial, trebuie să plătească și un chiriaș, pentru că legea poate fi interpretată în funcție de interese, când foamea de bani pentru interesul statului, și nu numai, devine acută.

Nu contează că unul are cu ce se lăuda, iar celălalt își dorește să aibă ceea ce plătește. Nu contează că ordonanța este ambiguă, acordă un timp limitat și scurt pentru a intra în legalitate și nu este cunoscută nici de cei care trebuie să o aplice. Contează ca ea să aducă bani, cât mai mulți bani.

Și, totuși, la presiunea mass-media, Guvernul a ajuns la concluzia că este un nonsens să aplici taxe la bunurile pe care nu le deții, în calitate de chiriaș. Acest nonsens a fost valabil doar pentru persoanele fizice, persoanele juridice rămânând în continuare tributare aberației.

Și atunci, stimați colegi, de ce mai modificăm Constituția, articolul referitor la dreptul de proprietate? Mai bine îl lăsăm neclar, ca să ne putem folosi de el ori de câte ori vrem și, mai ales, cum vrem noi. Nu-i de mirare că investitorii străini, cei adevărați, sunt reticenți la propunerile de afaceri oferite de România. Au devenit investitorii autohtoni, în ultimul timp, reticenți la propunerile Guvernului, așa că, să nu ne mai mirăm de alții. Ne rămâne să ne mai mirăm doar la câte drepturi avem și la câte sunt respectate.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 10 aprilie 2021, 18:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro