Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 martie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.23/17-03-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 06-03-2003 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 martie 2003

10. Dezbaterea Raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2001.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Trecem la punctul următor. Dacă din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării a venit domnul Bârloiu? Domnul Radu Timofte?

Trecem la Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2001.

Dau cuvântul domnului general Bârloiu.

Domnul Viorel Bârloiu (secretar CSAT):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă solicit aprobarea de a prezenta în sinteză problemele semnificative din activitatea Consiliului Suprem, înscrise în raportul transmis Parlamentului de către președintele consiliului.

În anul 2001 consiliul s-a întrunit în 10 ședințe, în care au fost analizate 212 rapoarte și informări, referitoare la domeniile de responsabilitate și au fost adoptate 170 de hotărâri.

Activitățile prevăzute în programul propriu de activitate au vizat, în principal: problemele apărării și siguranței țării, în acord cu interesele naționale de securitate ale României, relansarea candidaturii României la NATO și Uniunea Europeană, continuarea procesului de reformă a instituțiilor din cadrul sistemului național de apărare, analizarea factorilor de risc și evaluarea stării siguranței naționale, de asemenea, analizarea și promovarea proiectelor de legi sau acte normative în domeniile apărării, securității naționale, inițiate de Guvern și instituțiile din cadrul sistemului național de apărare.

Consiliul a analizat și avizat strategia de securitate națională a României, aprobată de dumneavoastră în decembrie 2001 și proiectele legilor privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organizarea Armatei României, a Poliției Române, Statutul polițistului, ordonanțele de urgență privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale și pentru modificarea Legii privind statutul cadrelor militare.

De asemenea, a fost discutat ghidul carierei militare și alte acte normative care, în majoritate, sunt deja în vigoare.

Acestea au oferit suportul juridic necesar intensificării și finalizării programelor guvernamentale de restructurare și modernizare a instituțiilor după standardele europene și euroatlantice.

În ceea ce privește reforma organismului militar s-au adoptat hotărârile necesare continuării procesului de restructurare și modernizare a Armatei României, aprobându-se în acest sens planul cadru și planul de operaționalizare a forțelor pentru perioada 2001 - 2004, în vederea realizării structurii de forță Armata României 2003.

Măsurile stabilite prin cele două planuri au determinat creșterea gradului de interoperabilitate cu armatele viitoarelor state aliate.

Referitor la asigurarea resurselor și infrastructurii destinate apărării s-a analizat gradul de înzestrare a principalelor componente ale apărării și siguranței naționale și s-a recomandat continuarea programelor de înzestrare, prin intensificarea participării industriei naționale în derularea lor.

Totodată, luptând cu problemele existente în industria de apărare, consiliul a analizat situația capacităților de restructurare și redimensionare, impuse de situația economiei românești, de evoluția efectivelor forțelor armate, precum și de realitățile pieței interne și internaționale de armament.

Pentru celelalte instituții cu responsabilități în domeniul securității naționale s-au analizat și aprobat modificări ale structurilor și regulamentelor de organizare și funcționare, în vederea îndeplinirii cu eficiență a misiunilor și adaptării potențialului lor la noile evoluții ale riscurilor și amenințărilor la adresa României.

Periodic s-au analizat rapoarte și informări pe probleme referitoare la măsurile întreprinse pentru securizarea frontierelor, diminuarea și descurajarea migrației ilegale în România, tendințele și formele de manifestare ale corupției, traficul și consumul ilegal de droguri și infracționalitatea transfrontalieră.

Hotărârile adoptate au asigurat creșterea capacității de răspuns a instituțiilor statului la cerințele societății civile și descentralizarea deciziilor, corespunzător cadrului juridic european și euroatlantic.

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, executate asupra Statelor Unite ale Americii, consiliul a hotărât măsurile pentru întărirea siguranței naționale, precum și responsabilitățile instituțiilor, cu atribuții în noua situație creată.

S-au stabilit măsurile imediate de creștere a siguranței cetățenilor și instituțiilor din România, precum și participarea României la Coaliția internațională de luptă împotriva terorismului.

În raportul prezentat Parlamentului României sunt înscrise și alte aspecte referitoare la organizarea și coordonarea activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională, iar în anexa la acest document sunt prezentate hotărârile adoptate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim.

Vă rog, din partea celor două Comisii de apărare, ordine publică și siguranță națională prezintă raportul domnul președinte Răzvan Ionescu. Aveți cuvântul.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Raportul comun al celor două comisii privind activitatea desfășurată de CSAT în anul 2001.

Comisiile pentru apărare au ajuns la următoarele concluzii: CSAT a acționat pentru îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților ce revin din Constituția României, privind propria organizare și funcționare, cât și a îndatoririlor pe care le are din legislația în vigoare, care îl angajează, în calitate de unică autoritate administrativă, autonomă, în soluționarea concretă a problematicii privind organizarea și coordonarea unitară a apărării și siguranței naționale.

Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în perioada de referință, s-a întrunit în 10 ședințe, în care au fost analizate 212 rapoarte și informări referitoare la apărarea, ordinea publică și siguranța națională, pe baza cărora s-au adoptat 170 de hotărâri.

Au fost analizate astfel și avizate proiectele noilor legi și acte normative care oferă suportul juridic necesar înfăptuirii programelor de restructurare și modernizare a instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Totodată au fost analizate și s-au luat măsurile ce se impun privind evoluția factorilor de risc la adresa siguranței publice, eliminarea ilegalităților care se comit în domeniul privatizării și situația azilului în România, contracararea riscurilor și amenințărilor la adresa siguranței naționale, fenomenele negative înregistrate în derularea procesului de reformă a sectorului extractiv de resurse.

CSAT a analizat stadiul implementării planului anual de pregătire a aderării la Alianța Nord Atlantică și a aprobat programul individual de parteneriat între România și NATO pentru perioada 2002 - 2003. În acest context, a stabilit oferta de forțe pe care România le poate pune la dispoziția NATO și Uniunea Europeană, precum și variantele posibile de angajare a structurilor din cadrul Forței Multinaționale de Menținere a Păcii din sud-estul Europei.

Consiliul a analizat gradul de înzestrare cu armament și tehnică a principalelor componente ale apărării și siguranței naționale și a stabilit măsurile necesare privind dotarea forțelor armate cu echipamente și tehnică din industria națională de apărare și din import, precum și de restructurare a Companiei Naționale Romarm S.A. și a Regiei Autonome Romtehnica.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au avizat favorabil raportul CSAT privind activitatea desfășurată în anul 2001 și au hotărât să-l supună spre examinare și aprobare plenului Parlamentului, potrivit art. 62 alin. 2 lit. f) din Constituția României, cu recomandarea ca inițiativele legislative pentru care s-a solicitat avizul CSAT să fie înaintate Parlamentului.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog. Dezbateri generale? Întrebări? Dacă sunt luări de cuvânt? Are cuvântul domnul deputat Tudor Marcu. Vă ascultăm cu atenție, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte și vă cer de la bun început iertare că vă solicit să fiți atenți la ceea ce vreau să vă spun, pentru că am văzut că o parte dintre dumneavoastră nu au fost atenți la ceea ce a citit domnul general și domnul președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi parlamentari,

Din păcate pentru dumneavoastră, eu nu voi fi atât de festivist cum sunt unii dintre colegii noștri în privința acestui raport.

De fapt, noi nu discutăm raportul cu zecile de activități enumerate, ci câteva pagini introductive, demne, de altfel, de antologia limbajului de lemn din regimul trecut.

Ce să discut despre aceste înșiruiri de teme? Trebuie să discutăm despre activitatea CSAT-ului, privită prin prisma efectelor muncii desfășurate de acesta în domeniul apărării țării, care este mult mai vast decât activitățile cu caracter strict militar sau de politică externă.

Iată, nu mai departe decât în raportul privind activitatea SRI-ului, pe care l-am primit de la domnul Radu Timofte, se arată că printre principalii factori de risc sunt, spre exemplu, "disfuncțiile în activitatea economică de fond, care conțin: privatizare defectuoasă, deteriorarea infrastructurii economice, corupție în toate domeniile statului, economia subterană și în primul rând nivelul de trai", de care, în festivismul nostru, am uitat.

Este bine că s-a întocmit raportul din timp, dar dacă îl studiem, vedem că în afara șirului de teme discutate, care este luat din calculator în câteva minute, mai sunt cinci pagini cu analiza acestor activități, care se pierde în hățișul unui demn limbaj de lemn, cum spuneam, explicativ, în genul prelegerilor de la "Ștefan Gheorghiu", cum ar fi... Vă rugăm să fiți atenți, dacă n-ați citit, să vedeți dacă înțelegeți mare lucru! "Activitate subsumată îndeplinirii obiectivului strategic fundamental, coordonarea efectivă a acțiunilor și activităților pentru îndeplinirea lor coerentă, corelată și interdependentă, eficientizarea acțiunilor de îndeplinire a obiectivelor procesului de structurare și modernizare etc. etc". Sunt lecții de politică, probabil. Astfel, nu reții nimic din text, nici măcar înșiruirea de activități, care nimănui nu-i poate oferi temă de discuție în Parlament.

Chiar așa, de ce v-au trebuit două luni ca să întocmiți acest raport? Puneți-l față în față cu cel de anul trecut și de alți ani și veți vedea că o mare parte dintre ele sunt identice. În locul dumneavoastră le-aș fi prezentat la 5 minute după ultima ședință a CSAT-ului de anul trecut. Problema importantă nu este, de fapt, numai ce conține raportul, ci și ce s-a discutat de către CSAT, cum s-a urmărit îndeplinirea acestor hotărâri, care este rezultatul muncii lor și cum se manifestă acest rezultat în România, în economia națională, în securitatea națională, în viața oamenilor.

Nimeni nu a făcut referire la asemenea aspecte, dar eu fac, pentru că, dacă ne uităm puțin în urmă, vedem că viața nu a mers înainte decât biologic, în ultimii ani. Nu se face simțită activitatea CSAT-ului în îmbunătățirea vieții economico-sociale în România. CSAT poate să facă zeci de ședințe, poate atinge toate aspectele atâta timp cât Guvernul face absolut ce dorește, eludând problemele Parlamentului, chiar în domeniile de securitate națională și de apărare, de fapt eludând chiar propriile hotărâri pe care nici măcar nu le mai pune la vot în Parlament, pentru că le ia de unul singur. Mai mult, prezentând hotărâri în grup, cu 27 de legi, încălcând chiar prevederile Constituției. CSAT-ul nu se sesizează de aberantele măsuri pe care le are Guvernul în viața României?

Într-adevăr, CSAT-ul este format în parte din membrii Guvernului, dar tocmai de aceea ființează CSAT, ca, printre altele, să nu permită Guvernului să se manifeste discreționar, absolutist, exclusivist, de-a dreptul dictatorial și cu dispreț total față de celelalte organisme, să subordoneze, în fapt, chiar activitatea Parlamentului. Dar el subordonează chiar CSAT-ul, care a devenit un fel de decor pentru Guvern, un "breloc" la buzunarul democrației de tip românesc.

Tot raportul este plin de mărețe succese și îndepliniri victorioase, activități peste activități, dar scopul principal al acestora nu a fost atins. Nici pe departe! În România nu se văd aceste mărețe succese trâmbițate de raport.

Să fim cinstiți cu noi înșine și să recunoaștem că nu a mers nimic mai bine ca înainte: nici ca anul trecut,nici ca acum doi ani, ba, din contră. Faptul că suntem performeri în procesul de intrare în NATO nu ni se datorează decât în foarte mică măsură nouă. Economia nu e mai bună decât acum 3 ani, la vizita fostului președinte al Statelor Unite ale Americii de atunci, armata nu e cu nimic alta decât atunci, viața socială este aceeași, geografia este aceeași, vecinii sunt aceiași etc.

S-au întâmplat însă evenimentele internaționale cunoscute, care au schimbat din exterior mersul hotărârii Statelor Unite în privința aderării la structurile militare euroatlantice. Ba, în ultimele zile, am ajuns brusc, din oaia neagră a economiei națiunilor europene, să fim lăudați de către Statele Unite că avem o economie de piață competitivă, când, de fapt, economia e aceeași ca atunci când eram criticați vârtos, cu câteva săptămâni înainte.

Ne-am trezit brusc la realitate când am fost atenționați că, încă, suntem departe de ea, tocmai de către Uniunea Europeană, care, în această privință, este singura care dă verdicte, doar, în această uniune vrem să intrăm.

Statele Unite ne împing în față mereu în ultimul timp, este foarte bine, din multe puncte de vedere, acest gest ne aduce mai aproape către țelurile către care tindem. Dar aceste propulsări ale noastre în actuala conjunctură internațională, știm cu toții, indiferent de partidele din care facem parte, nu se fac pe baze reale, care ar fi fost și un rezultat al muncii CSAT, ci, din considerente care nu țin de actuala guvernare, cu totul în afara meritelor asumate cu aroganță de actualii guvernanți. CSAT, de fapt, s-a aliniat numai la aceste hotărâri externe, a răspuns, în parte, fără nici o contribuție la cerințele impuse. Orice altă componență ar fi avut CSAT-ul, dacă ar fi făcut la fel, ar fi fost la fel de merituoasă sau nemerituoasă, cum vreți să spuneți, sau, mai bine zis, cum va decide istoria.

De altfel, cu toată bunăvoința pe care ne străduim să o avem în privința activității CSAT pe anul 2002, cum putem să privim ca o activitate competentă și fructuoasă bilanțul celor 4 ședințe, atâtea au fost în anul 2002, 4 ședințe!, în care s-au discutat, rețineți, 250 de rapoarte, revenind peste 60 de rapoarte pe zi de lucru, și în care s-au adoptat 155 de hotărâri! Cum s-au putut discuta, argumenta și îmbunătăți în urma propunerilor luate? Oare, membrii CSAT-ului sunt calculatoare electronice, sau, pur și simplu, s-au trecut la grămadă, fără a mai avea timp să discute serios?

Nici măcar de votat, fără intervenții, în ziua de vot general, Parlamentul nu atinge aceste performanțe, criticate, în fapt, copios de mass-media, ca fiind prea multe pentru a mai permite analize. Oare, tot așa votează și CSAT-ul, cum ne-a obișnuit actuala Putere în Parlament, "pe bandă"?

Gândiți-vă că 250 de rapoarte și 150 de hotărâri fac 365 de titluri, puse la vot! Cum se citesc în ședință aceste titluri? Sau, se votează pe pachete de hotărâri și rapoarte, cum este obișnuit Guvernul actual? Numai câte un minut la fiecare, pentru citit titlul și numărat voturile, și iată că sunt peste 6 ore, fără pauze, fără a se discuta absolut nimic, în afara faptul că de 365 de ori membrii CSAT au făcut scurtă la mână, votând cu atenția încordată 6 ore, nepierzând nici măcar o singură secundă.

Cum să privească Parlamentul cu seriozitate o asemenea activitate stahanovistă? Chiar și numai astfel se poate demonstra superficialitatea ședințelor CSAT. Cum să fii de acord cu așa ceva? Cum mai ai timp de a analiza ce s-a întâmplat în perioada trecută? Cum se analizează activitatea Guvernului, starea națiunii, problemele majore ale corupției, sănătății, nivelului de trai?

Iată, de aceea, Guvernul privește cu dispreț Parlamentul și CSAT-ul, văzându-și fiecare de treburile lui, indiferent de ce se discută în țară, în afara ei sau în organismele internaționale despre activitatea și performanțele lui.

Cum a analizat CSAT-ul, în aceste condiții, problemele economice ale României, care sunt dintre cele mai importante pentru siguranța națională? Nici măcar nu se pomenesc în raport!

Cum a analizat CSAT-ul problemele nivelului de trai, deficitar, la limite insuportabile pentru aproape tot poporul român și care poate fi un puternic factor destabilizator pentru siguranța națională, așa cum reiese chiar din raportul SRI?

Am ajuns pe ultimele locuri în Europa... sau pe primele, dacă vreți să vă gândiți astfel, în privința sărăciei, mortalității infantile, bolilor odinioară eradicate și necunoscute demult în restul țărilor europene, salariului mediu pe economie, speranței de viață, a venitului și a producției pe cap de locuitor și, cu toate acestea, sub pulpana binevoitoare și ocrotitoare a guvernanților sau a CSAT-ului, care e, de fapt, același lucru, care au făcut din corupție la nivel național o temă serioasă de îngrijorare nu numai pentru Uniunea Europeană, dar chiar și pentru celelalte țări, îndeosebi pentru Statele Unite ale Americii.

Socotesc, astfel, că raportul este extrem de deficitar. Raportul are o singură latură: să ne explice titlurile votate în CSAT și numărul lor. De aceea, nu au importanță, cu cât sunt mai multe, cu atât sunt mai superficial abordate într-un timp limitat. Mai bine să analizăm numai câteva, cu mai multă responsabilitate și cu efecte mai directe și mai vizibile.

"Non multa sed multum", a rămas de la predecesorii noștri latini, ceea ce s-ar aplica la activitatea CSAT prin îndemnul: nu contează numărul titlurilor votate, ci calitatea discuțiilor lor, a hotărârilor luate, a măsurilor dispuse spre aplicare, a controlului aplicării lor, a analizei rezultatelor aplicărilor lor, a măsurilor pentru repararea eventualelor deficiențe în aplicare lor etc.

Dar cum să aibă timp pentru așa ceva, când, pentru orice hotărâre, analiză măsuri și votare, CSAT a acordat anul trecut în jur de un minut pe an? Cum să aibă timp pentru discuții despre corupți,chiar în mai mult de un minut, tocmai unii dintre guvernanți, membri CSAT, acuzați copios și permanent de corupție? Și cum să nu oprească orice încercare de abordarea subiectului, care trage în jos eforturile unui întreg popor român, prin înăbușirea bunelor intenții ale celorlalți membri ai CSAT-ului, cu 365 de rapoarte și hotărâri, cele mai multe, care nu necesitau intervenția CSAT?

Iată de ce marii corupți, chiar în Guvern și CSAT fiind, își văd liniștiți de afaceri, ba chiar fac și legi în avantajul afacerilor lor, la limita sau în afara legii, Parlamentul având grijă să voteze fără crâcnire orice propunere a guvernanților.

În aceste condiții, fac propunerea restructurării stilului muncii CSAT, îmbunătățirea acestuia, eliminării redundanței în activitate, abordării unui număr mai mic de probleme în discuție, cu adevărat cele de importanța unui for atât de important pentru apărarea țării sub toate aspectele ei, precum și pentru mărirea numărului de întruniri într-un an. CSAT a rămas închistat în normele și dogmele în care a fost creat acum un deceniu. Modernizați-vă, domnilor, alăturați-vă schimbărilor impuse de activitatea României pe plan internațional și luați măsuri pentru a fi într-adevăr ceea ce trebuie să fiți și nu mașini de vot, ca în Parlament, de unde ați copiat numai partea proastă a activității noastre, aceea de "mașină de vot", la care am fost condamnați de actualii guvernanți, vină de care, de altfel, în parte, vă faceți vinovați și dumneavoastră.

Pentru exemplificare, nu aveți decât să parcurgeți lista cu membrii CSAT-ului, pentru a vedea că stilul muncii în Parlament, Guvern, CSAT este același, unic și defectuos. Mult succes, domnilor! Vă mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PRM. Se strigă: "Bravo!")

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, dacă mai sunt luări de cuvânt? Vă rog! Domnul deputat Ovidiu Drăgănescu.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Voi încerca să fiu ceva mai scurt ca antevorbitorul meu.

Pentru început, aș avea o întrebare, deoarece este o problemă de procedură. În acest raport, se spune că: "Pentru adoptarea unor hotărâri conforme cu activitatea, membrii Consiliului au participat la activitățile de analiză și bilanț, precum și la alte acțiuni importante, au adoptat hotărâri și în perioadele dintre ședințe"

Or, lucrul acesta nu este posibil, deoarece conform Legii de organizare și funcționare a CSAT-ului, se spune la capitolul de organizare și funcționare, în art. 6 alin. 3: "CSAT lucrează în prezența a cel puțin două-treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri prin consens". Or, atunci, mă întreb cum a adoptat CSAT-ul hotărâri și în perioadele dintre ședințe?

Se spune acolo: "Folosind ca metodă de lucru analizarea individuală de către membri a documentelor și prezentarea scrisă a punctelor de vedere". Deci, cred că trebuie reformulat aici, nu cred că adoptat hotărâri, ci a lucrat, probabil, între ședințe. Hotărârile se iau doar în ședințele CSAT-ului. Deci, ar trebui să se reformuleze aici raportul.

Pe de altă parte, definiția acestui raport a dat-o chiar domnul general, când a spus că se va referi "foarte în viteză" la raportul pe anul 2002. Într-adevăr, raportul este făcut puțin "în viteză". Și, ceea ce este cel mai important, în marea sa parte, el se referă doar la acțiunile privind aderarea la NATO. Care, într-adevăr, este foarte importantă, este principalul obiectiv pe care îl are România în 2003 și 2004, dar trebuie spus - și nu o spun eu, au spus-o și voci mult mai avizate, cum ar fi președintele, primul ministru - la ora actuală, România nu se simte amenințată de un stat dușman neprietenos, ci, în primul rând, amenințarea vine din partea așa-ziselor "riscuri și amenințări neconvenționale", riscuri și amenințări neconvenționale cum am fi: traficul de droguri, traficul de materiale pentru producerea de arme de distrugere în masă, traficul de carne vie etc. etc. Or, pentru toate aceste amenințări și riscuri, în raport găsim o singură frază.

În schimb, așa cum spuneam, jumătate din raport se referă doar la aderarea la NATO, care, într-adevăr, este o atribuție pe care trebuie să o aibă CSAT, dar ea este o atribuție la lit. g) a art. 4. Deci, cam 1% din textul Legii de organizare și funcționare a CSAT-ului.

În schimb, însă, la art. 4, la principalele atribuții ale CSAT-ului, se vorbește despre "strategiile de ordine publică și siguranță națională ale României, în raport cu răspunderile instituțiilor abilitate". Or, în acest raport, nu găsim nici o promovare de asemenea strategii din partea CSAT-ului. Și cred că lucrul acesta putea fi făcut în anul care a trecut, dacă nu, îl așteptăm, cel târziu, în raportul pe anul 2003.

De asemenea, vreau să spun și vreau să atenționez că CSAT-ul că aici se menționează că: "În cursul anului 2002, Consiliul a aprobat Planul național anual de pregătire a aderării pe 2003". Acest plan nici până acum nu a ajuns la Parlament. Deci, este o totală lipsă de interes din partea Guvernului, din partea CSAT-ului.

De asemenea, se vorbește aici despre: Programul individual de parteneriat pentru perioada 2002-2003; Planul de acțiune Post-Praga, Studiul de interoperabilitate globală 2002, deci, toate aceste documente foarte bine că s-au aprobat, dar ar fi bine ca și Parlamentul să ia cunoștință de ele.

În continuare, aș putea spune că un alt element important pe care l-a reținut CSAT-ul, dar nu știu dacă îl are foarte mult în vedere, se referă la restructurarea și modernizarea organismelor militare, fiindcă, la ora actuală, "restructurarea organismelor militare" înseamnă plecarea multor militari din organismul militar. Și plecarea nu se face întotdeauna pe criterii de competență, pe criteriile care, probabil, sunt propuse de CSAT pentru a fi urmărite de conducătorii instituțiilor militare.

Ar trebui văzut, de asemenea, în aceste momente, când aproape unul din doi militari vor părăsi haina militară, cum se fac aceste plecări, cum se fac aceste concursuri, aceste promovări. Să vedem dacă nu avem de-a face cu o pesederizare, chiar și în aceste structuri militare, ceea ce ar fi foarte grav.

Un ultim punct pe care aș dori să-l ating se referă la declasificarea arhivei fostei Întreprinderi de comerț exterior "Dunărea", deoarece, în anul 2000, fostul CSAT, sub fostul președinte Emil Constantinescu, a început declasificarea, desecretizarea arhivei comerciale, nu și a arhivei operative, a I.C.E. "Dunărea". Fiindcă, iată, au trecut 13 ani și încă ne întrebăm, și noi, în Parlament, și românii, unde sunt banii lui Ceaușescu, zecile de miliarde de dolari despre care se vorbea la acel moment și acest răspuns ar trebui să-l avem cel târziu în anul 2003. Poate, astfel, vom da un răspuns și la topul celor 100 de îmbogățiți ai țării și un răspuns la multe alte lucruri care s-au întâmplat în ultimii 13 ani.

Cu acestea fiind spuse, vreau să menționez că Partidul Național Liberal nu va vota împotriva acestui raport, numai și numai datorită faptului că anul 2002 este un de succes, prin invitarea noastră de aderare la Alianța Atlanticului de Nord pentru anul 2004. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Iar, să vă atenționez că este vorba despre raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe anul 2001!

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Dau cuvântul domnului senator Ștefan Mărgineanu. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ștefan Mărgineanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Un sănătos obicei este acela ca, periodic, cei implicați în activități majore, de care depinde siguranța și echilibrul statului, să prezinte în fața Parlamentului rapoarte privind activitățile întreprinse și proiectele de viitor. Însă acest obicei sănătos este acum umbrit de situația destul de incertă în care se află lumea în ansamblu și noi, ca popor, în special.

Lecturând cu mare atenție succintul raport prezentat de către CSAT, ca fost militar de carieră, am trăit senzația că am de-a face cu o frumoasă poveste, în care, în treacăt, este vorba și de Armata română. Nu ne-am propus o analiză stilistică a textului, deși am fost tentați să o facem, însă, între ceea ce se prezintă în raport și realitatea faptică, se manifestă o discrepanță alarmantă și ruinătoare.

Nu poți aprecia Armata română și mutațiile ce s-au petrecut în rândurile ei în ultimul deceniu ca pe o instituție blagoslovită de divinitate și aflată pe cel mai viguros și sigur drum din toate cele care au fost posibile. Noi, cei de la Partidul România Mare, semnalăm, a câta oară, deja, faptul că, practic, astăzi, România se află într-o situație mai mult decât ingrată și nu ar fi pentru prima dată în istorie.

Vreau să vă semnalez că un specialist în domeniul militar - și o știți și dumneavoastră foarte bine, stimați colegi de la guvernare - se formează în ani de serioasă trudă. Bărbați tineri, foarte bine pregătiți, animați de idealul slujirii patriei, militari de excepție, s-au pomenit, datorită programului de restructurare a armatei, în baza Ordonanței de Guvern nr. 7/1998, trecuți nemilos în rezervă, oferindu-li-se iluzorii posibilități de reconversie profesională, ca: fierari-betoniști, dulgheri, bucătari-ospătari, taximetriști și chiar disk-jokey.

S-a gândit cineva dintre cei care au luat astfel de decizii cum rămâne cu spațiul gol lăsat prin trecerea în rezervă a acestor mii de specialiști? Dar la trăirile și la umilințele la care au fost supuși militarii noștri de carieră, scoși din unități la vârsta maturității și în plenitudinea forței fizice și psihice? Desigur, aceștia așteaptă un răspuns. Și noi la fel.

Mai vitregită decât generația disponibilizată pare a fi actuala promoție, 2003, a Academiei de Înalte Studii Militare, care, simțind nesiguranța din unitățile Ministerului Apărării Naționale, s-a văzut nevoită să-și părăsească idealul și să se orienteze (cei care au putut) către alte structuri ale sistemului național de apărare, mai bine susținute financiar, remunerarea personalului MApN fiind în vădită discrepanță cu cea a Ministerului de Interne. Așa motivează Guvernul Năstase tinerii care doresc să îmbrățișeze cariera militară?

Nu pomenim nimic de precara protecție socială oferită cadrelor militare. Protestăm doar, gândind că, măcar de aici mai departe, Dumnezeu să vă dea gândul cel bun pentru a îndrepta răul făcut!

Așa știam noi atunci când ne-am început cariera militară, că îți stă rău, având părul alb sub caschetă, dacă la pensionare nu ai pe trese gradul de colonel sau general. Acum, însă, România are cei mai mulți generali din lume pe cap de militar, mulți dintre proaspeții și mai vechii avansați în grad nu prea au nici în clin nici în mânecă cu armata, fiind în situația ciudată de a avea generali specialiști în diferite domenii, ca: fotbal, handbal, flotări și genuflexiuni și chiar în arte culinare.

În final, domnilor guvernanți, noi, parlamentarii Partidului România Mare, atașați valorilor perene și tradițiilor glorioase ale Armatei române, iubitori de echilibru și pace, credem că aveți datoria să redați marea și viguroasa unitate oștirii române. Vă mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt. Dați-mi voie să-i dau totuși cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare de la Camera Deputaților, domnul Răzvan Ionescu. Și îl rog apoi și pe domnul secretar general Burloi să răspundă la întrebarea care s-a pus.

Aveți cuvântul.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnilor președinți și stimați colegi,

Cineva, astăzi, a dat ceasul înainte. Și, credeți-mă, noi, cel puțin, membri ai Grupului parlamentar al PSD, ne-am fixat ceasurile după ordinea de zi a acestei ședințe. Din păcate, partidele parlamentare din opoziție se pare că au trecut la programul de vară.

Eu am prezentat în fața dumneavoastră un raport al activității Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe anul 2001. Intervențiile colegilor mei s-au referit la raportul CSAT-ului pe anul 2002. De aceea, cred că intervențiile colegilor mei nu au făcut altceva decât să inducă o stare de mare confuzie. De aceea, o să-mi permit, foarte scurt, câteva precizări, întrucât nici unul dintre antevorbitorii mei nu s-au referit concret la lucrurile cuprinse în raport.

Cred că facem o confuzie atunci când ne referim la hotărârile pe care CSAT le ia în ședințele sale și modul în care, după aceea, ministerele din cadrul zonei de siguranță, ordine publică și apărare aplică aceste hotărâri sau pun în aplicare legile pe care noi, după aceea, le adoptăm în Parlament. Dacă vreți să avem o discuție punctuală, legată de feed-back-ul legilor pe care noi le-am implementat deja în aceste ministere, cred că ar trebui să avem o discuție mai amănunțită cu reprezentanții ministerelor (eu cred că acest lucru deja are loc, prin comisiile parlamentare, prin subcomisiile de control), astfel încât discuțiile pe baza raportului activității CSAT să nu aibă, totuși, o retorică goală, nesemnificativă, așa cum s-a întâmplat în cazul antevorbitorilor mei.

S-a făcut această confuzie întrucât, ieri, în comisiile de specialitate, am dezbătut Raportul CSAT-ului pe anul 2002. Chiar domnul deputat Marcu și domnul deputat Drăgănescu au apreciat faptul că la 3 luni de la terminarea anului am discutat raportul de activitate al anului care deja s-a scurs. Faptul că noi am discutat ieri acest raport, pe care, cum spuneam, mulți colegi l-au salutat cu entuziasm, ne demonstrează faptul că societatea românească este încă o societate de tranziție și care nu pierde nici un prilej de a prezenta ca reușită orice simptom de normalitate.

Prezentarea în plenul Parlamentului astăzi a raportului de activitate pe 2001 eu zic că este un gest firesc, care respectă prevederile Legii de organizare și funcționare a CSAT-ului și cred că a cărui promptitudine nu ar trebui să ne copleșească.

Statistica oferită de raportul pe care eu l-am prezentat este una pur formală și aș vrea să explic acest lucru. Faptul că CSAT-ul este o autoritate capabilă să analizeze, în anul 2001, 100 și ceva de rapoarte, în anul 2002 - 250 de rapoarte, informări din domeniul apărării, siguranței și ordinii publice, să adopte hotărâri obligatorii pentru toate instituțiile la care se referă, cred că este, pe de o parte, un progres, iar, pe de altă parte, ne arată modul în care această instituție se schimbă de la an la an. Și ne mai arată, eu zic, un lucru extrem de important: faptul că ea capătă o altă dimensiune, un rol hotărâtor, chiar și un rol cvasiexecutiv.

Poate că CSAT-ul va trebui, eu știu, începând din anul acesta, să gândească și să formuleze propuneri privind modificarea politicii statului în domeniul apărării, eventual, să adopte și soluții rapide, atunci când este cazul. El trebuie să acționeze ca un veritabil organ politic, ca un reflex, de altfel, al prezenței în cadrul său a Președintelui României, a primului ministru în funcția de vicepreședinte și a celorlalți miniștri, a celorlalte autorități, care sunt prin excelență politice.

Așa cum a menționat și lordul Robertson cu câteva zile în urmă în fața noastră, țările aliate trebuie să-și schimbe strategia și concepția, astfel încât să dispunem de capacități rapide, de mecanisme nu numai legislative, ci și executive, decizionale, care să ne permită adoptarea unor decizii rapide.

Nu mai insist, întrucât aș fi insistat asupra unor lucruri extrem de concrete, dacă cei trei colegi ai mei s-ar fi referit la raportul pe care eu l-am prezentat. Întrucât nu au făcut-o, consider că l-au acceptat și că o să iau intervenția lor ca o intervenție făcută înainte de a fi prezentat Raportul CSAT-ului pe anul 2002. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului secretar general al CSAT-ului, generalul Burloi.

Domnul Gheorghe Burloi:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu întâmplător, la raportul Consiliului Suprem am anexat cele 100 și ceva de hotărâri care au fost adoptate. De ce am făcut lucrul ăsta? Am zis că, dacă cuiva nu-i place conținutul raportului, fiind acuzat în speță de "limbaj de lemn", "limbaj a la Ștefan Gheorghiu", de expresii de genul, subsumate, poate, parcurând cele 100 și de hotărâri, își dă seama că acest organism a lucrat totuși în anul 2001 și a lucrat în probleme de fond, în probleme esențiale ale securității naționale.

Deci, putem fi acuzați de orice, mai puțin de asta, că n-am lucrat, că nu ne-am gândit la ce înseamnă securitatea națională a României și la ce trebuie făcut pentru asta.

Domnului deputat Marcu îi port un respect deosebit, dar dumnealui dovedește că nu ne poartă nouă, pentru că aici una s-a prevăzut și alta s-a discutat. Ceea ce a făcut dumnealui este din alt timp, pentru 2002, probabil vom discuta peste două-trei luni.

În ceea ce înseamnă a lua hotărâri între ședințe, eram acuzați că în 4 ședințe am discutat nu știu câte ore și că s-a făcut o chestie anormală. Era vorba, cu totul, de anul 2002.

Legea ne permite ca, între ședințe, să luăm hotărâri punctuale și aceste hotărâri să fie sub semnătura tuturor membrilor Consiliului Suprem și așa se procedează, doamnelor și domnilor.

Îmi cer scuze dacă n-am creat satisfacția care, probabil, se aștepta, din partea tuturor doamnelor și domnilor parlamentari. Am tras învățămintele de rigoare; promit că voi informa membrii Consiliului cu cele discutate aici și sperăm ca, chestiunea să fie altfel.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim.

Are cuvântul domnul ministru Ioan Mircea Pașcu, în calitate de membru al CSAT-ului și deputat.

Vă ascultăm.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Da, mulțumesc.

Domnilor președinți,

Dezbaterea raportului, luările de cuvânt m-au obligat să solicit și eu cuvântul pentru că sunt membru al CSAT-ului și, în al doilea rând, pentru că, fiind deputat, cred că am o obligație să particip activ la această dezbatere.

În prima chestiune, este că avem de a face, aici, cu o judecată strict birocratică. Domnul Marcu Tudor, distinsul nostru coleg, a venit și a împărțit cele patru ședințe pe numărul de rapoarte și a rezultat, din analiza domniei sale, că nu avem la dispoziție decât două minute de raport ș.a.m.d. Domnul, distinsul coleg Drăgănescu a venit și a făcut, de asemenea, unele remarci critice, tot prin această viziune birocratică.

Eu pot să vă spun următoarele lucruri. CSAT-ul este o instituție care strânge oficial oamenii la un loc, o dată pe trimestru, conform Regulamentului, dar de fiecare dată când este nevoie de o decizie. În momentul de față, după cum vedeți, traversăm o perioadă extrem de complexă pentru țară și pot să vă asigur că toate deciziile sunt luate în deplina cunoștință a tuturor membrilor CSAT. Există consultări și nimic nu se întreprinde fără ca persoana care răspunde de domeniul respectiv să inițieze anumite lucruri, fără ca el să participe la alte decizii cu ceilalți factori decizionali, sunt aprobări continue care se iau în fiecare zi, pentru că viața acestui Consiliu nu se reduce numai la întâlnirile respective. Și dumneavoastră cunoașteți foarte bine lucrul acesta, dar, pentru că este nevoie de un accent critic, ați preferat să adoptați această metodă birocratică de a împărți și de a ajunge la concluzia că acolo nu se face nimic sau, în orice caz, nu se acordă atenția cuvenită. De altfel, hotărâri ale CSAT-ului sunt la dumneavoastră, aici, prezentate în Parlament și dumneavoastră votați după cum considerați de cuviință.

De asemenea, există și această metodă a circulării anumitor rapoarte pe care fiecare dintre noi le citim și le însușim sau nu le însușim, avem observații sau nu avem observații. Vă pot spune, și știți foarte bine că nu e un secret pentru orice instituție din această țară, că te poți prezenta cu un raport pe care îl discuți numai în măsura în care sunt probleme la el, pentru că toată documentația vine cu cel puțin o săptămână înainte de ședința CSAT-ului. Și atunci, fiecare dintre noi putem să citim materialele respective, experții noștri le investighează și ne fac anumite note. Dacă avem ceva de spus, atunci zăbovim mai mult asupra raportului respectiv, dacă nu avem, nu are rost să zăbovim numai pentru că nu știu cine măsoară și împarte timpul la câte rapoarte am discutat acolo. Deci, după părerea mea, este o abordare falsă, este o abordare artificială cea pe care ați adus-o dumneavoastră, numai din dorința de a onora acest statut critic pe care statutul de opoziție vi-l conferă.

Se discută, ați spus aici, că totul este rezultatul, deci, tot ce a făcut România, până în momentul de față, bun și se contabilizează în felul acesta este rezultatul unei conjuncturi internaționale. Nu este adevărat, domnule Marcu Tudor, nu este adevărat și știți foarte bine că nu e adevărat. Știți foarte bine, pentru că discutăm, în comisie, de nu știu câte ori și sunteți prezent la comisie și vedeți și sunteți dumneavoastră, poate mai mult ca alții, sunteți mai aproape de toate lucrurile acestea, pentru că ați lucrat în ministerul ăsta. Și atunci cum puteți dumneavoastră să spuneți: domnule, pur și simplu, România a avut noroc! Acum, cum ar fi cu norocul pe care dumneavoastră îl recomandați, cum e cu norocul, acum, în situația asta?! Asta e întrebarea mea. Deci, aici, ce ar trebui să facem ca să beneficiem, în continuare, de noroc...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Să jucăm la Loto! (Amuzament în Grupul PRM)

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Asta este. Probabil că partidul dumneavoastră are șanse mai mari de a câștiga sau poate are, în filozofia sa, o metodă ca aceasta, nu vă împiedică nimeni să faceți, dar, pentru că tot discutăm un pic de stil, și ați ridicat această chestiune, eu stau și mă întreb dacă putem să facem vreo diferență între dumneavoastră, ca membri ai acestui partid, cu care ne cunoaștem de multă vreme și ne respectăm și avem relații civilizate, și limbajul suburban folosit de revista partidului dumneavoastră, care... (Proteste în Grupul PRM: Ce legătură are...?!) Are, pentru că poartă același nume, face parte din partid, dumneavoastră scrieți la ea... Dați-mi voie să-mi pun, și eu, această întrebare ".. (Vociferări în Grupul PRM) Dați-mi voie să-mi pun, și eu, această întrebare, că ar trebui să existe o anumită consistență între comportamentul dumneavoastră și comportamentul revistei. Această revistă folosește un limbaj suburban... (Rumoare în Grupul PRM)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, vă rog să vă referiți la subiect!

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Da.

Referitor la celelalte chestiuni, știți foarte bine că multe dintre chestiunile discutate la CSAT nu sunt de domeniul public și, dacă nu sunt de domeniul public, atunci nu cred că putem să avem o solicitare ca ele să fie făcute publice aici. Și, atunci, trebuie să existe, întotdeauna, într-un asemenea raport, un echilibru între ceea ce este public și trebuie să fie cunoscut de Parlament și ceea ce nu se poate spune publicului, pentru că există rigorile respective și știți lucrurile astea și, întotdeauna, va fi ușor de spus că nu anumit lucru, nefiind transparent, trebuie să fie transparent. Știți foarte bine: domnul deputat Drăgănescu, distinsul nostru coleg, ne vorbește de Planul național de aderare. Planul național de aderare se află, de când a fost făcut, în posesia șefilor Comisiei de apărare, unde fiecare dintre membrii comisiilor respective îl poate consulta. Toată problema este că el nu este în circuit. Din acest punct de vedere, să discutăm, astăzi, a treia oară, despre această chestiune, nu cred că are rost.

Să nu aducem aminte că, în 1999, când partidul domnului Drăgănescu se afla în coaliția de guvernare, nici nu s-a știut că România a depus un asemenea plan, atât de secret era el. Deci, haideți să facem, totuși, să revenim la niște lucruri mai obiective. De asemenea, cineva de la Partidul România Mare spune că, în momentul de față, avem cei mai mulți generali din toate armatele lumii. Vreau să spun că domnia sa a rămas în urmă cu vreo 3 - 4 ani, cu niște date legate de 3 - 4 ani, vechi de 3 - 4 ani: numai în 2001, de pildă, 44 de generali, nu colonei cu funcții de generali, generali au părăsit rândurile forțelor armatei. Și știți foarte bine acest lucru.

Deci, iarăși, încă o dată, oameni care susțin că au pregătire militară și care au conexiune cu instituția și știu foarte bine ce se întâmplă în instituție vin și fac asemenea afirmații neacoperite de realitate. E regretabil, e regretabil, din punctul ăsta de vedere. Vreau să spun că demnitatea armatei române este foarte bine văzută și marcată, dacă vreți, și în misiunile pe care le desfășoară în Afganistan, în Kosovo, în Bosnia. Deci, nu are rost să discutăm, acum, că trebuie să refacem demnitatea armatei române. Armata română are demnitatea ei și ea este recunoscută și, din acest punct de vedere, poate că nu e recunoscută de anumite persoane pe care dumneavoastră le aveți în vedere. Nu-mi dau seama. Însă, cred că ar fi foarte bine ca să nu ne ascundem în spatele unor lucruri mai mult sau mai puțin artificiale și să încercăm să inducem în eroare opinia publică, lansând niște lucruri care nu sunt adevărate. Deci, v-am ruga să facem acest efort și să privim lucrurile în mod corect. De aceea fac acest apel la dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnul deputat Bolcaș, probleme de procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Este evident dreptul meu de sub 1 minut la o replică.

Pentru că s-a invocat, sub anumite auspicii, Partidul România Mare, eu vreau să-i reamintesc domnului ministru care a avut indecența să apară în fața Parlamentului într-o ținută sport, fără cravată, că nu așa se vorbește despre lucrurile decente. În al doilea rând, vreau să resping atari acuze, date în cadrul unui raport al CSAT-ului, în care nu se face politică de partid, ci politica țării. Dacă până acum aș fi crezut că există temeiuri ca să se discute și pro și contra raportul CSAT-ului, acum sunt convins că, fiind expresia unei atari politici, trebuie respins. M-ați convins, domnule ministru!

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul PRM)

Domnul Marcu Tudor:

Drept la replică.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Marcu, numai o secundă.

Vă rog, poftiți, 1 minut.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De obicei, nu intru în polemică și nu voi da replică, dar vreau să vă asigur că am stat, aici, în bancă, alături de domnul ministru Pașcu, acum 3 ani, când, la vechiul raport înaintat de vechiul CSAT, ce am zis eu, acum, e foarte slab, foarte puțin față de ce a zis președintele Grupului parlamentar din Camera Deputaților al PDSR. Nu vreau să spun că e bine să spui, numai așa, de dragul de a spune, că e rău ce s-a făcut. Nu am zis că e rău ce s-a făcut. Am zis că, în ceea ce discutăm noi, aici, nu putem să intervenim cu nimic, sunt niște titluri. Ce să spun eu la titlurile alea?! Eu văd rezultatele. Și, aici, apare reaua-credință, că, în forma prezentată, găsesc niște mici vicii sau pot fi discutate și exact esența nu o discută domnul ministru Pașcu.

Care sunt rezultatele în viața socială, economică a țării, în viața poporului? CSAT-ul are atribute în sensul ăsta și eu am explicat foarte bine. Le-a eludat, nici nu le-a băgat în seamă. Care sunt performanțele efective ale CSAT-ului? Nu niște conjuncturi internaționale, să nu ne facem că plouă! Ce merite are, mai mult decât Frunzăverde, domnul Pașcu? Exact același lucru acum 3 ani, când mai aveam o virgulă să intrăm în NATO, exact același lucru e și acum. Ce am făcut? Am mai scos niște generali în rezervă!

Hai să fim, totuși, lucizi. Ne place festivismul, unora dintre noi, mie nu! Deci, nu e replică, luciditatea mea, însă, mă determină să vă fac cunoscut dumneavoastră că ceea ce am spus este perfect adevărat și luați esența din ce am spus eu, că, dacă vreau să zic că nu e bine în formă, nu am înțeles nimic. Și, cu asta, chiar că sunt în dezacord, pentru că domnia sa este chiar membru al CSAT-ului și, dacă se face că nu a înțeles ce am explicat noi, aici, în Parlament, chiar dacă nu e de acord cu ele, e un lucru de mare îngrijorare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă rog să...

Domnul Marcu Tudor:

Atât.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Drăgănescu.

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din loja Guvernului):

Cer dreptul la replică!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Drăgănescu!

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru dreptul la replică.

În primul rând, haideți, dacă tot suntem aici, să lămurim exact ce spune alin.3 de la art.6: "Consiliul Suprem de Apărare a Țării lucrează, în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri prin consens". Deci, dacă așa sună legea, nu pot circula hârtii pe la diverse ministere, care să fie semnate de un ministru sau altul și, după aceea, când s-au făcut două treimi din ele, să se considere aprobată acea hotărâre. Se vorbește despre prezența, deci, oamenii trebuie să fie prezenți acolo, în cvorum. Dacă este nevoie, putem discuta modificarea acestei Legi de organizare și funcționare a CSAT-ului, dar pe actualul text de lege nu se poate lucra așa cum s-a spus aici că s-a lucrat.

Pe de altă parte, vreau să spun că Partidul Național Liberal nu a avut nici o atribuție, nici o funcție de ministru, secretar de stat sau altceva, în perioada 1996 - 2000, așa cum insinua domnul ministru Pașcu, iar dacă sunt elemente care l-au nemulțumit pe domnia sa, atunci, pe domnul Pașcu, în calitatea sa de președinte al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO, funcții pe care opoziția, astăzi, nu poate să le aibă, toate funcțiile de președinte de Comisie de apărare, în Senat, Cameră, toate delegațiile sunt deținute de reprezentanții partidului de guvernământ, deci, în calitatea sa, domnul Pașcu putea să se sesizeze, putea chiar să-și prezinte demisia și, dacă lucrurile ar fi stat așa cum spune domnia sa, atunci, probabil că, printr-un asemenea gest, ele ar fi fost rezolvate.

Mulțumesc. (Aplauze în Grupul PRM)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ne oprim aici, da? Mai vreți să...? Bun, ne oprim aici, stimați colegi.

Deci, să luăm act că, în plenul celor două Camere, a fost prezentat spre dezbatere Raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru anul 2001.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 22 aprilie 2021, 20:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro