Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.61/29-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 19-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2003

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională a următoarelor legi:  

Ședința a început la ora 16,55.

Lucrările au fost conduse, în prima parte a ședinței, de către domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, iar în cea de-a doua parte de către domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu și Constantin Niță, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința în plen a Camerei Deputaților de astăzi, să vă anunț că din cei 344 de colegi și-au înregistrat prezența 298, 46 sunt absenți.

Înainte de a începe dezbaterile pe proiectele legislative, dați-mi voie să vă prezint o notă cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele 2 și 3 din Legea nr. 47/1992.

  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2003 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 95/1998 privind înființarea unor instituții publice în subordinea Ministerului Transporturilor;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/2003 privind măsuri în domeniul disciplinei financiar-valutare a agenților economici;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2003 pentru modificarea Legii nr. 36/1993 privind finanțarea unor acțiuni de integrare economică și culturală între România și Republica Moldova;
  • Legea privind aprobarea preluării de către Ministerul Dezvoltării și Prognozei a drepturilor și obligațiilor, inclusiv a obligațiilor de plată a cotizației anuale, ce decurg din calitatea României de membru al Biroului Internațional al Expozițiilor (BIE);
  • Legea privind organizarea pieței tutunului brut în România.
 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.  

Vă prezint, de asemenea, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea între Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei pentru Implementarea în comun (JI) și a Acordului asupra proiectului "Dezvoltarea utilităților municipale - sistemul de încălzire din Făgăraș - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, județul Brașov", semnate la Oslo la 21 decembrie 2001, adoptat de Senat în ședința din 8 mai 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 mai 2003.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, inițiată de 3 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

3. Propunerea legislativă privind statutul personalului feroviar, inițiată de domnul deputat Gheorghe Dinu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială, iar pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

4. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de informatician, inițiată de 3 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar pentru avize: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, inițiată de 3 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

6. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inițiată de 38 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 23 mai 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Informare privind demisia domnului Adriean Videanu, deputat PD, din Circumscripția electorală nr. 16, județul Teleorman.  

V-aș ruga să mai luați act de faptul că domnul deputat Adriean Videanu, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cu începere de la data de 22 mai 2003 și-a depus demisia din Circumscripția electorală nr. 36, județul Teleorman. Domnul deputat a fost înștiințat astăzi, 19 mai, că cererea sa de demisie va fi prezentată în ședința Camerei Deputaților și a comunicat în scris că a luat cunoștință de prezentarea cererii în ședință publică și că stăruie în această demisie.

Ca urmare, Camera Deputaților, ia act la această dată de cererea de demisie și declară vacant locul de deputat deținut de acesta.

Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale Propunerea legislativă de modificare și completare a Codului de procedură penală și Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Codului de procedură penală, a Legii nr.92/1992 pentru organizare judecătorească, a Legii nr.56/1993, a Curții Supreme de Justiție și a Legii nr.54/1993 pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare (amânarea dezbaterilor).  

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul Legii privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale.

Domnule deputat Márton, poftiți.

   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Din raportul suplimentar pe care l-ați primit este greu de descifrat care sunt variantele pe care grupul nostru parlamentar, care a cerut, de fapt, retrimiterea acestuia, l-a susținut în comisie.

Ca atare, pentru a nu ne afla într-o situație, din nou, critică când va trebui să încercăm să demonstrăm că am susținut ceea ce am susținut, dorim un timp de 15 minute de consultare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu nu sunt chiar așa de convins că veți ajunge la un acord și mi-aș permite să vă sugerez să amânăm dezbaterea acestui proiect până mâine și veți avea mai mult timp de discuții și în grupurile parlamentare și în Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

De acord și cu această soluție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru amânare? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul Legii spitalelor (amânarea votului final).  

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi, de fapt este un raport de mediere la Proiectul Legii spitalelor.

Înțeleg că au fost consultări între grupurile parlamentare și comisie.

V-aș ruga să urmăriți cu atenție, lucrurile fiind puse de acord, am înțeles.

Vă rog să urmăriți cu atenție textele propuse de Comisia de mediere.

La pct. 1, textul Senatului.

Dacă sunt obiecțiuni?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 2 și 3, tot variantele Senatului.

Dacă sunt obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 4, tot varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 5 și 6, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți. La care din ele, domnule Márton?

   

Domnul Márton Arpád Francisc:

La pct. 6.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La pct. 5 nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 6.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În urma, într-adevăr, a multor consultări am încercat și ne-am și lăsat convinși în foarte multe dintre aceste puncte, unde aveam suspiciuni, au rămas însă trei puncte unde nu putem fi de acord cu soluția, toate cele trei au un singur element comun: desființarea spitalelor de importanță națională. Ca atare, doar spitalele clinice și cele universitare vor putea fi de importanță națională.

O parte dintre spitalele speciale, ca de exemplu, Spitalul de boli cardiovasculare din județul Covasna, vor putea să existe în continuare numai ca spitale județene.

Or, după cum știm, statutul acestor spitale este acela de importanță națională, că mai mult de trei pătrimi din bolnavii acestor spitale provin din alte județe. V-am dat un singur exemplu, ca să nu lungesc vorba.

Eu cred că, avându-se în vedere că există trei feluri de enumerare de spitale, deci conform teritoriului pe care îl acoperă, conform gradului științific căruia îi corespunde și, evident, conform specializării, în cazul spitalelor speciale, deci nu generale, care acoperă aproape tot teritoriul țării, nu găsim un text pentru situația acestor spitale în lege.

Ca atare, noi dorim să menținem în continuare spitalele de importanță națională. Deci, pe lângă spitalele județene și orășenești sau comunale să existe și spitale de importanță națională.

În varianta de la art. 6 alin. 1 lit. a) să votăm varianta Camerei Deputaților. Deci, aceasta este singura solicitare și, evident, dacă se votează aceasta, încă în două articole va trebui să votăm în consecință.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al Comisiei pentru sănătate, doriți să luați cuvântul, da? Poftiți, domnule deputat Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți în două cuvinte să spun cum a fost elaborat și cum s-a ajuns la această variantă.

Legea spitalelor a fost pe larg dezbătută. A fost trecută prin Camera Deputaților și, în momentul în care a ajuns la Senat, în continuare ea a fost foarte mult îmbunătățită, în dialog cu Camera Deputaților.

Deci, varianta Senatului este, în fapt, varianta Camera Deputaților - Senat și pentru acest motiv mergem și am mers în Comisia de mediere pe varianta Senatului.

În Comisia de mediere, cu majoritate absolută de două treimi, raportul a fost adoptat.

Referitor la acest aspect punctual, noi am dezbătut foarte mult, atâta vreme cât există spitale clinice universitare, acestea sunt cele care servesc întreaga țară.

Am considerat că nu este nevoie să mai ținem încă o categorie de spitale interjudețene, care nu își au obiectul. Așa încât, noi vă rugăm să fiți de acord cu varianta Senatului și să fiți convinși că s-au spus toate punctele de vedere, că această lege a fost foarte profund dezbătută și varianta pe care Comisia de mediere, cu două treimi din numărul ei a adoptat-o, iar la alte puncte în unanimitate, este varianta care răspunde a ceea ce trebuie să fie spitalul, în viziunea unui progres.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină?

Potrivit procedurii, supun întâi votului varianta propusă de către comisie.

Cine este pentru varianta Senatului? Vă rog să participați la vot, să nu mergem prin concluzii de vot tacit. 81 voturi pentru varianta Senatului.

Împotrivă? 16 voturi contra.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptată varianta Senatului.

La pct. 7, varianta Senatului. Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 8, lit. h, text comun. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 9, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 10 și 11, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 12, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 13 și 14, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 15 și 16, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 17 și 18, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctele 19 și 20. Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, variantele Senatului.

Punctele 21 și 22, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 23, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 24, tot varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 25, art. 25, alin. 1și 2, text comun.

Sunt obiecții? Nu. Adoptate.

Următoarele sunt variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 26, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 27 și 28, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 29, varianta Senatului.

Domnule deputat Márton, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La art. 29, prin retranscrierea textelor s-a omis autoritatea în fața căreia răspund spitalele municipale, orășenești și comunale.

În varianta Camerei Deputaților erau două teze. Prima variantă, până la nivel județean, răspundea în fața ministerului; cea de-a doua teză vorbea de conducerea spitalelor municipale, orășenești și comunale, care răspund în fața direcției de sănătate publică și a consiliilor locale.

Aceasta cea de-a doua teză a fost eliminată, însă prima teză a rămas doar în formularea: "spitalelor clinice și universitare, institute clinice și spitale județene".

Dacă vom aproba această variantă, înseamnă că spitalele municipale, orășenești și comunale nu răspund în fața nimănui.

Propun varianta Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei de mediere, domnul senator Sorin Oprescu dorește să dea o explicație.

 
   

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În legătură cu obiecția făcută de colegul nostru, "Conducerea spitalelor publice", fiindcă în textul legii, din punct de vedere tehnico-legislativ nu poate fi pusă virgulă, ni s-a explicat că spitalele ".. mai adăugăm "spitalele clinice universitare, clinice și spitalele județene răspund în fața Direcției de sănătate publică și/sau a Ministerului Sănătății și Familiei".

Vă rog să fiți de acord că toate spitalele trebuie să răspundă în fața Ministerului Sănătății și Familiei, prin reprezentanța ministerului în teritoriu, Direcția de sănătate publică. Deci, aici sunt și celelalte bine structurate, spitalele orășenești și spitalele comunale, care își au subordonarea foarte clar.

În legătură cu prima, deși a fost depășită, vreau doar să adaug, fără a vă plictisi, vreau să adaug că am eliminat sintagma "de importanță națională", "a spitalelor de importanță națională, a spitalelor interjudețene", pentru că la ora actuală figurează 52 de spitale cu titlu de spital județean. Figurează încă 26 de spitale, așa-zise interjudețene. Spitalele acestea rămân spitale de specialitate.

Mai mult decât atât, finanțarea, așa cum este ea, este făcută dintr-un trunchi comun, deci nu impietează cu nimic asupra ditirambelor pe care de-a lungul timpului le-au inventat unii, pentru a putea să finanțeze, poate cu o dorință reală, în mod sigur cu o dorință reală, dar mai puțin justă, de a finanța spitalele diferențiat. Mă refer la spitalele orășenești, municipale și spitalele județene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Márton, sunteți mulțumit de explicația aceasta?

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Eu citesc textul de aici: "Spitalele clinice, universitare, institute clinice și spitale județene". Acestea răspund, așa cum a spus domnul Oprescu.

Din păcate, din acest text, s-au scăpat "spitalele municipale, orășenești și comunale". Nu avem nici un text despre situația acestora, în fața cui răspund? Dacă rămâne așa, din punctul meu de vedere poate să rămână, numai că ele nu răspund față de nimeni.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi din Comisia de mediere, puteți da un răspuns, ce se întâmplă cu spitalele nenominalizate în articol? Care va fi subordonarea acestora?

Domnule senator Sorin Oprescu, poftiți.

 
   

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Vă rog să aveți amabilitatea să urmărim împreună textul: "Conducerea spitalelor publice - spitalele clinice universitare, institutele clinice și spitalele județene", deci și spitalele orășenești și spitalele municipale sunt considerate spitale publice.

Doriți să introducem în text spitalele orășenești și spitalele publice? După părerea noastră, nu facem altceva decât o repetiție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule senator, vă rog frumos să urmăriți puțin textul. Noi când spunem "spitale publice", dacă n-am fi spus nimic, ar fi intrat și cele orășenești și celelalte, dar dacă le-ați numit între cele două linioare, atunci intră în categoria spitalelor clinice?

 
   

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Nu. Noi am vrut aici să subliniem faptul că toate spitalele, conducerea spitalelor publice, dar și a celorlalte, în mod particular - universitare, clinice și județene, răspunde în fața Direcției de sănătate publică, deci a Ministerul Sănătății și Familiei, care își are structurile lui. Cele orășenești și cele municipale, de obicei au intrat în structuri care sunt subordonate Direcției de sănătate publică și, deci, Ministerului Sănătății. Dacă dumneavoastră considerați că este necesar să precizăm și să spunem "și orășenești, și municipale" nu am nimic împotrivă, din punctul meu de vedere. Dumneavoastră "..

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă nu le-am fi nominalizat pe cele județene, aveați dreptate, că intrau toate în categoria spitalelor publice. Și cine intra? Spitalele clinice, universitare și institute clinice.

 
   

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule președinte,

Atunci vă propunem să dispară particula "județene" și să rămână așa. Credeți că așa este corect, este mai bine, domnule Márton?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rămâneți aici, pentru alte explicații.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Ar fi două soluții: una să aprobăm varianta Camerei Deputaților și pe urmă din punct de vedere regulamentar aceasta ar fi cel mai corect, să găsim o cale de mijloc, împreună sau, deși aceasta este foarte pe marginea Regulamentului, să cădem de acord ca și din varianta Senatului să dispară textul dintre liniuțe, deci, "conducerea spitalelor publice". Că, altfel, sensul textului este că cele neenumerate, cum ați spus și dumneavoastră, domnule președinte, nu intră în "...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine a cerut primul cuvântul, vă rog să veniți la tribună.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Nimic nu e mai politicos decât un medic. S-a dovedit și de data aceasta!

Stimați domni și doamne, îmi însușesc propunerea făcută în finalul intervenției de către colegul de la UDMR. Pentru a evita orice fel de neînțelegeri, consider că este suficient să se menționeze "conducerea spitalelor publice", să se elimine textul dintre liniuțe, întrucât, din câte înțeleg eu, toate spitalele, indiferent că sunt clinice, universitare, institute clinice, spitale județene sau celelalte categorii, toate sunt publice.

Prin urmare, cred că s-ar conferi mai multă claritate textului, în momentul în care s-ar adopta ultima propunere făcută de către domnul coleg din partea UDMR-ului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Pentru a merge în spiritul în care comisia a elaborat textul respectiv, deci pentru a insista asupra faptului că și anumite categorii de spitale se află în subordonare și pentru a nu avea probleme de tehnică legislativă, aș propune un amendament de redactare care cred că se poate accepta în faza aceasta. Deci, "Conducerea spitalelor, dispar linioarele - inclusiv cele menționate acolo, este subordonată" și așa mai departe și atunci rezultă că toate spitalele publice, dar și cele subliniate de către comisie. Deci, "conducerea spitalele publice", inclusiv cele dintre linioare și cred că s-ar împăca ambele puncte de vedere, răspunzând astfel și cerințelor de tehnică legislativă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ráduly.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Strict procedural aș vrea să spun că soluția poate fi una singură: să adoptăm acum varianta Camerei Deputaților și apoi, în momentul în care cele două Camere dezbat textul în divergență, să se găsească soluția care se dorește.

Desigur că deja de mult suntem pe marginea Regulamentului, din moment ce Comisia de mediere își încetează activitatea o dată cu depunerea raportului de mediere, iar domnul senator Oprescu a luat cuvântul în numele Comisiei de mediere aici, mai devreme. Deci, se poate întâmpla orice până la urmă. Dar strict regulamentar ar fi ca să adoptăm, așa cum a propus domnul Márton, varianta Camerei Deputaților, iar între timp, colegii noștri specialiști să găsească un text, împreună cu domnul Márton, exact ca să fie acoperitor pentru toate situațiile care au fost enumerate aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Oprescu.

 
   

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și propunerea noastră este de a fi eliminat textul dintre linioare: "spitale clinice universitare, institute clinice și spitale județene" și de a se vorbi despre: "Conducerea spitalelor publice răspunde în fața direcției de sănătate publică și/sau a Ministerului Sănătății, respectiv, în fața ministerului de resort pentru îndeplinirea atribuțiunilor care îi revin".

Altfel, noi suntem de acord cu acest lucru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ca variantă, am înțeles că domnul Marton este de acord cu eliminarea enumerării dintre linioare.

 
   

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Da, sunt cele două soluții propuse de domnul Marton.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dacă sunteți de acord cu varianta Senatului în această reformulare, eliminarea enumerării dintre linioare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere. Mulțumesc.

Pct.30, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.31-32, tot variantele Senatului.

Nu sunt obiecții.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votate în unanimitate.

Pct.33-34, tot variantele Senatului.

Dacă sunt obiecții? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.35, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.36, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.37 și 38, variantele Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

La pct.41, s-au înregistrat 1 vot împotrivă și 3 abțineri.

La pct.42, dacă sunt obiecțiuni la varianta Senatului? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Pct.43, varianta Senatului.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Pct.44.

Dacă sunt obiecțiuni la varianta Senatului? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.45, dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 vot împotrivă și 1 abținere, s-a adoptat.

Votul final asupra raportului îl vom da mâine, în ședința destinată special.

 
Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic și cinegetic pentru concesionarea, în numele statului, a terenurilor forestiere proprietate publică a statului aferente activelor vândute de Regia Națională a Pădurilor (amânarea votului final).  

Pct. 4, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2003 pentru abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic și cinegetic să concesioneze în numele statului terenuri forestiere.

La pct. 1 al Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2003 este varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni la ea? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 2 și 3, tot variantele Senatului, dacă la vreunul din ele aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (amânarea votului final).  

Următorul raport de mediere este cel la Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001.

La pct. 1, care este unicul aflat în mediere, varianta Camerei Deputaților, nu se supune votului, nici dezbaterii.

Va fi supus raportul votului final mâine.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea prevederilor art. 15 din Legea privind finanțele publice nr.500/2002 (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea prevederilor art. 15 din Legea privind finanțele publice.

Cine este inițiatorul?

Suntem în procedură de urgență și îi dau cuvântul domnului Grigoraș, ca, în numele comisiei, să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propunem pentru dezbaterea Propunerii legislative de modificare a prevederilor art. 15 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002 timp total 10 minute și 1 minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Să trecem direct la dezbaterea pe articole.

La titlul propunerii, comisia sesizată în fond propune modificarea acestuia potrivit amendamentului nr. 1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 1? Nu.

Admis în unanimitate, modificat titlul legii.

Cu privire la textul articolului unic, urmăriți amendamentul nr. 2.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

A fost adoptat, textul articolului unic se modifică în mod corespunzător.

Vom supune votului final această lege mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală (amânarea votului final).  

La pct. 7 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2003.

Tot procedură de urgență, Comisia pentru agricultură, vă rog să propuneți timpii de dezbatere. Poftiți, domnule deputat Neagu.

   

Domnul Victor Neagu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Agenția SAPARD, pe care dumneavoastră deja o cunoașteți, ca activitate, ca instrument special de preaderare pentru agricultură și pentru zona rurală, creată pentru a înlesni ceea se dorește de comun acord între România și Uniunea Europeană. pregătită, școlită cu specialiști români, dar și cu specialiști din străinătate, testați, atestați, la ora actuală, dorește tot timpul să fie în pas cu ceea ce impun, de fapt, cei care dau banii, adică cei de la Bruxelles. de aceea, astăzi, în fața dumneavoastră este un proiect de lege care vine să întărească ceea ce Guvernul ne-a înaintat prin ordonanță de urgență, și anume, rugându-vă totodată să vă aplecați asupra conținutului acestui proiect de lege, ca să fiți de acord cu modernizarea acestei agenții, în sensul că ordonatorul de credite este acela care vrea să-și spună cuvântul cu privire la numărul de personal cu care va lucra și pe care îl școlește permanent, potrivit noilor cerințe, și, bineînțeles, cu privire la salarizarea acestui personal.

Pentru că este o lege în regim de urgență, vă propun, domnule președinte, să supuneți votului plenului 5 minute pe ansamblu și 1 minut de intervenție, pentru că este o lege scurtă. Și să vă aplecați, repet, și asupra amendamentului pe care noi l-am făcut în plen în comisie și în unanimitate. Există un amendament făcut de Senat, pe care noi l-am susținut. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere propuși? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pe timpii de dezbatere aprobați de dumneavoastră trecem la discutarea proiectului de lege și a ordonanței de urgență.

La titlul proiectului, astfel cum a fost votat de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul Senatului cu privire la art. 2 alin. 1, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în formularea votată de către Senat.

La titlul ordonanței de urgență? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. I.

Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

La art. II alin. 1, am votat deja textul propus de Senat, dacă mai aveți discuții cu privire la acesta? L-am votat când am discutat proiectul de lege. Nu aveți.

Textul art. II alin. 1 va avea alcătuirea votată de către Senat.

Art. II și III.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în formularea din ordonanță.

Vom supune proiectul votului final în ședința destinată acestui scop mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar nr. 160/1998 (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Dau cuvântul, întâi, inițiatorului.

   

Domnul Attila Bela Ladislau Kelemen:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aveți în față Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar nr. 160/1998, înaintat Camerei Deputaților cu Adresa nr. 588.

Apărarea sănătății animalelor și prevenirea transmiterii de boli de la animale la om este o problemă de stat și constituie o sarcină permanentă pentru toate unitățile, precum și o îndatorire pentru toți locuitorii țării. Activitatea sanitar-veterinară are menirea de a apăra sănătatea animalelor și sănătatea publică, prin prevenirea transmiterii de boli comune animalelor și omului, examinarea materiilor prime și a alimentelor de origine animală, în scopul realizării siguranței alimentare, protecției consumatorilor și a mediului înconjurător.

Profesiunea de medic veterinar are ca obiective apărarea sănătății animalelor, a sănătății publice, protecția consumatorului, în scopul ameliorării efectivelor de animale, asigurării securității alimentației populației, facilitării relațiilor comerciale și păstrării echilibrului ecologic.

Prin supravegherea epidemiologică a teritoriului în relațiile cu animalele vii și produsele de origine animală, precum și exercitarea controlului sanitar-veterinar la frontiera de stat în concordanță cu acordurile și convențiile internaționale, se previne pătrunderea pe teritoriul țării a unor boli cu mare difuzibilitate la animale, ce ar putea avea implicații foarte grave asupra economiei naționale.

Cele prezentate, precum și noua ipostază, de țară asociată în curs de aderare la Uniunea Europeană, impun ca o necesitate imediată legiferarea modului de organizare și exercitare a profesiei de medic veterinar în România, pentru a o face compatibilă cu principiile legislației Uniunii Europene în domeniu.

Stimați colegi,

În dezbaterea propusă de noi, am încercat, un grup de 8 inițiatori, să vă propunem această armonizare cu legislația europeană, ca acest sector, atât de important, prezentat de noi, să fie în deplină concordanță cu cerințele Uniunii Europene și la noi în țară. Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul deputat Neagu.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată în fond, a dezbătut, menționând că a avut în față avizul privind modificarea și completarea Legii de organizare și exercitare a profesiunii de medic veterinar de la Consiliul Legislativ, cât și punctul de vedere al Guvernului.

Evident că, odată cu trecerea la economia de piață, la reformele care sunt la ora actuală în agricultură, este nevoie ca și proprietatea privată asupra animalelor și a produselor de origine animală să conducă la o diversificare a acestui domeniu în meseria de medic veterinar.

Este o lege care face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost cei 32 de deputați și raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

Vă propunem, deci, ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc în comisie, să admiteți modificările și completările care s-au făcut de către această comisie la acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriți, în paralel, propunerea legislativă și raportul.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

La titlul legii și la art. 1, vă propun să avem următoarea reformulare: "Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru...", urmează restul textului. Pentru că, altfel, s-ar înțelege că profesiunea de medic veterinar este nr. 160/1998.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Iarăși, sunt obligat să apelez la cunoștințele mele din trecuta funcție și să vă spun că sunt două tipuri de numerotare a legilor în titlul lor: unul este acesta, pe care îl are acum Legea nr. 160/1998 și altul este cel sugerat de domnul Damian Brudașca - Legea nr. ".. privind.... Legea nr. 160/1998 așa a fost botezată și așa este cunoscută, deci nu schimbăm acum titlul legii doar de dragul artei. Și, vă spun, ambele denumiri cu privire la numerotare sunt utilizate în egală măsură.

Deci, legea aceasta așa a fost votată de noi, inclusiv cu votul dumneavoastră. Vă propun să rămână așa titlul. Mulțumesc.

Art. I, preambul.

Votat în unanimitate, nefiind obiecțiuni.

La pct. 1 al art. I, cel cu privire la art. 1 alin. 1 și 2, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 3. Poftiți, domnule Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

La alin. 3, vă rog să-mi permiteți să propun următoarea reformulare: "Medicina veterinară este știința medicală care asigură sănătatea și protecția animalelor și contribuie la menținerea sănătății publice și la protecția mediului".

Nu cred că este firesc să folosim sintagma: "Asigură bunăstarea animalelor".

 
   

Domnul Attila Bela Ladislau Kelemen:

Domnilor colegi,

În comisie, chiar și în prezența deputaților de la formațiunea dumneavoastră, am avut o discuție de cel puțin o jumătate de oră pe acest articol. Sintagma "bunăstare a animalelor" - "animal welfare" este în toată legislația europeană. Domnul secretar de stat Harbuz, care a participat la lucrările comisiei, secretarul de stat care coordonează activitatea sanitar-veterinară, a insistat expres ca să existe, în concordanță cu legile europene, această sintagmă, de "bunăstare a animalelor".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă Puwak, vă rugăm frumos, ajutați-ne puțin într-o materie de armonizare legislativă.

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Este adevărat că în englezește "welfare" înseamnă "bunăstare", dar nu trebuie să traducem aici mot a mot și să "îmbogățim" limba română cu niște stupidități. "Bunăstarea", în cazul animalelor, probabil că este "sănătatea".

Deci, argumentul că este vorba aici de traducerea sau preluarea papagalicească a unei noțiuni din legislația europeană nu are justificare în această traducere șchioapă.

Iar în ce privește celelalte aspecte, am făcut corecțiile care se impuneau din punct de vedere al corectitudinii exprimării.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule președinte al Comisiei pentru agricultură.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Mulțumesc.

Domnilor colegi,

Această noțiune de "bunăstare a animalelor" nu se referă deloc la sănătatea animalelor, sănătatea animalelor e una, bunăstarea e alta. De exemplu, reglementările europene spun că, în anumite condiții, trebuie să nu admitem mai mult transport de 8 ore și trebuie să dai jos din vagoane sau din autocamioane animalele, în condițiile când temperatura este peste 30 de grade, numai 6 ore sunt acceptate în transport. Și aceasta nu este "sănătatea animalelor", este "bunăstarea animalelor", confortul animalelor, care este o cerință europeană. Cei de la protecția animalelor, din păcate sau nu, vrem noi sau nu, sunt foarte serioși și foarte severi în acest domeniu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să înțeleg că ați propus "confort"? Vrea "confort" Ministerul Agriculturii?

Domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O definiție se dă pentru genul proxim și diferențe specifice. or, aici, definiția este un inventar de date, o enumerare de calități. Dacă ne referim la "bunăstare", conceptul este tipic uman, pentru că bunăstarea este definită și prin alți parametri, nu numai cei pur biologici: nivelul de zgomot, muzică, lumină, intensitatea fluxului luminos în planul de lucru etc.

Cred că aici nu putem vorbi nici de "confort". Confortul este o noțiune foarte largă, în care intră, ca domeniu strict, confortul termic. Până și culoarea intră, ca parametru, în noțiunea de confort, foarte general: culoarea roșie irită, culoarea verde liniștește etc., are efecte psihologice. Iată de ce nici termenul de "confort" nu este bun aici. Cred că este vorba de "metabolismul optim al animalului". Și atunci, ar trebui să înlocuim "bunăstarea", concept tipic uman, în care intră și nivelul de cultură, și muzica, și civilizația și tot ce vreți, cu termenul specific animalului. eu zic că este vorba de "metabolismul optim". Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu "confort"?

 
   

Domnul Attila Bela Ladislau Kelemen:

Stimați colegi,

Pentru mine, un pic, este ciudat că discutăm așa de mult la acest articol. Exact aici ne-am împotmolit și în comisie, cei care am fost acolo știm.

"Bunăstarea" poate că este ceva specific uman, dar, dacă spunem: "Bunăstarea și protecția animalelor", atunci, normal că nu ne referim la oameni, ci ne referim la animale, doar este explicitat și în text.

Eu așa cred, că această sintagmă de "bunăstare", eventual, cu "confort" o putem înlocui, în nici un caz cu "metabolismul", care înseamnă complet altceva și n-aș dori să țin aici lecții de anatomie, fiziologie animală, că nu este cazul.

Deci, cu sintagma "confort", eventual, suntem de acord. Dacă nu, cerem menținerea textului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ștefan Cazimir. Vă așteptam de mult cu o precizare lingvistică.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De abia cu câteva minute în urmă, Comisia juridică și-a încheiat misiunea specială cu care a fost învestită și de aceea am sosit după ce o parte din argumente și din controverse s-au epuizat. am prins numai partea finală. În orice caz, cu textul în față și din puținul pe care l-am putut auzi, am înțeles că este vorba, de fapt, de un anumit tratament care trebuie asigurat animalelor și care trebuie să se încadreze în anumite standarde și să le ferească de orice suferință.

Și atunci, probabil că o soluție - pe care o prezint cu toată rezerva și numai cu titlu provizoriu - ar fi "bunul tratament": "Medicina veterinară este știința care asigură bunul tratament și protecția animalelor". E o ipoteză pe care o propun cu toată rezerva.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

"Asigură confortul și protecția animalelor" nu merge?

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Termenul de "confort" nu cred că ar fi adecvat, cred că e vorba totuși de un anumit tratament: "tratament adecvat" sau "bun tratament" sau ceva de genul acesta. Adică, e vorba de felul în care omul se comportă față de animal și îl ferește de suferințe nerecomandabile.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

De fapt, este vorba de traducerea termenului englezesc. Eu vă propun să votăm textul așa cum este și să rugăm Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice să mai consulte specialiștii și să opteze între termenii propuși.

Formularea "tratamentul corespunzător" pare a fi mai bună.

 
   

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș putea să fiu de acord cu dumneavoastră dacă nu ar fi vorba despre Legea profesiunii de medic veterinar. Atunci când într-o asemenea lege se vorbește despre tratamentul animalului, este normal că, dacă întrebi o mie de oameni despre acest lucru, se vor gândi la un tratament medical, chirurgical, la n tratamente. Nicidecum nu se va gândi nimeni la un bun tratament sau la o bună tratare a animalului.

Eu înțeleg ceea ce a vrut să spună onoratul nostru coleg, domnul profesor, dar eu cred că, tocmai fiindcă este vorba de Legea de a profesa în medicina veterinară, pentru orice medic veterinar, dar și pentru orice om de rând, tratamentul pentru animale te duce cu gândul la tratamente efective medicale veterinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Totuși, se pare că termenul "confort" are mai multă adeziune. Eu vi-l propun pe acesta. Oricum vom fi în mediere cu Senatul și, între timp, ne vom gândi și la "bunăstare".

Sunteți de acord cu formularea pe care ne-o propune comisia - înlocuirea noțiunii de "bunăstare" cu cea de "confort"?

Cine este pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Vă veți mai gândi și la mediere.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Eu am mai făcut câteva propuneri.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți alte precizări?

Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Așa cum ați spus dumneavoastră, rămânem la această formulare, dar eu am propus ca textul să fie "Medicina veterinară este știința medicală care asigură (...) și contribuie la menținerea sănătății publice și la protecția mediului." Nu se poate spune "...contribuie la menținerea protecției".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Cine este pentru această reformulare care presupune înlocuirea termenului "bunăstare" cu "confort" și, în loc de "și la protecția", să fie "la protecția mediului"?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, amendamentul de la pct.4 din raport, domnul secretar Leonăchescu are o observație.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu propun o redactare mai comprimată, mai densă a textului care se întinde pe un spațiu foarte mare la alin.1, și anume: "Profesiunea de medic veterinar se poate exercita de către orice persoană cu cetățenie română, ce posedă diplomă de medic veterinar echivalată potrivit legii. Exercitarea profesiunii de medic veterinar de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene se aprobă de către Colegiul Medicilor Veterinari din România, în baza criteriilor reglementate". Partea din mijloc care apărea nu este necesară pentru că se revine asupra ei în partea finală; de aceea, am eliminat-o.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru alin.1, vă rog, comisia.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Sigur că zootehnia face parte din agricultură, pentru care există multe intervenții și vor mai fi. Toate legile pentru agricultură nasc astfel de dezbateri aprinse. Este adevărat că acum este un domeniu mai lingvistic. Însă, noi ne menținem textul.

Vreau să vă spun că, în cadrul comisiei noastre, acest proiect de lege a fost amplu dezbătut, și am căutat să racordăm și să acordăm fiecare termen, și într-adevăr acquis-ul comunitar să poată fi simțit și în această lege. Deci, a fost dezbătut de reprezentanții fiecărui partid, și nu vreau să nominalizez aici pe nimeni. Astfel, comisia își menține textul pe care îl aveți în față.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Tot pentru alin.1. Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

În ideea că vreți să mențineți acest text, totuși, acesta trebuie să fie îmbrăcat în limba română. Noi ne cerem scuze că intervenim, dar nu intervenim pentru că am avea sentimente mai deosebite față de agricultură sau față de cei care o slujesc, ci pentru că aici este vorba de o exprimare care trebuie să ne reprezinte. Prin urmare, eu propun să apară câteva exprimări și textul să fie astfel: "...Uniunii Europene, posesori ai diplomelor de medic veterinar ori ai altor documente recunoscute oficial." Pentru a nu exista exprimări redundante, având în vedere că era trecut de câteva ori "medic veterinar" în acest text, să se elimine "de medic veterinar" și textul să fie în continuare "Pentru titularii diplomelor de medic veterinar eliberate în țările din afara Uniunii Europene, exercitarea acestei profesiuni se aprobă de către Colegiul Medicilor Veterinari din România, în baza criteriilor reglementate."

Dacă se menține textul, atunci propun toaleta respectivă de exprimare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
   

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Domnule președinte,

Doresc să iau cuvântul numai pentru lămurirea unei probleme. Cred că, după cum a spus domnul profesor, textul trebuie îmbrăcat și tradus în limba română, dar poate dânsul, văzând pe inițiator, crede că trebuie tot timpul corectate greșelile gramaticale. Dar vă spun că noi am ținut cont aici întocmai de formularea Guvernului. În observațiile Guvernului se spune astfel, la pct.3: "Deoarece în unele state membre ale Uniunii Europene absolvenții cursurilor unei facultăți de medicină veterinară nu primesc "diplome", ci alte documente, dar care sunt recunoscute oficial la nivel comunitar, se impune reformularea textelor de la art.1 alin.1 după cum urmează...", și este exact textul pe care îl găsiți în raportul nostru. Deci, acesta este textul Guvernului, nu al inițiatorilor.

Dacă credeți că sună mai bine formularea pe care a propus-o dânsul, nu am nimic împotrivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ca să nu mai continuăm această dispută acerbă de articulare a textelor, vă propun să aprobăm textul astfel cum a fost reformulat în prima parte de către domnul Leonăchescu, și în a doua să apară formularea "...ai diplomelor și ai altor documente...".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Alin.2.

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu nu știu dacă recunoașterea este sau nu profesională. De aceea, eu vreau să vă propun următoarea reformulare: "Diplomele, certificatele sau alte documente cu valoare academică și care atestă calitatea oficială de medic veterinar se recunosc în mod nemijlocit în momentul înscrierii în Colegiul Medicilor Veterinari din România." Cred că, în felul acesta, textul devine mai clar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu această reformulare. Dacă dumneavoastră sunteți de acord. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Domnule președinte, aș dori să iau cuvântul la alin.3.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu voi spune nimic până nu faceți amendamentul la alin.3, dar, după aceea, dați-mi voie să vă sugerez un mod mai alert de a dezbate textele.

Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Nu am decât o singură observație - textul să fie: "...cetățeni români membri ai Colegiului Medicilor Veterinari".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteți de acord cu această corectură gramaticală.

Mai sunt alte observații? Nu. Deci, textul este aprobat, cu această corectură gramaticală.

Pct.3, poz.5 din raport. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Va rămâne textul inițial.

La pct.4, urmăriți amendamentul de la pct.6. Dacă aveți obiecțiuni.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Trebuie să îmi recunosc neștiința: nu știu ce diferență este între produsele animaliere și cele de origine animală. Dacă mi se explică faptul că există diferențe foarte mari, atunci renunț la ideea de a se elimina de la lit.b) formularea "...animaliere și..."

La lit.h) este vorba de un acord, și textul este: "testarea, înregistrarea și autorizarea producerii și comercializării produselor de uz veterinar și ale altor materii care pot influența sănătatea animalelor". Astfel, este nevoie de acordarea gramaticală corespunzătoare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Kelemen, inițiatorul acestei propuneri.

Poftiți, vă rog.

 
   

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Doamnelor și domnilor colegi,

În exprimarea uzuală, prin produse animaliere înțelegem, de exemplu, laptele produs de vacă, oaie și de alte animale, iar un produs de origine animală este cașul produs din lapte. Deci, produsul animalier este cel produs direct de animal, iar produsele de origine animală sunt, de exemplu, brânzeturile, care sunt făcute după o tehnologie prin prelucrarea laptelui.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pare evident.

În ceea ce privește corectura "și alte altor", este evident că aceasta se impune.

Am dorința și rugămintea sinceră la cei care observă asemenea dezacorduri să le semnaleze direct aparatului de la comisii, ca să nu mai reparăm noi corecturile de tipar sau dezacordurile. Asemenea corecturi trebuie făcute direct de către aparatul tehnic.

La pct.5 urmăriți amendamentul de la pct.7. Nu sunt obiecțiuni. S-a admis amendamentul și se modifică textul.

La pct.6, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Rămâne textul inițial.

La pct.7 urmăriți amendamentul de la pct.9. Nu aveți obiecțiuni. S-a admis amendamentul și se modifică textul.

La pct.8 urmăriți amendamentul de la pct.10. Nu sunt obiecțiuni. S-a admis amendamentul și se modifică pct.8 în întregime.

La pct.9 urmăriți amendamentul de la pct.11. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate. Se modifică textul.

La pct.10, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat textul inițial.

La pct.11 urmăriți amendamentul de la pct.13.

Domnul Damian Brudașca. Poftiți.

Vă rog să vă consultați în grup asupra celei mai bune strategii de urmat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu propun eliminarea exprimării redundante de la art.13.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar noi suntem la art.15, amendamentul de la pct.13.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu doream să sugerez să se elimine de la lit. a) - f) noțiunea "adoptă", pentru că este o repetiție redundantă și obositoare, și să se formuleze astfel textul: "Congresul național al medicilor veterinari adoptă: ".."

Mă voi referi și la amendamentul de la pct.13.

Profit de prezența doamnei ministru aici și o întreb dacă, până în momentul de față, se poate vorbi despre cetățenie comunitară. Știu că și țările membre ale Comunității Europene au cetățeniile individuale ale țărilor respective. Nu există până în momentul de față, după proasta mea cunoștință, o cetățenie comunitară. De aceea, nu știu dacă, în momentul de față, putem promova o lege în care să vorbim despre persoane sau medici veterinari cu cetățenie română sau comunitară.

La lit. a), pentru că se dovedește că mai jos am avut dreptate, aș vrea să modificăm "posesor de" cu "posesor al diplomei de medic", având în vedere că mai jos se menține formula "posesor al diplomei de medic".

Dați-mi voie ca, la lit. c), întrucât referirile sunt la o lege aplicabilă în România, pentru evitarea redundanței, să se elimine finalul "pe teritoriul României", întrucât nu facem o lege care să se folosească pe teritoriul Turciei, Bulgariei sau al altor țări din Comunitatea Europeană.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Neagu. Poftiți.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Am înțeles că ați adresat o întrebare onoratei doamne ministru Puwak.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Puteți răspunde și dumneavoastră.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Sigur, noi ne-am gândit, atunci când am vorbit de cetățenie română sau comunitară, la țările din Uniunea Europeană. Într-adevăr, pentru ca să nu se creeze alte păreri, formularea poate să fie "cu cetățenie română sau din țările membre ale Uniunii Europene".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că am tot discutat în Comisia constituțională și despre acest termen, vreau să vă spun că ambii termeni sunt corecți. Termenul "cetățeni comunitari" a intrat în uzaj.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak (din banca rezervată membrilor Guvernului):

Termenul este "cetățenie europeană".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Înțeleg că termenul corect este "cetățenie europeană".

Acceptați această terminologie?

 
   

Domnul Victor Neagu:

Cel care are cetățenie europeană s-ar putea să nu fie membru al Uniunii Europene, iar noi ne racordăm și privim tot timpul la Uniunea Europeană.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Puwak, în calitate de deputat și de principal responsabil de integrarea europeană.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Cred că, la momentul acesta, formularea corectă este "cetățenia statelor membre UE". Cetățenia europeană va deveni un termen consacrat o dată cu adoptarea Tratatului Constituțional sau noii Constituții, atunci când această Convenție privind viitorul Europei își va fi încheiat mandatul și Conferința interguvernamentală îl va adopta. Astfel, vom avea o cetățenie europeană, în sensul țărilor membre ale Uniunii Europene, dar de abia după Conferința interguvernamentală. Deci, vă rog să acceptați formularea "cetățenia statelor membre ale Uniunii Europene".

 
   

Domnul Victor Neagu (din banca rezervată comisiei):

Suntem de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai rămân precizările finale, referitoare la formularea "pe teritoriul României."

 
   

Domnul Victor Neagu (din banca rezervată comisiei):

Suntem de acord cu aceste propuneri.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.13, cu reformularea din alin.1 - "cetățenie română sau a țărilor membre ale Uniunii Europene" și cu eliminarea sintagmelor "în România" și "pe teritoriul României" de la lit. a) și c).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.12 și 13 comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votate textele inițiale.

La pct.14 urmăriți amendamentul de la pct.16.

Domnul deputat Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

La lit.f), sugerez să se elimine virgula după "părților" pentru că, altfel, despărțim subiectul de predicat, ceea ce în limba română nu este corect. Este vorba de art.171 lit.f). Bănuiesc că este o eroare tehnică faptul că s-a pus o virgulă care nu își are locul acolo.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord. Cu această observație, dacă mai sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul, în formularea propusă.

La pct.15 urmăriți amendamentul de la pct.17. Nu sunt obiecțiuni. S-a admis amendamentul și se modifică textul.

La pct.16 urmăriți amendamentul de la pct.18. Nu sunt obiecțiuni. Se modifică pct.16.

La pct.17 urmăriți amendamentul de la pct.19. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul.

La pct.18, 19 și 20, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votate textele inițiale.

La pct.21 urmăriți amendamentul de la pct.23.

Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Enumerările acestea trebuie să fie articulate. Este vorba de "asistența medicală veterinară, însămânțările artificiale, diferitele servicii de specialitate", și mie mi se pare că după formularea "antiparazitarea și medicamentelor de uz veterinar" lipsește ceva. Nu știu ce lipsește, dar îi rog pe colegii din comisia de specialitate să precizeze textul absent. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În primul rând, termenul trebuie să fie articulat - "antiparazitarea". Și se cere explicația la întrebarea "Antiparazitarea cui?"

Rog inițiatorul sau comisia să se pronunțe.

 
   

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Stimați colegi,

Textul se referă la medicamente. Este vorba de comercializarea produselor biologice, a medicamentelor antiparazitare și medicamentelor de uz veterinar. Antiparazitarele sunt un capitol separat în tratamentul medical. Textul este: "...medicamentelor antiparazitare și de uz veterinar". Câteodată, antiparazitarele, din păcate, sunt folosite, de exemplu, și în acțiunile fitosanitare. Astfel, anumite medicamente sunt comune tratamentelor fitosanitare și sanitar-veterinare. De aceea a fost propusă această formulare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea este: "...și comercializarea medicamentelor antiparazitare și de uz veterinar și a aparaturii și instrumentarului de uz veterinar." De acord? Toată lumea este de acord.

La pct.22 urmăriți amendamentul de la pct.24.

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

După cum vedeți, am prostul obicei să fiu atent la formulările pe care le-au făcut colegii de la sectorul medicinii umane, de unde am reținut că medicii sunt "cu drept de liberă practică", nu sunt "medici de liberă practică". Ca atare, sugerez colegilor să fie de acord cu introducerea sintagmei "Medicii veterinari cu drept de liberă practică își pot desfășura activitatea independent, atât ca persoane fizice autorizate, cât și ca persoane juridice."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Pentru a nu reveni la microfon, rog pe colegii de la comisia de specialitate ca peste tot unde este vorba de asemenea medici să se includă sintagma "cu drept de liberă practică".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Sunteți de acord cu propunerea concretă de la pct.23 și de principiu? Toată lumea este de acord. Vă mulțumesc.

La pct.23, amendamentul de la pct.25 a vizat doar art.251.

Pentru art.252 și art.253 comisia nu a mai avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votate în formularea inițiatorului.

La art.254, urmăriți amendamentul de la finalul pag.21.

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Pentru că mie mi se pare că exprimarea este puțin cam eliptică, propun ca textul să fie "...vor funcționa cu îndeplinirea următoarelor condiții: a) au ca obiect de activitate principal activitățile veterinare și b) sunt înregistrate în Registrul unic al cabinetelor veterinare".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul este de acord. Dacă dumneavoastră mai aveți obiecțiuni. Nu. Art. 254, votat în formularea comisiei, cu acele corecturi propuse de domnul Damian Brudașca.

Vă rog.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

La art.255 alin.1, aș vrea să fiți de acord și dumneavoastră și comisia cu textul "...cabinetelor medicale veterinare, cu sau fără personalitate juridică, "iar ulterior" întocmește la Consiliile județene sau al municipiului București, după aprobarea sa de către Biroul executiv al consiliului...", și restul textului curge conform ideilor din formularea colegilor de la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord? Colegii sunt de acord.

Despre virgule trebuia să spuneți, dar vă mai rog încă odată ca, acolo unde este vorba de folosirea acordului greșit, să spuneți direct aparatului tehnic, pentru că este evident că nu putem fi împotriva limbii române.

Restul textului rămâne așa cum este. Vă rog.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Tocmai ținând și respectându-vă în mod deosebit, eu am avut mai multe observații care țin de această corectitudine a folosirii semnelor de punctuație, eu nu am ieșit de fiecare dată...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să le dați comisiei.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

O să dau exemplarul pe care l-am scris, l-am completat, o să-l dau comisiei pentru a face corecturile respective, dacă-și însușesc, evident, această punctuație.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere și pentru constructivitate.

La art.25 alin.6, urmăriți amendamentul de la pag.23. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea comisiei.

Art.25 alin.7, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în formularea inițiatorului.

Art.25 alin.8, de asemenea, comisia nu a avut obiecțiuni. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

La punctul 24, de asemenea, comisia nu are obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

La punctul 25, domnul Leonăchescu dorește să intervină.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că art.27 alin.1 se referă la medicamentele și produsele antiparazitare de uz veterinar. Aici scrie "parazitare" doar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

S-a operat corectura. Vă mulțumesc.

Deci textul de la 25 votat potrivit amendamentului 27, cu această corectură - "antiparazitare".

Urmăriți, vă rog, amendamentul 28. Comisia propune modificarea art.28. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul.

La punctul 27, urmăriți amendamentul 29. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Punctul 28, urmăriți amendamentul 30. Votat amendamentul, modificat textul.

Vă rog amendamentul 30 urmăriți-l în toată desfășurarea sa. Unele texte sunt propuse spre modificare, altele de la această poziție rămân nemodificate.

De acord cu poziția comisiei? În unanimitate, toată lumea de acord.

La punctul 28, rămâne textul inițial, dar se renumerotează 29.

Punctul 29, urmăriți amendamentul 32. Votat amendamentul 32. Nu uitați "dreptul la liberă practică", acolo.

La poziția 32, vă rog să urmăriți toate propunerile comisiei de la pag.29 - 30. Nu aveți observații. Adoptat poziția comisiei.

Art.II - urmăriți amendamentul 33. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.III - urmăriți amendamentul 34. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La art.IV, comisia nu a avut intervenții. Dacă aveți dumneavoastră? Votat textul inițial.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs această propunere importantă. Urmează s-o votăm mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Reabilitarea secțiunii Craiova - Drobeta - Turnu Severin a drumului național DN 6 (faza 1 a proiectului Craiova - Lugoj), România, semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 și la București la 1 iunie 2001 (amânarea votului final).  

Vă rog să mai luăm, în timpul programului de astăzi, punctul 9: Proiectul de Lege pentru modificarea alin.2 al art.2 din Ordonanța Guvernului nr.21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secțiunii Craiova - Drobeta - Turnu Severin a drumului național DN 6 (faza 1 a proiectului Craiova - Lugoj), România", semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 și la București la 1 iunie 2001.

Doamnă ministru Puwak, aveți cuvîntul.

   

Doamna Hildegard Carola Puwak (ministru, Ministerul pentru Integrare Europeană):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este o punere de acord a unei situații la un proiect care se desfășoară pentru reabilitarea Secțiunii Craiova - Drobeta Tr.Severin, un proiect de 117 milioane de Euro, din care, din bugetul ISPA, se suportă 87, iar problema constă în următoarea situație. În Memorandumul de finanțare, a fost introdusă Agenția Națională a Drumurilor ca fiind în situația de a plăti cheltuielile neeligibile. Această autoritate nu este decât beneficiarul final, nu dispune de fonduri pentru plata acestor cheltuieli neeligibile, iar acestea vor fi suportate de la bugetul de stat. Aceasta este modificarea, iar procedura fiecărui memorandum ISPA necesită adoptarea de către Parlament a unui act normativ de modificare.

Vă rog să aveți amabilitatea să adoptați acest proiect de lege în forma în care a fost adoptat de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Baltă Tudor și reprezint Comisia pentru buget, finanțe și bănci pentru acest punct la ordinea de zi.

În urma examinării Proiectului de Lege pentru modificarea alin.2 al art.2 din Ordonanța Guvernului nr.21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "reabilitarea secțiunii Craiova - Drobeta Tr.Severin a drumului național DN 6, (faza 1 a Proiectului Craiova - Lugoj), România", semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 și la București la 1 iunie 2001, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în formularea Senatului.

Cuprinsul articolului unic. Nu aveți obiecțiuni. Votat în formularea Senatului.

Vom supune proiectul votului final în ședința de mâine.

Mulțumim doamnei ministru.

 
Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să luăm și un raport de mediere care ne propune textele Camerei Deputaților la un proiect de lege foarte important, cel cu privire la Statutul corpului diplomatic.

La punctele 1, 2 și 3 sunt variantele Camerei Deputaților. Deci nu se supun dezbaterii sau votului.

La punctul 4 cu privire la art.9 pentru alin.1, textul Camerei Deputaților, nu se supune dezbaterii.

Iar pentru alin.2 un text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru punctul 5, textul Camerei Deputaților, nu se supune dezbaterii, nici votului.

La punctul 6, cu privire la art.14, alin.1, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin.2, varianta Camerei Deputaților, nu se supune votului.

La punctele 7, 8 și 9, variantele Camerei Deputaților, nu se supun dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

La punctul 10, cu privire la art.19, alin.1, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin.2 de la art.19, varianta Camerei Deputaților, nu se supune dezbaterii.

Punctele 11 și 12 din raportul de mediere, variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat, nu se supun votului.

Punctele 13, 14, la fel.

La punctul 15, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 16, pentru art.27, alin.1, varianta Camerei Deputaților, nu se dezbate.

Pentru alin.2 de la art.27, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3 și 4, variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat.

Pentru alin.5 de la același art.27, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 17 și 18, variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat.

Punctul 19, tot varianta Camerei Deputaților.

La punctul 20, pentru art.31, lit.f), text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.g), varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Punctele 21 și 22, variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat.

Punctele 23, 24 și 25, variantele Camerei Deputaților.

La punctul 26, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 27, 28 variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat.

Punctul 29, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 30, 31, 32, 33 și 34, variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat, nu se supun votului.

Punctul 35, aceeași soluție, varianta Camerei Deputaților.

Punctul 36, care este și ultimul, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom supune votului raportul, în ansamblu, în ședința de mâine.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Dați-mi voie, înainte de a trece la punctul 2 al ordinii de zi de astăzi, "Întrebări și interpelări", să vă supun votului câteva comisii de mediere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanțarea, în sistem descentralizat, în domeniul științei, tehnologiei și inovării;

Prima este la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanțarea, în sistem descentralizat, în domeniul științei, tehnologiei și inovării.

Sunt propuși deputații: Bar Mihai, Boajă Minică, Selagea Constantin, Baban Ștefan, Holtea Iancu, Săpunaru Nini, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanțarea, în sistem descentralizat, în domeniul științei, tehnologiei și inovării;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanțarea, în sistem descentralizat, în domeniul științei, tehnologiei și inovării.

Sunt propuși domnii: Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Boajă Minică, Selagea Constantin, Holtea Iancu, Cladovan Teodor, Winkler Iuliu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1999 privind înființarea Academiei Române de Aviație;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/1999 privind înființarea Academiei Române de Aviație.

Sunt propuși deputații: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Andea Petru, Ionescu Marian, Miclea Ioan, Baciu Mihai, Ionescu Anton.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 197/2002 pentru modificarea și completarea art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.197/2002 pentru modificarea și completarea art.25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001.

Sunt propuși deputații: Bucur Mircea, Ciupercă Silvian, Mițaru Anton, Pleșea Lucian, Șnaider Paul, Domnul Kovacs Csaba Tiberiu, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a colectării unor venituri bugetare;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a colectării unor venituri bugetare.

Sunt propuși deputații: Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Boajă Minică, Moisescu Dumitru, Cladovan Teodor, Nicolăescu Eugen, Winkler Iuliu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice.

Sunt propuși deputații: Drețcanu Doina Micșunica, Naum Elena, Popescu Virgil, Buzea Cristian, Ionescu Mihaela, Dobre Victor Paul, Pambuccian Varujan.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Ultima comisie este la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Sunt propuși deputații: Lazăr Maria, Baltă Tudor, Naum Elena, Dinu Gheorghe, Șnaider Paul, Nan Nicolae, Kovacs Csaba Tiberiu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Dezvoltarea interpelărilor și prezentarea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Trecem la următorul punct al ordinii de zi "Întrebări și interpelări".

Domnule vicepreședinte Petrescu, aveți cuvântul în continuare.

(În continuare, ședința este condusă de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Trecem la secvența consacrată răspunsurilor la întrebări.

Domnul Emil Boc a adresat o întrebare privind interpretarea prevederilor Ordonanței de urgență nr.9/2003.

Poftiți, domnule deputat, dacă vreți să reiterați această întrebare.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt. După intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr.9/2003 care modifica legea anterioară, au apărut multiple situații în practică legate de interpretarea și aplicarea contractelor de indemnizație pentru creșterea copilului, în baza Legii nr.19/2000.

În concret, un contract de indemnizație care a fost încheiat în 1 octombrie 2002, pe baza prevederilor constituite de Legea nr.338/31 mai 2002, unde se precizează că de acest tip de indemnizație vor beneficia asigurații care, în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului au un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni, prima rată a fost achitată la data încheierii contractului, adică la 1 octombrie 2002, iar ratele stabilite au fost achitate lunar, ultima fiind achitată în 3 martie 2003, iar copilul s-a născut în 9 martie 2003. După nașterea copilului, la dosar, au fost depuse toate formalitățile necesare - copie după certificatul de naștere etc. și, în teritoriu, s-a primit informarea potrivit căreia solicitantul va beneficia de indemnizație și că prima plată se va efectua după 20 aprilie.

În multiple decizii ale Caselor de pensii, începând cu 24 aprilie, solicitanții au fost informați că nu se mai încadrează în condițiile legii, deoarece nu au cotizat 6 luni înainte de momentul producerii riscului, în conformitate cu modificarea legislativă din 10 aprilie 2003, prin Ordonanța de urgență nr.9 raportată la prevederea din act normativ cuprinsă în punctul 2 din alin.5, potrivit căreia: "pentru persoanele care, anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului se va face avându-se în vedere stagiul de cotizare realizat până la data nașterii copilului, așa cum a fost reglementat până la data prezentei ordonanței de urgență".

Am formulat această întrebare cu rugămintea de a vedea poziția Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, poziție legată de aplicarea unitară a prevederilor acestor legi, pentru a preveni abuzurile exercitate de către Casele de pensii în aplicarea prevederilor legale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Petre Ciotloș de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale formulează următorul răspuns.

Conform prevederilor art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2003, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2003, pentru persoanele care anterior date de 17 martie 2003 au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2, respectiv 3 ani, se face avându-se în vedere stagiul de cotizare realizat până la data nașterii copilului, astfel cum a fost reglementat până la această dată.

În consecință, în cazul persoanelor care, anterior datei de 17 martie 2003, au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare minim necesar pentru acordarea concediului și indemnizației pentru creșterea copilului este de 6 luni din ultimele 12 luni anterioare datei nașterii copilului.

În cazul prezentat, stagiul de cotizare trebuie să fie constituit din perioada 9 septembrie 2002 - 8 martie 2003; contractul de asigurare socială fiind încheiat în data de 1 octombrie 2002, asiguratul nu îndeplinește condiția privind stagiul de cotizare necesar acordării indemnizației pentru creșterea copilului. Menționăm că această soluție este valabilă în situația în care persoana în cauză este asigurată în sistemul public exclusiv, accentuez - exclusiv pe baza unui contract de asigurare socială.

În cazul în care contractul de asigurare socială a fost încheiat pentru completarea venitului asigurat, respectiv persoana asigurată are stagiul de cotizare realizat în baza unei forme de asigurare obligatorie, de exemplu pe baza unui contract individual de muncă, plătitorul indemnizației pentru creșterea copilului este angajatorul.

Conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2003, angajatorul, la stabilirea bazei de calcul a indemnizației pentru creșterea copilului, va avea în vedere, în baza unei adeverințe eliberate de Casa teritorială de pensii, și veniturile asigurate în baza contractului de asigurare socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnule Boc, dacă doriți să comentați, poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Eu vă mulțumesc, domnule președinte, pentru explicația formulată. Totuși, nu am înțeles: 6 luni au fost, de la 1 octombrie până la 1 martie, când a fost achitată ultima rată, în 3 martie, sunt 6 luni - octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie. De ce dumneavoastră menționați că ar fi trebuit să se încheie în septembrie, începând cu 9 septembrie?

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Data nașterii copilului este 8.03?

 
   

Domnul Emil Boc:

Da, 8.03.

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Data la care trebuia să fie încheiat contractul este 9 septembrie. El a fost încheiat ulterior, nu sunt 6 luni complete.

 
   

Domnul Emil Boc:

Înțeleg.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ludovic Mardari este? Da. A adresat o întrebare privind cazul unui sugar din Timișoara intoxicat cu lapte praf subvenționat.

Domnul George Pavelescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, va răspunde.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Stimate domnule vicepreședinte,

Stimați domni deputați,

În legătură cu interpelarea adresată de domnul deputat Ludovic Mardari, referitor la o toxiinfecție în urma consumului de lapte praf de către un sugar din Timișoara, vă facem cunoscut următoarele. Copilul respectiv, Bârcea Valentin Iulian, din Timișoara, născut la 6 aprilie 2003, cu un scor ABgar 8, deci niște indicatori fiziologici la naștere buni, a fost externat din Secția clinică Neonanologie cu alimentație naturală. Odată cu prezentarea la medicul de familie, doamna doctor Boagiu Daniela, pentru înregistrare, mama copilului a solicitat rețetă de lapte praf gratuit, motivând absența lactației materne, deși examinarea clinică a sugarului releva relații normale, dar cantitatea de lapte era insuficientă pentru alăptare și, ca urmare, în completarea mesei sugarului, s-a aprobat laptele praf gratuit solicitat de mamă.

În cursul zilei de 28 aprilie 2003, medicul de familie a fost solicitat de familie pentru a efectua un examen copilului. Consultul nu a evidențiat fenomene specifice unei intoxicații cu lapte praf, relevând abdomen ușor meteorizat, întărit, agitație psihomotorie, afebril și un scaun de aspect normal, recomandându-se efectuarea unei coproculturi, investigație nerealizată de părinți nici până la ora actuală.

Cutia cu laptele respectiv a fost trimisă pentru examinare la laboratorul de chimie sanitară a Direcției de sănătate publică Timiș, care a corespuns cu parametrii menționați pe ambalajul original al produsului și cu normele tehnice internaționale 1915/1971. Examenul bacteriologic nu a relevat prezența, în laptele praf, a germenilor patogeni. Produsul "Bebelak", fabricat de o firmă din Polonia și distribuit pe piața românească de către o firmă din Pantelimon, are avizul Ministerul Sănătății și Familiei pentru a fi pus în circulație și la vânzare.

Anexăm, pentru domnul deputat, inclusiv buletinele de analiză eliberate de laboratoarele de specialitate, de chimistul șef al laboratorului și medicul primar microbiolog.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, dacă doriți să comentați?

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Aș vrea să mulțumesc pentru răspunsul primit.

Rămâne de elucidat de ce la astfel de produse de lapte praf aparținând altor producători, pe ambalaj, este înscris avizul sau în interiorul ambalajului respectiv se găsește inscripționat avizul Ministerului Sănătății, iar în cazul produsului la care m-am referit în cadrul întrebării, produsului "Bebelak", un astfel de aviz nu este inscripționat în exteriorul ambalajului, nici în interior. Și aceasta rămâne ca problemă de elucidat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă mai doriți să faceți o adăugire?

 
   

Domnul George Pavelescu (din loja comisiei):

Nu.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, nu mai doriți? Bun.

Domnul Ion Bozgă a adresat o întrebare. Lipsește, deci nu-i răspundem.

Domnul Dumitru Bentu a adresat o întrebare Ministerul Agriculturii despre politica de dezvoltare rurală. O să răspundă domnul secretar de stat Gheorghe Predilă.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să fac câteva precizări. Eu am înmânat domnului deputat răspunsul și dacă sunteți de acord să concentrăm puțin acest răspuns, pentru că dânsul este mulțumit de ceea ce am prezentat noi în răspuns.

În primul rând că dezvoltarea rurală este o acțiune concertată, ea trebuie desfășurată după un concept unitar și integrat. Dezvoltarea rurală nu este apanajul numai al Ministerul Agriculturii, pentru că o dezvoltare durabilă în mediul rural presupune angajarea tuturor ministerelor care au activități în acest mediu rural. Nu poți să vorbești de o dezvoltare armonioasă a mediului rural fără cadru instituțional, fără infrastructură, fără crearea unor activități care să absoarbă excedentul de forță de muncă, pentru că orice am vrea să facem, agricultura, fiind o activitate sezonieră, presupune un repaus în anumite perioade și, ca atare, forța de muncă trebuie să găsească un loc unde, în perioada când nu are activități în domeniul agriculturii, să poată desfășura altele, pentru a-și completa, practic, bugetul familial, deoarece noi știm că, la ora actuală, încărcătura pe hectar este destul de mare și, ca atare, bugetul familial nu poate să fie comparabil cu alte activități, chiar din mediul rural. De aceea, în programele elaborate de Ministerul Agriculturii, în strânsă concordanță și cu cerințele formulate de Uniunea Europeană și în care se au în vedere și resursele care vor fi alocate, sunt prevăzute asemenea obiective care vor face posibilă, de acum, o mai bună angajare și o mai bună repartizare, în timp, a forței de muncă, o dezvoltare a activităților conexe celor agricole, în așa fel încât ei să găsească posibilități, că vrem sau nu vrem, așa cum noi avem prevăzut în programul de aderare, din forța de muncă existentă noi trebuie să scădem, în perioada care urmează, să o reducem ca număr, în așa fel încât să devenim competitivi cu ce este în structurile europene. De aceea toate aceste activități au în vedere angajarea unor resurse mult mai mari și crearea unor condiții ca ei să-și găsească de lucru în această perioadă și, pe lângă toate acestea, trebuie să vorbim de o creștere mai mare a productivității muncii, o procesare reală a producției, și nu o concentrare a ei în câteva zone din țară, ci să creăm posibilități ca procesarea unor produse din zonă să se facă acolo fără a mai fi nevoie de deplasare pe distanțe lungi și cu angajarea unor cheltuieli suplimentare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă doriți să comentați? Poftiți.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să mulțumesc pentru modul competent, serios și profund în care a fost redactat acest răspuns.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ștefan Lăpădat a adresat o întrebare Ministerului de Interne, privind hoții de hidranți.

Nu este prezent? Dacă nu este prezent, nu îi răspundem.

Răspunsul scris i-l transmitem. Dacă va fi mulțumit sau nu va fi mulțumit, vom vedea. (Se adresează domnului secretar de stat de la Ministerul de Interne, care a spus că este răspunsul scris)

Da. Domnul Ștefan Lăpădat este? Nu este.

Domnul Iordache Florin este. A adresat o întrebare privind învățământul la sate. Răspunde domnul secretar de stat Corega. Este?

Poftiți, cu privire la învățământul la sate.

 
   

Domnul Constantin Corega (secretar de stat, M.E.C):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile programului de guvernare, referitor la relansarea educației în mediul rural, Ministerul Educației și Cercetării a elaborat și implementat programul de ameliorare a activităților de învățământ, prin crearea de facilități pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat. Acest program constituie una din soluțiile concrete adaptate nevoilor locale, ce presupune o largă implicare a comunității locale, a părinților și a altor parteneri sociali interesați în ameliorarea problemelor școlii rurale. Acesta proiectează și oportunitatea conectării cu alte proiecte de dezvoltare pe plan local și reprezintă un element cu care se poate opera în continuare, în cadrul unui proces de descentralizare a deciziilor privind managementul educațional și funcționarea sistemului de învățământ.

Din analizele efectuate, rezultă că cele mai mari diferențe între mediul rural și mediul urban se înregistrează în învățământul gimnazial. În cadrul acestui program, în anul 2001, au fost dotate cu microbuze 195 de unități școlare, 113 au o capacitate de 16 locuri, 82 cu capacitate de 22 de locuri, s-au creat 195 de școli de centre de zonă, la care s-au arondat 305, numărul elevilor beneficiari de transport școlar a fost de 7.861. Programul a continuat și în 2002, 2003, în care s-au achiziționat 272 de microbuze, fondurile necesare pentru achiziționarea acestor microbuze sunt în sumă de 120 miliarde de lei, au fost prevăzute și alocate de la bugetul de stat, derularea finanțării realizându-se ca în anul precedent. S-au creat 255 de școli de centre de zonă, la care s-au arondat 301 școli. Numărul elevilor beneficiari de transport școlar a fost de 8.135, în urma comasării s-au redus 738 de posturi didactice și 62 personal nedidactic.

Și în continuare, în răspunsul scris, sunt trecute toate celelalte elemente particulare pentru proces.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doriți să comentați, domnule deputat?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să mulțumesc pentru acest complet răspuns și să apreciez, încă o dată, seriozitatea de care dă dovadă conducerea Ministerului Învățământului, prin grija pe care o are, atât pentru copiii din mediul rural cât și pentru cei din mediul urban și pentru dotarea pe care au oferit-o acestor copii care reprezintă viitorul nostru de mâine.

Vă mulțumesc, încă o dată, pentru răspuns.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulțumesc.

Trecem la interpelări.

Domnișoara deputat Lia Olguța Vasilescu.

Prezentați, pe scurt, obiectul interpelării dumneavoastră.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Interpelarea este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul Justiției și se referă la o nouă hotărâre aberantă a Tribunalului Municipiului București.

Stimați colegi,

Scandalul permanent întreținut de evaziunea fiscală practicată de Grupul MEDIAPRO, precum și o decizie halucinantă a justiției aflată în subordinea doamnei ministru Stănoiu, mă determină să formulez o nouă interpelare referitoare la abuzurile pe care anumite instanțe de judecată le săvârșesc împotriva unor instituții de presă care-și fac datoria.

Mai precis, este vorba despre o hotărâre pe care Tribunalul București a emis-o în procesul dintre MEDIAPRO Internațional și ziarul "Bursa". Deși cotidianul amintit își făcuse doar datoria de a atrage atenția că Trustul MEDIAPRO este cel mai mare debitor al statului, instanța a considerat că obrazul subțire al lui Adrian Sârbu trebuie atins cu 800 de milioane de lei și a motivat decizia aberantă cu inepția că "Bursa", vorbind despre uriașele datorii ale MEDIAPRO, 1.800 de miliarde, ar fi comis un act de concurență neloială.

Vă întrebăm, doamnă ministru, pentru ca, la rândul dumneavoastră, să puneți aceeași întrebare instanței care a comis o asemenea gafă și să ne luminați, și pe noi, după care logică se află în concurență neloială două posturi de Televiziune, Pro-TV și Acasă, cu un ziar. Și, dacă admitem că acest lucru ar fi posibil, nu credeți că Adrian Sârbu ar trebui să plătească despăgubiri pentru concurență neloială celorlalte instituții de presă care-și plătesc datoriile la zi și pe care Sârbu le sfidează, pur și simplu, așa cum sfidează și statul, prin evaziunea fiscală pe care o practică?

Cum postul Pro-TV a devenit tribuna de la care combat, atât de des, liderii PSD, să tragem concluzia că justiția condusă de doamna ministru Stănoiu l-a răsplătit pe domnul Adrian Sârbu?

Solicit răspunsul oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Păcat că nu poate să-i întrebe, mai nimeni, pe judecători, ceva, dar asta-i situația!

Domnul Ștefan Pășcuț a depus în scris, doamna Liana Naum a depus două interpelări în scris, domnul
Petre Posea a depus în scris, domnul Adrian Moisoiu a depus în scris, domnul Florin Iordache a depus în scris, domnul Eugen Nicolăescu a depus în scris, domnul Gheorghe Dinu e aici și o să susțină, Metin Cerchez a depus în scris.

Domnul Mircea Costache.

Poftiți.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, e Mircea Costache la rând! Mai târziu dumneavoastră. (Se adresează domnului deputat Gheorghe Dinu)

Am vrut să lichidez niște poziții cu niște colegi care au depus în scris.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima mea interpelare este adresată domnului Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe al României, și obiectul interpelării se referă la activitatea consilierilor economici din cadrul ambasadelor și misiunilor economice ale României în străinătate.

Activitatea consilierilor economici din cadrul celor 94 de ambasade și a celor două misiuni economice ale României, după știința noastră, ar trebui să se concretizeze în îmbunătățirea relațiilor economice bilaterale cu țările în care aceștia reprezintă interesele României.

Aș vrea să știu în ce măsură se reflectă activitatea acestora în contracte încheiate între persoane juridice române și cele din țara respectivă și care este valoarea acestora în cadrul schimburilor economice cu țările în care funcționează.

Solicit răspuns în scris și verbal de la tribuna Camerei Deputaților.

Aceasta este prima interpelare.

A doua este adresată domnilor miniștri Mihai Tănăsescu - ministrul Finanțelor Publice, domnului Vasile Dâncu - ministrul Informațiilor Publice și se referă în principal la starea actuală a presei din România. Domnului ministru Tănăsescu i-aș solicita un răspuns cât se poate de clar și de precis referitor la situația achitării datoriilor la bugetul statului de către instituțiile media românești. Ar face foarte bine dacă ne-ar furniza și nouă și ar da și publicității lista datornicilor, cuantumul datoriei și eventual să ne precizeze măsurile pe care intenționează să le întreprindă ministerul cu rău platnicii.

În legătură cu aceeași situație a presei, domnului ministru Vasile Dâncu i-am adresat două întrebări.

În primul rând, un punct de vedere personal în legătură cu modul în care se face presă în țara noastră, cât de independente consideră dumnealui că sunt instituțiile media românești; în același sens îl întreb pe domnul ministru dacă consideră că există vreo legătură între nivelul înalt al corupției și al criminalității economico-financiare în general și presă. Cum se face că unii directori de instituții media posedă averi imense în țară și în străinătate, iar când, regretabil de altfel, are loc vreun accident auto în care sunt implicați ziariști se descoperă că aceștia erau multimilionari în dolari.

Tot pe domnul ministru Dâncu îl întreb dacă domnia sa consideră că televiziunea română reflectă imparțial viața partidelor politice și ar trebui să ne ajute să explicăm cetățenilor care ni se adresează cu întrebarea: de ce PRM ca a doua forță politică din România și parlamentarii acestuia nu au acces în programele televiziunii publice nici măcar atunci când întreprind demersuri legale și legitime, cum ar fi moțiunile de cenzură adresate Guvernului?

Aștept răspunsurile celor doi onorați domni miniștri în scris și verbal de la tribuna Camerei Deputaților.

Domnule președinte, dacă îmi permiteți, eu aș mai avea de adresat unele interpelări, dacă considerați că este suficient, mă opresc aici.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Formulați pe scurt obiectul, așa cum scrie la regulament. Este adresată lui cutare și obiectul este respectivul și când vine ministrul sau secretarul de stat, atunci o prezentați în formula amplă.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Am înțeles. O interpelare pe adresa doamnei Mihaela Rodica Stănoiu - ministrul Justiției: urmare unor solicitări, numeroase altminteri, am vrea să știm de ce organele abilitate nu se sesizează atunci când sunt grave încălcări ale legii referitoare la înstrăinări din patrimoniul public și o să anexez și materiale de presă pentru a vedea domnia sa despre ce era vorba, în legătură cu 11 spații aparținând unor membri cooperatori din municipiul Buzău.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Este vorba de sesizarea din oficiu care este prevăzută în Codul de procedură penală.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Da. Eu am făcut acolo precizarea și de aceea vroiam să fiu foarte concis că a fost sesizat și Tribunalul municipiului Buzău, care nu a răspuns în termen și nici în ziua de astăzi cei care s-au adresat nu au primit răspunsul legal, păgubiții.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Parchetul trebuie să se sesizez, tribunalul dacă știe că nu are nici o implicare, până nu se sesizează Parchetul, nu va răspunde niciodată.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Da. Un cetățean din Buzău, Iancu Constantin, are de asemenea o rugăminte care o transmite prin mine domnului ministru Ioan Rus, ministrul de Interne, în legătură cu o plângere penală care nu a fost soluționată în condițiile legii și numește dosarul, numărul dosarului, data ș.a.m.d., aflat la Poliția municipiului Buzău. Eu am primit răspunsuri pertinente de la acest minister și sper că, și de data aceasta, am anexat acolo toate materialele necesare, sper că se va verifica veridicitatea celor semnalate și se vor dispune măsurile legale în consecință.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Domnul Ioan Onisei nu este. Domnul Sonea, poftiți.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc. Interpelarea mea se adresează domnului ministru Tănăsescu, este vorba de consecințele reglementărilor privind taxa radio-tv. Am constatat o serie de abuzuri, aș spune: plata retroactivă, favorizarea unor categorii și alte astfel de lucruri și cer o explicație și măsuri în acest sens. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Vă rog totuși să-i permitem domnului secretar de stat Laurențiu Tănase de la Ministerul Culturii și Cultelor să dea un răspuns pentru domnul deputat Roșculeț, că ambii sunt în sală. Poftiți!

 
   

Domnul Laurențiu Tănase (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Roșculeț, și anume în ce măsură s-a implicat Ministerul Culturii și Cultelor pentru sprijinirea lucrărilor ample de construcție de la mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, Ministerul Culturii și Cultelor dorește să prezinte următorul răspuns. Mănăstirea Sfinții Brâncoveni de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov reprezintă un important centru al spiritualității ortodoxe și al culturii românești. Construirea actualei incinte a mănăstirii a fost sprijinită substanțial de instituția noastră, fapt atestat și de placa memorială care amintește numele donatorilor - Secretariatul de Stat pentru Culte și Ministerul Culturii și Cultelor.

De asemenea, Ministerul Culturii și Cultelor a susținut de la început inițiativa Înalt - Prea - Sfințitului mitropolit Antonie Plămădeală de a se construi alături de incinta mănăstirii un centru ecumenic și cultural internațional. Astfel, prin hotărâri de guvern sau direct din bugetul Ministerului Culturii și Cultelor vă putem prezenta sumele care s-au alocat în ultimii ani în scopul înălțării acestui edificiu și anume. În anul 2000 au fost alocate 4 miliarde de lei, în anul 2001 - 2 miliarde și jumătate și 500 de milioane de lei, în anul 2002 - 2 miliarde 450 de milioane de lei și în prezent, clădirea se află în fază avansată de finisare și Ministerul Culturii și Cultelor va sprijini în continuare realizarea sa.

De altfel, deja există în acest an o alocare a unei tranșe de 250 de milioane pentru Mănăstirea Brâncoveanu și este pe traseul avizărilor pregătită o hotărâre de guvern pentru un ajutor substanțial. Sperăm ca beneficiind de ajutorul tuturor celor interesați, lucrările de construire să fie finalizate în acest an, așa cum dorește și conducerea mănăstirii și în special conducerea Mitropoliei ortodoxe de la Sibiu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, doriți să comentați? Poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe Roșculeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Întrebarea mea era mult mai precisă. Eu nu am pus niciodată la îndoială contribuția pe care Ministerul Culturii și Cultelor a avut-o în legătură cu așezământul monahal de la Sâmbăta de Sus. Întrebarea mea era mai precis în sensul că acest centru cultural, aflându-se în fază avansată de construcție, mai are nevoie de circa 2 miliarde jumătate - trei. Întrebarea mea se referea la faptul dacă ministerul are în vedere alocarea acestei sume pentru finalizarea lucrărilor.

În finalul intervenției dumneavoastră ați făcut două precizări în sensul alocării unei sume de 250 de milioane și a unei hotărâri de guvern care să prevadă alocarea unei sume mai mari. Eu, de fapt, aceasta ceream, emiterea unei hotărâri de guvern prin care să se aloce suma necesară terminării lucrărilor, având în vedere că în această vară se împlinesc 10 ani de la resfințirea Bisericii de la Sâmbăta de Sus. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Domnul Ioan Miclea prezintă obiectul a două interpelări.

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează primului-ministru al Guvernului și se referă la modul de alocare, de împărțire a fondurilor SAPARD pentru dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Mona Muscă a depus în scris, domnul Bălăeț a depus în scris, domnul Chiliman a depus în scris, domnul Doru Dumitru Palade a depus în scris. Domnul Merce nu este, domnul Brudașca nu este, domnul Gheorghe Dinu. Poftiți!

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc domnule președinte.

Am două interpelări; prima adresată domnului ministru Vasile Dâncu - ministrul Informațiilor Publice se referă la faptul că la Brașov, încă din 1991 ființează o fundație națională - Neamul Românesc - care își dorește să promoveze și să țină legăturile cu românii trăitori dincolo de hotare, în care domniile lor, responsabilii acestei fundații au solicitat în aprilie 2002 și 28 octombrie 2002 un sprijin, nu neapărat material și nici financiar, departamentului pe care-l conduce domnul ministru Dâncu, ci doar o întrevedere spre a putea stabili un punct de vedere comun în legătură cu acest mod de a promova interesele românilor din spațiile pe care le trăiesc acești vitregiți ai sorții.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și se referă la o Ordonanță nr.41 din 1997 care nu a fost aprobată în Parlament și care reglementa sau era Regulament de aplicare a transportului pe căile ferate și care nici până astăzi nu este promovată ca lege, pentru că, din nefericire, partidul de guvernământ aflat atunci în opoziție, în 1997, nu a fost de acord cu modul cum... sau a făcut observația că modul în care fostul ministru al Transporturilor a împărțit calea ferată nu era compatibilă cu Regulamentul propus. Drept urmare, și la această dată, calea ferată nu are un regulament de transport. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Domnul Dorin Popescu a depus în scris. Domnul Ștefan Baban. Poftiți!

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc domnule președinte. Foarte pe scurt. Prima interpelare este adresată domnului ministru Răzvan Theodorescu cu rugămintea de a lua măsurile necesare legate de Mănăstirea Putna. Este vorba despre refacerea picturilor de acolo și pentru a nu se transforma în altceva, rugămintea mea este să se ia măsurile pe care le crede dumnealui de cuviință.

A doua interpelare este adresată domnului Marian Sârbu - ministrul Muncii și Solidarității Sociale și se referă la meseriile care nu sunt prinse în Legea 507/2003 și care s-au moștenit de-a lungul vremii: sobar, coșar și alte meserii de acest gen, cuprinse în interpelarea mea, în care cer și îl rog pe domnul ministru să găsească soluții ca și acești oameni să poată, în cadrul unei activități independente, să-și poată desfășura activitatea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Vă informez că a mai depus în scris interpelare domnul deputat Coriolan Simedru.

Cu aceasta ședința noastră de astăzi s-a încheiat, ne revedem mâine.

Ședința s-a încheiat la ora 19.12.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 14:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro