Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.103/12-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 02-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 2003

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,27.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Ladislau Borbely și Constantin Niță, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimați colegi,

Putem începe ședința dedicată intervențiilor deputaților.

 
  Ioan Sonea - intervenție intitulată Culegi ce semeni; Dau cuvântul domnului deputat Ioan Sonea. Domnul Cristian Sandache a depus la secretariat. Va urma domnul Ludovic Mardari.
   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se intitulează "Culegi ce semeni".

În căutare de vești în ziarele din ultimele zile, niște rânduri m-au întors în urmă cu 40 de ani, 40-50 de ani.

Îmi amintesc că periodic, prin sat, de la casă la casă, se ducea vestea că au venit perceptorii. Erau însoțiți de milițian, de un reprezentant al partidului, venit de la oraș, și de secretarul de partid din sat. O trăsură îi urma. Noi, copiii, duceam vecinilor vestea. Puțini erau cei care aveau bani și așteptau oarecum liniștiți. Dar, la cei mai mulți gospodari porțile se încuiau, casele la fel, câinele era lăsat din lanț, gazdele se făceau nevăzute. Copiii și bătrânii rămâneau prin curte în așteptare. Tovarășii soseau la poartă, strigau, așteptau, pândeau, la fel ca și cei din curte sau de pe geamurile acoperite. Dacă apucau să intre, lăsau înștiințare și rar ieșeau fără a lua ceva cu ei. În căruță se adunau, de aici o grapă, de dincolo un plug, iar dacă intrau în casă, ba niște haine de sărbătoare, ba chiar masa din casa de dinainte. Și câte altele. Priveam și încercam să înțelegem. Simțeam teama și grija din ochii și vorbele celor mari. De vină erau comuniștii, rușii și americanii. Au trecut anii și credeam că toate acestea vor rămâne doar amintiri de necrezut pentru copii noștri. Dar iată că istoria se repetă și că se pare că nu s-a prea evoluat mult.

Două acte normative permit perceptorilor recuperarea banilor inclusiv din executarea silită a "fructelor neculese și a recoltelor prinse în rădăcini". Neachitarea la termen la bugetul local sau la cel de stat a impozitelor, taxelor locale, chiriilor, a impozitului pe salariu, pe dividende, taxe, contribuții, amenzi, atrage după sine dobânzi și penalități pentru întârziere. Penalitatea și dobânda se cumulează, datornicul este somat ca în termen de 15 zile să plătească restanțele, altfel se face executarea silită. Înaintea începerii executării silite se pune sau nu sechestru asigurator pe bunurile mobile și imobile ale debitorului. Oamenii puterii hotărăsc dacă există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să se ascundă, ori să risipească averea. Cheltuielile pentru expertize, onorarii, executori judecătorești, pază vor fi recuperate de la datornic după vânzarea bunurilor mobile și imobile. Dacă sumele datorate nu sunt considerate mari, recuperarea se poate face și prin poprire pe salariu, pensie sau alte ajutoare. Prin grija recuperatorilor profesioniști poți ajunge în stradă să-ți urli libertatea. Culmea libertății, aceea de a plăti pe cei care te eliberează până și de sărăcie. Și dacă ești liber acum, te poți plimba fericit prin fața vitrinelor luminate în care poți privi momentul afișării prețurilor la care se mai adaugă câte o mie, două sau un zero. În timp ce țăranul își lasă purcelușii liberi în târg pentru că nu mai are cu ce să-i crească, dar nu are nici cumpărători, în timp ce efectivele animale se reduc vertiginos prin sacrificare de nevoie, se prevede că prețul cărnii va crește cu peste 50%. Să fie acesta jocul baronilor cărnii care, după ce au falimentat producția internă, vor acum liberalizarea importurilor?

Președintele Patronatului crescătorilor de porcine din România spune că în prezent în depozite se găsesc cantități enorme de carne tăiată și congelată care nu se vinde, deoarece se aduce din afară. Aduc ieftin și vând scump, profit mare. La anul, când prețurile se vor dubla, ne va fi și mai bine.

Dar bucuria de care vorbeam mai înainte nu vine singură. Abia s-au scumpit gazele și se anunță că de la 1 septembrie, deci de ieri deja, prețul energiei electrice va fi majorat. În același timp, prețul mediu al energiei termice furnizate va fi și el mai mare, respectiv cu 17,5 și 14%. Ni se spune că majorările de prețuri se datorează secetei prelungite și scăderii debitului Dunării, creșterii prețurilor la gaze naturale, păcură, huilă, creșterii tarifelor la transporturi, combustibililor pe calea ferată, a cheltuielilor determinate de neplata energiei de către unii consumatori și a costurilor fixe generate de inflație. Autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei a stabilit creșterea prețurilor energiei și serviciilor de distribuire, dar ne spune că efectele acestor creșteri nu vor conduce la creșteri mai mari de 1,2% ale ponderii acestor cheltuieli în bugetul familiei. Minciuna stă cu puterea la masă. Cine și-a asumat răspunderea pentru reglementarea domeniilor și supravegherea consecințelor măsurilor luate? Creșterile de prețuri la produsele alimentare anunțate recent sunt doar povești, chiar numai ploaia, care nu mai venea, să fie de vină? Grija față de om răzbate, de fapt, din adâncurile gândirii și practicii politice, sociale și economice a partidului nostru conducător care este în tot și în toate. Cu atât mai mult în inimile familiilor celor poate 19 mii de lucrători ai căilor ferate care așteaptă să fie disponibilizați. Dar, fabrica de bani fără acoperire a PSD poate să rezolve totul. Urmează secerișul roșu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ludovic Mardari - declarație politică cu titlul Disponibilizarea ceferiștilor- o nouă confirmare a falimentului guvernelor postdecembriste;

Îl invit la microfon pe domnul Ludovic Mardari. Urmează domnul Mircea Costache.

   

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Disponibilizarea ceferiștilor - o nouă confirmare a falimentului guvernelor postdecembriste".

În calitate de parlamentar cu domiciliul în municipiul Timișoara unde se află sediul celei mai mari regionale CFR din țară cu cea mai densă și mai veche rețea feroviară, nu pot rămâne indiferent față de problemele grave cu care se confruntă ceferiștii în prezent. De mai bine de 13 ani, restructurarea anunțată de guvernele care s-au perindat la conducerea țării a însemnat doar disponibilizarea de personal, autoritățile fiind incapabile să adopte alte măsuri tehnico-economice și organizatorice în vederea rentabilizării activității și, implicit, a creșterii numărului de locuri de muncă, nu a reducerii drastice a acestora. PSD nu se abate de la această regulă, în ciuda faptului că în campania electorală din anul 2000 a promis un milion de noi locuri de muncă. Nimeni nu contestă necesitatea restructurării activității din CFR, în situația în care arieratele au ajuns la aproximativ 8 mii de miliarde de lei, din care 5 mii la bugetul de stat.

Se impunea însă ca PSD să acorde o atenție corespunzătoare și responsabilă acestui sector încă din decembrie 2000 când a preluat puterea. O verificare continuă pe criterii de performanță economică ar fi fost binevenită pentru a evita supradimensionarea situațiilor de lucrări de reparații în cazul efectuării lor de către terți, pentru a preveni suspendarea cu rea credință a activității pe unele linii locale în favoarea transportului rutier, pentru a stopa aprovizionarea haotică de materiale la prețuri nejustificat de mari. Este adevărat că s-ar fi dat o grea lovitură clientelei politice și intereselor pecuniare ale celor care asigurau managementul, dar arieratele menționate anterior s-ar fi diminuat semnificativ.

În altă ordine de idei, era ușor de prevăzut că vor trece mulți ani până când transportul de călători și de marfă pe calea ferată va ajunge iar la nivelul de dinaintea lui 1989. Economia continuă să fie inferioară acelei perioade. Navetiștii proveniți din mediul rural, nemaiavând de lucru în orașe au rămas pe la casele lor reprofilându-se forțat pe agricultura de subzistență. Chiar și în condițiile în care redresarea economică se lasă așteptată, cei aproape 11 mii de km de rețea feroviară aflați în patrimoniul statului nu pot fi abandonați la cheremul hoților, capabili să fure până și bucățile de șină pentru a le vinde la fier vechi. Dimpotrivă, administrarea lor corespunzătoare este imperios necesară.

Așa cum s-au utilizat de la bugetul de stat sume uriașe pentru modernizarea Romtelecomului și a băncilor, care ulterior au fost privatizate pe nimic datorită șpăgii dovedite că a fost primită de negociatori, nu văd de ce nu se puteau aloca sumele necesare pentru repararea, respectiv automatizarea infrastructurii feroviare. Astfel s-ar fi pregătit desfășurarea activității pe calea ferată în condiții de siguranță cu un număr mai redus de personal. Oricum, România se află pe un codaș loc 15 în Europa în privința subvenției acordate transportului feroviar, deși volumul de activitate este mai mare decât în multe dintre țările superior clasate.

În paralel, ar fi trebuit să se lucreze la fundamentarea unor programe privind înființarea de noi locuri de muncă, în vederea preluării salariaților disponibilizați. Astfel de măsuri nu au fost abordate de actualul minister al transporturilor cu seriozitatea și responsabilitatea necesare.

În momentul în care FMI-ul a dat un ultimatum referitor la CFR, Guvernul Năstase a forțat neinspirat și păgubos ca întotdeauna soluția disponibilizării de personal, fără pregătirea prealabilă corespunzătoare, necesară diminuării impactului social ce se va produce în viitorul apropiat. Nu-i pasă nimănui din Guvernul PSD-PUR-UDMR de ceea ce se va întâmpla cu miile de salariați de la CFR și cu familiile lor peste un an sau doi când se vor termina sumele compensatorii.

De menționat că dacă până în prezent nu au fost evenimente deosebite la CFR, nu este exclus ca în anii imediat următori să avem parte de ele în condițiile unui transport feroviar cu personal insuficient, raportat la o infrastructură degradată datorită neexecutării lucrărilor necesare. Se pune întrebarea: cine va răspunde în cazul pierderilor de vieți omenești. Situația ceferiștilor condamnați să rămână fără locuri de muncă, fără alternativă privind obținerea unui venit care să asigure traiul de zi cu zi pentru ei și familiile lor, sentința aparținându-i, culmea cinismului, fostului lider de sindicat Miron Mitrea, este de-a dreptul tragică. Asistăm la o nouă politică a curbelor de sacrificiu, ca în anii '30 ai secolului trecut, datorită incompetenței și indiferenței inadmisibile a celor aflați la conducerea țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - pledoarie pentru neacceptarea intoleranței;

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Costache și va urma domnul deputat Grădinaru.

   

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi spune astăzi un "nu" intoleranței. Pentru că m-am referit preponderent la realități românești, am în acest moment un stimul exterior care mă îndeamnă spre o reflecție asupra unor reacții din lumea largă, reacții care lezează demnitatea românească și contribuția ei la patrimoniul culturii universale. Voi spune un "nu" intoleranței. Ca membru al unui partid de sorginte culturală, așa cum se știe, România Mare a apărut inițial din cititorii unei reviste de cultură și de atitudine civică. Ca membru al Partidului România Mare, militez împreună cu toți colegii mei pentru cultul muncii, al creației, al valorii. I-am citit, îi citim și prețuim pe marii creatori, îi cinstim pe uriașii istoriei universale, liderii noștri pun flori la mormântul lui Napoleon, la monumentele lui Goethe, Schiller, Dante, Shakespeare, ne închinăm în fața tuturora acelor care au contribuit cu harul, cu munca, cu strădania lor, prin vremuri, la construcția numită astăzi "umanitate".

Ne închinăm în fața valorii, ne adăpăm la izvoarele ei și tocmai de aceea, nu putem accepta și nu putem rămâne pasivi în fața unor gesturi necugetate, precum demersul scelerat de a interzice ridicarea în Paris a unui bust în memoria marelui om de știință Nicolae Paulescu.

Așa cum eu înțeleg să respect popoarele și personalitățile de la care mă adap și de la care încerc să mă înalț din "mâlul veacului", ar fi trebuit și alții care folosesc insulina pentru a-și vindeca bolile, toți diabeticii, inclusiv cei din Israel și din alte părți folosesc descoperirea luminatului, marelui om de știință român Nicolae Paulescu, dar uită brusc de contribuția sa la patrimoniul culturii și științei universale și devin intoleranți și inexplicabil ofensivi și chiar agresivi când e vorba de a se ridica un inofensiv și un deloc făcător de rău monument în memoria sau, mai ales că așa cum știm cu toții a fost privat de Premiul Nobel și de alte recunoașteri în timpul vieții, măcar acum post-festum și post-mortem ar fi avut tihna de dincolo, din veșnicie de a avea recunoașterea semenilor săi cărora li s-a dăruit, fără granițe și fără poticniri de limbă și de comunicare.

De aceea, repet mesajul meu. Împotriva tuturor etichetărilor false și necinstite de extremiști, noi avem calitatea morală de a ne pronunța împotriva intoleranței.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Grădinaru - expunerea motivelor demisiei din PSD;

Dau cuvântul domnului deputat Grădinaru, va urma domnul Victor Bercăroiu.

   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Am vrut ca românii să trăiască mai bine decât pe timpul lui Ceaușescu".

Am considerat întotdeauna că o formațiune politică se sprijină în istoria sa nu numai pe numărul membrilor aderenți, ci în special pe valoarea lor individuală și mai ales pe respectarea unui program și a unei doctrine, ce în cele din urmă se dovedesc a fi însăși rațiunea de a fi a unui partid politic.

Am considerat că pentru a rămâne stimat în ochii altora și cinstit în proprii tăi ochi se cuvine să fii atent, circumspect cu evoluția formației politice care ți-a oferit mandatul încărcându-te de obligații în fața alegătorilor pe care ți le-ai asumat până la sfârșitul mandatului. Or, cu nespusă tristețe și regret, am constatat și am avut destul timp pentru aceasta că PSD, printr-o amnezie practicată intenționat sau inconștient, s-a îndepărtat, ba chiar și-a îngropat obiectivele, idealurile împărtășite la începutul acestui mandat de milioane de români. Am vrut ca românii să trăiască mai bine decât pe timpul lui Ceaușescu, dar astăzi pauperizarea masivă și accelerată a milioane de români coborâți la un nivel de viețuire inadmisibil și inacceptabil pentru o țară atât de înzestrată în bogății ca în România și înavuțirea dirijată prin grupurile de interese și cumetrii ad-hoc, amplificată de sarabanda privatizărilor dezastruoase au dus și condus PSD-ul într-o zonă nu numai a deficitului național, dar și a trădării doctrinare.

Personal m-am simțit jignit și umilit în partidul din care am făcut parte, nu a avut o poziție intransigentă în privința folosirii limbii române, dovedindu-se concesiv chiar când mult hulita convenție democrată nu a cedat.

În ceea ce mă privește, hotărârea pe care am luat-o se întemeiază pe un examen corect asupra propriei mele conștiințe și mai ales pe propriile mele convingeri politice.

Informez Camera Deputaților că am demisionat din PSD la 8 august 2003 și voi activa ca deputat în Grupul parlamentar al PRM. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Victor Bercăroiu - despre cursurile de vară ale Universității Nicolae Iorga din Vălenii de Munte;

Dau cuvântul domnului deputat Victor Bercăroiu. Va urma domnul deputat Ioan Miclea.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor colegi,

Voi vorbi astăzi despre cursurile de vară ale Universității Populare "Nicolae Iorga" - ediția 2003.

În fiecare an, la mijloc de august, după o perioadă de pregătiri intense, de frământări, de neliniști, orașul Vălenii de Munte devine pentru o săptămână un loc mirific, un spațiu al istoriei, al trăirilor înalte, o falie de cultură și tradiție, unde românul se întoarce întotdeauna cu recunoștință și înțelegere față de sine și față de neamul său. Vălenii de Munte este dominat de o liniște meditativă lăsată moștenire acum 63 de ani, unde omul complex Nicolae Iorga a îmbrăcat locul cu miresme de romanitate.

Universitatea Populară Vălenii de Munte a luat ființă în anul 1908. De atunci au trecut 95 de ani, din care 50, după unele statistici, presărați cu importante cursuri de vară la care românii din toate orizonturile se adună aici pentru a-și face o radiografie existențială. Ediția de anul acesta desfășurată în perioada 10-15 august a fost una generoasă în subiecte puse în discuție de participanți. Prezența a fost numeroasă și diversă. Români de peste Prut, studenți din diferite centre universitare, istorici, critici literari, profesori, directori de așezăminte culturale, toți oscilând între trecut și prezent, între valoare și nonvaloare, între extremism și patriotism. Deschiderea de anul acesta într-o sală nouă primitoare a reunit alături de cursanți numeroase personalități ale vieții politice, culturale și științifice. Președintele Academiei Române - domnul Eugen Simion, ministrul culturii și cultelor - domnul Răsvan Thedorescu, consilierul prezidențial Victor Opanschi, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, senatori, deputați, oficialități județene.

Festivitatea deschiderii oficiale precedată de impresionanta evocare a personalității lui Iorga, semnată de profesorul Constantin R. Vasilescu, ultimul secretar al cursurilor savantului, a fost condusă cu onoare de primarul orașului, domnul Stelian Manolescu.

Cuvântările celor amintiți ne-au întărit convingerea că trăim în jurul unor oameni care pot crea o altfel de Românie, în care integrarea europeană are alte semnificații și proporții, în care omul capătă o altă identitate spirituală. În zilele următoare au fost dezbateri aprinse despre: "Nicolae Iorga și dimensiunea europeană a istoriei române", "Nicolae Iorga și istoria sud-estului european", "Nicolae Iorga și fanatismul doctrinar", "Nicolae Iorga și fanatismul unei idei", "Românii din afara granițelor", "Nicolae Iorga european", "Dunărea și gurile Dunării în istoria românilor".

Dezbaterile au fost susținute de numeroase personalități, precum: academicianul Mircea Malița, profesorii Vasile Râpeanu, Ion Scurtu, Constantin Buse, Gheorghe Buzatu, Ion Chiper, Nicolae Ceachir, Gheorghe Dumitrescu, Aurelia și Valeriu Rusu și alții.

Ediția din acest an s-a încheiat cu o frumoasă paradă a portului și dansului popular și un spectacol folcloric derulat până spre miezul nopții, susținut de formații artistice ale așezămintelor culturale de pe Valea Teleajenului și Slănicului. Vălenii de Munte a fost pentru o săptămână un loc deschis ideilor, unde trecutul istoric se întâlnește cu prezentul capitalist, unde omul are nevoie de timp și spațiu pentru a-și delimita proporțiile. Istoricul, politicul, culturalul s-au întâlnit aici la Vălenii de Munte sub mâna călăuzitoare a lui Nicolae Iorga, românul cel mai actual și mai complet, după cum afirma un distins invitat pentru a da o nouă perspectivă și dimensiune ideii de român. Și dacă și ediția din acest an a fost o reușită, aceasta se datorează organizatorilor, Ministerului Culturii și Cultelor, Consiliului județean, Prefecturii, Primăriei Vălenii de Munte, Casei de cultură Vălenii de Munte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ioan Miclea - declarație politică intitulată Bir imoral;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea. Urmează domnul deputat Beczek Garda Dezideriu.

   

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică am intitulat-o "Bir imoral".

Partidul de guvernământ este pus, fără îndoială, într-o situație delicată și anume între pretențiile Uniunii Europene și ale Fondului Monetar Internațional privitoare la reformele din economie și societate și obligația de ocrotire socială pe care, cel puțin, denumirea sa de "social-democrat" îl obligă.

Între două rele, Guvernul și partidul-stat care se numește PSD l-a ales pe cel mai rău: a renunțat la orișice protecție socială, trecând la reforme absurde și dure pentru a-și crea o imagine cât de cât roză în străinătate. De dragul acestei imagini mincinoase și false, zi de zi sunt sacrificați milioane de oameni sărmani din țară, care pe lângă faptul că nu au din ce trăi sau că sursele lor de trai sunt mult sub nivelul supraviețuirii, se mai văd puși de către guvernanți în situația de a plăti fel de fel de biruri, care de care mai absurde.

S-ar putea scrie o carte a absurdului despre formele de biruri cu care Guvernul României jecmănește populația țării. Biruri și taxe, acesta este cuvântul de ordine prin care guvernanții strâng bani la bugetul cârpit și astenic al țării.

Din păcate, nu am auzit din gura vreunui guvernant cuvintele de ordine logică și firească: muncă, locuri de muncă, investiții.

Amintiți-vă, domnilor guvernanți, o butadă istorică când un guvern "burghezo-moșieresc" a pus bir pe fumărit. Noi, cei de azi, prin grija guvernului PSD-ist, am depășit de mult această absurditate. Am pus bir pe televizoare și aparate de radio pe care nu le avem, pe căldura cu care nu ne încălzim, pe frigul care ne îngheață iarna în apartamente, pe gaze care iarna au mai mult aer în compoziție decât metan etc. etc.

Iată mai nou un bir care frizează absurdul: impozitul pe care chiriașii îl plătesc pentru locuința în care stau sau își desfășoară activitatea.

Spuneam că acest bir este unul ce frizează absurdul, deoarece în afara faptului că el ar mai aduce niște bani la bugetul secătuit al țării, nu are nici o justificare legală, logică, morală, cutumială, etc.

Cum poate cineva concepe că un chiriaș trebuie să plătească impozit pe o locuință sau un comerciant pe spațiul închiriat, atâta timp cât ei plătesc chirie către proprietar, iar acesta la rândul lui plătește din aceasta impozit către stat. Trebuie să se plătească pentru locuințele închiriate de două ori impozit, o dată de către chiriaș, apoi de către proprietar, dacă locuințele sunt ale statului, iar chiriașul își plătește chiria către acesta, ce justificare mai are impozitul? Este el o suprachirie? Atunci de ce nu se mărește chiria, că tot este pus statul PSD-ist pe jecmăneală.

Este știut faptul că impozitul ce vizează bunurile, în general, este un impozit pe proprietate. În această situație poate fi ținut chiriașul să plătească un impozit pe o proprietate care nu-i aparține?

Vreau să vă atrag atenția, domnilor guvernanți, că cei care locuiesc în apartamente cu chirie sunt cei mai nevoiași oameni ai țării!

Apoi, nu uitați că un nou mandat nu o să vi-l dea nici Uniunea Europeană, nici FMI, ci aceia pe care dumneavoastră îi jecmăniți fără milă. După cum vă comportați (precum niște vechili), slabă speranță să mai primiți un mandat.

Prin aceste fapte dovediți încă o dată, dacă mai este cazul, cât de mincinoase sunt sondajele de opinie pe care la aruncați cu nonșalanță pe piață. Lumea simte, din păcate, la modul negativ, guvernarea dumneavoastră iresponsabilă. Este posibil ca omul de pe stradă să vă înjure și în același timp să se pronunțe în sondaje în favoarea dumneavoastră? Eu continuu să cred că totul este o minciună.

Înclin să vă cred că aveți o nevoie stringentă de bani. Se apropie campania electorală și vă trebuie mulți bani să cumpărați voturi și să fraudați alegerile. Vă trebuie mulți bani pentru a vă plăti acoliții în sutele de mii, poate milioanele de posturi administrative, în marea lor majoritate absolut inutile, în care i-ați cocoțat drept răsplată pentru serviciile ce le aduc partidului dumneavoastră.

Judecata se apropie și vă asigur că va fi aspră și dreaptă. Soarta dumneavoastră o va hotărî Măria sa alegătorul, omul de pe care trageți șapte piei, pentru a cârpi un buget al mizeriei și minciunii.

Opriți-vă până nu-i prea târziu!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek Garda Dezideriu Coloman - prezentarea unor aspecte negative ale activității Societății Comerciale Fundamenta S.R.L.;

Dau cuvântul domnului deputat Beczek Garda Dezideriu, va urma doamna Minodora Cliveti.

   

Domnul Beczek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La sfârșitul anului 2001, domnul ministru Ioan Rus a afirmat că în județele Harghita și Covasna are loc disoluția instituțiilor statului. La vremea respectivă am fost extrem de revoltat, pentru că domnia sa a dorit să se refere la forța politică a minorității maghiare în cele două județe. Însă, dacă domnul ministru s-a gândit la instituțiile subordonate Ministerului de Interne, la Garda Financiară și la celelalte organe de control atunci subscriu la afirmația domniei sale.

Dovada cea mai importantă o reprezintă controlul realizat de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, împreună cu Inspectoratul general al Poliției, Garda Mediului și Corpul de control din Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Mediului.

Dacă organele centrale de control ale statului și-au făcut datoria, aceleași organe locale subordonate lor au încercat să mușamalizeze furturile și ilegalitățile.

Cazul cel mai concret s-a întâmplat la Societatea Comercială "Fundamenta" S.R.L., unde, comisarii de la București au constatat că firma respectivă nu-și putea justifica masa lemnoasă aflată în curtea întreprinderii, iar Garda financiară din județul Harghita s-a străduit să șteargă urmele.

Pentru a fi mai explicit, aș cita din raportul Inspectoratului General al Poliției Române din 1 iulie 2003: "Extinzându-și verificările la Societatea "Fundamenta" S.R.L., firmă ce are ca obiect de activitate prelucrarea materialului lemnos, din registrul unic de evidență rezultă că aceasta a achiziționat de la începutul anului 2003 și până în prezent o cantitate mare de lemn rotund, bușteni, dar nu a vândut nimic, fapt ce este contrazis de volumul mare de cherestea exportată.

Societatea "Fundamenta" S.R.L. a fost sancționată de către comisarii Gărzii financiare pentru neprezentarea documentelor de control, urmând să le prezinte în cel mai scurt timp Gărzii financiare locale, care verifică în continuare legalitatea tranzacțiilor cu material lemnos".

Contrar acestei constatări, din raportul Gărzii financiare se vede clar că angajații acestei instituții nu și-au făcut datoria: "Intrările de material lemnos nu au fost evidențiate în documente legale, singurele înregistrări în acest sens fiind făcute într-un jurnal personal al șefului punctului de lucru. La data controlului nu s-a putut stabili exact cantitatea de material lemnos debitat, deoarece reprezentanții Societății Comerciale "Fundamenta" S.R.L. nu au efectuat inventarierea.

Deci, comisarii Gărzii financiare, nici la vremea respectivă, nici ulterior nu au controlat legalitatea tranzacțiilor materialelor lemnoase care au fost prelucrate la firma Societatea "Fundamenta" S.R.L."

Oare este vorba de neglijență de serviciu sau de încercări de acoperire a unor fapte de corupție? Răspunsul l-ar putea avea organele abilitate ale statului, care ar avea datoria să se autosesizeze și să cerceteze în mod corect acest caz.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Minodora Cliveti - intervenție intitulată O pagină de țară - Densușul;

Dau cuvântul doamnei deputat Minodora Cliveti. Va urma doamna Leonida Lari.

   

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnul președinte.

Intervenția mea se intitulează: "O pagină de țară - Densușul".

Într-o zi caldă a acestei veri am fost mânată de un sentiment nedefinit către un loc de legendă al neamului românesc, biserica din Densuș.

Mă așteptam să o văd așa cum apare în cărțile de istorie: o construcție de piatră, gârbovită de vreme și totuși dreaptă, aspră și blajină, statornică și veșnică, așa cum este omul. N-ar fi fost pentru prima oară când un loc pe care-l văd, în fine, după lungi așteptări, îmi apare ca în carte.

Satul Densuș nu este cu nimic mai special decât alte sate din Hațeg ori din alte părți ale României, și mă gândeam, cu puțină îngrijorare, văzând în jur numai case, curți, animale și tot ce se mai află într-o așezare omenească obișnuită, că am greșit drumul, că biserica pe care o caut nu este acolo, că poate a rămas numai o imagine în cartea de istorie. Și, totuși, biserica există. E acolo unde șade de veacuri, construcție fundată pe o vatră dacică, cu elemente romane, și definitivată arhitectonic și mai ales spiritual de creștinism, un creștinism vechi ca și neamul românesc, înconjurată de meri care lasă să le cadă blajini roadele peste morminte, străjuită de schele de lemn; de asta nu am recunoscut-o. Dezamăgită la început, realizez că, de fapt, aceasta înseamnă că bisericii i-a venit vremea restaurării, că acest monument străvechi va întineri pentru noi și urmașii noștri.

În interior se muncește la refacerea frescelor vechi și ele de când lumea, a pereților, dintre care unii sunt cert de pe vremea lui Decebal, cum ne spune preotul-ghid, care ne vorbește și despre cei care au adus fonduri: Guvernul României, Ministerul Culturii, firesc, dar și ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Michael Guest, care a făcut, se spune, o adevărată pasiune pentru comoara de spirit și suflet care este Densușul. Și nu pot să nu mă gândesc cu admirație la acest om care, venit de peste mări și țări, contribuie la redarea acestui monument de peste milenii nouă, contemporanilor săi români, dar și patrimoniului lumii.

Și mă gândesc în același timp cu tristețe la alte comori inestimabile care sunt risipite cu generozitate de către istoria noastră pe întreg cuprinsul țării și care zac nebăgate în seamă, când în alte țări fiecare piatră pe care s-a așezat o clipă umbra vreunui erou este cinstită și făcută cunoscută și altora.

România izvorăște comori spirituale pe lângă care trecem cu nepăsare, ori crezând că vor fi acolo de-a pururi. Dar oare cât ar mai fi rezistat Densușul fără grija care i se acordă acum?

Să lansăm un program național de redeschidere a istoriei către oameni, de îngrijire a monumentelor, nu numai prin acordarea de fonduri bănești - pentru că bani nu vor fi niciodată destui -, ci mai ales prin exprimarea dragostei și respectului față de acestea. Pietrele au suflet, iar pietrele din România au suflet românesc și vocație universală.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Lari Iorga Leonida - despre tendințele de menținere a Basarabiei drept colonie a Rusiei;

Dau cuvântul doamnei deputat Leonida Lari. Urmează domnul Adrian Moisoiu.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă actualmente în Republica Moldova este de domeniul absurdului. Nu cred să mai existe vreo țărișoară în lume, mai bine zis o parte a României, în care lumea să se fi întors la Evul Mediu. S-a ajuns, după Unirea Principatelor, apoi după Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Ardealului cu Țara-Mamă, la asemenea evenimente mizerabile, precum federalizarea Republicii Moldova, un dicționar moldovenesc-român, care are numai 19.000 de cuvinte, recent anularea sărbătorii "Limba noastră cea română" de către guvernanții comuniști de la Chișinău. Iată dicționarul, vi-l arăt tuturor. Acest dicționar, de exemplu, conține o explicație la cuvântul "român = țigan". Românii sunt confundați cu țiganii. Nu am nimic împotriva acestei etnii, dar să fie o asemenea mizerie publicată sub protecția domnului Voronin, mai bine zis tovarășilor Voronin și tarlev, cred că este de domeniul, într-adevăr, al absurdului, și statul român, în acest caz, ar trebui să se implice.

Dar conducerea Republicii Moldova știe foarte bine de ce se străduiește din răsputeri. În septembrie, a doua oară deja în ultimii doi ani, urmează să vină Vladimir Putin în această republicuță. Eu, personal, nu prea înțeleg vizita precipitată a domnului Putin; poate fi explicată doar de obârșelile sale din neamul Putină, care făcea parte din suita lui Dimitrie Cantemir către Sankt Petersburg, pe vremea lui Petru I. Cel puțin așa au comunicat ziarele rusești de opoziție, în privința genealogiei actualului țar al Rusiei.

Dacă e așa, de-adevăratelea, rușine să-i fie, să mai țină Basarabia drept colonie a Rusiei! Eu nu mă apuc să spun dacă e așa sau altfel, nu-mi permite poziția de demnitar, însă istoricii noștri pot să se ocupe de arborele genealogic al lui Vladimir Putin. Dacă stai strâmb și gândești drept, ar fi cazul ca domnul Putin să nu mai insiste asupra unor probleme istorice și filologice rezolvate demult de marii savanți ai lumii. Fostul președinte al Rusiei, Gorbaciov, a fost mai tranșant în ceea ce privește Basarabia și ne-a oferit posibilitatea reîntregirii în 1990, apoi în 1991, însă România nu a fost pe fază.

Cât privește țarul Rusiei, Vladimir Putin, pot spune doar că în slava veche, pe care o cunosc, nu există asemenea forme de nume de familie și iată cum e viața, ce ne oferă ea. Anume, Putin sau Putină Românul o ține morțiș să nu mai ajungă Basarabia niciodată la Țara-Mamă!

Aici, în Basarabia, cu trena aceasta atârnând a Transnistria, a găsit tovarășul Putin veriga cea mai slabă pentru extinderea mai departe a Imperiului Rus spre Balcani.

Statul rus încă nu s-a lăsat de ideea că Republica Moldova este o colonie a Rusiei, indiferent de faptul că este o provincie istorică a României, cum în prezent colonizatorii ruși nu mai au puterea de a rezolva problemele supușilor din colonii, cu deportări și blindate, au găsit o altă cale. Că tot pompează Occidentul banii în Rusia! Iată că serviciile federale rusești, pentru a menține dominația rusă pe plan internațional, se ocupă de jonglerii politice, încearcă să spargă sistemul occidental și transatlantic, cumpărând oamenii din OSCE și din alte structuri.

Din câte se arată le reușește în foarte multe cazuri. De exemplu: doamna ambasador al S.U.A. în Republica Moldova a declarat că e pentru federalizare, șeful misiunii OSCE, domnul Hill, nici nu a pregetat să dea drept de existență Transnistriei și să fie, la fel, pentru federalizare. S-ar părea că biata Basarabie, deși conține peste 3 milioane de români, este o bomboană, un buchet de trandafiri sau mai bine zis un set de vinuri și coniacuri rare pentru gurmanzii lumii.

Totuși, în lumea aceasta, oricât ar fi ea pornită pe înavuțirea rapidă, mai este poporul, care în gândirea și în simțirea sa de începuturi nu greșește.

De aceea, crezul nostru este să ne lipim de oamenii simpli, sinceri, pentru că ei încă mai există.

Dacă ar fi să aleg eu, personal, între Patapievici și Moș Gheorghe sau Moș Ion, i-aș alege pe ultimii doi, care nu au școală, dar au un elementar bun simț. El, Moș Gheorghe, și el, Moș Ion, nu ar fi cutezat vreodată să spună că poporul român "e un morman de fecale", precum a zis neromânul Patapievici.

Dar să ne întoarcem la Basarabia și la problemele celor mai chinuiți dintre români. În situația deplorabilă în care se află, e cazul ca statul român să se implice mai mult, măcar să li se dea dreptul elementar, cel de a fi români, precum s-au născut.

Consider că, cei care s-au născut români trebuie să beneficieze de un statut aparte și să obțină în mod firesc cetățenia română. S-ar putea să-mi spună unii că nu am dreptate, dar aceste cozi lungi de zile și nopți pentru a-și obține dreptul lor natural aduc a sfidare, a blasfemie numelui de român.

Ar fi cazul ca cei născuți români nici să nu se poticnească în sărăcia lor de milioanele de lei pe care trebuie să le plătească statului român pentru a dovedi că sunt români.

Legea nr. 21 din 1 martie 1991 privind acordarea cetățeniei române prevede: "Foștii cetățeni români care înainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cetățenia română din diferite motive o pot redobândi, la cerere, în baza unei declarații autentificate în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară la notarul public, chiar dacă au altă cetățenie și nu-și stabilesc domiciliul în România". oricum, beneficiază de dispozițiile alin. 1 și cei cărora li s-a ridicat cetățenia română, fără voia lor sau din alte motive neimputabile, precum și descendenții acestora. Legea, într-adevăr, e bună, precum ne-a informat șeful de grup parlamentar, domnul Bolcaș, dar întrebarea se pune altfel: această lege e respectată în favoarea românilor din zonele ocupate și semiocupate, Basarabia și nordul Bucovinei?

Vai, prin câte furci caudine sunt nevoiți să treacă bieții români basarabeni și bucovineni spre a deveni ceea ce sunt prin naștere, români! Mai ușor este de rușii, arabii, turcii care au bani și din câte am auzit au ajuns să-și cumpere și bunici în România, numai, numai să obțină cetățenia română. Românii basarabeni și bucovineni nu au acești bani.

Conform statisticilor din ultima vreme, Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa, mai săracă și decât Albania. Totodată, Republica Moldova se confruntă cu cele mai mari probleme privind securitatea ei. De ce? Din cauza garanților, Rusia și Ucraina, rechinii care vor să o înghită! Și atunci ne întrebăm: care sunt garanțiile Republicii Moldova pentru evitarea unui alt război cu Rusia și Ucraina, aidoma celui provocat în 1992? În acest joc politic trebuie să intervină alți actori pe plan internațional, care să nu reprezinte interesele unor state colonialiste, ci a unor state neutre. Unii români din țară spun că vinovată e populația românească din Basarabia, pentru că la alegeri a votat pentru Voronin. Nu e chiar așa! În primul rând, alegerile au fost falsificate, în al doilea rând, a fost presiunea asupra maselor de oameni privind posturile de muncă. Exact cum se face în România!

Dacă aș face o minusculă comparație între RSS Moldovenească și Republica Moldova, bineînțeles, aș ajunge la concluzia... Care este deosebirea? Absența a doi de "s"?! Adică, Sovietică și Socialistă? Pretențiile colonialiste sunt mari, dure, schimbă și literele, dar conținutul rămâne același. Să gândim ce facem mai departe, frați români! Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție cu titlul Nu lăsa, măicuță...; Dau cuvântul domnului deputat Adrian Moisoiu. Urmează domnul Nicolae Leonăchescu.

Mai concentrați așa, puțin, intervențiile.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este scurtă și se intitulează: "Nu lăsa, măicuță ..."

În mijlocul verii, la 15 august, există o sărbătoare de excepție: Adormirea Maicii Domnului.

Milioane de credincioși, cu speranță în suflet, se îndreaptă spre mănăstiri pentru a se închina în fața icoanelor făcătoare de minuni cu chipul acesteia.

Așa s-a întâmplat și în acest an în întreaga țară: la Nicula, Putna, Curtea de Argeș, Tismana, Văratic și în atâtea și atâtea alte locuri, dar și în județul Mureș, la Recea și Sânmartin.

Sunt obligat însă să fac o precizare: dacă până acum partidele politice aflate la putere încercau să valorifice electoral sărbătorile naționale, de această dată, la Sfânta Marie, P.S.D.-ul a găsit momentul să-și depună cei trei trandafiri în fața icoanelor făcătoare de minuni și să pângărească astfel acest moment.

Conform unei repartizări minuțioase, care nu a fost încălcată, Nicolae Văcăroiu, Răzvan Theodorescu, Simona Marinescu, Acsinte Gaspar, Octavian Cozmâncă, Leonard Cazan, Ioan Rus și tot ce are P.S.D.-ul mai vestit în această lume trecătoare, au fost prezenți cu o lumânare în mână și mai mult sau mai puțin smeriți la Sfânta Slujbă. Pe plan local, în județul Mureș, prefectul Ovidiu Natea, însoțit de consilierul său Cristian Georgescu - președintele și vicepreședinții județeni ai P.S.D. și-au prezentat fizicul pios la cele două mănăstiri amintite mai înainte, după care s-au grăbit să inaugureze o expoziție de taurine...

Modul în care a fost încălcat dreptul constituțional de a se ruga, modul în care a fost deranjată Sfânta Slujbă, prin transmiterea unui mesaj al premierului prin care s-au promis bani bisericilor și salarii mărite preoților, de parcă acestea s-ar da din visteria P.S.D.-ului, și nu din banii publici, prin iconițele distribuite mulțimii pe care scria că au fost donate de P.S.D. pentru a atenua blestemele unei populații disperate de creșterea aberantă a prețurilor la alimente, energie electrică sau termică, care nu are din ce trăi. În acest fel, partidul de guvernământ a demonstrat că nu are nimic sfânt și că este disperat de procentele tot mai scăzute de încredere pe care le are în rândul populației.

Dar dacă ar fi numai atât ! Ziua Marinei, expozițiile de taurine, serbările populare de tip "fii satului" organizate într-o serie de localități, am să amintesc câteva din județul Mureș: Hodac, Bobohalma, Șerbeni, Miercurea Nirajului, Daneș, etc. și la care au fost invitate doar personalități publice pesediste, celelalte fiind ignorate, sunt semne ale intoleranței și ale marii fraude electorale pe care o pregătesc, atestă aroganța și lipsa de respect atât față de Biserică, cât și față de oamenii de bun simț, obișnuiți cu sărbători simple și curate.

Având în vedere declarația unor lideri că și Dumnezeu este pesedist, am să exprim o rugăminte Maicii Domnului din partea noastră a celorlalți care nu suntem pesediști: "Nu lăsa, Măicuță/ Să pierim pe cale/ Căci noi suntem fiii/ Lacrimilor tale !".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - reliefarea unor aspecte privind aplicarea Normelor metodologice privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

Dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu. Va urma domnul Gheorghe Dinu. Deputații Dan Brudașcu, Ștefan Pășcuț, Nicolae Enescu și Eugen Nicolăescu au depus la secretariat intervențiile.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

La 8 mai 2003 s-a publicat, în "Monitorul Oficial", Hotărârea Guvernului nr. 400 din 2 aprilie 2003 prin care s-au aprobat "normele metodologice privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari".

Aceste norme sunt absolut necesare organizării și funcționării asociațiilor de proprietari, precum și utilizării în condiții optime a spațiului construit.

O atenție specială s-a acordat atestării administratorilor persoane fizice - care asigură managementul de proprietate și financiar de calitate.

Acest interes sporit față de administratori a rezultat din realitățile tranziției noastre, în care unii dintre ei au desfășurat activități infracționale păgubitoare pentru membrii unor asociații de proprietari.

Atestarea administratorului este necesară și nu se comentează.

Toate bune și la locul lor, cu o excepție: s-a fixat data de 31 august 2003 drept dată limită a obținerii atestatului de administrator, eliberat la cerere, după ce solicitantul a parcurs cu succes procedura de atestare, de către comisii de specialitate constituite de consiliul local.

Termenul limită fixat s-a dovedit lipsit de realism. Difuzarea Monitorului Oficial și a normelor metodologice până la nivelul asociațiilor de proprietari, întocmirea dosarelor de atestare administratorilor și inevitabilele concedii programate au făcut ca o mare parte dintre administratori să nu poată obține în termen atestatul respectiv.

La Iași nu s-a organizat încă atestarea; la Brașov, din 1300 asociații au fost atestați doar 60 administratori; la Timișoara, din 600 solicitanți au fost atestați 560 administratori; la Cluj Napoca, din 1748 asociații de proprietari au fost atestați doar 1236 administratori etc.

Consiliile locale au hotărât sancțiuni contravenționale sub forma unor amenzi cuprinse între 2 milioane și 15 milioane lei. Aceste amenzi vor fi plătite de asociațiile de proprietari.

În condițiile măririi prețurilor cu începere de la 1 septembrie anul acesta, tensiunea socială va crește.

Din perspectiva celor de mai sus, considerăm că este cazul ca Guvernul României să prelungească termenul limită de obținere a atestatului de administrator până la o dată realistă, precizată prin dialog cu factorii implicați. Modelul de cabinet trebuie racordat la realități printr-o simplă iterație. În caz contrar, buna funcționare a multor asociații de proprietari este blocată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Dinu - despre frământările structurilor companiilor CFR;

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

În ultimii 14 ani, Căile Ferate Române au suferit o serie de modificări, legate de structura organizatorică, după cerințe mai mult sau mai puțin necesare procesului de reformă, restructurare și trecere la economia de piață. Dacă, până în 1991, calea ferată reprezenta un tot unitar, începând cu anul 1991 și până în 1998 a parcurs mai multe etape de reorganizare, astfel că în prezent este divizată în patru societăți comerciale, în care acționar unic este statul român. Până în noiembrie 2002, au fost cinci societăți.

Zilele acestea asistăm la noi frământări în cadrul structurilor companiilor CFR, determinate de reducerea a încă 19.328 de salariați. Sindicatele protestează, chiar prin forma cea mai puternică, greva, ceea ce determină întreruperea circulației trenurilor de călători în anumite perioade de timp.

Ca și în celelalte restructurări, reducerea de personal nu este urmarea unor lucrări de modernizare, retehnologizare etc., ci așa a fost consemnată în recentul acord semnat cu Fondul Monetar Internațional. În această situație, Ministerul Transporturilor stă pe poziție, pentru că acordul a fost semnat și nu se poate da înapoi, sindicatele, ca reprezentante ale salariaților la masa negocierilor susțin interesele acestora, salariații protestează în forma cea mai severă - greva, iar cetățenii și mărfurile așteaptă ca situația să intre în normal și să ajungă la destinație.

Cauza restructurărilor - lipsa eficienței la calea ferată.

De nenumărate ori, chiar și de la această tribună, am avertizat că soluțiile adoptate pentru restructurarea căii ferate sunt de-a dreptul hilare. În toată știința economică, în jenă financiară, societățile, companiile nu se divid, ci se adună. Să nu fi aflat conducerea MTCT experiența tristă pe spatele lor, parcursă de societăți ca Dacia și Electroputere?

De la ultima restructurare masivă din anul 1998 au trecut 5 ani. A trebuit să vină în 2003 FMI-ul, să ne spună că CFR-ul nu-i rentabil și să ne impună această reducere drastică de personal? Oare datoriile CFR-ului s-au adunat, dintr-o dată, și la finele fiecărui an financiar nu s-au văzut aceste datorii? Ce au făcut specialiștii economici? Au atenționat managerii și specialiștii tehnici că treburile merg rău, că nu iau decizii corecte și să ia măsuri de redresare?

Nu cred că s-a făcut nimic din cele arătate mai sus, altfel nu s-ar fi ajuns la această situație.

Și, ca să vă demonstrez că este așa, am să vă citez un articol apărut în ziarul "Adevărul" din 26 august, unde domnul Johannes Ludwig, director executiv al Comunității Căilor Ferate Europene, cu prilejul primirii în rândurile CER a CFR-ului, cu statutul de membru cu drepturi depline, aduce critici CFR-ului, că "deși i se oferă finanțare, acesta nu prezintă proiecte mai multe și mai bune de infrastructură". De asemenea, domnia sa solicită CFR-ului să nu facă greșelile pe care le-au făcut vesticii, de a investi numai în auto, și să se pregătească, pentru că în 2008 va avea loc liberalizarea totală în transportul feroviar de marfă: "Calea ferată română este suficient de mare să ia inițiativa și să poată juca un rol activ pentru a crea alianțe pe piața europeană. Să ne implicăm mai mult în parteneriate cu operatorii europeni de transport de marfă".

Oare domnul ministru Miron Mitrea a fost informat asupra acestor afirmații de către cei care au participat la întâlnirea respectivă?

Iată, deci, ce așteaptă de la noi Comunitatea Europeană, în rândurile căreia facem eforturi să accedem în 2007. Regretabil este că aceste lucruri ni le spun alții și nu sunt rezultatul analizelor noastre. În prezent, noi facem disponibilizări și acolo unde trebuie și, cert, și unde nu trebuie, numai să fim în litera acordului semnat cu FMI.

În același timp, trebuie să se țină seama și că desele măsuri de restructurare perturbă grav activitatea, stresează personalul, bulversează reguli și relații abia stabilite, creează astfel premisele producerii unor evenimente feroviare, poate chiar accidente deosebit de grave. Fără investiții, fără lucrări de întreținere efectuate la timp (numai ce se lucrează în prezent pe Coridorul IV nu este suficient), fără retehnologizări, fără reparații și revizii temeinice la materialul rulant, la perioadele stabilite, dar cu reduceri de personal, bolovanul degradărilor la calea ferată afectează zilnic siguranța circulației, iar călătorii, atâția câți au mai rămas, nu știu pe ce și cu ce merg.

Guvernul trebuie să-și pună întrebările:

Ce va face cu personalul disponibilizat? Acest personal are o specializare specifică în profesii care se regăsesc numai la calea ferată și, din acest motiv, își va găsi foarte greu noi locuri de muncă în alte sectoare. De fapt, soarta celor disponibilizați va cădea tot în sarcina Guvernului, împovărând și mai mult bugetul de stat, și așa, aflat în suferință.

Mai rămâne calea ferată cu suficienți specialiști cu experiența necesară preluării sarcinilor ce ne vor reveni, pentru a fi pregătiți să îndeplinim toate cerințele Comunității Europene? Cred că nu.

De ce statul sau comunitățile locale nu suportă cheltuielile infrastructurii feroviare, așa cum suportă cheltuielile cu infrastructura rutieră?

De ce se tolerează o organizare a căii ferate totalmente ineficientă, cu o administrație stufoasă la București, la centru, de cel puțin 5 ori mai mare decât cea existentă în 1990, în detrimentul personalului direct productiv din teritoriu, care a fost redus și i se vor aplica noi reduceri?

De ce nu se renunță la divizarea căii ferate, procedându-se la unificarea ei, spre a-i asigura coerență și eficiență, așa cum se petrec lucrurile în celelalte administrații feroviare din țările europene dezvoltate?

Ne aflăm într-o situație de calamitate naturală - seceta și, ca să avem energie electrică, am redescoperit că avem nevoie de cărbune, dar nu mai avem mineri, întrucât au fot disponibilizați în perioada anterioară. Nu se va întâmpla oare tot așa și cu calea ferată?

Domnilor guvernanți, opriți demolarea căii ferate înainte de a fi prea târziu!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - intervenție intitulată Dreptul de proprietate în practica românească;

Domnul deputat Ștefan Baban. Și ultimul vorbitor, domnul Ráduly Róbert.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea se intitulează "Dreptul de proprietate în practica românească".

În România, dreptul de proprietate este garantat prin Constituția țării. Chiar dacă nu se individualizează în proprietatea statului și cea privată, totuși rămâne un drept garantat prin legea supremă a țării.

Și, totuși, practica ne arată că nu întotdeauna acest drept este respectat. Deși în textul legii nu se face o demarcație a tipului de proprietate, după cum am mai spus, practica demonstrează, pentru a nu știu câta oară, că legea nu este atotcuprinzătoare. Într-un fel sunt aplicate și respectate prevederile legale în vigoare în cazul firmelor din portofoliul statului și în alt fel sunt aplicate și respectate aceste prevederi în cazul firmelor private.

Dacă pentru cele din portofoliul statului există clemență și înțelegere, ca să nu mai spunem de păsuiri, eșalonări și reeșalonări, cele din portofoliul privat sunt adevărate surse de stoarcere a banilor, prin impuneri de noi taxe și impozite.

Așa le trebuie dacă și-au dorit să se afirme ca I.M.M.-uri sau ca unități independente de puterea statului, gândesc guvernanții. Nu se ia în calcul faptul că marea majoritate a acestor firme prosperă pentru că există interesul proprietarului de a investi, de a produce și de a comercializa, pentru ca eforturile lui materiale și financiare să fie acoperite și recompensate.

În acest timp, firmele statului stau nepăsătoare, produc pierderi și fenomene sociale negative, ajungând într-o scurtă perioadă de timp - și aceasta cu bună știință - falimentare, pentru a putea fi cumpărate pe te miri ce!

În schimb, când vine vorba de facilități fiscale, firmele statului au prioritate, pentru că trebuie asigurată liniștea salariaților și a localității unde sunt amplasate, chiar dacă cei investiți cu puteri manageriale și cu salarii substanțiale, plătite din banii contribuabililor, nu fac altceva decât să achiziționeze din bruma de fonduri pe care o mai au disponibilă, telefoane mobile de ultimă modă, mașini de serviciu cât mai elegante, uitând că ocupă o funcție plătită cu destule eforturi și că trebuie să aibă și rezultate viabile și vizibile, nu numai cheltuieli enorme.

Firmele private trebuie să facă totul ca să-și achite datoriile. dacă nu, fie sunt supuse unor executări silite rapide și superficiale, fie sunt nevoite să se adapteze societății actuale, și anume să se înroleze în ceata celor care sponsorizează partidul aflat la guvernare.

Aceeași abordare științifică a dreptului de proprietate o întâlnim și în agricultură. Ce este încă sub aripa statului nu poate fi supus Legii nr. 18/1991, completată și modificată, dar dacă cineva revendică o bucată de pământ dintr-o asociație privată este musai să o primească, altfel asociația nu respectă legea și este pasibilă de consecințe drastice, începând de la încălcarea legii și terminând cu atacarea unui drept al unui cetățean al acestei țări.

Și poate că nu aș fi adus în discuție dreptul de proprietate în România anului 2003, dacă nu aș fi avut parte de o surpriză total neplăcută în această vacanță parlamentară. Mai exact spus, pe furiș și din rațiuni doar de ei știute, guvernanții au emis o ordonanță de urgență prin care îi făceau pe chiriași egalii proprietarilor: ce trebuie să plătească la stat un posesor al unui apartament, casă de locuit și de vacanță, spațiu comercial, trebuie să plătească și un chiriaș, pentru că legea poate fi interpretată în funcție de interese, când foamea de bani pentru interesul statului, și nu numai, devine acută.

Nu contează că unul are cu ce se lăuda, iar celălalt își dorește să aibă ceea ce plătește. Nu contează că ordonanța este ambiguă, acordă un timp limitat și scurt pentru a intra în legalitate și nu este cunoscută nici de cei care trebuie să o aplice. Contează ca ea să aducă bani, cât mai mulți bani.

Și, totuși, la presiunea mass-media, Guvernul a ajuns la concluzia că este un nonsens să aplici taxe la bunurile pe care nu le deții, în calitate de chiriaș. Acest nonsens a fost valabil doar pentru persoanele fizice, persoanele juridice rămânând în continuare tributare aberației.

Și atunci, stimați colegi, de ce mai modificăm Constituția, articolul referitor la dreptul de proprietate? Mai bine îl lăsăm neclar, ca să ne putem folosi de el ori de câte ori vrem și, mai ales, cum vrem noi. Nu-i de mirare că investitorii străini, cei adevărați, sunt reticenți la propunerile de afaceri oferite de România. Au devenit investitorii autohtoni, în ultimul timp, reticenți la propunerile Guvernului, așa că, să nu ne mai mirăm de alții. Ne rămâne să ne mai mirăm doar la câte drepturi avem și la câte sunt respectate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Raduly Robert Kalman - comentariu pe marginea Ordonanței Guvernului nr. 18/2003 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2003;

Și îi dau cuvântul domnului Raduly Robert. Domnul Eugen Pleșa va depune la secretariat.

   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi ca, înainte de toate, să vă urez o sesiune parlamentară eficientă și cu satisfacții, mai eficientă și mai plină de satisfacții decât au fost cele anterioare!

Suntem după o vară fierbinte, suntem după o odihnă mai mult sau mai puțin binemeritată, dar, din nefericire, unele dintre temele majore pe care le-am dezbătut în Parlamentul României, în Camera Deputaților, în sesiunea parlamentară anterioară, încă sunt, și ele, departe de a fi încheiate, sunt încă fierbinți și trebuie să fie dezbătute.

Într-o intervenție din sesiunea parlamentară trecută, m-am referit la Ordonanței Guvernului nr. 18/2003, cea care este de acum de notorietate, privind acele taxe de radio și televiziune antieconomice și imorale care au fost instituite la vremea respectivă de actualul Guvern.

Spuneam atunci că în ceea ce mă privește, dacă venea cineva cu o asemenea soluție la Academia de Studii Economice din București, la examenul de finanțe, cu siguranță, domnul Florin Georgescu sau colegii lui l-ar fi trimis să mai studieze până la sesiunea următoare. Iată că, din fericire, s-a întâmplat același lucru, am avut dreptate, Curtea Constituțională a examinat această soluție a Guvernului Năstase și a trimis ca să mai studieze Guvernul, să găsească o altă soluție.

Unde este, însă, diabolismul întâmplării? Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 300/2003, două lucruri: că Ordonanța nr. 18/2003 a fost emisă cu încălcarea interdicției constituționale referitoare la domeniile rezervate legilor organice, pe de o parte, iar, pe de altă parte, că această edictare a ordonanței s-a făcut cu nerespectarea condiției prevăzute în art. 114 alin. 1 din Constituție referitoare la abilitarea Guvernului printr-o lege specială cu indicarea domeniilor ce pot fi reglementate, deci, Guvernul a încălcat Constituția, fără doar și poate, astăzi, la reexaminare (deci, în august), Guvernul Năstase, pe 26 august, susține cum că Ordonanța nr. 18 ar fi fost în vigoare până la această dată, punând în art. 2 al Ordonanței de urgență nr. 71/2003 că s-ar abroga Ordonanța nr. 18/2003.

Care este însă problema? Că o serie de cetățeni onorabili, persoane fizice, dar și o serie de firme, au plătit cu bunăcredință, pe baza unei ordonanțe neconstituționale (deci, fără un fundament legal), timp de mai multe luni, zeci, sute de miliarde de lei care nu erau datorați.

Întrebarea este, așadar, cine restituie acestor cetățeni banii care au fost confiscați ilegal de statul român? Pentru că există totuși un principiu de drept fundamental, și anume că plata nedatorată este supusă "..

Eu cred că noi trebuie să ne oprim foarte serios când vom dezbate Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 71/2003 asupra acestui subiect și să găsim o soluție în a restitui, în mod firesc, cetățenilor ceea ce au plătit fără bază legală. Într-un stat de drept, moral și legal ar fi ca Guvernul care a emis neconstituțional Ordonanța nr. 18/2003, solidar, să restituie cetățenilor banii care le-au fost luați. Nu cred că se va întâmpla acest lucru, dar, totuși, cred că de la bugetul de stat trebuie să restituim persoanelor fizice și juridice, care au plătit taxa tv și radio în această perioadă, pentru că așa este firesc și normal.

În încheiere, trebuie să vă spun că soluția care a fost dată pe 26 august de actualul Guvern mă nemulțumește în continuare. Guvernul și-a revizuit atitudinea în ceea ce privește taxa plătită de persoanele fizice și s-a oprit, așa cum era normal, doar la cei care aveau aparate radio și televizoare, însă, la societățile comerciale, la persoanele juridice a optat în continuare pentru o formulare globală, așa cum era și înainte de '89, în care toți eram, nu-i așa, "proprietari, producători și beneficiari". Eu cred că, deopotrivă, când dezbatem ordonanța în Parlament, ar trebui ca și societăților comerciale, persoanelor juridice să le aplicăm același regim, care, în sfârșit, a fost aplicat persoanelor fizice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință:)

 
  Gheorghe Eugen Nicolăescu - denunțarea practicii Guvernului de a scuti unii agenți economici de la plata obligațiilor către bugetul de stat;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Prin Ordonanța Guvernului nr.87/30.08.2003, art.33, unii agenți economici aflați sub autoritatea sau coordonarea Ministerului Economiei și Comerțului și Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului se scutesc de la plata obligațiilor, în limita unui plafon maxim aprobat, către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru exercițiul bugetar al anului 2003, inclusiv accesoriile aferente acestora, cu excepția obligațiilor datorate din reținerile la sursă.

Este deosebit de gravă această practică a Executivului de a aproba unele facilități care nu se știe în ce constau, în ce cuantum și căror agenți economici se vor aplica.

În afara clientelei politice, a demersului pur electoral, nu poate exista nici o altă explicație, chiar dacă se dă o formă de legalitate prin implicarea Consiliului Concurenței.

Guvernul a ales calea ordonanței, sfidând Parlamentul, acordându-și dreptul de a stabili prin hotărâre de Guvern nivelul plafonului, selecția agenților economici, ceea ce nu poate fi acceptat, fiind o atitudine de lipsă de transparență, aroganță și incorectitudine față de ceilalți contribuabili. Și totul prin strecurarea unui articol într-un act normativ referitor la rectificarea bugetului, care se constată că este deficitar la asigurări sociale și la asigurări de sănătate.

Culmea ironiei, a cinismului o reprezintă faptul că nu sunt bani pentru pensii, pentru medicamente, pentru spitalizarea celor bolnavi, însă se scutesc o serie de agenți economici.

Ne întrebăm: câți, cine sunt, pentru ce motive, care ar fi sumele la care statul ar renunța din cauza incoerenței politicii guvernamentale?

Este de netolerat modul în care banii celor buni platnici trebuie să susțină plățile statului român, iar cei privilegiați sunt scutiți de Guvern, creând goluri și distorsiuni în sistemul financiar românesc.

PNL cere Guvernului să prezinte public de ce a luat o asemenea măsură și care sunt influențele financiare și mai ales impactul lor asupra vieților oamenilor.

  Nicolae Enescu - declarație cu titlul Lunga toamnă fierbinte;

Domnul Nicolae Enescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declarația mea politică de astăzi poartă numele "Lunga toamnă fierbinte", pentru a parafraza un film de mare vogă din anii '70.

Toamna aceasta bântuită de seceta care nu mai părăsește meleagurile țării noastre devine sufocantă, sub semnul exploziei în lanț a prețurilor la produse alimentare, ca urmare a scumpirilor la energie electrică, gaze și căldură.

Domnilor guvernanți, nu regăsim onorarea promisiunilor din campania electorală, oricât de subtilă ar fi ea, oricât de sofisticat ar fi ea meșteșugită în laboratoarele guvernamentale.

Ni se spune întotdeauna că "așa ne recomandă Uniunea Europeană". Cetățenii României nu au votat recomandările Uniunii Europene, ci programul de guvernare al PSD-ului.

Și PSD-ul ne face drept cadou, cu ocazia începerii toamnei și a anului bisericesc, majorarea tarifelor la curentul electric, căldură și gaze naturale cu 14 până la 25%, ceea ce va determina în perioada următoare o creștere semnificativă a prețurilor la principalele produse alimentare: pâinea se va scumpi cu până la 500 de lei (în cazul în care o pâine de 300 de grame nu va fi cât o chiflă), carnea va cunoaște o creștere ceva mai târziu, precum și unele servicii - tarifele telefonice vor înregistra o majorare cu 20%, pentru că, să fim sinceri, Romtelecom-ul nu a pierdut nici o ocazie să împovăreze veniturile și așa din ce în ce mai palide ale contribuabilului.

Nu sunt adeptul creării stărilor de panică, dar ceea ce face Guvernul României este o nouă dovadă a indiferenței și aroganței cu care este tratat electoratul despre care, din surse neoficiale, se spune că poate suporta orice de dragul democrației și al Uniunii Europene.

Nu, domnilor guvernanți, nu acesta este adevărul. Poporul român este înțelept, dar feriți-vă de înțelepciunea lui care, în mod indubitabil, vă va sancționa în 2004.

Timpul lucrează în defavoarea voastră, și mare vă va fi mirarea când veți constata că PRM-ul va obține în 2004 peste 35% din voturile exprimate.

Politica partidului nostru, bazată pe logică și suportabilitatea oamenilor, va demonstra încă odată, dacă mai era nevoie, că înțelepciunea și bunul simț sunt comandamentele principale ale unei determinări doctrinare.

Domnilor guvernanți, este încă un semnal de alarmă care, din păcate, va avea aceeași soartă: nu va fi auzit pentru că, în festivismul zgomotos cu care vă înconjurați, nu aveți timp și nici bunăvoință să ascultați glasul reprezentanților Opoziției cu adevărat democratice, care este preocupată de suferințele oamenilor, și nu de încheierea de alianțe sau de interese de grup meschine și de-a dreptul inutile.

Vă mulțumesc.

  Ștefan Pășcuț - despre cauzele care au dus la criza energetică creată de seceta continuă;

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Secetă mare, secetă prelungită. Agricultura parcă s-a obișnuit cu seceta de parcă ar fi ceva normal. Problemele create de secetă sunt însă resimțite și de sistemul energetic național. Toate problemele legate de secetă sunt amplificate de neglijența guvernărilor anterioare, dar și de cea actuală. Am folosit termenul neglijență ca să uit alte expresii mult mai dure.

Reducerea drastică a extracției de cărbune și implicit producția de energie electrică în termocentrale coroborată cu folosirea nesăbuită a apelor din acumulările marilor hidrocentrale au dus la această posibilă criză energetică creată de seceta continuă.

Mai rău, nu s-au luat la timp măsuri de dragare a aluviunilor în zona de alimentare cu apă a Centralei atomoelectrice de la Cernavodă, neglijență care a dus la oprirea unui reactor.

Toate acestea au dus la necesitatea producerii de energie electrică în cantități mari în termocentrale. Profitând de acest moment de criză, liderul de sindicat al LSMVJ și deputat în Parlamentul României, Vasile Savu, s-a angajat ferm, cu înalt simț patriotic și deosebit elen revoluționar, să dea țării cât mai mult cărbune. A semnat un protocol prin care este de acord ca sindicaliștii pe care îi păstorește să lucreze și sâmbăta pentru creșterea producției de cărbune.

Totuși, nu înțeleg un lucru. Domnul lider de sindicat ori nu știe ori nu vrea să știe că organizațiile sindicale de la unitățile miniere din Valea Jiului au fost de acord să lucreze zilele de sâmbătă încă de la începutul anului.

Vom spune: foarte bine, lucrăm mai mult, producem mai mult, câștigăm mai mult. Din nefericire, lucrurile nu stau chiar așa deoarece lucrăm mai mult, producem mai mult și câștigăm mai puțin. De ce? Pentru că, în timp ce prețurile cresc mereu la toate produsele, la energie electrică, la gaze, la lemn și așa mai departe, prețul tonei de cărbune stagnează sau crește foarte puțin, astfel încât pierderile CNH-ului sunt în continuă creștere.

Astfel, fondul de salarii este același, iar, atunci când se lucrează mai mult, salariul, acel faimos K, scade.

Cu alte cuvinte, tot sărmanii mineri rămân păgubași!

  Iosif Armaș - evocarea împlinirii a 75 de ani de la aderarea României la Pactul Briand - Kellog;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez din nou dumneavoastră la acest început de sesiune parlamentară.

Aș dori să mă refer, în câteva cuvinte, la un eveniment al istoriei universale, mai puțin cunoscut, dar, în opinia mea, extrem de important. Dacă ar fi avut susținerea necesară, acesta ar fi generat schimbări profunde pe scena politică internațională. Despre ce este vorba?

Primul război mondial a produs numeroase mutații în relațiile internaționale. Fondarea Societății Națiunilor și instituirea principiului securității colective, ca element de bază în relațiile internaționale, a generat un nou mediu internațional.

Dezarmarea generală, eliminarea conflictelor pe cale pașnică și scoaterea războiului în afara legii au devenit teme principale ale dezbaterilor în mediile diplomatice și academice.

Cu prilejul aniversării a zece ani de la intrarea Statelor Unite în primul război mondial, Aristide Briand, ministrul francez al afacerilor externe din vremea respectivă și unul dintre cei mai puternici susținători ai securității colective, i-a trimis omologului său, secretarului de stat al S.U.A, Frank Kellog, un mesaj de felicitare, prin care îi solicita un mai mare angajament american în diplomația europeană.

În răspunsul rău, Franz Kellog i-a propus colegului francez parafarea unui document care să stipuleze renunțarea părților semnatare la război. Astfel, după un schimb de opinii, cei doi miniștri de externe au semnat, la Paris, la 27 august 1928, Tratatul multilateral pentru renunțarea la război, ca instrument de politică națională, cunoscut și sub titulatura de Pactul Briand-Kellog. La acest tratat, care a intrat în vigoare la 25 iulie 1929, au aderat 63 de state.

România, unul dintre susținătorii fideli ai principiilor securității colective și al eliminării războiului ca mijloc al relațiilor dintre state, a aderat la Pact la 4 septembrie 1928. Peste două zile se vor împlini 75 de ani de la evenimentul menționat și din această cauză v-am solicitat atenția, astăzi, în Parlamentul României.

Pactul Briand-Kellog prevedea într-adevăr eliminarea războiului ca mijloc de rezolvare a unui diferend apărut între state, dar, din păcate, nu prevedea nici un mecanism de sancționare a celui care recurgea la această metodă. Din acest motiv, tratatul nu a avut o influență majoră în derularea relațiilor diplomatice din anii următori. Ce a urmat, se știe. Peste aproximativ zece ani, omenirea intra în zodia nefastă a celui de-al doilea război mondial.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Cristian Sandache - comentariu pe marginea unei preconizate alianțe politice PNL - PD;

Domnul Cristian Sandache:

Deși modelul politic al defunctei CDR este respins în mod oficial de către actuala opoziție democratică din România - alianța preconizată între Partidul Național Liberal și Partidul Democrat păstrează ceva din spiritul conglomeratului politic CDR. Neoliberalismul și social - democrația á la Băsescu par destul de greu a coabita reciproc, iar unele discuții de ordin tehnic seamănă pe alocuri cu disputele anilor 1997 - 2000.

Partidul Democrat visează la o cotă de cel puțin 25% din voturile electoratului românesc, dar ambiția sa este utopică. La rândul rău, Partidul Național Liberal, deși impulsionat de domnul Stolojan, rămâne încă modest organizat, cu deosebire în zonele rurale. Imaginea rezultată pare mai curând o construcție eterogenă, de laborator. Ideea unei forțe politice democratice în stare a deveni un partener de dialog al PSD-ului este una benefică, cu atât mai mult cu cât izolarea extremismului peremist reprezintă o necesitate națională.

E greu de presupus însă că PNL și PD vor reuși să ofere un model viabil în condițiile în care nu pot fi uitate modestele lor performanțe guvernamentale trecute. Nu în ultimul rând sistemul alianțelor de partide pare optim mai mult în plan teoretic decât sub aspect practic. Modelul bulgar - invocat de către unii analiști avea în fostul suveran Simeon al II-lea, un coordonator charismatic și practic lipsit de orice concurent pe acest plan.

E dificil însă a crede că imprevizibilitatea lui Traian Băsescu va fi un avantaj pentru alianța PNL - PD, chiar și în condițiile prgamatismului echilibrat al lui Theodor Stolojan.

  Dan Brudașcu - expunerea unor puncte de vedere în urma contactelor cu români din Canada.

Domnul Dan Brudașcu:

În perioada 5-20 august a.c., m-am aflat în Canada, inițial pentru a participa la un simpozion internațional, iar ulterior pentru a întâlni reprezentanți ai diasporei românești și a participa la evenimentele organizate de aceasta. Astfel, am întâlnit și discutat cu reprezentanți ai comunităților românești din orașele Toronto, Hamilton, Kitchener, Ostawa, Montreal și altele. De asemenea, duminică, 17 august a.c., am fost prezent la "Câmpul românesc" situat în apropierea orașului Hamilton și am luat parte la manifestările cultural-artistice organizate cu prilejul praznicului Sfintei Marii. Pe perioada șederii în Canada am întâlnit foarte multe persoane tinere, majoritatea cu pregătire superioară, emigrate în anii 2000, 2001, 2002 și 2003. Ei și-au motivat gestul prin lipsa oricărei perspective de a-și găsi, în țară, un lor de muncă potrivit specializării lor. Cei mai mulți, deși ingineri, medici, arhitecți, economiști, informaticieni, profesori etc. lucrează pe posturi mult inferioare studiilor lor universitare întrucât autoritățile canadiene nu recunosc diplomele emise de institutele românești de învățământ superior. Astfel, am întâlnit economiști care lucrează ca și chelneri sau administratori de bloc, arhitecți pe post de desenatori, medici care ocupă doar posturi de infirmieri sau asistenți medicali, profesori efectuând munci grele, slab plătite, în special în construcții sau informaticieni bucuroși de a-și găsi slujbe ca simpli operatori sau funcționari.

Din discuțiile purtate, interlocutorii mei se consideră cu toții obligați la un asemenea gest de politica promovată de guvernele, șefii de stat și parlamentele post-decembriste. Ei afirmă, iar situația lor personală este un indiciu concret în acest sens, că autoritățile românești au dus și duc cea mai distructivă politică de îndepărtare a tineretului cu studii superioare și obligare a lui la emigrare. Numeroși interlocutori aduc acuzații și mai grave nominalizând cazuri de înalți demnitari corupți sau precizând că, pentru guvernele post-decembriste, problema locurilor de muncă pentru tineret s-a rezumat la declarațiile bombastice și fotografii necesare salvării imaginii puterii. După 1990, sute de mii de persoane cu studii superioare au fost nevoite să ia calea exilului pentru a evita să vină muritori de foame în propria lor țară.

Discuțiile cu reprezentanții comunității românești din Canada au evidențiat și alte aspecte la fel de grave, care subliniază totala lipsă de preocupare și respect pentru situația celor plecați.

Puterea i-a abandonat în totalitate. Doar politicieni ratați ca Victor Ciorbea sau Emil Constantinescu își mai aduc aminte de ei atunci când fac vizite în Canada sau Statele Unite ale Americii pentru a aduna fonduri necesare susținerii activității muribundelor lor formațiuni politice.

Sunt și cazuri de români aflați actualmente în Canada, care sunt total dezamăgiți și nemulțumiți de corupția și venalitatea reprezentanților instituțiilor statului român care tergiversează soluționarea, în spiritul legii, a unor probleme privind obținerea unor drepturi pentru ei sau pentru familiile rămase în țară.

Am avut surpriza să constat că singura preocupare pe care o are actuala putere este de îndoctrinare sistematică a comunități românești prin intermediul emisiunilor transmise de televiziunea România-Internațional. Fără jenă, pe bani publici, PSD și premierul Adrian Năstase își fac, prin intermediul obedientei televiziuni naționale, publicitate și reclamă pentru politica dubioasă pe care o duc. La peste 7000 Km am putut constata și că, în ciuda embargoului mediatic susținut și comandat de putere, românii din Canada erau la curent cu activitatea Partidului România Mare. Mai mult, la Montreal există un grup important de români doritori să înființeze o filială a Partidului România Mare în Canada. Aceștia mi-au cerut să transmit rugămintea lor ca președintele PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, să facă o vizită în Canada și în alte comunități românești întrucît, în opinia lor, singura forță politică aptă să scoată țara din criza în care a fost aruncată rămâne Partidul România Mare.

Pe timpul periplului canadian n-am întâlnit nici un interlocutor care să fi avut măcar un singur cuvânt de apreciere la adresa PSD, a premierului Adrian Năstase sau a președintelui Ion Iliescu. Dimpotrivă, în mod frecvent, explicabil după părerea mea, emigranții români din Canada sunt de părere că, atâta vreme cât poporul român va mai tolera PSD în fruntea sa, el se condamnă la un viitor al subdezvoltării, al instabilității social-economice și politice, al respingerii de către democrațiile occidentale.

Aduc la cunoștința opiniei publice aceste puncte de vedere pertinente și obiective întrucât propaganda oficială, iresponsabilă și mincinoasă, încearcă, deseori, să ne convingă că sutele de mii de români alungați din țară de sărăcia patronată de regimul Iliescu-Năstase, contrar oricărei logici, le-ar fi, totuși, recunoscători acestora pentru că au fost forțați să-și caute norocul departe de țara moșilor și strămoșilor lor.

   

Cu aceasta, timpul afectat declarațiilor politice s-a încheiat. Vă urez o zi bună!

(Lucrările sunt conduse în continuare de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ladislau Borbely și Constantin Niță, secretari.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinși colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința de astăzi a plenului Camerei Deputaților, cu anunțul privind prezența înregistrată, respectiv 271 de deputați din cei 344 existenți, 73 sunt absenți, 14 participă la alte acțiuni parlamentare.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Propunerea legislativă de revizuire a Constituției.  

Înainte de a intra în programul propriu-zis, v-aș ruga să-mi permiteți să supun adoptării dumneavoastră Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru revizuirea Constituției. V-aș propune ca, din acest ceastă comise de 7 deputați, să facă parte 3 deputați de la Partidul Social Democrat și câte 1 de la Partidul Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România și Minorități. Colegii noștri de la Partidul România Mare nu au participat nici la lucrările de elaborare și nici la votarea acestei legi.

Cine este pentru această componență numerică? Mulțumesc.

În ce privește componența nominală, din partea Partidului Social Democrat îl rog pe domnul Alexandru Sassu să facă propuneri.

   

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc.

Propunerile sunt: domnul președinte Valer Dorneanu, domnul profesor Neagu și domnul Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Partidului Național Liberal? Domnule lider al grupului, domnul Dobre?

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Din partea Partidului Național Liberal, îl propunem pe domnul deputat Valeriu Stoica.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Partidului Democrat? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Nan:

Din partea Partidului Democrat, îl propunem pe domnul deputat Emil Boc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea UDMR-ului?

 
   

Domnul Borbely Ladislau:

Din partea UDMR-ului, îl propunem pe domnul deputat Varga Attila.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului minorităților naționale? Dacă nu socotiți o imixtiune injustă și neregulamentară, v-aș sugera să-l propuneți pe domnul Pambuccian, care a fost și membru în Comisia constituțională. De acord?

Da. Mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră componența Comisiei de mediere, așa cum ați ascultat-o, cu propunerile liderilor grupurilor parlamentare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu mă adresez dumneavoastră, care deja v-ați exprimat votul, ci aș vrea să se consemneze totuși și să rămână faptul că reprezentanții Partidului România Mare protestează împotriva acestei maniere de diktat (cu k) nedemocratic, prin care se încearcă să se realizeze procedurile de adoptare a unei Constituții ce seamănă din ce în ce mai mult cu un diktat!

Considerăm că nici un regulament și nici o cutumă a Camerei Deputaților, nici un precedent democratic nu vă permite să excludeți un partid parlamentar din algoritmul alcătuirii comisiilor, independent de poziția pe care a avut-o.

Lipsa de respect față de Partidul România Mare, caracterul, din nou, repet, dictatorial al acestei atitudini, eufemistic numită "nedemocratică", demonstrează, nu ce spuneam până acum, numai aroganță și dorință de impunere a punctului de vedere, înseamnă sfidarea categorică a unei părți din electorat și ne așteptăm, în aceste condiții, ca, sub președinția dumneavoastră, domnule președinte Valer Dorneanu, Grupului parlamentar al Partidului România Mare să fie invitat afară din sala Parlamentului!

Este absolut regretabil ceea ce se întâmplă, în condițiile în care orice fel de dezbatere și orice fel de luare de poziție pe care am avut-o, în cadrele evidente ale democrației și cutumei parlamentare, este folosită pentru excluderea vocii a cel puțin o treime din electoratul României de la participarea la lucrările Parlamentului.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Marii Adunări Naționale! (Aplauze ale deputaților din Grupul parlamentar al PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vreau să comentez acest comentariu...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nici nu puteți!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vreau, însă, să las fără răspuns o inexactitate: nu v-am exclus noi, nu vă excludem, dimpotrivă, am avut toată disponibilitatea și deschiderea față de dumneavoastră, v-am analizat toate amendamentele, chiar și în ultima ședință, nu văd însă cum v-am fi invitat în medierea unei legi la a cărei dezbatere nu ați participat sau ați părăsit dezbaterile, mai bine zis. Deci, cum să participați la medierea unei legi pe care nu ați dorit-o?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nu are nici o legătură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vreau să vă spun, în continuare, că am tot respectul față de orice partid parlamentar și vă așteptăm să participați la dezbaterea oricărei legi, în condiții regulamentare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

De la care nu ne excludeți!

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Domnul Valer Dorneanu:

Vă prezint, în continuare, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond, Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen pentru raport: 5 septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003 - 2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha producătorilor agricoli pentru suprafețe de teren arabil de până la 5 hectare, inclusiv, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 septembrie 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2002 (2002/000-586.01 - 2002/000-586.06), semnat la București, la 11 decembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul Phare 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Ungaria, semnat la București la 11 decembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul Phare 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria, semnat la București la 11 decembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. București, precum și pentru modificarea și completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societățile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru sănătate si familie, Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 octombrie 2003.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2003 pentru modificarea alin.(2) al art.9 din Legea nr.203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2003.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/2003 pentru completarea art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2003.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora raport comun, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 octombrie 2003

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.69/2003 pentru completarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.608/2001 privind evaluarea conformității produselor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 octombrie 2003.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2003.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2003.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora raport comun, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2003.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.78/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantității de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat în anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.80/2003 privind concediul de odihnă și alte concedii ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene precum și ale primarilor și viceprimarilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 septembrie 2003.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum și condițiilor de aprobare a posturilor de inspecție la frontieră responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii și produselor provenind din țările terțe, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 septembrie 2003.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 octombrie 2003.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/2003 privind înființarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru sănătate si familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2003.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, comisiile comune ale Senatului și Camerei Deputaților pentru politică economică, reformă și privatizare, pentru industrii și servicii, pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru muncă și protecție socială, pentru sănătate si familie, pentru învățământ, știință, tineret si sport, pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru politică externă, comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe și Comisiile juridice, de disciplină și imunități.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.88/2003 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisiile pentru muncă și protecție socială și juridică, de disciplină și imunități.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate și a stației de epurare în municipiul Satu-Mare, Regiunea de Nord-vest, România, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002, și la București la 31 martie 2003.  

Trecem, în continuare, la actele normative înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura: "Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate și a stației de epurare în municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-vest, România", semnat la Bruxelles, la 13 decembrie 2002, și la București, la 31 martie 2003. adoptat de Senat în ședința din 23.06.2003.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul ministru Andrei Popescu.

   

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Măsura constă în realizarea unor investiții în domeniul tratării apei potabile, a colectării și tratării apelor uzate pentru orașul Satu Mare, oraș cu o populație de aproximativ 120 de mii de locuitori.

Întrucât următoarele 5 puncte pe ordinea de zi a Camerei Deputaților privesc asemenea probleme, îngăduiți-mi, doar la acest punct, să prezint componentele unui asemenea proiect: asistența pentru implementarea proiectului, supervizarea în timpul implementării, reabilitarea magistralelor de apă brută, reabilitarea stației de tratare a apei potabile, reabilitarea stației de epurare a apelor uzate, reabilitarea conductelor de canalizare și a stațiilor de pompare.

Data începerii proiectului: 13 decembrie 2002, momentul în care s-a semnat la Bruxelles acest memorandum.

Data finalizării: 31 decembrie 2008.

Costul total, în cazul municipiului Satu Mare, este de 37.355.000 de euro, din care: finanțare ISPA 26.522.050 euro, cofinanțare asigurată de la bugetul local de 7.097.450 euro.

Beneficiarul final: Regia autonomă comunală Satu Mare.

Vă rugăm să acordați votul dumneavoastră în forma aprobată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru buget, domnul Grigoraș.

 
   

Domnul Nicolae Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a dezbătut Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate și a stației de epurare în municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-vest, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002, și la București la 31 martie 2003, și a întocmit raport favorabil. S-a avut în vedere și avizele favorabile de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități, respectiv, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Propunem dezbaterea și adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă, dintre dumneavoastră, dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1, care cuprinde dispoziția de ratificare a memorandumului pe care îl aveți în anexă, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 2? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

Având în vedere că nu este o lege organică și avem prezența, supun votului dumneavoastră acest proiect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la asistența sub formă de grant din Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în orașele Baia-Mare, Botoșani, Drobeta Turnu-Severin, Galați, Deva și Hunedoara în România, semnat la Bruxelles la 17 septembrie 2002, și la București la 11 martie 2003.  

În continuare, urmează Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la asistența sub formă de grant din Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura: "Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în orașele Baia-Mare, Botoșani, Drobeta Turnu-Severin, Galați, Deva și Hunedoara în România", semnat la Bruxelles la 17 septembrie 2002, și la București la 11 martie 2003 (412/2003) - Adoptat de Senat în ședința din 23.06.2003.

Îl rog pe domnul ministru Andrei Popescu să prezinte acest proiect.

   

Domnul Andrei Popescu:

După cum spuneați și dumneavoastră, domnule președinte, este vorba de pregătirea proiectelor ISPA pentru cele 5 orașe; e vorba de asistență tehnică pentru pregătirea acestor proiecte, asistență care privește studiul de fezabilitate, analiza economică și financiară, evaluarea impactului asupra mediului, planul general de gospodărire, precum și pregătirea documentelor de licitație, urmând ca memorandumul ca atare să fie aprobat de comisie pentru anul 2004.

Data începerii proiectului: 17 septembrie 2002.

Data finalizării: 31 decembrie 2004.

Cost total al proiectului: 3.500.000 de euro, din care finanțare ISPA 2.625.000 euro, cofinanțare asigurată de la bugetul local de 875.000 euro.

Beneficiari sunt: Consiliile locale Baia Mare, Botoșani, Mehedinți, Galați și Hunedoara.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Grigoraș, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la asistența sub formă de grant din Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru Măsura: "Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în orașele Baia-Mare, Botoșani, Drobeta Turnu-Severin, Galați, Deva și Hunedoara în România", a întocmit raport favorabil și propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Senat.

Comisiile pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, respectiv, juridică, de disciplină și imunități și Consiliul Legislativ au avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă, dintre dumneavoastră, dorește cineva să participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea textelor acestui proiect.

La titlul proiectului de lege, în formula adoptată de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1, care cuprinde dispoziția de ratificare a memorandumului (pe care îl aveți anexat), dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 2, dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În ședința de comisie, referitor la memorandumuri, Partidul România Mare a făcut observația, la ultimul alineat, alin. c), că este întocmit în așa fel încât să se facă posibilă o finanțare a altor obiective decât a acestora din memorandumuri. În plus, observația noastră, care n-a primit votul Partidului România Mare, este trecută în rapoarte ca fiind în unanimitate. Deci, că acordul comisiei este în unanimitate, ceea ce este în fals.

Vă rog să luați în acest sens o măsură normală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei.

Vă rog să vă pronunțați și asupra părții regulamentare și pe fond.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Da, este adevărat, este o scăpare a noastră.

Raportul a fost votat cu majoritate de voturi, și nu cu unanimitate, așa cum scrie în raport.

Deci, rectificăm: raportul comisiei, cu majoritate de voturi, a fost adoptat în forma prezentată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și în ceea ce privește fondul?

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Pe fond, comisia își menține punctul de vedere. În urma analizei și cu reprezentantul ministerului, s-a concluzionat că este corectă precizarea din proiectul de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină? Dacă nu, supun votului dumneavoastră proiectul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

250 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și nici o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Modernizarea sistemului de alimentare cu apă și al apei uzate în municipiul Sibiu, județul Sibiu, România, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2002, și la București la 31 martie 2003.  

Distinși colegi,

Următorul proiect de lege este cel de la pct.4:

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Modernizarea sistemului de alimentare cu apă și al apei uzate în municipiul Sibiu, județul Sibiu, România", semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2002 și la București la 31 martie 2003.

Îl rog pe domnul ministru Andrei Popescu să îl prezinte.

   

Domnul Andrei Popescu:

Măsura constă tot într-o serie de investiții care privesc tratarea și furnizarea apei potabile, respectiv colectarea și epurarea apelor uzate în orașul Sibiu.

Data începerii proiectului: 18 decembrie 2002. Data finalizării: 31 decembrie 2008.

Costul total este de 37588000 euro, din care finanțare ISPA: 25559840 euro. Cofinanțarea asigurată de la bugetul local din resurse proprii și printr-un viitor acord de împrumut de la Banca Europeană de Investiții este de 12028160 euro. Beneficiarul final: Societatea Comercială "Apa Canal" S.A. Sibiu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Grigoraș, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Modernizarea sistemului de alimentare cu apă și al apei uzate în municipiul Sibiu, județul Sibiu, România", Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât cu majoritate de voturi ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte a acestui proiect.

La titlu, votat de Senat, dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Dispozițiile art.1, care se referă la ratificarea Memorandumului, pe care îl aveți anexat. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.2 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

În aceste condiții, supun această lege, potrivit art.74 alin.2 din Constituție, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

270 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici Structurale de Pre - Aderare pentru măsura Reabilitarea stației de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare și a rețelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău, județul Buzău, România, semnat la Bruxelles, la 13 decembrie 2002 și la București, la 31 martie 2003.  

Următorul proiect este cel de la pct.5 de pe ordinea de zi:

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Reabilitarea stației de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare și a rețelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău, județul Buzău, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 și la București la 31 martie 2003.

Procedură de urgență.

   

Domnul Andrei Popescu:

Domnule președinte,

Același obiectiv, aceleași componente:

Costul total: 36295624 euro. Finanțare ISPA: 26827000 euro.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Grigoraș.

Nu cred că mai trebuie să propuneți timpii de dezbatere pentru că observați că lucrurile sunt foarte fluide, dar vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit raport favorabil asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Reabilitarea stației de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare și a rețelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău, județul Buzău, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 și la București la 31 martie 2003, și propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea acestui proiect de lege.

La titlu dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Supun acest proiect de lege, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare (ISPA) pentru măsura Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare și a stației de epurare din Piatra Neamț, Județul Neamț - România, semnat la Bruxelles, la 10 decembrie 2002, și la București, la 31 martie.  

Pct.6: Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) pentru Măsura "Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare și a stației de epurare din Piatra Neamț, județul Neamț, România", semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 și la București la 31 martie 2003.

Domnul ministru Andrei Popescu.

   

Domnul Andrei Popescu:

Același obiectiv, aceleași componente:

Data începerii proiectului: 10 decembrie 2002. Data finalizării: 31 decembrie 2008.

Costul total în cazul orașului Piatra Neamț este de 28903461 euro, din care finanțarea ISPA: 21159963 euro. Cofinanțarea asigurată de la bugetul local este de 7743498 euro.

Beneficiarul final: "Apa Canal" S.A. Piatra Neamț.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreședinte Grigoraș, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Și în cazul acestui proiect de lege, respectiv Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) pentru Măsura "Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare și a stației de epurare din Piatra Neamț, județul Neamț, România", semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 și la București la 31 martie 2003, Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Guvern.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.1, care conține dispoziția de ratificare a Memorandumului, care este anexat. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.2 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, în condițiile art.74 alin.2, acest proiect de lege.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Asistență tehnică pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre în România, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002, și la București la 31 martie 2003.  

Pct.7: Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Asistență tehnică pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre în România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 și la București la 31 martie 2003.

Îl rog pe domnul ministru Andrei Popescu să prezinte proiectul.

   

Domnul Andrei Popescu:

Acest proiect de lege face parte tot din rândul proiectelor care pregătesc o viitoare aplicație la care România are toate șansele să câștige pentru anul 2004 pentru îmbunătățirea navigației pe Dunăre.

Această aplicație pe care dumneavoastră o veți aproba astăzi se referă la studiul de fezabilitate, la evaluarea impactului asupra mediului, cererile de finanțare, proiectul tehnic și documentația de licitație.

Data începerii: 13 decembrie 2002, când Comisia Europeană a semnat Memorandumul. Data finalizării: 31 decembrie 2008.

Costul total este de 2000000 euro, din care finanțare ISPA: 1500000 euro. Cofinanțarea asigurată de la bugetul local este de 500000 euro.

Beneficiarul final: Administrația fluvială a Dunării de Jos.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Grigoraș, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Asistență tehnică pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre în România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 și la București la 31 martie 2003, a întocmit raport favorabil și propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Senat.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale pe marginea acestui proiect. Nu.

Trecem la discutarea și votarea textelor proiectului.

La titlu dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.1, care conține dispoziția de ratificare a Memorandumului anexat, dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.2 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Azerbaidjan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Baku la 29 octombrie 2002.  

Pct.8: Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Azerbaidjan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Baku la 29 octombrie 2002.

Cine prezintă proiectul din partea inițiatorului?

Poftiți.

Domnul ministru Bobiș.

   

Domnul Theodor Bobiș (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru dezvoltarea și diversificarea relațiilor economice, intensificarea și lărgirea schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale dintre România și Republica Azerbaidjan, s-a convenit de către autoritățile celor două state încheierea Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, pe care v-o supunem astăzi aprobării dumneavoastră.

Convenția a fost semnată la Baku la 29 octombrie 2002 și este în concordanță cu actuala legislație fiscală din țara noastră și cu practica promovată de România în acest domeniu.

Vă rugăm să aprobați proiectul în forma în care a fost adoptat de Senat și este recomandat de comisia de specialitate a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Grigoraș, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Cu privire la Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Azerbaidjan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Baku la 29 octombrie 2002, Comisia pentru buget, finanțe și bănci s-a pronunțat în mod favorabil și propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Senat.

S-au avut în vedere și avizele favorabile ale Comisiei pentru politică externă, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Consiliului Legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

Titlul proiectului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a acestei convenții pe care o aveți anexată, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2003 pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul Sănătății și Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei privind acordarea a două credite nerambursabile pentru combaterea HIV/SIDA și tuberculozei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2003 pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul Sănătății și Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei și malariei privind acordarea a două credite nerambursabile României pentru combaterea HIV/SIDA și tuberculozei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003.

Suntem în procedură de urgență.

Domnule ministru, vă rog să prezentați pe scurt acest proiect.

   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La inițiativa Secretarului general ONU Khofi Anan, în anul 2000 s-a constituit organizația Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei și malariei, cu scopul declarat de reducere a impactului cauzat de aceste afecțiuni.

În anul 2002, România a depus la Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei și malariei proiectele privind combaterea HIV/SIDA și tuberculozei.

În februarie 2003, conducerea Fondului a aprobat acordarea României a două credite nerambursabile, pentru o perioadă de doi ani, în valoare totală de 38,67 milioane USD. Creditele sunt acordate separat pentru cele două probleme de sănătate, respectiv HIV și tuberculoză, în cuantum de 21,8 milioane USD, respectiv de 16,87 milioane USD.

Ministerul Sănătății a fost desemnat să gestioneze și să deruleze proiectele.

La data de 6 iunie 2003, ministrul Sănătății și Familiei a semnat cu Fondul Global de combatere a SIDA, tuberculozei și malariei cele două acorduri de finanțare nerambursabile.

Acordurile încheiate între Ministerul Sănătății și Fondul Global de combatere a SIDA, tuberculozei și malariei privind cele două credite nerambursabile pentru Proiectele "Combaterea HIV/SIDA și tuberculozei", un răspuns cuprinzător coordonat multisectorial în România, s-au aprobat cu scutirea de la plată a taxelor vamale, a comisionului vamal și a taxei pe valoarea adăugată a bunurilor și serviciilor achiziționate în țară sau importate care fac obiectul proiectelor privind combaterea HIV/SIDA și tuberculozei în România cu finanțare nerambursabilă de la Fondul Global, scutirea de la taxele aplicabile societăților comerciale, organizațiilor nonguvernamentale care sunt organizații nonprofit, contractate sau ca subimplementatori în cadrul proiectelor de combatere a HIV/SIDA și tuberculozei.

Față de cele prezentate mai sus, a fost întocmit Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2003 pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul Sănătății și Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei și malariei privind acordarea a două credite nerambursabile României pentru combaterea HIV/SIDA și tuberculozei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003, pe care îl supunem aprobării Camerei Deputaților, spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Burnei, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ion Burnei:

Prezentul proiect de lege supus atenției Parlamentului, spre aprobare, are drept scop ratificarea a două acorduri de împrumut nerambursabile dintre Ministerului Sănătății și Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei și malariei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.943 din 27.06.2003, precum și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din data de 2 iulie 2003.

Comisia, în unanimitate, vă roagă să probați proiectul în forma prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri.

Cu privire la titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cu privire la cuprinsul articolului unic dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.1-6 din ordonanța de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votate în unanimitate.

La art.7, ultimul, dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență, supun proiectul de lege votului dumneavoastră final, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 18 martie 2002, și a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 18 martie 2002.  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 18 martie 2002, și a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 18 martie 2002.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

   

Domnul Theodor Bobiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a dezvolta și diversifica cooperarea româno-libaneză în diverse domenii și în conformitate cu aprobările primite în acest scop, la 18 martie 2002, la București, a fost semnat Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor și Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave.

Gestiunea acestor două acorduri cade în sarcina ministrului de Interne, și noi vă propunem să aprobați acest proiect de lege în forma în care v-a fost prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnule deputat Tudor, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru acest proiect de lege, vă spun concluziile care au reieșit din ședința Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională: Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil, Comisia juridică, de disciplină și imunități, de asemenea.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă potrivit art.74 alin.2 din Constituție, și a fost adoptat cu unanimitate de voturi de către deputații prezenți în ședința din 26 august 2003 a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea și aprobarea textelor acestui proiect.

La titlu dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în formula Senatului.

La art.1 dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Fiind dezbătute și adoptate textele proiectului, supun votului final proiectul de lege, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2003 privind procedura aprobării tacite (amânarea dezbaterilor)  

Pct.11: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2003 privind procedura aprobării tacite.

   

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți procedură?

 
   

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul deputat Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș avea rugămintea să supuneți atenției plenului Camerei Deputaților amânarea dezbaterii actului normativ poziționat la nr.11 din următorul motiv: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată pentru aviz la Ordonanța Guvernului nr.27/2003.

Din motive absolut obiective, întrucât noi am solicitat la dezbatere prezența inițiatorului, pentru a ne prezenta date suplimentare legate de adoptarea acestei ordonanțe de urgență și întrucât la două termene nu s-a prezentat nici un reprezentant al Ministerului Justiției, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic nu a putut să se pronunțe legat de această ordonanță.

Sigur, cunosc Regulamentul Camerei Deputaților. Comisia juridică, de disciplină și imunități a procedat absolut corect în această privință, însă mi se pare că, atâta timp cât autoritățile administrației publice locale și județene sunt implicate activ în aplicarea acestei ordonanțe, un punct de vedere al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic mi s-ar părea binevenit, desigur în măsura în care se mai poate obține un termen. Mâine avem pe ordinea de zi analiza acestei ordonanțe, și eu aș solicita amânarea până săptămâna viitoare a pct.11 de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

M-am uitat către dumneavoastră și nu am văzut nici o mână ridicată.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Pe mine mă miră că îmi mai dați cuvântul în acest plen.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bolcaș, stimate coleg vechi,

M-am uitat la dumneavoastră știind că aveți de gând să luați cuvântul și nu ați ridicat mâna. Era domnul Boc aici, care a cerut cuvântul, era domnul Napoleon Pop, care a cerut cuvântul.

Vă voi da cuvântul.

Poftiți.

 
   

Domnul Napoleon Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să ridic și eu o problemă de procedură.

Dacă cineva ar fi citit cu atenție expunerea de motive la această ordonanță, probabil că ar fi recomandat ca un aviz simplu pentru această ordonanță să fie dat și de către Comisia economică.

Cred că ar fi bine să susținem amânarea și această ordonanță să fie prezentată și la Comisia economică, pentru că ea vorbește, la urma urmelor, despre eliminarea barierelor administrative pentru mediul de afaceri.

Vroiam să îmi expun și un punct de vedere pe fondul acestei ordonanțe, pe care oricum, personal, eu o aprob, însă se pare că ordonanța respectă principiul echilibrului absolut total în detrimentul funcționarului public. Orice aprobare tacită înseamnă o vină a unui funcționar și, deci, o pedepsire a acestuia. Nu știu dacă chestiunea este chiar așa de corectă.

Vă mulțumesc.

Sunt de acord și eu cu amânarea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, și apoi domnul deputat Lucian Bolcaș, dacă mai dorește și nu a rămas supărat.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, corect sesizată, a analizat în termenul procedural stabilit acest proiect de lege de aprobare a acestei ordonanțe de urgență.

Un vechi adagio și principiu latin spune așa: Nemo auditur propriam turpitudine malegans. Adică: "Nimeni nu-și poate invoca propria culpă în susținerea unui interes".

Nu înțelegem astăzi decizia Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, comisie care, deși își recunoaște culpa de a nu fi soluționat în timp avizul pe care noi l-am cerut, solicită să mai prelungim aprobarea acestei ordonanțe extrem de importante pentru mediul de afaceri și pentru debirocratizarea administrației publice din România.

În consecință, având în vedere că prevederile Regulamentului Camerei Deputaților au fost respectate, având în vedere faptul că în acest caz Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic avea obligația până la data dezbaterii în plenul Comisiei juridice, de disciplină și imunități să își prezinte avizul, lipsa avizului nu putea împiedica și nu împiedică, potrivit Regulamentului, desfășurarea lucrărilor ședinței Comisiei juridice, de disciplină și imunități, lucru care s-a întâmplat, vă rugăm să procedați, domnule președinte, la continuarea dezbaterilor, pentru că, repet, acest act normativ extrem de important să fie aprobat de către Parlament pentru a avea forța legii, și nu forța aceasta trecătoare a ordonanței de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Lucian Bolcaș.

 
   

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Domnule președinte...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit o dată, domnule Oltean, monopolizați toate discuțiile Partidului Democrat în detrimentul altora.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În primul rând, o procedură cu caracter pur personal.

Domnule președinte, direct domniilor voastre și domnilor colegi, niciodată nu m-am simțit lovit în calitate de persoană particulară, dar astăzi s-a încercat umilirea partidului din care fac parte și aceasta este mult mai grav decât o problemă personală. Ca om, vă respect și vă sunt coleg în continuare, dar ca reprezentant al acestui partid, pe care astăzi ați încercat să-l scoateți în afara Parlamentului, sunt mai mult decât indignat. Aceasta a fost prima problemă.

În legătură cu proiectul de lege aflat pe ordinea de zi, vreau să spun, în primul rând, că este vorba de importanța sa majoră și consecințele majore pe care le produce și, din acest punct de vedere, domnul deputat Boc are perfectă dreptate, dar tocmai în considerarea acestor consecințe nu dăm peste cap un text care, și prin conținutul lui și prin forma juridică, poate da naștere la foarte multe interpretări. În aceste condiții, vă rog să apreciați niște aspecte obiective, și anume avizul Comisiei juridice a fost dat în perioada deja a vacanței parlamentare, când această comisie a lucrat, dar, în același timp, nu s-a putut da avizul Comisiei pentru administrație. Se pot găsi multe modalități de reparare sau de îmbunătățire, dacă vreți, a unor texte care să permită o dezbatere reală în plen. Problema unei săptămâni, față de eternitatea în care se va aplica această lege, este prea mică. Susțin, și eu, amânarea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Oltean, lăsați-mă să-i răspund, totuși, distinsului meu coleg, pentru a-i risipi orice îndoială de lipsă de respect a mea pentru orice partid parlamentar, inclusiv pentru PRM. (Se adresează domnului deputat Ioan Oltean, care solicita să ia cuvântul) Nu am văzut însă modalitatea logică de a implica în procesul de mediere un partid care a părăsit dezbaterile la un proiect de lege, manifestându-și dezinteresul față de acesta și la Senat, și în Camera Deputaților. Nu era logic. Dacă ar fi votat măcar împotrivă, deci dacă ar fi participat până la capăt la procesul legislativ asupra unui proiect, era firesc să fie inclus în comisia de mediere. Altminteri, nu am găsit, nici eu, nici colegii mei din celelalte partide, un argument plauzibil.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Logica este simplă: părăsirea lucrărilor este o atitudine politică care este determinată de o situație de moment. Noi am părăsit lucrările la Camera Deputaților, dar nimeni nu a îndrăznit să înlăture Grupul parlamentar al Partidului România Mare de la lucrările Senatului. Dumneavoastră îndrăzniți să faceți acest lucru. Aici nu e vorba de logică, e vorba de dictatură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor colegi,

Solicitarea de amânare privind dezbaterea punctului 11 nu are în vedere culpa comisiei sau nu invocăm culpa Comisiei de administrație publică, pentru că, trebuie s-o spun, cu foarte multă seriozitate, comisia nu se simte în culpă. Dacă noi nu am depus în termen raportul, la nivelul Comisiei juridice, acest lucru s-a datorat reprezentantului Guvernului la dezbaterea din ședința comisiei. Întreg colectivul comisiei a apreciat importanța deosebit de mare a acestui act normativ și consecințele extrem de mari pe care acest act normativ poate să le determine. De aceea am solicitat prezența inițiatorului pentru a furniza comisiei toate informațiile necesare, pentru ca, în deplină cunoștință de cauză, să putem să ne dăm avizul.

Consider că o săptămână nu este un termen ce nu poate fi acceptat, iar Comisia pentru administrație publică, în opinia mea, manifestă foarte multă seriozitate față de acest act normativ. Pe aceasta se bazează solicitarea noastră și nu este punctul de vedere al meu, este punctul de vedere al comisiei. Sigur că rămâne ca plenul și în special dumneavoastră, domnule președinte, să apreciați dacă este sau nu întemeiată această solicitare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Este o reglementare foarte importantă, se pare că există o largă convergență în solicitarea unei amânări pentru o dezbatere mai avizată și mai responsabilă. Supun votului dumneavoastră, deci, amânarea cu o săptămână a dezbaterii acestui proiect de lege, cu rugămintea adresată Comisiei juridice și Comisiei de administrație, ca mâine, ca și astăzi după-amiază, să dezbată acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Rog și Comisia economică să transmită amendamentele pe care le are, iar pe reprezentantul inițiatorului îl rog să participe la ședințele celor două comisii, pentru a da explicațiile cerute, Comisia juridică și Comisia de administrație.

Mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale Apele Române.  

Următorul proiect: Aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru înființarea Administrației Naționale a Apelor Române.

Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru administrație, domnule președinte Oltean, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Actul normativ ce intră în dezbaterea plenului Camerei Deputaților este un act normativ extrem de complex. De aceea propun, ca termen general de dezbatere, 20 de minute, iar ca termen pentru fiecare intervenție 1 minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Începem dezbaterea proiectului. Vă rog să fiți atenți, în paralel, la raportul comisiei și la proiectul de lege.

Titlul proiectului. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat textul și renumerotat în art.I.

În cuprinsul proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței, după aprobarea art.I, comisia ne propune, prin amendamentul 17, pe care îl găsiți la pag.25, un art.II cu privire la intrarea în vigoare a legii.

Dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul 17, introdus art.II.

După art.II, comisia ne propune un alt art.III, prin amendamentul 18 cu privire la republicarea acestei reglementări. Dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul, se introduce art.III.

La titlul ordonanței de urgență, nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu Votat în unanimitate.

Art.1 din ordonanță.

Pentru alin.1 și 2, nu sunt obiecțiuni. dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate, în formularea din ordonanță.

La alin.3, urmăriți, vă rog, amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, modificat alin.3 de la art.1 din ordonanță.

Alin.4 și 5. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Art.2, alin.1, 2 și 3, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Alin.4. Urmăriți amendamentul 4 de la pag.3. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat alin.4.

Art.3, alin.1. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Alin.2. Urmăriți, vă rog, amendamentul 5, care vizează o singură literă din acest alineat, lit.k). Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat amendamentul 5, modificat lit.k) din alin.2 de la art.3.

Pentru celelalte litere, de la a) până la b), din alin.2, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votate toate în formularea inițiatorului.

Alin.3 din art.3. Urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat alineatul.

Alin.4, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Textul art.3 l-ați votat, deci, în formularea inițiatorului, mai puțin lit.k) de la alin.2 și alin.3.

Art.4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.5, alin.1. Votat în formularea inițiatorului.

Art.5, alin.2. Urmăriți amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat alin.1.

Art.6 și 7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votate în formularea din ordonanță.

La art.8, alin.1, urmăriți amendamentul 8. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat alin.1.

Alin.2 și 3 de la art.8. Votate în formularea din ordonanță.

Art.9, alin.1. Votat în formularea din ordonanță.

Art.9, alin.2. Urmăriți amendamentul 9. Votat amendamentul, modificat alin.2.

Art.10. Urmăriți, vă rog, amendamentul 10 de la pag.6. Adoptat amendamentul și modificat textul.

La art.11, votat în formularea din ordonanță.

Art.12, alin.1, urmăriți amendamentul 11. Votat amendamentul, modificat alin.1.

La alin.2 de la art.12, nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea din ordonanță.

Art.13 și 14, nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea din ordonanță.

La anexa I, Regulamentul de organizare și funcționare al Administrației Naționale a Apelor Române. Urmăriți amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat textul.

La Anexa II, nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Votat în unanimitate, în formularea din ordonanță.

La Anexa III, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea din ordonanță.

La Anexa IV, urmăriți amendamentul 13 de la pag.7. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat Anexa IV.

La Anexa V, comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate.

La Anexa VI, urmăriți amendamentul 15. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat Anexa VI.

La Anexa VII, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Vă rog să constatați, stimați colegi, că am parcurs textele acestei ordonanțe.

Stimați colegi,

Suntem în prezența unui proiect de lege cu caracter ordinar. Din felul cum s-au derulat dezbaterile, rezultă că nu sunt adversități împotriva acestui proiect.

Îl supun votului dumneavoastră, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Programului național de dezvoltare turistică Super-schi în Carpați. (retrimis comisiei)  

La punctul 13: Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului național de dezvoltare turistică "Super - schi" în Carpați.

Domnul președinte Antal al Comisiei pentru industrii dorește o intervenție.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului național de dezvoltare turistică "Super - schi" în Carpați, ca program de interes național pentru dezvoltarea turismului montan cu componenta principală turism pentru practicarea schiului. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 10 aprilie 2003 și Comisia pentru industrii și servicii a dezbătut, în două ședințe, efectiv, acest proiect de lege.

Prin programul prezentat în proiectul de lege, se urmărește identificarea și atragerea în circuitul turistic a zonelor care permit practicarea sporturilor de iarnă la nivelul standardelor internaționale și susținerea dezvoltării acestor zone printr-un parteneriat între administrația publică centrală, administrația publică locală și sectorul privat. Sursele de finanțare pentru realizarea programului se constituie, după caz, din sume alocate de la bugetul de stat și bugetele locale, în limita creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație, din credite interne sau externe, din ajutoare financiare interne sau externe nerambursabile, din resurse ale sectorului privat și din alte surse atrase.

La lucrările comisiei au participat, ca invitați, în conformitate cu cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, din partea Ministerului Turismului, domnul secretar de stat...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, nu suntem în procedură de urgență, ca să prezentați înainte dumneavoastră. Am înțeles că aveți o problemă prealabilă.

 
   

Domnul Antal István:

Am o problemă pe care urma acum să v-o aduc la cunoștință, și anume că există un amendament respins, pentru care noi am dori ca să fie retrimis comisiei pentru o nouă analiză. Amendamentul se referă la o a doua etapă a programului și s-au nominalizat aici o serie de zone din Munții Harghitei, localitățile montane care dispun de posibilități de amenajare a acestor pârtii, dar, totodată, există posibilități nu numai în Munții Harghitei ci și în Maramureș, în Munții Apuseni și în alte zone care ar fi de dorit să fie nominalizate și noi am dori ca să rediscutăm o dată acest punct și, totodată, va trebui să facem și unele precizări în raport, pentru că, între timp, Ministerul Turismului, mă rog, a trecut la Ministerul Construcțiilor și Locuinței, aceste denumiri să le schimbăm și încă există, la un articol, o problemă, unde se face trimitere la Ministerul Tineretului, pentru o finanțare comună și am dori, atunci, ca să mai discutăm, mâine, în comisie, această problemă. Urmează să vă predăm din nou raportul, săptămâna viitoare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Antal István:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să vă pronunțați cu privire la această problemă care vizează un amendament cuprins în chiar art.2 și care ar schimba, practic, mult din economia textului. Vă puteți pronunța acum sau...

 
   

Domnul Nicu Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului) :

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Doresc să precizez că această inițiativă legislativă a fost luată de către fostul Minister al Turismului. Sigur, deci, această inițiativă legislativă aparține fostului Minister al Turismului, între timp știți că noi am trecut printr-o reorganizare, o restructurare, actualmente suntem un departament în cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Locuinței și cred că, pentru a interveni în continuare pe acest amendament, trebuie să facem o discuție și la nivelul noului minister, în legătură cu acest amendament.

În principiu, sigur, nu ne opunem, el trebuie să fie discutat, trebuie să fie dezbătut. La vremea aceea, noi am explicat de ce această zonă a țării, care este deosebit de frumoasă, nu poate fi inclusă în prima fază, drept pentru care comisia a respins acest amendament, însă eu cred că avem nevoie de un pic de răgaz, ca într-adevăr să putem să discutăm și acest amendament și să-l supunem dezbaterii Colegiului nostru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amânarea dezbaterii acestui proiect și trimiterea la comisie, cu termen două săptămâni. Rog inițiatorul să participe alături de comisie la soluționarea amendamentelor propuse.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național (amânarea votului final).  

Următorul proiect, cel de la punctul 14: Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/2000.

Din partea inițiatorului, cine este? Poftiți, domnule ministru.

Rog și Comisia pentru cultură să-și ocupe locul în banca comisiilor.

   

Domnul Mircea Angelescu (director general, Ministerul Culturii și Cultelor):

Prezentul proiect de lege aduce trei importante completări Ordonanței nr.43 care a fost modificată prin Legea nr.378/200.

Prima modificare privește definirea cadrului juridic al cercetărilor arheologice de salvare preventive și sistematice. Cea de-a doua modificare importantă este cea privind reglementarea utilizării detectoarelor de metale, și anume prin interzicerea lor în afara unei autorizații din partea Ministerul Culturii pentru instituțiile de cultură și pentru toți ceilalți utilizatori din partea Ministerului Administrației și Internelor. De asemenea, cea de-a treia modificare importantă este aceea a măririi cuantumului amenzilor și a înăspririi sancțiunilor pentru încălcarea acestei legi.

Cred că această lege este foarte importantă, pentru că se constituie într-o primă măsură împotriva vandalizării siturilor arheologice și asupra braconajului din aceste situri.

În consecință, vă rog frumos să adoptați proiectul de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Mihai Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de lege l-am considerat extrem de important, dovadă și modul în care el a fost aprobat în comisie, cu unanimitatea voturilor celor prezenți în momentul votării, iar noi vă propunem să aprobați raportul comisiei noastre, așa cum a fost el redactat, cu amendamentele anexate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri?

Domnule Domnul Márton, poftiți.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru parlamentar a susținut, în linii mari, acest proiect, am avut câteva amendamente, unele admise, unul destul de important însă, care a fost respins și nu știu din ce cauză a fost scăpat din raport, îl vom susține în fața dumneavoastră. El se referă la modul prin care se dă descărcarea de sarcini în cazul siturilor. Până acum, ea s-a făcut prin direcțiile județene ale culturii, acum pentru toate acestea trebuie să se vină la București, la minister, unde nu știu cât de bine sunt cunoscute situațiile din zonă. Ne vom susține acest amendament la momentul respectiv.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt intervenții?

Trecem la dezbaterea proiectul de lege, în forma în care a fost adoptat de către Senat.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Înainte de punctul 1 din legea adoptată de Senat, vă rog să vă uitați la amendamentul 1 al comisiei, amendament care începe cu punctul 1, referitor la modificarea art.2. Dacă, la acest punct, aveți obiecțiuni, dumneavoastră sau inițiatorii? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 2 din art.I, vă rog să urmăriți pag.2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat amendamentul, modificat textul.

La punctul 3, cel cu privire la art.5 din ordonanță vizând introducerea a două noi alineate, 31, 32. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votate în unanimitate.

La art.5 alin.6, vă rog să urmăriți amendamentul comisiei de la pag.3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat amendamentul comisiei, modificat alin.6.

Prin amendamentul 2, comisia propune modificarea alin.6.1, 2, 3, modificare care vizează pct.1 din legea Senatului. Dacă sunteți de acord cu amendamentul? Votat amendamentul, modificat textele adoptate de Senat la pct.6.1, 6.2, 6.3.

Prin amendamentul 3, comisia introduce, după pct.5, în textul ordonanței un punct nou, 6, îl găsiți deci, la amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul, introdus pct.6 cu privire la art.6.

La pct.2 din proiectul legii adoptat de Senat, comisia noastră nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate în formula Senatului.

La pct.3, cel care vizează titlul Capitolului VI, dacă aveți obiecțiuni? Votat în formularea Senatului.

La pct.4, care vizează art.23, urmărește introducerea art.231, 232 nu sunt obiecțiuni. Votat textul punctului 4 din legea adoptată de Senat.

Pct.5 cu privire la art.24. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.6 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.7 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 4, comisia propune ca la art.I, după pct.6 să se introducă un punct nou, 7, cu privire la modificarea lit.d) de la art.10 din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul.

Prin amendamentul 5, comisia propune tot la art.I introducerea unui nou punct, 8. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 6, comisia mai propune pentru art.I un nou punct, 9. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, introdus pct.9.

Prin amendamentul 7, comisia mai propune un pct.10. La acest punct, domnul deputat Márton are observații. Poftiți! De fapt un amendament?

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte, acesta este punctul în discuție și în fond se explică și inexistența amendamentului respins pentru că noi nu cerem altceva decât menținerea variantei Senatului. Varianta Senatului vorbește despre direcțiile județene care "emit certificatul de descărcare de sarcină arheologică, pe baza deciziei Comisiei Naționale de Arheologie, în cazul săpăturilor arheologice sistematice sau pe baza raportului de supraveghere arheologică, în cazul descoperirilor întâmplătoare".

Prin votul majorității comisiilor s-a modificat acest text, introducându-se un nou element, de fapt, o restricție "preventive necesare de construcția de locuințe private". Prin această precizare, toate celelalte construcții, deci acelea care nu sunt necesitate de locuință privată, se trimit către minister.

Pentru orice construcție a unei persoane juridice sau chiar a unei persoane fizice, care nu este pentru locuință, trebuie să se vină la minister să se dea această descărcare de sarcină. Deci, aceasta înseamnă această modificare cu care noi nu putem fi de acord, pentru că, zicem noi, în teritoriu se cunoaște mult mai bine ce se dorește să se facă, se cunosc mult mai bine toate zonele care necesită o protejare. Nu văd cum pe tot teritoriul țării, pentru zeci de mii de construcții realizate, care nu sunt pentru locuință, poate să dea în mod documentat o descărcare de sarcină. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Brudașcu aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, apreciez intervenția colegului de la UDMR ca fiind inoportună. Consider că este nevoie de o asemenea măsură prevăzută prin textul adoptat de Senat, pentru că nu putem lăsa la îndemâna oricui gestionarea unui trecut istoric care adeseori reprezintă dovada etnogenezei poporului român.

Prin urmare, indiferent cât de bine ar cunoaște, dar nu și cât de bine ar dori să protejeze acest tezaur care este îngropat în pământul țării, noi nu putem fi de acord ca o asemenea decizie să fie luată exclusiv de autorități locale. Este cunoscut faptul că în unele zone ale țării se încearcă și prin asemenea măsuri să se șteargă dovezile de continuitate și etnogeneză a poporului român, așa încât, mi se pare potrivită menținerea formulării făcută de către Senat. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Poate domnul Brudașcu nu m-a înțeles bine, eu am susținut menținerea variantei de la Senat, am susținut menținerea variantei de la Senat și renunțarea la amendamentul propus de Camera Deputaților.

Deci, încă o dată solicit să se mențină varianta de la Senat, care prevede, "pe baza deciziei Comisiei Naționale de Arheologie", deci, Comisia Națională de Arheologie are o decizie, dar cei care emit certificatul de descărcare de sarcină sunt direcțiile județene. Acesta este textul variantei venit de la Senat pe care o susțin încă o dată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Colegul nostru de la UDMR susține un lucru cu care nu putem fi de acord, deoarece decizia aceasta nu poate rămâne la latitudinea unui consiliu local sau a unei primării sau știu eu ce altă organizație, organism local poate invoca domnia sa, care, cunoscând mai bine datele din acea zonă, ar fi îndreptățit, în concepția domniei sale, să ia și decizia de protejare sau de neprotejare a acestor situri arheologice.

Problema este următoarea. Nu întotdeauna cunosc cel mai bine localnicii despre ce este vorba în zona pe care o descoperă niște arheologi care nici nu fac parte din zona respectivă; trebuie să cunoască istorie, trebuie să cunoască arheologie, trebuie să cunoască mult mai multe lucruri decât, pur și simplu, prin faptul că fiind localnic știe că pe undeva pe acolo au fost îngropate nu știu ce vestigii ale trecutului. Dacă însă există cazuri când organismele locale, organizațiile locale pot și cunosc în detaliu despre ce este vorba, n-au decât să informeze foarte bine Ministerul Culturii, care în mod centralizat, pentru toată țara, este vorba de un bun arheologic al întregii țări, nu al comunei sau al satului respectiv, ci al întregii țări, trebuie să decidă dacă este nevoie de o protecție și ce măsuri se iau pentru aceasta, și nu să rămână la latitudinea unui localnic - primar, consilier, nu mai știu ce funcție poate avea pe acolo, care poate avea interese particulare, să construiască nu știu ce minuni prin locurile acelea sau să nu le protejeze pur și simplu din rea-voință. Deci, nu suntem deloc de acord, nici nu știu cum a trecut la Senat o asemenea aberație, după părerea mea, și propunem să rămână textul așa cum este formulat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton Árpad.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Încerc să dau o explicație, pentru că acest text de lege nu vorbește de consiliul local și nu vorbește de primării, ci vorbește de direcțiile județene de cultură care se ocupă inclusiv cu patrimoniul mobil și imobil și unde sunt angajați specialiști, inclusiv în acest domeniu. Deci, ei sunt cei care emit, și nu decid. Acesta este textul. Dar, avându-se în vedere că deocamdată suntem într-adevăr la suprafața discuției, renunț la acest amendament, urmând ca în cazul medierii să găsim forma cea mai corectă din punct de vedere al specialiștilor din domeniu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg. În aceste condiții, nefiind alte obiecțiuni... Sunt totuși obiecțiuni la pct.7, altele decât... Nu.

Deci, s-a adoptat amendamentul 7, urmând ca să fie rezolvată soluția definitivă la Senat și îmi permit să rog reprezentantul inițiatorului să analizeze cu atenție discuțiile de aici cu privire la aceste amendamente.

La pct.8, comisia, urmare a amendamentelor făcute până aici, propune renumerotarea pct.2, este o chestiune tehnică.

La pct.9, comisia propune un nou punct, după pct.11, la art.I, 12. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, introdus pct.12.

Prin amendamentul 10, comisia propune un alt punct nou, 13. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul.

Prin amendamentul 11 se mai propune un punct nou, 14, la art.I. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul.

La amendamentul 12 comisia propune un pct. nou, care modifică art.16 din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul.

La amendamentul 13 comisia propune, după pct.14 din art.I, un pct. nou, 15, pentru modificarea lit.d) și e) din art.17. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în unanimitate.

Prin amendamentul 14, comisia propune încă un punct nou, 16. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul.

Prin amendamentul 15, comisia mai propune un punct nou, 17, pentru art.18 lit.b). Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul.

Prin pct.16, comisia renumerotează textele.

Prin amendamentul 17 comisia propune încă un punct nou, 19, cu trei noi articole: 231, 232, 233. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se introduc cele trei articole noi.

Prin amendamentul 18 comisia propune un punct nou, 20. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul.

Prin amendamentul 19 comisia propune un nou punct, 21, care modifică alin.2 de la art.25. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul.

Pct.20 se referă la renumerotări.

Pct.21, comisia propune modificarea art.II. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, modificat art.II.

La art.III nu sunt obeicțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect votului final săptămâna viitoare, când se va stabili ședință de vot final, având în vedere că este o lege cu caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război (amânarea votului final).  

La pct.15 din ordinea de zi Proiectul de Lege privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război. Suntem în procedură de urgență. Rog Grupul PRM să participe la dezbateri. Domnul deputat Tudor, proiectul de lege de la pct.15 îl dezbatem în procedură de urgență. Vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Marcu Tudor:

Pentru că legea nu a suscitat discuții în comisie care să necesite un timp de dezbatere prea îndelungat, socotesc că și în actuala ședință de asemenea nu vor fi probleme deosebite, așa încât solicit 5 minute pentru toată legea. Are 30 și ceva de articole, dar cele mai multe sunt tehnice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Reamintesc, comisia a propus adoptarea în forma Senatului. Fiind în procedură de urgență, trecem direct la dezbaterea textelor acestuia.

La titlul adoptat de Senat dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Articolele 1, 2, 3 - nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Articolele 4, 5, 6 și 7 - dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Articolele 8, 9 și 10. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

La art.11 ? Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea Senatului.

Titlul Cap.II și art.12, 13, 14, 15 și 16 dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votate toate în unanimitate.

Art.17, 18, 19, 20 și 21 - nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.22, 23 și 24. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Titlul Cap.III și art.25 și 26. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.27, 28 și 29. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Titlul Cap. IV și art.30 și 31. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului

Art.32, 33, 34 și 35 - dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votate în formularea Senatului.

Art.36, 37 și 38. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Titlul Cap. V, art.39, 40, 41, 42 și 43. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.44, 45 și 46. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

V-aș ruga foarte mult dacă tot nu puteți renunța la telefoane, cel puțin dați semnalele mai încet ca să nu se sperie deputații.

Titlul Cap. VI și art.47, 48, 49 și 50. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea inițiatorului, adică și a inițiatorului și a Senatului.

Cap. VII, titlul, art.51, 52, 53 și 54 care este și ultimul. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate toate în formularea Senatului.

Amânăm votul final, distinși colegi, pentru că este o lege organică, pentru ziua destinată acestui scop.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public (amânarea votului final).  

La pct.16 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public. Inițiatorul, rog să se prezinte acest proiect. Domnule ministru Bobiș, aveți cuvântul.

   

Domnul Theodor Bobiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea serviciilor publice și de gospodărire comunală nr.326/2001, așa cum a fost ea modificată prin Ordonanța de urgență nr.9, stabilește sarcina pentru Guvern de a emite legi speciale și hotărâri de aplicare pentru reglementarea serviciilor de utilitate publică definite în art.2 alin.1.

Prezentul proiect de lege reglementează iluminatul public în localități și se bazează pe respectarea unor principii de bază, cum sunt principiul autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, responsabilității legalității, dezvoltării durabile, protecției mediului, parteneriatului public privat, al liberului acces la informații și consultării cetățenilor, al economiei de piață și al eficienței economice.

Vă supunem aprobării acest proiect de lege în forma în care a fost amendat de către comisia de specialitate a Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnule președinte Ioan Oltean, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată, în vederea dezbaterii și avizării în fond, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public.

La dezbaterea în plenul comisiei s-au avut în vedere avizele emise de către Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, precum și avizele Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social.

De asemenea, la dezbatere a participat și reprezentantul Ministerului Administrației Publice, în așa fel încât membrii comisiei au putut să dețină toate informațiile necesare unei corecte dezbateri și întocmirii unui raport pe fond cât mai întemeiat. Nu sunt probleme deosebite, de aceea, noi vă solicităm să votați și să susțineți raportul Comisiei pentru administrație publică. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale cine dorește să participe? Nu sunt doritori. Vă rog să parcurgem împreună atunci textele acestui proiect. Urmăriți în paralel raportul comisiei și proiectul de lege.

La titlul acestuia, vă rog să vă pronunțați dacă aveți obiecțiuni? Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței, vă rog să urmăriți amendamentul 1 al comisiei. Admis amendamentul, completat textul articolului unic.

La titlul ordonanței dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Vă rog să votați. Unanimitate.

Art.1 alin.1 nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea din ordonanță.

Art.1 alin.2, urmăriți vă rog amendamentul 2. Votat amendamentul, modificat alin.2.

Alin.3 dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2, 3 și 4 din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea ordonanței.

Art.5 alin.1, dacă la lit.a), b), c), e) și f) sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votate în formularea ordonanței, deci, a inițiatorului.

La lit.d), urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat lit.d).

Pentru art.5 alin.2, la lit.a) și c) comisia nu are obiecțiuni, dacă aveți dumneavoastră? Votate în formularea din ordonanță.

După lit.g), vă rog să urmăriți amendamentul 4, comisia mai propune introducerea lit.h). Dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul, se introduce lit.h).

Art.6 - dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în formularea din ordonanță.

Art.7 alin.1, 2, 3. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

La alin.4, urmăriți vă rog amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat textul.

La Cap.II urmăriți amendamentul 6. Titlul Cap.II, admis amendamentul, modificat titlul.

La art.8, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavoastră? Votat în formularea din ordonanță.

Art.9 alin.1, urmăriți amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.9 alin.2 - dacă aveți obiecțiuni? Votat textul din ordonanță.

Art.10, urmăriți vă rog amendamentul 8, care propune modificarea întregului text. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 8, se modifică integral art.10.

Art.11 - dacă aveți obiecțiuni? Votat în formularea inițiatorului.

Art.12 - dacă aveți obiecțiuni de la alin.1 până la 5, unde comisia nu are amendamente, nici dumneavoastră. Votate în formula din ordonanță.

Alin.6 - urmăriți amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat alin.6. De fapt amendamentul 9 vizează modificarea alin.6 alin.8 și alin.9. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pag.6 până la pag.7, inclusiv. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificate cele trei alineate.

Alin.7. Comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavoastră? Votat textul ordonanței.

Art.13 - Nu sunt obiecțiuni. Votat textul ordonanței.

Art.14 și titlul Secțiunii a II-a. Votată formularea din ordonanță.

Art.15 alin.1, 2, 3 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votate textele celor trei alineate în formularea din ordonanță.

La alin.4, comisia propune modificarea lit.d), prin amendamentul 10. Admis amendamentul, modificată lit.d). Dacă la celelalte litere din alin.4 aveți obiecțiuni? Votate toate literele în formularea din ordonanță.

Alin.5 și 6 ale art.15. Votate în formularea din ordonanță.

Titlul Secțiunii a III-a. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul din ordonanță.

Art.16 alin.1. Urmăriți amendamentul 11. Votat amendamentul, modificat alin.1.

Art.16 alin.2, 3 și 4 dacă aveți obiecțiuni. Votate toate alineatele în formularea din ordonanță.

Art.17 și 18. Votate textele ordonanței.

Titlul Cap. IV. Votat titlul din ordonanță.

Art.19 alin.1 și 2 dacă aveți obiecțiuni? Votate textele din ordonanță.

Pentru alin.3 urmăriți amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat alin.3.

Art.20, 21, 22, 23 și 24 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Vă rog, domnule deputat.

Deci, până la art. 23 ați adoptat în unanimitate formula textelor din legea adoptată de Senat.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Stimați colegi,

La art. 24, textul vorbește, în partea finală a acestuia, despre necesitatea instituirii, de fapt despre obligația informării cetățenilor asupra stării serviciilor, asupra măsurilor ce pot fi preconizate pentru asigurarea acestora, inclusiv cu privire la necesitatea instituirii unor taxe locale pentru finanțarea serviciului.

Amendamentul meu vorbește despre necesitatea instituirii unor taxe speciale pentru finanțarea unor investiții în infrastructura serviciului de iluminat public. Argumentele sunt mai multe. Primul - am acceptat un amendament, chiar al meu, la art.15 care vorbește de finanțarea sistemelor din infrastructura serviciilor de iluminat public. Apoi, la art.14 din această ordonanță, în tot textul, toate alineatele vorbesc de tarife pentru servicii. Taxele speciale sunt reglementate în Legea nr. 189 și în Legea nr. 326.

Un alt argument în favoarea faptului că este o referire directă nu la taxe locale, ci la taxe speciale, este și cea cuprinsă în Legea nr. 326, în Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, care la art.8 alin.2 face referire la taxe speciale pentru finanțarea cheltuielilor de capital, repet, ale sistemelor din infrastructura serviciilor de iluminat public.

Ca atare, față de aceste argumente, la care adaug și faptul că Ordonanța nr.36 a impozitelor și taxelor locale distinge clar între taxe locale și taxe speciale, susțin că în cadrul acestui articol este vorba de solicitarea, de obligația autorităților de a informa cetățenii asupra necesității instituirii unor taxe speciale pentru finanțarea unor investiții în infrastructura serviciului de iluminat.

Nu mai trebuie să adaug decât faptul că tarifele sunt cele care acoperă integral cheltuielile legate de funcționarea acestui serviciu, așa cum art.14 din ordonanță precizează foarte limpede.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul, sau comisia? Cine răspunde?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-au purtat discuții aprinse pe marginea acestui articol și cel care a înclinat balanța în ultimă instanță a fost reprezentantul Guvernului, deși personal cred că domnul deputat Silvian Ciupercă are perfectă dreptate în susținerea acestui amendament, pentru că fixarea unor taxe speciale sunt sau ar fi de natură să susțină aceste investiții care se fac în infrastructură, pentru că, altfel, există riscul imposibilității realizării acestora.

Deci, eu cred că putem să-i dăm dreptate și susțin acest amendament și cred că este cel care răspunde cel mai bine problematicii pe care ordonanța în sine a pus-o în discuție.

Deci, comisia acceptă amendamentul susținut de către domnul Ciupercă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Și inițiatorul este de acord cu acest amendament.

Supun amendamentul domnului deputat Ciupercă votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Deci, lit.d) de la art.24 se modifică potrivit amendamentului domnului Ciupercă.

Dacă la celelalte litere mai sunt discuții? Nu.

Votat în formularea din ordonanță.

La art.25 lit.a), lit.b), lit.c) și lit.d) și lit.e), dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votate toate aceste litere în formularea din ordonanță.

Lit.f).

Urmăriți amendamentul nr.13.

Votat în unanimitate amendamentul.

Se modifică lit.f).

Pentru lit.g), lit.h), lit.i), dacă mai sunt obiecțiuni?

Comisia nu a avut.

Votate în formularea din ordonanță.

Art.26. Nu sunt obiecțiuni.

Votat textul ordonanței.

Titlul Secțiunii a II-a și art.27.

Nu sunt obiecțiuni.

Votate în formularea din ordonanță.

La art.28, pentru lit.a), lit.b), lit.c), lit.e), lit.f), lit.g) și lit.h), comisia n-a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră?

Votate toate textele în formularea din ordonanță.

Pentru lit.d) de la art.28 alin.1, comisia propune un amendament - amendamentul nr.14; urmăriți-l la pag.10.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat amendamentul, modificat lit.d).

Alin.2, alin.3 și alin.4 de la art.28.

Dacă sunt obiecțiuni?

Votate toate alineatele în formularea din ordonanță.

Titlul Secțiunii a III-a și art.29, art.30, art.31.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Votate în formularea din ordonanță.

Domnul deputat Ciupercă.

Vă rog.

 
   

Domnul Silvian Ciupercă:

Stimați colegi,

La art.31, amendamentul este altfel formulat, făcând distincție între utilizatorii și beneficiarii serviciilor publice de iluminat, pentru că utilizatorii sunt comunele, orașele și unitățile administrativ-teritoriale, iar reprezentanții lor sunt autoritățile administrației publice locale; beneficiarii sunt persoane fizice, persoane juridice.

Amendamentul meu sună astfel: "Beneficiarii persoane fizice sau juridice au obligația de a respecta prevederile regulamentului serviciilor de iluminat". Nu au obligația să respecte prevederile contractului și clauzele contractului de prestări de servicii. Acest contract este semnat de către reprezentanții autorităților și furnizorii de servicii și operatori. Beneficiarii n-au cum să respecte un contract pe care nu-l semnează ei. De altfel, este limpede că regulamentul vizează toți beneficiarii din localități, iar contractul, cu cele două părți ale sale, și anume reprezentanții utilizatorilor - repet, reprezentanții orașelor, comunelor, municipiilor și județelor -, ei semnează contract cu operatorul de servicii, ei au obligația să respecte clauzele. Aici este vorba de respectarea doar a regulamentului de furnizare a serviciilor, cum se utilizează.

De aceea, susțin acest amendament, care, în spiritul ordonanței distinge între utilizator și beneficiar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorului?

Domnule ministru Bobiș, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Theodor Bobiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare rău că nu putem să fim de acord cu amendamentul domnului deputat, având în vedere că aici este vorba de prestări în baza unor contracte încheiate cu beneficiarii serviciilor de iluminat. Or, aceste contracte se încheie într-adevăr în condițiile legii, dar părțile pot, de la caz la caz, să stabilească și clauze de comun acord, pe care apoi trebuie să le respecte.

Deci, noi considerăm că textul din ordonanță este bine alcătuit și opinăm pentru menținerea lui în forma respectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Silvian Ciupercă:

Doar 30 de secunde, pentru a vă reaminti că art.31 face parte din Secțiunea a III-a - "Drepturile și obligațiile utilizatorilor și beneficiarilor", iar utilizatorii sunt, așa cum art.29 lămurește foarte clar, iar beneficiarii sunt persoane fizice și juridice. Dacă faceți referire la servicii de iluminat public destinate persoanelor fizice, deci iluminat public destinat persoanelor fizice, sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu există în cazuistica românească, nu există un contract de furnizare a iluminatului public pentru o persoană fizică. Persoana fizică își face în proprietatea ei un sistem de iluminat, dar nu este iluminat public, este iluminat privat. Eu sunt de acord cu dumneavoastră. Dacă vă referiți la contracte care au caracter de contract între o persoană privată, o persoană juridică cu un furnizor de servicii este altceva, dar nu intră în secțiunea utilizator și beneficiar, așa cum este în textul ordonanței această secțiune formulată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș propune, pentru că tot nu putem vota o lege organică astăzi, să amânăm acest text și-l rog pe domnul ministru Bobiș să consulte inițiatorul, care este specializat în aceste probleme cu privire la amendamentul respins de către comisie.

În afară de art.31, care rămâne în suspensie pentru acest amendament, la art.29 și art.30, întreb din nou dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate ambele texte în formularea din ordonanță.

Pentru titlul Capit.VI, urmăriți amendamentul nr.15.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Modificat titlul, urmare admiterii amendamentului.

Art.32 și art.33.

Nu sunt obiecțiuni.

Votate în formularea din ordonanță.

Titlul Capit.V.

Votat în formularea din ordonanță.

Art.34 alin.1.

Votat în formularea din ordonanță.

Art.34 alin.2, lit.c), urmăriți amendamentul nr.16.

Admis amendamentul, modificat lit.c).

La alin.2.

Dacă pentru preambul și lit.a) și lit.b), aveți obiecțiuni? Nu.

Votat textul din ordonanță pentru cele două alineate.

Art.35, art.36 și art.37.

Nu sunt obiecțiuni.

Votate textele din ordonanță.

Titlul Capit.VI și art.38, art.39, art.40, art.41, art.42 și art.43, care este ultimul.

Nu sunt obiecțiuni.

Votate toate în formularea din ordonanță.

Anexă.

Dacă la anexă aveți obiecțiuni?

Votată în formularea din ordonanță.

Am parcurs textele acestui proiect de lege.

M-am grăbit atunci când am spus că este un proiect de lege organică, crezând că este vorba de administrație de autonomie locală. Este o lege ordinară, dar, oricum, am rămas cu un text în pronunțare și rămâne acest text să fie dezbătut înainte de votul final, la data pe care o vom stabili.

Cu aceasta, vă rog să constatați că ne-am apropiat cu trei minute de ora terminării programului în plen.

Închidem ședința de astăzi.

După-amiază sunt activități în grupuri și în comisiile permanente.

Ședința s-a încheiat la ora 12,30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 1 aprilie 2020, 2:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro