Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 august 2003 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/04-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 25-08-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 august 2003 (sesiune extraordinară)

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora15,30.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Deschid lucrările Camerei Deputaților în sesiune extraordinară, convocată în temeiul art.63 alin.2 și 3 și art.114 alin.4 din Constituția României, precum și al art.78 alin.2-4 din Regulamentul Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 344 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 261 deputați, sunt absenți 83 de deputați, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 13 deputați.

Cvorumul de lucru legal pentru votul final este de 173 deputați.

Pentru început urmează să aprobăm ordinea de zi și programul de lucru al Camerei Deputaților pentru această sesiune extraordinară care v-au fost difuzate în proiect.

Dacă la ordinea de zi sunt observații sau comentarii.

Domnule Bolcaș, vă rog.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi, bine ne-am regăsit.

Vreau să vă semnalez numai că în ceea ce privește convocarea acestei sesiuni extraordinare, există niște disonanțe formale care, spun eu, n-au caracterizat niciodată activitatea Camerei Deputaților.

E bine să se știe că, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, semnalez aceste disonanțe, dar, pentru că e vorba de un formalism excesiv și noi suntem pentru un formalism lucrativ, nu ne vom opune la adoptarea acestei ordine de zi, în pofida extremismului cu care ne gratulați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumim, domnule Bolcaș, pentru atitudinea constructivă pe care o aveți față de lucrările Camerei Deputaților, cu care, văd că este de acord și domnul Tudor, colegul dumneavoastră.

Domnule Boc, vă rog. Nu ați cerut cuvântul, dar vi-l dau.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În câteva cuvinte o să expun poziția Grupului parlamentar al Partidului Democrat față de proiectul ordinii de zi a acestei sesiuni extraordinare.

În primul rând, aș vrea să subliniez faptul că în această vară am asistat la o bulversare fără precedent al raporturilor constituționale și Guvernul Adrian Năstase...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Boc, am o rugăminte, deci vă referiți strict la ordinea de zi, la aceste probleme. Declarațiile politice, eu știu, începând de luni, când intrăm în sesiune ordinară, vă stau la dispoziție.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și eu vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
 

Domnul Emil Boc:

Trebuie să constat faptul că pe ordinea de zi sunt niște ordonanțe de urgență care vrând-nevrând sunt emise de Guvernul Adrian Năstase, deocamdată. Și, cu alte cuvinte, trebuie să fac referire la aceste ordonanțe de urgență pe care noi le vom discuta în această sesiune extraordinară, deci, tot la nivelul acesta de a constata și a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că această sesiune extraordinară este datorată faptului că mai multe ordonanțe de urgență au fost emise în perioada vacanței parlamentare și că spiritul Constituției a fost încălcat. Acest spirit al Constituției ar fi cerut ca imediat după adoptarea de către Guvern a ordonanțelor de urgență, Parlamentul să fie convocat imediat în sesiune extraordinară pentru a aproba sau respinge aceste ordonanțe de urgență.

Noua Constituție, pe care o discutăm acum, vine și stabilește un termen mult mai precis, de 5 zile. Din nefericire, Cabinetul Adrian Năstase și Parlamentul și opțiunea majorității nu a fost de aceeași părere și ordonanțele au fost emise, ordonanțele de urgență, dar n-au fost discutate.

Pentru prima dată, un guvern după 1989 abuzează de ordonanțe de urgență în perioada vacanțelor parlamentare, fără să convoace Parlamentul imediat în sesiune extraordinară tocmai pentru a analiza sau nu impactul situației excepționale care a stat la baza ordonanțelor de urgență.

Putem constata cu această ocazie un efort și un spirit pompieristic de lucru. Practic, această convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară are doar un caracter festivist, pentru că ea trebuia făcută mult mai devreme. Dacă nu a fost făcută atunci, putea fi amânată pentru sesiunea ordinară obișnuită, pentru că, altfel, reprezintă doar o cheltuială inutilă.

Sub raport procedural, iarăși putem constata că avem pe ordinea de zi, așa cum s-a spus aici, un proiect de ordonanță cu care încă nu am fost sesizați. El este în dezbatere la Senat. În mod normal, el nu ar avea ce căuta în această ordine de zi.

În al treilea rând, doresc să subliniem faptul că există o lipsă de coordonare fără precedent. Avem pe ordinea de zi astăzi în dezbatere proiecte de ordonanță unde nu există încă raportul comisiei parlamentare. Este inacceptabil să fim chemați în sesiune extraordinară ca mâine să ne întâlnim să lucrăm în comisii. Sesiunea extraordinară să convoacă precis, punctual pe un proiect care deja are rapoartele și trebuie discutate în plenul Camerei Deputaților. Se puteau convoca comisiile oricând pentru a se analiza și a se prezenta astăzi aceste rapoarte. Iată încă un impediment, iată încă o greșeală în abordarea acestei sesiuni extraordinare.

Sunt însă proiecte importante pe care Partidul Democrat le susține. Ne referim la Ordonanța de urgență cu privire la pensiile agricultorilor, pe care am susținut-o atât înainte de adoptarea ei prin semnături, cât o vom susțin și în Parlament. E motivul pentru care vom vota pentru această ordonanță de urgență, vom vota și pentru această ordine de zi, pentru că ea face parte implicit din ordinea de zi, dar atragem încă o dată atenția puterii că actuala Constituție, atâta vreme cât mai este în vigoare, nu este o simplă barieră de hârtie care să nu fie respectată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc și eu, domnule Boc.

Alte probleme, dacă sunt? Dacă nu, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere și un vot împotrivă, ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.

Înainte de a trece la primul punct al ordinii de zi, vreau să vă prezint informarea privind inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Am rugămintea la colegii noștri care fac parte din Comisia Constituțională să se deplaseze la Senat pentru a susține acolo Proiectul de Constituție. E valabil și pentru domnul Boc treaba asta.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 august 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1 convenit între Guvernul României și Comisia Europeană, prin schimb de scrisori, semnate la București la 10 aprilie 2002 și la Bruxelles la 10 iulie 2002, la Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare, pentru măsura Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului Finalizarea lucrărilor și modernizarea stației de epurare a apelor uzate București, semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 și la București la 1 iunie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României și Comisia Europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bruxelles la 9 august 2002 și la București la 11 martie 2003, la Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Reabilitarea sistemului de canalizare și a stației de epurare a apelor uzate în Oradea, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 și la București la 10 octombrie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României și Comisia Europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bruxelles la 9 august 2002 și la București la 11 martie 2003, la Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Îmbunătățirea sistemului de apă potabilă și celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calității apei și protecției mediului în municipiul Iași, România, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 și la București la 13 mai 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate si familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

5. Proiectul de Lege privind asocierea Guvernului României la Institutul European din Washington și plata cotizației de membru, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică externă; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României și Comisia Europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bruxelles la 9 august 2002 și la București la 11 martie 2003, la Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Reabilitarea și modificarea sistemului de canalizare și a sistemului de furnizare și tratare a apelor reziduale în Arad pentru protejarea râului Mureș, în România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 și la București la 1 iunie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

7. Propunerea legislativă privind statutul medicului de medicina muncii și organizarea serviciilor de medicina muncii, inițiată de 9 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 septembrie 2003.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, inițiată de 4 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora raport comun - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

9. Propunerea legislativă privind constituirea și funcționarea comunităților urbane, inițiată de 2 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

10. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.95 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi sociale, inițiată de 2 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

11. Propunerea legislativă pentru soluționarea spațiilor de locuit ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și universitar, inițiată de 15 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.20 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, inițiată de 6 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 septembrie 2003.

13. Propunerea legislativă privind conferirea decorațiilor cu însemne de război, inițiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile, după care comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

14. Propunerea legislativă privind declararea Complexului muzeal "Casa memorială Octavian Goga" de la Ciucea, jud. Cluj drept obiectiv de patrimoniu de importanță națională, inițiată de 3 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

15. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de medic dentist, înființarea, organizarea și funcționarea colegiului medicilor dentiști din România, inițiată de domnul deputat Ovidiu Brânzan.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

16. Propunerea legislativă de modificare a Legii 111/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, inițiată de domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

17. Propunerea legislativă privind amendamentul la art.9 alin.(4) din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea, și funcționarea Colegiului Medicilor din România, republicată, pentru menținerea în activitate a medicilor de familie stabiliți în mediul rural de cel puțin 5 ani și după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, inițiată de 18 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor prevederi din Cartea II, Titlul II din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, inițiată de 4 deputați.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr.198/2002, inițiată de domnul deputat Dorel Bahrin.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

20. Propunerea legislativă privind Amendament la Legea 586/2002 pentru modificarea art.1 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, inițiată de domnul deputat Dorel Dorian.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

21. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, inițiată de domnul deputat Nicolae Păun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

22. Propunerea legislativă pentru abrogarea Titlului III al Cărții II din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, inițiată de 3 deputați.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

23. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.61/2001 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991, aprobată cu modificări prin Legea nr.310/2002, inițiată de 2 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.39 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare, inițiată de 6 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, inițiată de 5 deputați.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

26. Propunerea legislativă privind regimul mormintelor, cimitirelor și operelor comemorative de război și înființarea Societății Naționale pentru Cinstirea Eroilor, inițiată de domnul deputat Puiu Hașotti.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

27. Propunerea legislativă privind clasificarea societăților naționale și a regiilor și pentru stabilirea nivelurilor maxime de salarizare a conducătorilor acestora, inițiată de 10 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

28. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Porumbenii, județul Harghita, prin reorganizarea comunei Mugeni, inițiată de 3 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

29. Propunerea legislativă privind modificare legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, inițiată de domnul deputat Ioan Mihai Năstase.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor prevederi din Cartea II, Titlul I din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, inițiată de 5 deputați.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1996 modificată și completată prin legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și în mediul de afaceri și prevenirea și sancționarea corupției, inițiată de 5 deputați.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

32. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea centrelor de permanență pentru asigurarea asistenței medicale în regim de continuitate, inițiată de 5 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 octombrie 2003.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, inițiată de domnul deputat Emil Boc.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.44/2003 pentru completarea articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

35. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.48/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.42/1997 privind transportul naval, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de combustibili pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Deva - S.A. și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

37. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Brașov, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

38. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.54/2003 privind acordarea de către Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului către Societatea Comercială ARO S.A. Câmpulung a unor sume de bani necesare finalizării unor contracte comerciale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

39. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuție a bugetului de stat, a conturilor de execuție ale bugetelor fondurilor speciale și a contului general al datoriei publice aferente anului 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

40. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 precum și a contului de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

41. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege se propun a fi sesizate, în vederea avizării, următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 28 august 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

42. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 66/2003 privind modificarea unor dispoziții din Codul de procedură penală.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Stimați colegi, am citit informarea privind inițiativele legislative.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopției.

Trecem, în continuare, la dezbaterea primului proiect de lege, cel pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopției.

Potrivit prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. Conform prevederilor art.100 și 111 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterilor acestui proiect.

Dacă din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități este cineva?

Vă rog să propuneți timpii pentru dezbaterea proiectului de lege.

Doamna Carmen Dimitriu, sau domnul Bolcaș sau cine este vicepreședinte.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Să ia cuvântul domnul Boc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boc nu mai este în sală.

 
 

Doamna Carmen Dimitriu:

Domnule președinte,

Având în vedere că nu sunt probleme deosebite, propun 5 minute timp de dezbatere.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române, nr. 21/1991.

Următorul proiect de lege pe care îl supun aprobării dumneavoastră este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române, nr. 21/1991.

Doamna Carmen Dimitriu, vă rog.

 

Doamna Carmen Dimitriu:

Vă mulțumesc.

Având în vedere că în acest raport avem două amendamente redacționale propuse de colegul nostru Ștefan Cazimir, propun ca timp de dezbatere 10 minute în vederea prezentării acestora și supunerii lor la vot plenului.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, din Capitolul "Amendamente admise", din cadrul raportului Comisiei juridice, pct. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Nu sunt observații.

Dacă aveți observații la pct. 2?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Nu sunt.

Dacă la pct. 3 aveți observații?

Vă rog, domnule Brudașcu.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Dacă tot este vorba de o modificare redacțională, pentru respectarea corectitudinii în limba română, unde nu se face despărțirea subiectului de predicat prin virgulă, aș vrea să fiți de acord ca să dispară virgula după pct. 14, pentru că este "Pct. 14 va avea următorul conținut". Pentru corectitudinea exprimării gramaticale.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

"Următorul conținut", nu "cuprins", da? Domnul Cazimir în unanimitate este de acord. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog, domnule Cazimir.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, există la "amendamente respinse", poziția 2, un amendament al cărui autor sunt și pe care aș dori să-l susțin. Este posibil?

 
 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Sau să-l respingem.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Puteți să-l susțineți, să-l respingem cu ocazia aceasta.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Depinde. În funcție de ceea ce va aprecia plenul și, bineînțeles, dumneavoastră.

Textul inițial, pe care-l găsim pe coloana 1, lit. b), sună astfel: "Dovedește prin comportament, acțiuni și atitudine loialitate față de statul român și declară că nu întreprinde sau sprijină și nici în trecut nu a întreprins sau sprijinit acțiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranței naționale".

Repet ceea ce am spus și în cadrul comisiei, că nu mi se pare o corelație fericită între primul predicat, "dovedește", și cel de-al doilea, "declară", mai ales că ceea ce stă sub semnul lui "declară" este mult mai important, mai grav decât ceea ce stă sub semnul lui "dovedește". De aici propunerea pe care o repet în fața plenului, cu speranța într-o analiză mai atentă decât s-a putut realiza în comisie, formularea trecută pe coloana 2: "Dovedește prin comportament, acțiuni și atitudine loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranței naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni". În felul acesta, lucrurile sunt puse, după impresia mea cel puțin, într-o legătură mai firească, pentru că se înlătură fisura anterioară dintre "a dovedi" și "a declara". Aici este vorba de faptul că ceea ce dovedești se confirmă și prin ceea ce nu întreprinzi, iar în ceea ce privește trecutul, putem să rămânem la enunțul referitor la faptul de a declara că nu a întreprins asemenea acțiuni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule Brudașcu. Domnul Bolcaș mai întâi.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Foarte scurt, mă declar de acord cu acest amendament care este nu numai redacțional, dar conturează și un anumit parametru juridic. Într-adevăr, a stipula că nu întreprinde presupune un control mai riguros la acordarea cetățeniei, alături de declarația ce-l obligă pentru trecut. Este un amendament frumos, îl voi sprijini.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașcu.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Și eu intenționam să susțin acest amendament, cu singura rugăminte de a lua în considerare, atât inițiatorul său, cât și plenul, ideea de a lega prima parte a enunțului de cea de-a doua prin "că", în sensul: "Dovedește prin comportament, acțiuni și atitudine loialitate față de statul român, că nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranței naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni". Mie mi se pare că este mai logic, pentru că acest "nu întreprinde", nu este legat de un alt verb acțional din prima parte a enunțului.

Prin urmare, consider că dacă se admite această introducere a sintagmei "că", se dovedește mai logică întreaga exprimare, care este mult mai clară decât enunțul din partea textului inițial.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mi se pare normal că este "dovedește că nu întreprinde, dovedește că nici în trecut..." Deci, se leagă de predicat.

Vă supun aprobării amendamentul domnului Ștefan Cazimir.

Comisia juridică își însușește, am văzut.

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 1 abținere.

Împotrivă?

Cu 1 abținere amendamentul a fost aprobat.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă-mi îngăduiți?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

N-aș fi intervenit cu artificiul unui amendament redacțional, pentru că este un artificiu ceea ce vă propun acum, dacă nu ar fi necesar să corelăm aceste dispoziții legislative cu Ordonanța de urgență privind modificarea Codului de procedură civilă, ce-și va produce efectele de la 1 septembrie.

Vă rog să luați act de buna mea credință, nu vreau să strecor un amendament de fond, dar vreau să fac ceva constructiv și îi rog și pe reprezentanții Ministerului de Justiție să mă cenzureze.

La pct. 10 alin. 4, vorbindu-se despre încheierea de respingere a cererii pentru acordarea cetățeniei, se spune: "Încheierea de respingere poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București în termen de 15 zile etc."

Acum, cu recurs la Curtea de Apel București nu se mai atacă nimic. Noțiunea de recurs mă trimite direct la Curtea Supremă, conform ordonanței de urgență.

În al doilea rând, noțiunea de recurs presupune hotărâre definitivă și irevocabilă, or nu există hotărâri judecătorești în primă instanță care să nu beneficieze de o cale de atac. Cum rezolvăm problema? Printr-un argument redacțional. Eliminăm cuvintele: "cu recurs". "Poate fi atacată la Curtea de Apel București" și așa îi dăm natura juridică exactă, care este o acțiune de contencios împotriva unei hotărâri administrative a ministerului care merge într-adevăr la Curtea de Apel București.

Propun eliminarea la alin. 4 a buclucașelor cuvinte "cu recurs" și totul este perfect și corelat și cu viitorul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ivanov, din partea inițiatorului. Vă rog.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiției) :

Stimate doamne,

Stimați domni deputați,

Nu acceptăm punctul de vedere al domnului deputat Bolcaș, pentru că este vorba de o lege specială care derogă de la legea de drept comun, care este Codul de procedură civilă care a fost recent modificat, în sensul că marea parte a recursurilor vor fi soluționate de această din urmă instanță.

Textul la care se referă domnia sa, domnul Bolcaș, este un text cuprins într-o lege specială, care derogă de la dreptul comun și considerăm că este bine să rămână așa.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Prin simpla înlăturare a două cuvinte "cu recurs" rezolvăm două probleme. Este vorba de o lege specială într-adevăr și de aceea se stabilește competența specială a Curții de Apel București care coincide cu competența de contencios.

În al doilea rând, eu voi fi nevoit să atac această lege pentru neconstituționalitate, pentru că mă pune în postura de a ataca un act administrativ, în condițiile derogatorii, dar în condițiile improprii și neconstituționale de a fi lipsit de normala cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.

Acum, iertați-mă, și o contravenție la Legea circulației este supusă recursului. O cale de atac împotriva unei încheieri a unui ministru nu poate să fie supusă și ea recursului unei cenzuri? Nu se poate să existe o primă și ultimă instanță de judecată. Acesta este un principiu.

De aceea, mă bat și pentru corelare și pentru adaptare.

Problema este următoarea: am o lege specială. O adoptăm astăzi pentru că, repet, voi vota pentru, este o lege bună și e bine făcută, dar dacă adopt astăzi o lege specială, printr-o lege ulterioară care este de imediată aplicație și care este modificarea procedurii civile ce intră în vigoare peste o săptămână, aceste norme vor deveni caduce. Aceasta este problema.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ivanov.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Recursul despre care vorbim se deosebește de recursurile care se declară în pricinile care urmează o anumită evoluție: fond, apel și recurs. Noi vorbim aici de un recurs care se face la o hotărâre a comisiei. Este îndeobște cunoscut și stabilit că în asemenea situații recursul este cu caracter devolutiv. Fiind cu caracter devolutiv înseamnă că cei care vor analiza, judecătorii Curții de Apel, au dreptul să nu se limiteze doar la chestiunile de strictă legalitate, ci vor examina și fondul cauzei.

Nu are rost să prelungim periplul unei asemenea cauze care, totuși, nu este de o complexitate deosebită, ca să treacă într-un fel de apel la Curtea de Apel și să ajungă neapărat în recurs, făcând drumul solicitantului mult mai dificil și mai lung.

În continuare, mențin opinia că textul așa cum este, este bun.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Arpad.

 
 

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nici nu-mi aduc aminte dacă am venit la acest microfon vreodată ca să îl susțin pe domnul Bolcaș, dar cred că de data aceasta are dreptate.

Această cale de atac nu este un recurs și ar fi păcat să ne încăpățânăm. V-aș ruga să vă gândiți mai atent. Fără cele două cuvinte va avea același efect, fără să pricinuiască, chiar probleme teoretice juridice.

V-aș ruga să renunțați la cele două cuvinte. Gândiți-vă mai atent: nu a existat o hotărâre judecătorească prealabilă și deodată ne întoarcem, cale de atac cu recurs.

Mi se pare ceva ieșit, nu din dreptul comun, ci chiar din teoria juridică. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Bădoiu.

 
 

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că această discuție ar trebui să o amânăm. Adică, dezlegarea problemei să o amânăm. Și am să vă explic de ce. Sunt argumente care pledează pentru textul susținut de Ministerul Justiției, de inițiator, dar și argumente care ar pleda pentru propunerea de modificare a domnului Bolcaș. Care sunt argumentele? Acea încheiere, de fapt, este dată de niște judecători....

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nu.

 
 

Domnul Cornel Bădoiu:

Ba da, că este vorba de Legea cetățeniei, nu? "..de la Tribunalul București.

Deci, toate cererile sunt luate în examinare ".. Sigur! Și atunci, susținerea inițiatorului s-ar justifica. Dar, intervine pe de altă parte Ordonanța de modificare a Codului de procedură penală care, în opinia mea, suferă din foarte multe puncte de vedere și unul ar fi acela că toate recursurile, chiar și în ce privește o fixare a unei pensii de întreținere să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție, ceea ce este o aberație, mai ales că, în prealabil, vor fi trei magistrați care în spatele ușilor închise vor fi de acord să se judece în public recursul sau nu vor fi de acord și dau o încheiere de respingere, de principiu și rămân bătute în cuie și prin aceasta se încalcă principiul potrivit căruia accesul la justiție este neîngrădit.

De aceea, eu zic că pentru a ieși din acest clinci, domnule președinte, vă rog să amânați discuția, să reflectăm mai îndeaproape asupra consecințelor, după care să ne putem pronunța în cunoștință de cauză.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, atâta cât poate fi prezentă aici, am reușit să ne consultăm cu câțiva colegi de-ai noștri.

Noi vă propunem următorul lucru: amendamentul este corect, în ansamblu, modificările legislative care s-au impus după modificarea Codului de procedură civilă, prin ordonanță, soluția noastră este să acceptăm acest amendament formulat de către colegul nostru Bolcaș, iar la mediere să găsim soluția care se va potrivi cel mai bine pe textul în cauză.

Avem posibilitatea la mediere, între textul Senatului și al Camerei Deputaților, să găsim formula impecabilă, pentru că oricum va fi o formulă diferită, dar amendamentul, ținând cont de modificările legislative impuse, după părerea noastră se impune a fi acceptat astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și mie mi se pare rezonabilă propunerea aceasta. Avem timp să ne punem de acord și cu Senatul, cu Comisia juridică de la Senat, cu toată lumea, la mediere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Brudașcu.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu am o observație în legătură cu felul în care se stăpânește limba română aici la noi. Am în față pct. 4 de la "amendamente respinse" și privesc numai textul inițial. Mie mi se pare că este o barbarie greu de acceptat. Cel care a făcut această redactare este departe de a cunoaște elementele esențiale ale limbii române. Despărțirile acestea ale verbului "a lua", "i-a", mai sus "i-se", fără să se justifice?!

Domnule președinte,

Am rugămintea respectuoasă la stafful Comisiei juridice să încerce să pună mâna pe o gramatică a limbii române sau cine a redactat acest text. El văd că provine de la Comisia juridică. Ce este aici nu ne face deloc cinste.

Rugămintea mea respectuoasă este, totuși, să nu ni se mai pună la dispoziție asemenea texte care dovedesc cunoștințe de clasa I în ce privește limba română.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord, domnule Brudașca.

Vă rog, domnule Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne cerem scuze pentru erorile materiale apărute în rapoartele comisiei, dar vă rog să înțelegeți că această comisie a lucrat și lucrează încă și greșelile pot fi iertate, mai ales în condițiile în care sunt recunoscute și ne cerem, repet, scuze.

Domnule președinte, la pct. 4 de la "amendamente respinse" există un amendament pe care l-am formulat care, în esență, urmărește să soluționeze următoarea problemă: potrivit Legii cetățeniei, o persoană cetățean străin poate dobândi cetățenia română la cerere dacă - acum, potrivit legii - stă 7 ani pe teritoriul României sau 5 ani dacă este căsătorit cu un cetățean român; potrivit ordonanței, potrivit textului pe care-l discutăm - 8 ani".

În textul actual al legii se spune să stea 7 ani în mod legal, continuu și statornic pe teritoriul României. Nu în sensul că vine și pleacă în timp de 7 ani și după 7 ani să primească cetățenia română. S-a impus în 1999, prin modificarea legislativă, această condiție, să stea în mod legal, continuu și statornic.

Ce aduce acest text legislativ pe care-l discutăm, ca noutate. Spune așa: "Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. 1, adică la cei 8 ani".

Cu alte cuvinte, acum s-a venit și s-a oferit un cadru concret termenului de "mod legal, continuu și statornic". Ce înseamnă acum "în mod legal, continuu și statornic" în optica Guvernului? Să stea minimum 4 ani pe teritoriul României. Că în fiecare an din cei 8 poate sta 6 luni în afara țării.

Amendamentul pe care l-am formulat viza ca această perioadă să nu fie de 6 luni, ceea ce este foarte mult, ci de 4 luni, pentru că aceasta ar însemna să scurtăm din start termenul de 8 ani la 4 ani, or aceasta ar fi chiar și mai puțin decât textul actual în vigoare, care cere cel puțin 7 ani să stai pe teritoriul României și noi apreciem că pentru o persoană 4 luni este suficient și nu 6 luni, pentru că aceasta ar însemna să se acorde cetățenie pentru motive turistice sau pentru alte motive și nu pentru o persoană care are un interes temeinic să o dobândească.

Iată de ce, pentru a evita eventualele speculații cu cetățenia română, eventualele abuzuri care ar reieși de aici, noi vă propunem ca această perioadă să fie de 4 luni, fiindcă într-un an de zile, orice persoană care are cetățenie străină și dorește să dobândească cetățenia română să poată sta în afara teritoriului României. Deci, 4 luni și nu 6 luni, așa cum prevede inițiatorul. Acesta este amendamentul pe care vi-l supun dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Ivanov. Doamna Lari întâi și pe urmă domnul Ivanov. Vă rog.

 
 

Doamna Iorga Leonida Lari:

Stimați colegi,

M-ar interesa ce prevede Comisia juridică, de disciplină și imunități în ce privește cetățenii care s-au născut români în Basarabia și Bucovina, pe când încă nu erau ocupate aceste zone?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc. Domnul Ivanov.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Textul care este criticat este acela care se referă la durata șederii obligatorii într-un an a cetățeanului străin care aspiră să dobândească "..

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vorbiți în microfon!

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Discuția se poartă în legătură cu durata pe care, anual, un cetățean care aspiră la dobândirea cetățeniei române s-o stea obligatoriu în România.

Textul propus de Ministerul Justiției este de 6 luni. El a fost acceptat prin ordonanța de urgență de către Guvern și trebuie să vă aducem la cunoștință - ne facem această datorie - că atunci când l-am stabilit, este vorba, totuși, de un termen, și evident că intervin chestiunile subiective, și atunci ne-am inspirat din legislația germană care, în acest domeniu, care privește cetățenia, uzează de un termen similar de 6 luni. Mi se pare că scurtând acest termen la numai 4 luni am introduce un element de instabilitate, neseriozitate din partea celor care aspiră să dobândească această calitate de cetățean român.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva? Domnul Chiliman.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Chestiunea aceasta cu 6 luni, cu 4 luni, cu 1 an, cu 8 ani este foarte complicată. Practic, o persoană fizică trebuie să aibă un domiciliu stabil într-un anumit loc și în locul respectiv să și plătească impozitele.

Dacă nu mă înșel, într-o lege pe care astăzi o avem în funcțiune, care se referă la impozitul pe venit global și care este corelată cu legile și acordurile internaționale ale României privind evitarea dublei impuneri, se vorbește de 183 de zile. Deci, termenul de 6 luni este un termen imprecis și cred că trebuie să corelăm, dacă vrem, acest termen cu acea perioadă de 183 de zile care se regăsește și în celelalte legi, pentru că atunci se presupune că persoana respectivă și-a petrecut jumătate plus unu din perioada respectivă pe teritoriul României și este plătitor de taxe și impozite pe teritoriul României.

Există o metodă mai bună de a verifica această ședere de 6 luni în țară, nu numai după vize, care în multe țări nu se mai pun, vizele de intrare și ieșire, și probabil că și la noi, în curând, vom avea asemenea metode pe la granițe.

Cred că ar trebui să corelăm toate aceste lucruri și cred că ar trebui să rugăm Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu inițiatorul, să găsească cea mai bună formulare pentru definirea celor 6 luni.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Domnule Boc, poate-i dați răspuns doamnei Lari. Mai aveți vreo problemă, doamna Lari? Vă rog.

 
 

Doamna Iorga Leonida Lari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu sunt mulțumită de aceste răspunsuri, pentru că eu am întrebat clar și concret: ce prevede acest proiect de lege în ce privește românii care s-au născut români în Basarabia și nordul Bucovinei. Punct!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Boc, vă rog.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vreau să vă spun că în textul ordonanței și în textul unor ordonanțe anterioare care au modificat Legea cetățeniei există un regim special pentru cetățenii români care au deținut în trecut cetățenia română - este cazul cetățenilor din Republica Moldova - și nu intră sub exigențele și sub incidențele acestui text pe care-l discutăm acum.

Acum discutăm un text când un cetățean care nu a avut niciodată cetățenia română, niciodată, este străin și dorește să dobândească cetățenia română.

Potrivit legii, trebuie să stea 8 ani în România și să nu părăsească în fiecare din cei 8 ani mai mult de 6 luni teritoriul țării. 6 luni poate sta afară, 6 luni în țară. Acesta este cadrul pentru cetățenii care nu au deținut niciodată cetățenia română. Pentru cei care au avut cetățenia română în trecut, există un alt regim derogator, special și care nu intră sub incidență, în sensul că este mai bun și dobândesc mai ușor cetățenia română. Aici este vorba de cetățenii care niciodată nu au deținut, așa cum am spus, cetățenia română și esența amendamentului pe care îl discutăm era: 6 luni în țară, 6 luni afară sau 8 luni în țară și 4 luni în afara teritoriului țării.

Eu am apreciat că dacă dorești să devii cetățean român trebuie să dovedești un interes, prin faptul că ești prezent pe teritoriul statului român mai mult de jumătate dintr-un an și nu fix 6 luni. Urmează ca, evident, decizia să fie luată de dumneavoastră, să o tranșați, iar la mediere putem conveni ca acest termen să fie convertit în zile, dar această chestiune poate fi rezolvată, evident, la mediere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Leonăchescu. O să am rugămintea la Comisia juridică, ca redactare, să se uite la "nu se ia în calcul", că este "i-a", văd!

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Discutăm două propuneri, e vorba de 4 luni și 6 luni, dar în ambele variante avem impreciziuni. Este vorba de durată de timp, o considerăm continuă, 6 luni continui sau 4 luni continui sau intermitente? Că, într-o variantă sau alta, conținutul este total diferit.

Aș dori ca inițiatorul să se pronunțe pe această temă.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că este intermitent, domnule deputat.

Domnule Boc, vă rog.

 
 

Domnul Emil Boc:

Din analiza textului rezultă că, indiferent că este continuu sau intermitent, să nu fi stat în afara teritoriului țării mai mult de 6 luni de zile. Deci, 6 luni într-un an să stai în țară, 6 luni în afară, indiferent când ai făcut aceste intrări-ieșiri, totalizate, să nu dea mai mult de 6 luni în afara țării. Dacă ai stat șase luni și o zi în afara teritoriului României, într-un an, acel an nu se calculează la numărul de ani cerut de legi, de cei 8 ani cât trebuie să stai pe teritoriul României. Dacă ai stat 5 luni și 29 de zile, anul respectiv se pune și se ia în considerare la numărul de 8 ani.

Cel puțin așa am discutat în cadrul comisiei și aceasta cred că este și optica inițiatorului.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 17 voturi pentru, 21 abțineri și 152 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate.

Supun aprobării dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate.

Dau cuvântul doamnei Dimitriu. Vă rog.

 

Doamna Carmen Dimitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul Comisiei juridice nu face altceva decât să susțină textul inițiatorului, având în vedere că adoptarea unei astfel de măsuri se impune în vederea respectării jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Deoarece nu s-au ridicat probleme deosebite nici în dezbaterile de fond în comisie, propun ca timp de dezbatere 5 minute.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnule Bolcaș, vă rog.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Fără a face dezbateri generale la o lege de aprobare a ordonanței de urgență, la titlul acesteia aș vrea să-mi precizez punctul de vedere.

Legea, într-adevăr, este binevenită, întrucât merge pe coordonatele reglementărilor europene în materie. Sigur că ea s-a impus - și, din păcate, a trebuit să se impună - în condițiile unor hotărâri condamnatorii la adresa României, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tocmai pentru fapte petrecute în acest perimetru și în acest domeniu. Nu mai discutăm acum dacă a fost de vină strâmbătatea legii noastre sau au fost de vină oamenii care au aplicat-o strâmb.

Dar... și, aici, intervine un "dar", pe care vi-l înfățișez cu titlu absolut personal, nu vorbesc în numele grupului, ci în numele meu, ca deputat, fiecare dintre noi va avea poziția pe care o dorește. Eu consider că, urmărind reglementările europene în materie, s-a trecut la extrema cealaltă: să se acorde niște drepturi care exced normalitatea drepturilor unui regim care se cere totuși a fi de penitenciar, a fi coercitiv și a fi educativ.

Dacă Horațiu spunea "Est modus in rebus", pentru acest considerent, repet, cu titlu personal, mă voi abține de la votarea acestei legi. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

Alte observații, dacă sunt? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Vă mulțumesc.

Cu 16 abțineri, titlul legii a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 30 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 33 de abțineri și 175 voturi pentru, proiectul de lege a fost "aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, dacă dorește cineva? Dacă nu, vă propun cele 5 minute pe care le avem de obicei pentru o comisie.

Dacă aveți observații la lege? În raportul comisiei avem un singur text admis.

Supun votului dumneavoastră pct. 1 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare.

Supun aprobării dumneavoastră Proiectul de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare.

Domnul președinte are cuvântul.

 

Domnul Istvan Antal:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de lege în discuție a fost adoptat de Senat în ședința din 25 iunie 2003, iar comisia noastră a fost sesizată de fond pe data de 1 iulie și în timpul vacanței am primit și toate documentele necesare în vederea întocmirii raportului care vi s-a prezentat, vi s-a depus în casete astăzi și pe care vi-l voi prezenta foarte pe scurt în acest moment.

Proiectul de lege reglementează într-o manieră unitară o materie deosebit de importantă privind controlul exporturilor și importurilor de produse și tehnologii strategice, definite ca fiind produse militare cu dublă utilizare: civilă și militară. Proiectul de lege a fost elaborat de Agenția Națională de Control al Exporturilor, autoritate națională în domeniu, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, în vederea alinierii la normele și standardele Uniunii Europene.

Prin prezentul proiect se urmărește preluarea integrală a acquis-ului comunitar (Reglementarea nr. 1334 privind instituirea unui regim comunitar al controlului exportului de produse și tehnologii cu dublă utilizare), ca o condiție de bază a combaterii proliferării armelor de distrugere în masă, cu respectarea principiului liberei circulații a mărfurilor în interiorul Uniunii.

Proiectul cumulează standardele Uniunii în materie și reglementează distinct acest domeniu de cel al regimului de control al exporturilor de armamente, muniții și alte produse militare. Prin aceasta, se divizează regimul de control al exporturilor de produse strategice, reglementat în prezent de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul importurilor și exporturilor de produse strategice, în două regimuri distincte de control al exporturilor.

În vederea asigurării unui control efectiv al destinației și utilizării finale a produselor și tehnologiilor cu dublă utilizare, proiectul de lege creează cadrul legislativ mai eficient și prin existența unor liste naționale de control distincte pentru operațiunile de import și de export.

De asemenea, noua reglementare va simplifica procedurile birocratice și va încuraja exporturile de produse și de tehnologii cu dublă utilizare, prin înlocuirea procedurii de autorizare cu simpla înregistrare a companiilor românești interesate și, prin extinderea termenului maxim de valabilitate a licențelor de la 6 luni al 1 an, cu posibilitatea prelungirii.

Comisia a dezbătut proiectul de lege în ședințele din 18, 19 și 20 august 2003. La lucrările comisiei au participat ca invitați, în conformitate cu prevederile art. 51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, din partea Agenției Naționale de Control al Exporturilor, doamna Nineta Bărbulescu, președintele agenției, domnul Vladimir Boboc, director, și domnul Gabriel Mănoiu, șef serviciu.

După dezbateri, s-a hotărât cu unanimitate de voturi ca Proiectul de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare să fie supus spre dezbatere și adoptare în plenul Camerei Deputaților, cu amendamente admise de comisie.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați, din totalul de 24.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituția României. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule Napoleon Pop.

 
 

Domnul Napoleon Pop:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș avea o observație de fond. Nu sunt membru al comisiei respective, dar vă intrigă faptul că la un amendament admis se subliniază faptul că agenția funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Externe și în directa coordonare a ministrului delegat pentru coordonarea autorităților de control.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Pop, am o rugăminte, când ajungem la punctul respectiv din raport, atunci vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Napoleon Pop:

Bine. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Intrăm pe raportul comisiei, la capitolul amendamente admise.

La pct. 1, 2 și 3 nu sunt nici un fel de modificări.

La pct. 4, există o modificare, la alin. a).

Dacă sunteți de acord cu amendamentul admis de comisie?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În continuare, la pct. d) și e), de asemenea, comisia a admis niște amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 5, domnul Bivolaru are un amendament. Și am impresia că domnul Pop tot aici a intervenit.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Avem rugămintea să fiți de acord să facem o completare la alin. 6 de la pct. 5, deoarece în atribuțiile acestei Agenții Naționale de Control al Exporturilor am omis să introducem și exercitarea atribuțiilor privind activitățile de înregistrare, autorizare, licențiere și control, noi am introdus numai reglementare.

Și, în condițiile acestea, la alin. 6, după sintagma: "Produse și tehnologii cu dublă utilizare", să introducem: "precum și de implementare a activităților de înregistrare, autorizare, licențiere și control, consultă organizațiile..." și textul să curgă după cum este scris în raport.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, vă referiți la pag. 7 din raport, alin. 6? Da. Vă mulțumesc.

Domnul Napoleon Pop.

 
 

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să reamintesc că această agenție privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare, în fapt, reglementează un regim de import "și de export. Această activitate, practic, se subordonează unui sistem de licențiere, care este excepție la regimul normal de import și export.

Din acest punct de vedere, eu îmi pun întrebarea de ce ea trebuie să fie în directă coordonare a ministrului delegat pentru coordonarea activităților autorităților de control, pentru că, aici, este vorba de un control de cu totul altă natură? Controlul nu poate să-l facă, decât, hai să spunem, cum era înainte, Ministerul Comerțului Exterior. Pentru că, în fapt, această licență este o licență tip de trecere a unei frontiere. Deci, această dublă subordonare "și coordonare nu poate decât să creeze foarte multă confuzie.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Bivolaru, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și ale unor instituții publice, la art. 16 alin. 8 lit. a), este inclusă, acolo, această atribuție, în zona respectivă. Sigur că sediul unei astfel de observații ar fi fost bine să existe atunci când s-a discutat aici, în cadrul acestei Camere, această Ordonanță nr. 64 și să amendăm acolo această problemă. Noi n-am făcut decât să preluăm această coordonare și subordonare, conform Ordonanței nr. 64/2003. Este o reiterare a acestui atribut.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Alte observații?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Poate, inițiatorul?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Vă mulțumesc.

Cu 19 abțineri și 5 voturi împotrivă, amendamentul a fost aprobat.

La pct. 4 are domnul Brudașca o observație. Vă rog.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

La art. 4, o observație de redactare, domnule președinte, pentru ca să se înțeleagă exact despre ce este vorba. Având în vedere utilizarea virgulei după "utilizare", rog ca ea să fie repetată și după cuvintele "la import", pentru ca textul să aibă cursivitate, astfel: "Listele cuprinzând produsele și tehnologiile cu dublă utilizare" - este apoi acest text, care poate fi mutat - "se stabilesc prin hotărârea Guvernului" ș.a.m.d.

Și, dacă îmi permiteți, în continuare, la art. 5, dacă pot să continuu?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Este vorba, aici, de înlocuirea sintagmei "exporturile" cu "exportarea". Și atunci, ar fi următoarea redactare: "Se supune regimului de control, în conformitate cu prevederile prezentei legi, și exportarea altor produse și tehnologii". Și, apoi, aș mai avea o modificare aici, în loc de: "ori pot să contribuie", formularea mai corectă mi se pare: "ori pot contribui la dezvoltarea..." Și, apoi, textul nu mai suferă nici un fel de modificare până la finalul acestui alineat -

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Comisia, vă rog?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Nu suntem de acord cu această propunere la art. 5, deoarece acest regim de control nu se efectuează direct asupra exportării efective, materiale, ci asupra operațiunilor care completează sau definesc acest export. Deci, nouă ni se pare că e mult mai clar și mai corect: "Se supun regimului de control exporturile altor produse sau tehnologii cu dublă utilizare", nu "exportarea", pentru că nu se implică această agenție, efectiv, în activitatea reală de realizare a exporturilor respective, ea le aprobă, le licențiază ș.a.m.d.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

De ce nu spuneți la singular: "exportul", că este unul singur? "și exportul altor produse."

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Putem să facem o pauză, să discutăm. E o problemă de pragmatism.

Dacă se dorește să punem singularul, în loc de "exporturile", să punem "exportul altor produse", nu avem nimic împotrivă.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, rămânem pe "exportul altor produse"? Doamnă Nineta Bărbulescu, aveți probleme aici? Vă rog. Inițiatorul.

 
 

Doamna Nineta Bărbulescu:

Domnule președinte,

Sunt președintele Agenției Naționale de Control al Exporturilor Strategice. În calitate de inițiator, v-aș ruga să rămâneți pe formularea pe care o aveți în materiale, pentru că se folosește sintagma generică "exporturi", deci, nu se folosește singularul, în tot textul legii și codifică ca atare o procedură ".. care a fost preluată din acquis-ul comunitar. Cum știm regula că acquis-ul nu se negociază, ci se implementează, faptul că în practică nu vor fi probleme de fond pe aplicarea acestei chestiuni, cred că este o observație care ne ajută să păstrăm această formulare.

A doua observație făcută de domnul deputat, într-adevăr, "pot contribui" este o formulare mai clară și suntem de acord cu ea.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Vasilescu.

 
 

Domnul Nicolae Vasilescu:

Doamna secretar de stat are perfectă dreptate. Noi, la Comisia de apărare, când a trecut acest document, am păstrat textul neatins, însă, dânsa are dreptate, nu este vorba de export, așa cum s-au exprimat colegii, care, poate, din neatenție, au vorbit, e vorba și de tranzitul, de survolul spațiului aerian, e vorba de mai multe lucruri. Pentru că substanțele acestea pot fi și în tranzit și pot fi și exportate de către România. Și, pentru ca domeniul de aplicare al reglementării să fie cât mai cuprinzător, e bine să lăsăm așa.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră pct. 8 al art. 5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 9, 10, 11, 12 și 13 sunt nemodificate.

La pct. 14, avem, la alin. 6, o modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 15 și 16 sunt nemodificate.

Pct. 17. Avem o modificare, la art. 13, alin. a), b), c) și pct. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 18 este modificat, la alin. 3 și 5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 19 are modificare la art. 15.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 20 este nemodificat.

Pct. 21, nemodificat.

Pct. 22 este modificat la alin. 5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 23, nemodificat.

Pct. 24, nemodificat.

Pct. 5 are o adăugire ca alin. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 26, 27 nemodificate.

La pct. 28, avem modificare la art. 23.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 29 art. 24. Sunt patru modificări: la alin. 1, 2, 5 și 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 30, este nemodificat.

Pct. 31, doar alin. 4 și 5 se modifică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 32, se modifică alin. 3, 4 și 5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Pct. 33 e nemodificat.

Pct. 34 art. 28, la alin. 1, 3 și 4 are modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

La pct. 35, modificat art. 29.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Art. 36, nemodificat.

La pct. 37, avem o modificare la "alin. 1 "și 2 ale art. 31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

La pct. 38, alin. 1 al art. 32.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Contra?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 39, este nemodificat.

Pct. 40, nemodificat.

41,42, 43, nemodificate.

La pct. 44, avem o modificare la alin. 1 al art. 37.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 45, avem modificare la alin. 1 al art. 38.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Am epuizat primele 6 puncte de pe ordinea de zi. La următoarele proiecte de lege așteptăm rapoartele comisiilor, care vor fi întocmite mâine, urmând ca miercuri să continuăm ședința în plen.

Vă mulțumesc foarte mult, închei aici ședința de astăzi.

Toate cele bune!

Ședința s-a încheiat la ora 16,55.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 3:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro