Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 august 2003 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/04-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 25-08-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 august 2003 (sesiune extraordinară)

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române, nr. 21/1991.
 
consultă fișa PL nr. 431/2003

Domnul Viorel Hrebenciuc:

................................................

Următorul proiect de lege pe care îl supun aprobării dumneavoastră este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române, nr. 21/1991.

Doamna Carmen Dimitriu, vă rog.

Doamna Carmen Dimitriu:

Vă mulțumesc.

Având în vedere că în acest raport avem două amendamente redacționale propuse de colegul nostru Ștefan Cazimir, propun ca timp de dezbatere 10 minute în vederea prezentării acestora și supunerii lor la vot plenului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, din Capitolul "Amendamente admise", din cadrul raportului Comisiei juridice, pct. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Nu sunt observații.

Dacă aveți observații la pct. 2?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Nu sunt.

Dacă la pct. 3 aveți observații?

Vă rog, domnule Brudașcu.

Domnul Damian Brudașca:

Dacă tot este vorba de o modificare redacțională, pentru respectarea corectitudinii în limba română, unde nu se face despărțirea subiectului de predicat prin virgulă, aș vrea să fiți de acord ca să dispară virgula după pct. 14, pentru că este "Pct. 14 va avea următorul conținut". Pentru corectitudinea exprimării gramaticale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

"Următorul conținut", nu "cuprins", da? Domnul Cazimir în unanimitate este de acord. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog, domnule Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, există la "amendamente respinse", poziția 2, un amendament al cărui autor sunt și pe care aș dori să-l susțin. Este posibil?

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Sau să-l respingem.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Puteți să-l susțineți, să-l respingem cu ocazia aceasta.

Domnul Ștefan Cazimir:

Depinde. În funcție de ceea ce va aprecia plenul și, bineînțeles, dumneavoastră.

Textul inițial, pe care-l găsim pe coloana 1, lit. b), sună astfel: "Dovedește prin comportament, acțiuni și atitudine loialitate față de statul român și declară că nu întreprinde sau sprijină și nici în trecut nu a întreprins sau sprijinit acțiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranței naționale".

Repet ceea ce am spus și în cadrul comisiei, că nu mi se pare o corelație fericită între primul predicat, "dovedește", și cel de-al doilea, "declară", mai ales că ceea ce stă sub semnul lui "declară" este mult mai important, mai grav decât ceea ce stă sub semnul lui "dovedește". De aici propunerea pe care o repet în fața plenului, cu speranța într-o analiză mai atentă decât s-a putut realiza în comisie, formularea trecută pe coloana 2: "Dovedește prin comportament, acțiuni și atitudine loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranței naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni". În felul acesta, lucrurile sunt puse, după impresia mea cel puțin, într-o legătură mai firească, pentru că se înlătură fisura anterioară dintre "a dovedi" și "a declara". Aici este vorba de faptul că ceea ce dovedești se confirmă și prin ceea ce nu întreprinzi, iar în ceea ce privește trecutul, putem să rămânem la enunțul referitor la faptul de a declara că nu a întreprins asemenea acțiuni.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule Brudașcu. Domnul Bolcaș mai întâi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Foarte scurt, mă declar de acord cu acest amendament care este nu numai redacțional, dar conturează și un anumit parametru juridic. Într-adevăr, a stipula că nu întreprinde presupune un control mai riguros la acordarea cetățeniei, alături de declarația ce-l obligă pentru trecut. Este un amendament frumos, îl voi sprijini.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașcu.

Domnul Damian Brudașca:

Și eu intenționam să susțin acest amendament, cu singura rugăminte de a lua în considerare, atât inițiatorul său, cât și plenul, ideea de a lega prima parte a enunțului de cea de-a doua prin "că", în sensul: "Dovedește prin comportament, acțiuni și atitudine loialitate față de statul român, că nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranței naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni". Mie mi se pare că este mai logic, pentru că acest "nu întreprinde", nu este legat de un alt verb acțional din prima parte a enunțului.

Prin urmare, consider că dacă se admite această introducere a sintagmei "că", se dovedește mai logică întreaga exprimare, care este mult mai clară decât enunțul din partea textului inițial.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mi se pare normal că este "dovedește că nu întreprinde, dovedește că nici în trecut..." Deci, se leagă de predicat.

Vă supun aprobării amendamentul domnului Ștefan Cazimir.

Comisia juridică își însușește, am văzut.

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 1 abținere.

Împotrivă?

Cu 1 abținere amendamentul a fost aprobat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă-mi îngăduiți?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

N-aș fi intervenit cu artificiul unui amendament redacțional, pentru că este un artificiu ceea ce vă propun acum, dacă nu ar fi necesar să corelăm aceste dispoziții legislative cu Ordonanța de urgență privind modificarea Codului de procedură civilă, ce-și va produce efectele de la 1 septembrie.

Vă rog să luați act de buna mea credință, nu vreau să strecor un amendament de fond, dar vreau să fac ceva constructiv și îi rog și pe reprezentanții Ministerului de Justiție să mă cenzureze.

La pct. 10 alin. 4, vorbindu-se despre încheierea de respingere a cererii pentru acordarea cetățeniei, se spune: "Încheierea de respingere poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București în termen de 15 zile etc."

Acum, cu recurs la Curtea de Apel București nu se mai atacă nimic. Noțiunea de recurs mă trimite direct la Curtea Supremă, conform ordonanței de urgență.

În al doilea rând, noțiunea de recurs presupune hotărâre definitivă și irevocabilă, or nu există hotărâri judecătorești în primă instanță care să nu beneficieze de o cale de atac. Cum rezolvăm problema? Printr-un argument redacțional. Eliminăm cuvintele: "cu recurs". "Poate fi atacată la Curtea de Apel București" și așa îi dăm natura juridică exactă, care este o acțiune de contencios împotriva unei hotărâri administrative a ministerului care merge într-adevăr la Curtea de Apel București.

Propun eliminarea la alin. 4 a buclucașelor cuvinte "cu recurs" și totul este perfect și corelat și cu viitorul.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ivanov, din partea inițiatorului. Vă rog.

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiției) :

Stimate doamne,

Stimați domni deputați,

Nu acceptăm punctul de vedere al domnului deputat Bolcaș, pentru că este vorba de o lege specială care derogă de la legea de drept comun, care este Codul de procedură civilă care a fost recent modificat, în sensul că marea parte a recursurilor vor fi soluționate de această din urmă instanță.

Textul la care se referă domnia sa, domnul Bolcaș, este un text cuprins într-o lege specială, care derogă de la dreptul comun și considerăm că este bine să rămână așa.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Prin simpla înlăturare a două cuvinte "cu recurs" rezolvăm două probleme. Este vorba de o lege specială într-adevăr și de aceea se stabilește competența specială a Curții de Apel București care coincide cu competența de contencios.

În al doilea rând, eu voi fi nevoit să atac această lege pentru neconstituționalitate, pentru că mă pune în postura de a ataca un act administrativ, în condițiile derogatorii, dar în condițiile improprii și neconstituționale de a fi lipsit de normala cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.

Acum, iertați-mă, și o contravenție la Legea circulației este supusă recursului. O cale de atac împotriva unei încheieri a unui ministru nu poate să fie supusă și ea recursului unei cenzuri? Nu se poate să existe o primă și ultimă instanță de judecată. Acesta este un principiu.

De aceea, mă bat și pentru corelare și pentru adaptare.

Problema este următoarea: am o lege specială. O adoptăm astăzi pentru că, repet, voi vota pentru, este o lege bună și e bine făcută, dar dacă adopt astăzi o lege specială, printr-o lege ulterioară care este de imediată aplicație și care este modificarea procedurii civile ce intră în vigoare peste o săptămână, aceste norme vor deveni caduce. Aceasta este problema.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Recursul despre care vorbim se deosebește de recursurile care se declară în pricinile care urmează o anumită evoluție: fond, apel și recurs. Noi vorbim aici de un recurs care se face la o hotărâre a comisiei. Este îndeobște cunoscut și stabilit că în asemenea situații recursul este cu caracter devolutiv. Fiind cu caracter devolutiv înseamnă că cei care vor analiza, judecătorii Curții de Apel, au dreptul să nu se limiteze doar la chestiunile de strictă legalitate, ci vor examina și fondul cauzei.

Nu are rost să prelungim periplul unei asemenea cauze care, totuși, nu este de o complexitate deosebită, ca să treacă într-un fel de apel la Curtea de Apel și să ajungă neapărat în recurs, făcând drumul solicitantului mult mai dificil și mai lung.

În continuare, mențin opinia că textul așa cum este, este bun.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Arpad.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nici nu-mi aduc aminte dacă am venit la acest microfon vreodată ca să îl susțin pe domnul Bolcaș, dar cred că de data aceasta are dreptate.

Această cale de atac nu este un recurs și ar fi păcat să ne încăpățânăm. V-aș ruga să vă gândiți mai atent. Fără cele două cuvinte va avea același efect, fără să pricinuiască, chiar probleme teoretice juridice.

V-aș ruga să renunțați la cele două cuvinte. Gândiți-vă mai atent: nu a existat o hotărâre judecătorească prealabilă și deodată ne întoarcem, cale de atac cu recurs.

Mi se pare ceva ieșit, nu din dreptul comun, ci chiar din teoria juridică. Mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că această discuție ar trebui să o amânăm. Adică, dezlegarea problemei să o amânăm. Și am să vă explic de ce. Sunt argumente care pledează pentru textul susținut de Ministerul Justiției, de inițiator, dar și argumente care ar pleda pentru propunerea de modificare a domnului Bolcaș. Care sunt argumentele? Acea încheiere, de fapt, este dată de niște judecători....

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Ba da, că este vorba de Legea cetățeniei, nu? "..de la Tribunalul București.

Deci, toate cererile sunt luate în examinare ".. Sigur! Și atunci, susținerea inițiatorului s-ar justifica. Dar, intervine pe de altă parte Ordonanța de modificare a Codului de procedură penală care, în opinia mea, suferă din foarte multe puncte de vedere și unul ar fi acela că toate recursurile, chiar și în ce privește o fixare a unei pensii de întreținere să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție, ceea ce este o aberație, mai ales că, în prealabil, vor fi trei magistrați care în spatele ușilor închise vor fi de acord să se judece în public recursul sau nu vor fi de acord și dau o încheiere de respingere, de principiu și rămân bătute în cuie și prin aceasta se încalcă principiul potrivit căruia accesul la justiție este neîngrădit.

De aceea, eu zic că pentru a ieși din acest clinci, domnule președinte, vă rog să amânați discuția, să reflectăm mai îndeaproape asupra consecințelor, după care să ne putem pronunța în cunoștință de cauză.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, atâta cât poate fi prezentă aici, am reușit să ne consultăm cu câțiva colegi de-ai noștri.

Noi vă propunem următorul lucru: amendamentul este corect, în ansamblu, modificările legislative care s-au impus după modificarea Codului de procedură civilă, prin ordonanță, soluția noastră este să acceptăm acest amendament formulat de către colegul nostru Bolcaș, iar la mediere să găsim soluția care se va potrivi cel mai bine pe textul în cauză.

Avem posibilitatea la mediere, între textul Senatului și al Camerei Deputaților, să găsim formula impecabilă, pentru că oricum va fi o formulă diferită, dar amendamentul, ținând cont de modificările legislative impuse, după părerea noastră se impune a fi acceptat astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și mie mi se pare rezonabilă propunerea aceasta. Avem timp să ne punem de acord și cu Senatul, cu Comisia juridică de la Senat, cu toată lumea, la mediere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Brudașcu.

Domnul Damian Brudașca:

Eu am o observație în legătură cu felul în care se stăpânește limba română aici la noi. Am în față pct. 4 de la "amendamente respinse" și privesc numai textul inițial. Mie mi se pare că este o barbarie greu de acceptat. Cel care a făcut această redactare este departe de a cunoaște elementele esențiale ale limbii române. Despărțirile acestea ale verbului "a lua", "i-a", mai sus "i-se", fără să se justifice?!

Domnule președinte,

Am rugămintea respectuoasă la stafful Comisiei juridice să încerce să pună mâna pe o gramatică a limbii române sau cine a redactat acest text. El văd că provine de la Comisia juridică. Ce este aici nu ne face deloc cinste.

Rugămintea mea respectuoasă este, totuși, să nu ni se mai pună la dispoziție asemenea texte care dovedesc cunoștințe de clasa I în ce privește limba română.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord, domnule Brudașca.

Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne cerem scuze pentru erorile materiale apărute în rapoartele comisiei, dar vă rog să înțelegeți că această comisie a lucrat și lucrează încă și greșelile pot fi iertate, mai ales în condițiile în care sunt recunoscute și ne cerem, repet, scuze.

Domnule președinte, la pct. 4 de la "amendamente respinse" există un amendament pe care l-am formulat care, în esență, urmărește să soluționeze următoarea problemă: potrivit Legii cetățeniei, o persoană cetățean străin poate dobândi cetățenia română la cerere dacă - acum, potrivit legii - stă 7 ani pe teritoriul României sau 5 ani dacă este căsătorit cu un cetățean român; potrivit ordonanței, potrivit textului pe care-l discutăm - 8 ani".

În textul actual al legii se spune să stea 7 ani în mod legal, continuu și statornic pe teritoriul României. Nu în sensul că vine și pleacă în timp de 7 ani și după 7 ani să primească cetățenia română. S-a impus în 1999, prin modificarea legislativă, această condiție, să stea în mod legal, continuu și statornic.

Ce aduce acest text legislativ pe care-l discutăm, ca noutate. Spune așa: "Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. 1, adică la cei 8 ani".

Cu alte cuvinte, acum s-a venit și s-a oferit un cadru concret termenului de "mod legal, continuu și statornic". Ce înseamnă acum "în mod legal, continuu și statornic" în optica Guvernului? Să stea minimum 4 ani pe teritoriul României. Că în fiecare an din cei 8 poate sta 6 luni în afara țării.

Amendamentul pe care l-am formulat viza ca această perioadă să nu fie de 6 luni, ceea ce este foarte mult, ci de 4 luni, pentru că aceasta ar însemna să scurtăm din start termenul de 8 ani la 4 ani, or aceasta ar fi chiar și mai puțin decât textul actual în vigoare, care cere cel puțin 7 ani să stai pe teritoriul României și noi apreciem că pentru o persoană 4 luni este suficient și nu 6 luni, pentru că aceasta ar însemna să se acorde cetățenie pentru motive turistice sau pentru alte motive și nu pentru o persoană care are un interes temeinic să o dobândească.

Iată de ce, pentru a evita eventualele speculații cu cetățenia română, eventualele abuzuri care ar reieși de aici, noi vă propunem ca această perioadă să fie de 4 luni, fiindcă într-un an de zile, orice persoană care are cetățenie străină și dorește să dobândească cetățenia română să poată sta în afara teritoriului României. Deci, 4 luni și nu 6 luni, așa cum prevede inițiatorul. Acesta este amendamentul pe care vi-l supun dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Ivanov. Doamna Lari întâi și pe urmă domnul Ivanov. Vă rog.

Doamna Iorga Leonida Lari:

Stimați colegi,

M-ar interesa ce prevede Comisia juridică, de disciplină și imunități în ce privește cetățenii care s-au născut români în Basarabia și Bucovina, pe când încă nu erau ocupate aceste zone?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc. Domnul Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Textul care este criticat este acela care se referă la durata șederii obligatorii într-un an a cetățeanului străin care aspiră să dobândească "..

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vorbiți în microfon!

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Discuția se poartă în legătură cu durata pe care, anual, un cetățean care aspiră la dobândirea cetățeniei române s-o stea obligatoriu în România.

Textul propus de Ministerul Justiției este de 6 luni. El a fost acceptat prin ordonanța de urgență de către Guvern și trebuie să vă aducem la cunoștință - ne facem această datorie - că atunci când l-am stabilit, este vorba, totuși, de un termen, și evident că intervin chestiunile subiective, și atunci ne-am inspirat din legislația germană care, în acest domeniu, care privește cetățenia, uzează de un termen similar de 6 luni. Mi se pare că scurtând acest termen la numai 4 luni am introduce un element de instabilitate, neseriozitate din partea celor care aspiră să dobândească această calitate de cetățean român.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva? Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Chestiunea aceasta cu 6 luni, cu 4 luni, cu 1 an, cu 8 ani este foarte complicată. Practic, o persoană fizică trebuie să aibă un domiciliu stabil într-un anumit loc și în locul respectiv să și plătească impozitele.

Dacă nu mă înșel, într-o lege pe care astăzi o avem în funcțiune, care se referă la impozitul pe venit global și care este corelată cu legile și acordurile internaționale ale României privind evitarea dublei impuneri, se vorbește de 183 de zile. Deci, termenul de 6 luni este un termen imprecis și cred că trebuie să corelăm, dacă vrem, acest termen cu acea perioadă de 183 de zile care se regăsește și în celelalte legi, pentru că atunci se presupune că persoana respectivă și-a petrecut jumătate plus unu din perioada respectivă pe teritoriul României și este plătitor de taxe și impozite pe teritoriul României.

Există o metodă mai bună de a verifica această ședere de 6 luni în țară, nu numai după vize, care în multe țări nu se mai pun, vizele de intrare și ieșire, și probabil că și la noi, în curând, vom avea asemenea metode pe la granițe.

Cred că ar trebui să corelăm toate aceste lucruri și cred că ar trebui să rugăm Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu inițiatorul, să găsească cea mai bună formulare pentru definirea celor 6 luni.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Domnule Boc, poate-i dați răspuns doamnei Lari. Mai aveți vreo problemă, doamna Lari? Vă rog.

Doamna Iorga Leonida Lari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu sunt mulțumită de aceste răspunsuri, pentru că eu am întrebat clar și concret: ce prevede acest proiect de lege în ce privește românii care s-au născut români în Basarabia și nordul Bucovinei. Punct!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vreau să vă spun că în textul ordonanței și în textul unor ordonanțe anterioare care au modificat Legea cetățeniei există un regim special pentru cetățenii români care au deținut în trecut cetățenia română - este cazul cetățenilor din Republica Moldova - și nu intră sub exigențele și sub incidențele acestui text pe care-l discutăm acum.

Acum discutăm un text când un cetățean care nu a avut niciodată cetățenia română, niciodată, este străin și dorește să dobândească cetățenia română.

Potrivit legii, trebuie să stea 8 ani în România și să nu părăsească în fiecare din cei 8 ani mai mult de 6 luni teritoriul țării. 6 luni poate sta afară, 6 luni în țară. Acesta este cadrul pentru cetățenii care nu au deținut niciodată cetățenia română. Pentru cei care au avut cetățenia română în trecut, există un alt regim derogator, special și care nu intră sub incidență, în sensul că este mai bun și dobândesc mai ușor cetățenia română. Aici este vorba de cetățenii care niciodată nu au deținut, așa cum am spus, cetățenia română și esența amendamentului pe care îl discutăm era: 6 luni în țară, 6 luni afară sau 8 luni în țară și 4 luni în afara teritoriului țării.

Eu am apreciat că dacă dorești să devii cetățean român trebuie să dovedești un interes, prin faptul că ești prezent pe teritoriul statului român mai mult de jumătate dintr-un an și nu fix 6 luni. Urmează ca, evident, decizia să fie luată de dumneavoastră, să o tranșați, iar la mediere putem conveni ca acest termen să fie convertit în zile, dar această chestiune poate fi rezolvată, evident, la mediere.

Mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Leonăchescu. O să am rugămintea la Comisia juridică, ca redactare, să se uite la "nu se ia în calcul", că este "i-a", văd!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Discutăm două propuneri, e vorba de 4 luni și 6 luni, dar în ambele variante avem impreciziuni. Este vorba de durată de timp, o considerăm continuă, 6 luni continui sau 4 luni continui sau intermitente? Că, într-o variantă sau alta, conținutul este total diferit.

Aș dori ca inițiatorul să se pronunțe pe această temă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că este intermitent, domnule deputat.

Domnule Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Din analiza textului rezultă că, indiferent că este continuu sau intermitent, să nu fi stat în afara teritoriului țării mai mult de 6 luni de zile. Deci, 6 luni într-un an să stai în țară, 6 luni în afară, indiferent când ai făcut aceste intrări-ieșiri, totalizate, să nu dea mai mult de 6 luni în afara țării. Dacă ai stat șase luni și o zi în afara teritoriului României, într-un an, acel an nu se calculează la numărul de ani cerut de legi, de cei 8 ani cât trebuie să stai pe teritoriul României. Dacă ai stat 5 luni și 29 de zile, anul respectiv se pune și se ia în considerare la numărul de 8 ani.

Cel puțin așa am discutat în cadrul comisiei și aceasta cred că este și optica inițiatorului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 17 voturi pentru, 21 abțineri și 152 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 3:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro