Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 februarie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/22-02-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 12-02-2003 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 februarie 2003

8. Prezentarea de către primul-ministru al României a Declarației cu privire la politica Guvernului în perioada 2001 - 2002.
Principalele priorități economice și sociale în anii 2003 - 2004.

Domnul Valer Dorneanu:

Apropo de aceste genți și de circ, în guvernarea trecută ați oferit tot timpul pâine și circ poporului, văd că în aceeași bună-purtare le oferiți în continuare. Noi vom folosi gențile și le vom oferi unei școli ajutătoare. (Aplauze din partea deputaților P.S.D. și P.R.M.)

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul pentru a prezenta declarația.

Stimați colegi, gențile vor fi oferite fără documente, desigur, unei școli ajutătoare. Constat totuși că au luat documentele din ele pentru a le studia în continuare, ceea ce e un lucru bun. Vor afla ce înseamnă o adevărată guvernare.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru. Îmi cer scuze că v-am ținut la microfon.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Doanelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Dați-mi voie să vă spun de la început că nu mai știm cum este bine să procedăm în relația noastră cu colegii din Opoziție. (Domnii deputați din Partidul România Mare îi atrage atenția că este vorba numai de o parte a Opoziției, dânșii fiind prezenți.) O parte dintre colegii noștri din Opoziție! (Aplauze din partea deputaților P.R.M.)

Pe de o parte, ne critică că nu venim în fața Parlamentului pentru a explica ce am făcut sau ce vrem să facem. Pe de altă parte, atunci când venim și oferim ocazia unui dialog aducând și materialele necesare pentru a fundamenta o discuție serioasă, ni se spune că nu aceasta este calea cea dreaptă.

În plus, aș vrea să înțelegeți foarte bine. Eu nu puteam să fiu prezent la o discuție de procedură în această dimineață în care se hotăra dacă această discuție, această dezbatere va avea sau nu va avea loc. Era normal ca Parlamentul să decidă mai întâi dacă acceptă prezentarea pe care primul-ministru urma s-o facă. De aceea, ideea că ar fi trebuit să fiu aici la prima fază a dezbaterii de procedură, nu este convingătoare și, în orice caz, pentru cei care cunosc regulile Parlamentului, este destul de ciudat.

Vreau să mai precizez un anumit aspect: cunosc foarte bine și cunoaștem la nivelul Guvernului prevederile Constituției. În mod evident, formularea din Constituție ne-a dus la o primă idee care era cea mai ușor de acceptat de a prezenta aceste elemente în fața doar a uneia dintre Camere. De aceea, am trimis două scrisori către președinții celor două Camere în care am arătat că înțelegem interpretarea restrictivă a textului constituțional și, în măsura în care Birourile permanente vor decide acest lucru, vom prezenta această informare pentru discuții doar în fața Camerei Deputaților, dar am arătat, în măsura în care cele două birouri vor hotărî să interpreteze extensiv textul constituțional, sigur, nu avem nici un fel de dificultate de a ne prezenta în fața celor două Camere.

Înțeleg că cele două Birouri permanente au hotărât ca această prezentare să se facă în fața celor două Camere ale Parlamentului.

Deci, în măsura în care există o anumită nemulțumire pentru aceată soluție, ea nu poate fi adresată în nici un caz Guvernului, ci cel mult, celor două Birouri permanente. Cred însă că decizia celor două Birouri a avut în vedere posibilitatea ca și senatorii, dacă vor dori, să participe la dezbaterile care în mod firesc vor urma după prezentarea pe care o voi realiza în minutele următoare.

Acestea sunt cele câteva elemente pe care am dorit să le precizez și vreau să vă asigur încă o dată de respectul Guvernului pentru Parlament și de dorința noastră de a vă prezenta, de data aceasta, spre deosebire de anul trecut, și elementele pe care le-am realizat dar și câteva gânduri pentru perioada care urmează.

Sigur, vom fi la dispoziția dumneavoastră pentru a răspunde la eventuale întrebări sau pentru a comenta unele probleme pe care le veți ridica.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Aș vrea să vă rog să-mi permiteți să vă mulțumesc în numele Executivului pentru această ocazie de a prezenta în fața celor două Camere ale Parlamentului Declarația cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 și la principalele priorități economice și sociale în anii 2003-2004.

Dezbaterea de către Parlament a rezultatelor politicii guvernamentale reprezintă un demers deosebit de important pentru sistemul nostru politic și pentru sistemul instituțional din România. Doresc să vă prezint, pe de o parte, aspectele pozitive dar, evident, și anumite neîmpliniri din anii 2001-2002 în vederea identificării soluțiilor, a priorităților pentru desfășurarea cu mai multă eficiență a procesului de guvernare.

Primii doi ani ai guvernării noastre au reprezentat o perioadă de realizări certe și notabile în multe domenii. Succesele obținute atât pe plan intern cât și extern confirmă teza noastră potrivit căreia viziunea social-democrată de guvernare a țării este cea mai potrivită pentru România în acest moment.

Folosesc acest prilej pentru a mulțumi încă o dată tuturor cetățenilor care ne-au votat, care au avut încredere în programul politic și în oferta electorală a P.S.D. În acest fel, avem posibilitatea confirmării viabilității programului social-democrat de guvernare în țara noastră.

La sfârșitul anului 2000, Partidul Social-Democrat s-a angajat în fața Parlamentului că va realiza o guvernare mai bună. Trebuie reamintit faptul că în acel moment țara se afla într-o situație de criză după guvernarea de dreapta care, din incapacitate de gestionare a țării și a reformei, a aplicat politica regresului economic programat. Au fost afectate astfel nu numai bazele dezvoltării economice a României ci, în mod grav, nivelul de trai al populației și credibilitatea țării în relațiile externe.

Deteriorarea situației economice și instabilitatea ce se manifestau în plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabilă țării noastre. Instituțiile financiare internaționale, agențiile de rating și Comisia europeană erau neîncrezătoare în capacitatea de reformare a economiei românești. Această percepție negativă a realităților din țara noastră a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit să-l depășim. Într-o asemenea situație, Executivul a pus pe un plan prioritar redobândirea încrederii și revigorarea relațiilor politice externe, îndeosebi a celor cu Uniunea Europeană și cu instituțiile financiare internaționale.

Astfel, am acționat concomitent pentru a putea realiza principalele obiective de politică externă și pentru a dobândi sprijin în susținerea și desfășurarea procesului de reformă economică, în condiții de suportabilitate socială. Aceasta explică modul în care am reușit să asigurăm realizarea unor obiective de politică externă, vitale pentru România și anume: recunoașterea dreptului de liberă circulație a cetățenilor români în spațiul Schengen; invitarea României la Praga de a deveni membru NATO; obținerea la Copenhaga a unui calendar precis pentru ca România să devină membru al Uniunii Europene începând cu anul 2007; încheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială; rezolvarea unor litigii existente de ani de zile în relații externe bilaterale; dau un singur exemplu: rezolvarea unei situații vechi, delicate, în relațiile României cu Suedia. Nu numai că am soluționat acel diferend dar, în acești doi ani, am și plătit cele 120 de milioane de dolari în patru tranșe, astfel încât această chestiune, care ne-a venit din urmă și care a grevat relațiile noastre cu țările nordice, a putut fi rezolvată, dar, iată, și cu un preț suplimentar care a însemnat adăugarea unei sume considerabile în bugetul de cheltuieli al Guvernului.

Extinderea cooperării cu țări și regiuni ale lumii în care prezența României devenise nesemnificativă, iar progresele economico-sociale obținute pe plan interne demonstrează și ele realismul programului guvernamental. Astfel, am realizat relansarea economică în ritmuri care au plasat România pe unul din primele locuri între țările central și est-europene. Aici aș face o paranteză. Colegii noștri care tocmai au părăsit sala, după doi ani de guvernare, dacă s-ar fi prezentat în Parlament pentru a prezenta rezultatele lor, ar fi trebuit să arate că produsul intern brut al țării scăzuse cu aproximativ 10%. A fost o pierdere de aproximativ 4 miliarde de dolari la produsul...la avuția țării, în timp ce noi, în acești doi ani, practic, am adus 4 miliarde de dolari în plus la avuția țării.

Cei care toată ziua stau cu corupția în gură și care discută despre acest subiect, cei care vorbesc despre hoție și despre diminuarea bogățiilor țării trebuie să țină seama că acest guvern, în doi ani, indiferent de problemele care poate or mai fi apărut la diferite niveluri, a reușit să aducă la avuția țării 4 miliarde de dolari, în timp ce cei care acum ne critică au luat de la avuția țării 4 miliarde de dolari. (Aplauze)

Dezvoltarea și consolidarea structurilor de proprietate privată, instituirea și amplificarea unor mecanisme ale economiei de piață, pe baza legislației naționale armonizate cu cea comunitară; declanșarea unor programe de investiții care susțin îmbunătățirea condițiilor de viață în mediul urban și rural; lansarea unui amplu program social care asigură intensificarea preocupărilor pentru crearea de noi locuri de muncă în vederea creșterii gradului de ocupare a populației active și diminuării șomajului; sporirea sensibilă a numărului de locuințe, inclusiv pentru un număr foarte mare de tineri; ridicarea gradului de protecție a pensionarilor și persoanelor cu venituri mici; îmbunătățirea pentru elevi a condițiilor din școli și din familie; punerea în aplicare a unui pachet de măsuri stimulative pentru tineri pornind de la atribuirea gratuită de active în vederea dezvoltării de afaceri în zootehnie și până la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucrează în sectorul tehnologiei informației, domeniu în care cifra de afaceri a fost dublată în 2002, față de 2000.

Acum, după doi ani, putem afirma că am depășit situațiile critice care puteau exclude România din circuitul european și internațional. Astăzi, țara noastră se bucură de un larg și substanțial sprijin extern. România este acum un partener credibil în procesele ample ale construcției Europei unite și ale consolidării noii solidarități euroatlantice.

Evaluările pozitive privind realizările din România din anii 2001-2002 sunt în total contrast cu evaluările negative din perioada guvernării anterioare. În rapoartele Comisiei europene și ale Fondului Monetar Internațional de până în anul 2000 inclusiv, se făcea referire la performanțele economice dezamăgitoare cauzate de politicile macroeconomice nepotrivite. Începând cu anul 2001, aprecierile sunt de genul "România a obținut, prin programul său, o performanță macroeconomică deosebită". "România a continuat să facă progrese către o economie de piață funcțională, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au îmbunătățit". "România a făcut progrese impresionante în abordarea mai multor puncte slabe mai vechi și așteaptă acum o performanță pe măsură."

Bilanțul ultimului an arată o continuare a evoluțiilor favorabile din 2001. Anul 2002, din punct de vedere economico-social, un an al performanțelor ridicate, și mă refer aici, îndeosebi, la creșterea economică, la majorarea substanțială a exporturilor, la reducerea semnificativă a inflației, la sporirea volumului investițiilor, la creșterea salariului real și a pensiei reale, precum și la un grad mai bun de protecție socială a categoriilor defavorizate.

Știm că sunt în continuare foarte multe probleme. În doi ani nu am putut să rezolvăm toate dificultățile care există în societatea românească, nici nu ne-am propus acest lucru și nici nu ne-ar fi crezut cineva dacă ne-am fi propus un astfel de obiectiv. Dar s-au întâmplat foarte multe lucruri pozitive. Sigur că există în continuare polarizare socială, există foarte multă sărăcie și, de aceea, problematica nivelului de trai, a creșterii nivelului de trai, trebuie să ne preocupe în mai mare măsură în perioada următoare.

Politica pe care am promovat-o a demonstrat că teoriile potrivit cărora reforma nu face casă bună cu progresul economic și, mai ales, cu cel social, nu-și au justificare decât în explicații privind ineficiența actului de guvernare a celor care susțin asemenea concepte.

Ne aflăm astăzi, stimați colegi, în fața dumneavoastră, în situația în care România beneficiază de condiții favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economică, îmbunătățirea nivelului de trai, aderarea la NATO și integrarea țării în Uniunea Europeană să devină certitudini pentru anii următori. Suntem pregătiți să continuăm aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea priorităților de la o etapă la alta, în scopul respectării angajamentelor asumate la investire.

Chiar dacă, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezintă cu adevărat o schimbare în bine, vrem să vă asigurăm că nu am intrat în nici un fel într-o zonă a automulțumirii. Sunt încă domenii care nu au evoluat cum am fi dorit. Cunoaștem dificultățile și neajunsurile din țară. De altfel, cred că am convins că, permanent, căutăm soluții și acționăm operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs.

După cum ați observat, atât în planul de acțiune al Guvernului pentru perioada trecută, cât și în cel pe anii 2003-2004, pe care-l aveți acum printre volumele primite, acțiunile nerealizate sunt evidențiate și reprogramate. Deși numărul lor este mic, în virtutea probității profesionale și a transparenței pe care le-am instituit ca principii ale activității noastre, nu le ascundem, ci le recunoaștem deschis.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbările calitative din economie, ca rezultat direct al procesului de reformă ilustrează faptul că s-au înregistrat progrese evidente pe linia creării unei economii de piață funcționale. Rezultatele sunt cu atât mai apreciabile într-un context internațional caracterizat prin încetinirea ritmurilor de creștere în țările dezvoltate. Evoluția din ultimii doi ani, precum și tendințele proiectate conferă, cred, certitudinea îndeplinirii în orizontul de timp programat a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană. Deși cifrele și comparațiile pot plictisi pe unii, mai ales pe cei care doresc să fie uitate cât mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat, mă simt totuși nevoit să apelez la acestea pentru că numai astfel putem avea măsura corectă a progresului realizat.

În anul 2002, produsul intern brut a crescut cu 4,9% comparativ cu 4,5% cât am prevăzut în programul nostru guvernamental. Am reușit ca, în perioada 2001-2002, creșterea produsului intern brut să fie de cica 11% față de anul 2000, susținută de sporirea cu 16% a valorii adăugate în industrie, cu peste 21% în agricultură și aproape 13% în activitatea de construcții. Reamintesc că în primii doi ani ai guvernării anterioare, produsul intern brut, așa cum spuneam mai devreme, a scăzut cu 10%.

Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde de dolari, comparativ cu pierderea de aproximativ 4 miliarde de dolari înregistrată de economia românească în perioada 1997-1998. Cu toate acestea, în prezent, produsul intern brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv, cu circa 12% mai mic decât în 1989.

Cu alte cuvinte, noi am lucrat doi ani de zile ca să acoperim găurile care s-au făcut în economia noastră timp de patru ani de zile pe timpul guvernării anterioare și pornim acum de la nivelul anului 1996, în loc să fi avut un proces de dezvoltare, de creștere, care să ne ducă mai aproape de nivelul țărilor din Uniunea Europeană.

Aceasta este situația pe care ne-au lăsat-o colegii noștri de la P.D. și P.N.L. prin guvernarea lor și, de aceea, îi înțeleg că o astfel de prezentare cum facem noi, astăzi, aici, îi deranjează, îi jenează. (Aplauze)

Susținută de reforme structurale, economia românească are în prezent capacitatea de a valorifica în timp real oportunitățile mediului economic intern și internațional. Semnificativ este faptul că sporul de producție și, respectiv, de produsul intern brut, s-au realizat prin contribuția echilibrată a cererii pentru export și investiții, în condițiile redresării sensibile a raportului dintre export și import.

În anul 2002, exporturile s-au situat la cel mai înalt nivel după 1990, fiind de aproximativ 14 miliarde de dolari, mai mare cu 33% comparativ cu exportul din anul 2000. Deci, în doi ani de zile, exportul a crescut cu aproximativ o treime, ceea ce dovedește vitalitatea și puterea economică a României care a început să permită aceste exporturi semnificative.

Anul 2002 reprezintă primul an de după 1990 când înregistrăm la un asemenea nivel de creștere economică, concomitent, o contribuție pozitivă a comerțului exterior, o reducere a stocurilor, o rată înaltă de investiții și creșterea, sigur, încă nesemnificativă dar evidentă, a nivelului de trai.

Am reușit, prin măsurile de politică structurală, să producem competitiv și mai eficient, cu un grad mai redus de dependență de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce în ce mai mult într-o producție care este solicitată pe piața internă și, mai ales, la export. În acest fel creăm condiții pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, pentru sporirea veniturilor bugetare și a nivelului de trai al populației.

În domeniul mediului de afaceri, chiar dacă acesta este încă perfectibil, prin măsurile luate, am reușit să răspundem corespunzător așteptărilor investitorilor autohtoni și străini. În prima etapă, am acționat pentru simplificarea procedurilor legislative și administrative aferente inițierii și dezvoltării afacerilor pe baze concurențiale.

Astăzi, în România, este posibilă înființarea unei societăți comerciale în mai puțin de două săptămâni, iar studenții care doresc să înceapă afaceri sunt scutiți de plata taxei de înregistrare.

Alte direcții de acțiune au urmărit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementarea funcționării societăților comerciale concomitent cu reducerea birocrației, întărirea disciplinei financiare, combaterea corupției și a evaziunii fiscale.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Din perspectiva relansării economiei și a creșterii competitivității acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii și investițiilor. În acest sens, s-a reușit, în limitele resurselor disponibile, relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,5% din produsul intern brut, cât se înregistra în anul 2000, la 28,7% în 2002 și 27,9% proiectat pentru acest an.

Este de remarcat faptul că această evoluție favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor s-a obținut cu deosebire prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat scăderea contribuțiilor de asigurări sociale cu trei puncte procentuale în 2002 și cu alte cinci puncte procentuale în acest an.

O preocupare constantă a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei în domeniul financiar, astfel încât politicile fiscale și bugetare să asigure scăderea drastică a ratei inflației, dar și reducerea plăților restante și a blocajului financiar din economie.

Doresc să reamintesc că pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative care în fapt reprezentau la începutul anului 2001 cele mai grave probleme ale economiei românești, Guvernul a pus în aplicare programul antiinflație și programul antiblocaj financiar.

Am acordat o atenție deosebită întăririi disciplinei financiare, înăsprind legislația în domeniul recuperării datoriilor bugetare. Ca urmare a aplicării măsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 și până la sfârșitul anului au fost încasate peste 5 mii de miliarde de lei de la un număr de aproape 3000 de agenți economici.

Totodată, pentru diminuarea arieratelor către bugetul de stat și între partenerii de afaceri, au fost luate o serie de măsuri vizându-i pe marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor întreprinderilor de stat cu indicatorii de performanță; anularea obligațiilor bugetare aferente minelor închise sau aflate în conservare; adoptarea Legii privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

Acum, după mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative chiar dacă în cazul arieratelor situația nu ne mulțumește încă. Ce am obținut? Cel mai scăzut nivel al inflației de după 1989. La sfârșitul anului 2002, rata inflației a fost de 17,8% față de decembrie 2001, mult sub ținta programată de 22%. Începem acest an cu o inflație pe luna ianuarie de 1,3%. Comparați cu 4,3%, rata inflației pe ianuarie 2000.

În condițiile reducerii sensibile a inflației, ratele dobânzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces susținut și de evoluția descendentă a dobânzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut. Și acest lucru s-a întâmplat în termeni reali la sfârșitul anului 2002 cu circa 30% față de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este încă foarte scăzut și aceasta este încă una dintre problemele la care căutăm soluții.

Mă refer, în special, la creditul pentru investiții pe termen mediu și pe termen lung, care este menținut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de creștere economică. Prin bugetul general consolidat, aferent anilor 2001 și 2002, a fost promovată o politică fiscal-bugetară orientată către susținerea reformelor structurale.

Construcția bugetelor a urmărit, totodată, îmbunătățirea condițiilor sociale, prin promovarea politicilor în domeniul protecției sociale, sănătății, educației și mediului.

România are în acest moment relații stabile cu instituțiile financiare internaționale și este pentru prima dată când țara noastră are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu Fondul Monetar Internațional.

În perioada 2001-2002, cele mai importante agenții internaționale de rating au îmbunătățit de trei ori cotația României. S-a ajuns la situația de evaluare de apreciere din anul 1996, sub aspectul aprecierilor legate de condițiile de investire în România, respectiv la nivelul unor țări în tranziție, avansate sub aspectul reformei.

Reamintesc că, în anul 1999, România era cotată la fel cu Ecuadorul, Coasta de Fildeș și cu Zimbawue. Aceasta era performanța economică în perioada în care colegii noștri de la PD și de la PNL erau la guvernare. Și, de aceea, înțeleg de ce au preferat să părăsească această sală și să nu asculte elementele pe care noi le prezentăm în cadrul acestei dezbateri.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi să mă refer acum, pe scurt, la reforma din domeniul microeconomic. O prioritate majoră a activității Guvernului, vizând restructurarea și modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea concepției de privatizare. Prin ceea ce am realizat în anii 2001 și 2002 s-au creat condițiile de finalizare în 2003, a privatizării capitalului social din portofoliul APAPS, instituție care - așa cum am anunțat - își va înceta activitatea la sfârșitul acestui an.

În anii 2001-2002 s-a vândut un capital social de 17.900 miliarde lei, însemnând de trei mai mult decât în perioada ‘97-'98, respectiv în primii doi ani ai fostei guvernări, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului în economie.

Au fost trecute în proprietate privată numeroase societăți comerciale mari și foarte mari, între care SIDEX-Galați, Șantierul Naval-Constanța, Uzinele sodice-Govora, PROMEX-Brăila, COZ-Târgoviște, ALRO și ALTROM-Slatina ș.a. Au fost privatizate Banca Agricolă și Societatea ASTRA-București, fiind vândut și pachetul minoritar de acțiuni, pe care statul îl mai deținea la BANCPOST. Pe acest fond, nu suntem mulțumiți însă de faptul că măsura luată la începutul anului 2001, de transfer al unor societăți la ministere, în scopul urgentării privatizării acestora, nu a fost pe deplin valorificată.

În același timp, nu trebuie uitat faptul că am fost obligat să consumăm mult timp cu problemele sociale apărute în societățile privatizate de Guvernul anterior, ca urmare a incompetenței și superficialității care au caracterizat acest proces în perioada 1997-2000.

Probabil că am dat mai mult timp pentru a vedea felul și a rezolva probleme decurgând din privatizarea Combinatului de la Reșița, decât am dat, în ședințele de Guvern, tuturor discuțiilor privind privatizarea în timpul guvernării noastre, tocmai pentru a încerca să soluționăm, să rezolvăm problemele pe care le-au generat superficialitatea cu care a fost abordat acest proces de privatizare.

Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare, cu privire la aplicarea Legilor fondului funciar și forestier, demonstrează voință politică și determinare. Așa cum ne-am angajat, gradul de emitere al titlurilor de proprietate a depășit 90% la sfârșitul anului 2002, ajungând la 91,4%.

Pentru anul 2003, avem în vedere încheierea emiterii și înmânării titlurilor de proprietate, excepția constând doar în cazurile aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

În ceea ce privește aplicarea Legii nr.10/2001, referitoare la prorietățile imobiliare naționalizate, anul 2003 va fi decisiv. Astfel, până la sfârșitul anului 2002, au fost 210.000 solicitări, urmând să înaintăm Parlamentului proiectul de lege privind modalitățile concrete de soluționare și de acordare a despăgubirilor, în conformitate cu resursele țării și cu practica adoptată în alte țări, foste socialiste.

Sigur, și din punctul de vedere al consolidării statutului proprietății în România, noi am realizat în 2 ani mai mult decât au realizat colegii noștri de la PD și PNL în cei patru ani de guvernare, pe un program pe care îl anunțaseră foarte ambițios, legat de garantarea proprietății, în afară de "trompeta" pe care au folosit-o pentru a introduce un alt cuvânt în Constituție, "garantarea proprietății" în loc de "ocrotirea proprietății", nu au reușit să facă nimic, în mod concret, din punctul de vedere al legilor concrete, care să pună în aplicare acordarea titlurilor de proprietate, o dinamică mai rapidă în acest domeniu. Așa că, înțeleg, încă o dată, rațiunile pentru care colegii de la PD și PNL se simt jenați să participe la o dezbatere de acest gen și au hotărât să părăsească sala, pentru a se pregăti pentru runda următoare, când, poate, vor proceda mai bine la guvernare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș vrea să trec acum la un capitol extrem de important, care presupune măsuri extrem de energice: este vorba de combaterea birocrației și a corupției. Acestea sunt domenii în care acțiunile noastre au întâmpinat multe dificultăți. Este tot atât de adevărat că reforma prost gestionată în guvernarea trecută și nefinalizarea de către aceasta a măsurilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de corupție.

Marile probleme generate de restituirea proprietăților nu au beneficiat până în anul 2001 de un cadru legislativ unitar și corespunzător. Aceasta a făcut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea funcționarilor, inclusiv a factorilor de decizie, să creeze un adevărat haos în economie. Prin urmare, la începutul anului 2001 ne găseam la un asemenea nivel al corupției, într-un asemenea climat economic și social distorsionat, încât rezultatele pozitive obținute până în prezent nu au putut fi receptate de către toate segmentele din societate, ca fiind semnificative.

Partidele ai căror reprezentanți au făcut parte din fosta putere, nu au dovedit responsabilitatea de asumare a răspunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dacă este vorba de adopții internaționale, sau de privatizări frauduloase.

Deși vom aborda aceste aspecte pe larg, într-o ședință viitoare a Parlamentului, când vă vom prezenta un pachet de măsuri legislative anticorupție, vă rog să-mi dați voie, totuși, să vă prezint câteva acțiuni importante întreprinse până în prezent de Guvernul nostru, prin care s-a asigurat reducerea corupției și a criminalității, ceea ce constituie bazele unei activități viitoare mai intense și mai eficiente.

Executivul a elaborat, cu o largă consultare a reprezentanților principalelor partide și a sindicatelor, a ONG-urilor și mass-media, o strategie națională de luptă împotriva corupției, iar recent a adoptat un program detaliat privind accelerarea aplicării acestei strategii. În același timp, suntem convinși că lupta împotriva criminalității trebuie purtată cu respectarea deplină a legii, fără conotații politice, consolidarea ordinii de drept, a prestigiului și integrității autorităților judiciare, a credibilității instituțiilor publice, sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalității și garantarea vieții cetățenilor.

În aceste domenii va trebui să avem o înțelegere comună, indiferent de poziția politică, în sensul că "vânătoarea de vrăjitoare" sau "tăierea de capete", numai pentru a da sentimentul unei lupte hotărâte împotriva corupției nu reprezintă soluția pe termen lung a rezolvării acestui fenomen antisocial.

Important este ca, la nivelul tuturor autorităților centrale și locale, să se aplice cu fermitate și cu eficiență, așa cum de fapt am procedat în ultimii doi ani, măsurile care să elimine cauzele profunde ale corupției și birocrației, suspiciunile în legătură cu astfel de fenomene.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Solidaritatea și protecția socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socială este cu atât mai importantă, cu cât ignorarea acesteia, în timpul guvernării din perioada ‘97-2000, a condus la prăbușirea, fără precedent, a nivelului de trai al populației.

Am să încerc să ilustrez efectele acțiunilor și măsurilor luate în anii 2001-2002, nu în general, ci pe categorii de populație. Să-mi permiteți, mai întâi, să precizez principalele direcții de acțiune în plan social, și anume:

- crearea de locuri de muncă pentru diminuarea șomajului și creșterea veniturilor din muncă;

- dezvoltarea serviciilor de interes public și controlul fondurilor destinate acestora;

- aplicarea de măsuri suplimentare pentru protecție socială, în funcție de situația specifică a fiecărei categorii de cetățeni.

Consecvent orientării social-democrate, Guvernul aplică un amplu program social, menit să amelioreze condițiile de viață ale populației, în concordanță cu resursele pe care le are la dispoziție.

Ca urmare a regresului economic din perioada ‘97-2000, aceste fonduri, din păcate, au scăzut foarte mult, nivelul de trai deteriorându-se în mod dramatic. Desigur, cu toate eforturile depuse în anii 2001 și 2002, așteptările populației rămân în continuare foarte mari. Va trebui, însă, să ținem seama cu toții că măsurile pe care le luăm depind de nivelul resurselor. Nu vrem să avansăm promisiuni fără acoperire, să creăm așteptări care nu pot fi îndeplinite. În același timp, trebuie să avem grijă și de viitor, să nu neglijăm investițiile care creează resurse suplimentare pentru creșterea nivelului de trai.

În mod concret, în cei doi ani s-au realizat următoarele: au fost încadrate în muncă peste 1.000.000 de persoane, din care 678.000 de persoane au aparținut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piața muncii: tineri, femei, șomeri de lungă durată, persoane cu handicap, absolvenți cu vârsta de peste 18 ani, proveniți din instituțiile de ocrotire socială, persoane eliberate din detenție, persoane de etnie romă. În cadrul acestor programe, în localitățile în care s-a înregistrat o rată ridicată a șomajului, au fost încadrate peste 137.000 de persoane, iar în Valea Jiului peste 17.000 de persoane.

Rata șomajului, la finele anului 2002, a fost de 8,1% - cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Numărul șomerilor înregistrați a fost de 760.000 persoane, respectiv cu 246.000 de persoane mai mic decât în decembrie 2000. Și în cazul femeilor, rata șomajului a scăzut la 7,5% - la finele anului 2002 - de la 10,3%, cât s-a înregistrat în luna decembrie 2000.

Față de anul 2000, când s-au alocat resurse financiare pentru măsurile active de combatere a șomajului, doar în proporție de 2,3% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, în anul 2001 - pentru măsurile active de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă - s-au destinat peste 12% din cheltuielile bugetare, iar în anul 2002, aceste alocații au reprezentat aproape 14%.

Politica salarială a fost axată, în principal, pe măsuri de protecție a veniturilor angajaților, comparativ cu evoluția inflației, precum și pe măsuri de impunere a disciplinei financiare în întreprinderile publice.

În societățile în care statul este acționar majoritar au fost adoptate măsuri restrictive și de condiționare a creșterilor salariale în raport cu evoluția productivității muncii. Lunar, monitorizăm din acest punct de vedere, aproximativ 80 de companii.

În anii 2001 și 2002, s-a acționat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care să permită agenților economici să-și planifice, pe o perioadă mai lungă, costul forței de muncă, politica de firmă și de produs.

Salariul minim brut pe țară a fost majorat succesiv, începând cu 1 martie 2001, de la 1.000.000 lei la 1.400.000, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajungând la 2,5 milioane lei.

Ca urmare a ansamblului de măsuri luate în acest domeniu, s-a asigurat majorarea în termeni reali a câștigurilor salariale. Astfel, în anul 2002, creșterea salariului real a fost de 4,5%, iar în perioada 2001-2002, de circa 10%, comparativ cu scăderea salariului real, de 20% în primii doi ani ai guvernării anterioare. De aceea, înțeleg de ce colegii noștri, de la Partidul Democrat și de la Partidul Național Liberal, nu au dorit să participe la această discuție, în care punem în oglindă ce s-a întâmplat în primii doi ani ai guvernării dânșilor și ce am realizat noi, în acești doi ani de guvernare.

Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin recolări și prin indexarea trimestrială a pensiilor, cu un procent care să acopere rata inflației. În urma aplicării combinate a măsurilor de indexare și recolare, în intervalul decembrie-2000 - decembrie-2002, pensia medie de asigurări sociale de stat a înregistrat o creștere de 56%, ajungând la 1.800.000 lei, față de 1.155.000 lei, cât era în luna decembrie a anului 2000.

Referitor la această problemă, aș vrea să subliniez că Executivul nostru trebuie să găsească soluții pentru deficiențele acumulate în acest domeniu timp de 12 ani. Vreau să reamintesc faptul că, până în anul 2000, în momentul în care apărea o problemă într-o ramură industrială, și în același timp o problemă socială, soluția folosită era trecerea la pensie a segmentelor profesionale în cauză, în loc să se realizeze o restructurare autentică. În felul acesta s-a ajuns la un număr foarte mare de pensionari, care reprezintă astăzi aproape 6,2 milioane de persoane, față de 3,4 milioane pensionari, câți existau în 1990. Deci, iată aproape o dublare a numărului de pensionari în 12 ani. Astfel, dacă în 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salariați, în prezent, pensia unei persoane este susținută nici măcar de un angajat.

Sigur, putem să găsim explicații, justificări câte dorim. Dar, până la urmă avem o problemă în comun, aceea de a gestiona o dificultate care ține, pe de o parte, de restructurarea economiei, de scăderea numărului de salariați, datorită unor procese specifice tranziției, unele imputabile unor guvernări, altele - poate - obiective, iar pe de altă parte, aceste soluții de comoditate din zona restructurării, care au dus - practic - la o dublare a numărului de pensionari.

De aceea, această problemă, care este una dintre cele mai sensibile din punct de vedere social și care atrage, fără îndoială, foarte multe discursuri populiste și demagogice, este o problemă pe care va trebui să căutăm să o soluționăm pe termen mediu și pe termen lung, cu înțelepciune, împreună.

Grija Guvernului nostru este să căutăm, în continuare, soluțiile cele mai potrivite pentru îmbunătățirea nivelului de trai al pensionarilor. Dintre acțiunile aplicate în ultimii doi ani, pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt totuși de menționat câteva:

- acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.400.000, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite, cu circa 40 de medicamente esențiale din producția internă, necesare afecțiunilor cu incidență majoră asupra morbidității la persoanele vârstnice;

- înființarea și extinderea rețelei de magazine de tip "economat", care oferă pensionarilor produse de bază la prețuri cu circa 20% mai mici; la sfârșitul anului 2002, funcționau 481 de astfel de magazine, de unde-și pot efectua cumpărăturile peste 1.000.000 de cetățeni cu venituri modeste.

- acordarea de ajutoare pentru încălzire;

- subvenționarea de la buget a biletelor de tratament și menținerea reducerii de 50% pentru transport.

În ceea ce privește alocația de stat pentru copii, aceasta a fost majorată - în mai multe etape - de la 130.000 lei, în luna decembrie 2000, la 210.000 lei, cât este în prezent.

Atenția acordată familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu creșterea substanțială a fondurilor bugetare, destinate acordării acestor ajutoare sociale.

Prin alocarea acestor fonduri, în valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca în 2002 să beneficieze de ajutoare sociale 602.000 familii, față de 40.000 în anul 2000. Nivelul venitului minim garantat, în funcție de care se calculează ajutorul social, a fost indexat cu 17%, cu începere de la 1 ianuarie 2003, respectiv într-un procent superior ratei inflației.

Având în vedere criza spațiilor de locuit, mai ales pentru categoriile de populație cu venituri mici, la începutul anului 2001 am pus în aplicare o nouă concepție a unui program de construcții de locuințe, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar și pe extinderea utilizării creditului ipotecar, îndeosebi pentru familiile tinere.

În acest mod, nu numai că am reușit să dăm în funcțiune, în anul 2002, cel mai mare număr de locuințe de după 1996, respectiv peste 3.500 de unități, dar am asigurat, totodată, front de lucru în fiecare județ, pentru ca în anii 2003 și 2004 numărul locuințelor noi să crească simțitor.

Activitatea de construcții de locuințe s-a materializat prin deschiderea a circa 180 de șantiere de lucru, de locuințe pentru tineri, locuințe sociale, locuințe individuale în proprietate, prin credit ipotecar. Față de anul 2000, când au fost date în folosință 1.300 de locuințe, în perioada 2001-2002 au fost în execuție circa 21.300 unități locative, din care s-au dat "la cheie" 5.500, respectiv 2.300 de locuințe pentru tineri destinate închirierii; 2.400 de locuințe sociale și 800 de locuințe în proprietate individuală.

Un caz aparte îl reprezintă blocurile începute înainte de 1989 și neterminate. Am considerat că finalizarea construcțiilor de locuințe aflate în diverse stadii de execuție reprezintă o prioritate. Chiar dacă timpul scurs de la Revoluție le-a afectat, și din această cauză sumele necesare pentru continuarea execuției devin tot mai mari, trebuie să eliminăm din peisajul orașelor imaginea construcțiilor părăsite.

La sfârșitul anului 2000 existau circa 7.600 de unități locative neterminate, a căror execuție a fost sistată, sau fusese sistată. Am stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autorităților centrale și locale, dar și prin implicarea sectorului privat, am reușit să reducem sensibil numărul acestor blocuri. Acțiunea este deja încheiată în 10 județe. Pe ansamblu am asigurat finanțare pentru aproape 4.200 de unități locative, din care deja au fost puse în funcțiune 1.800 de apartamente.

Pe același plan am acționat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate și evacuarea din locurile publice a autovehiculelor părăsite. În felul acesta, imaginea de "Beirut", după bombardamentele din războaiele anterioare, a Bucureștiului și a altor localități, probabil că nu va mai exista. Dar, și aceste măsuri ar fi putut fi luate de către guvernele anterioare, și în felul acesta noi ar fi trebuit să ne ocupăm de alte teme, de alte probleme, să nu cheltuim banii pentru rezolvarea unor probleme care ar fi trebuit rezolvate înainte. În felul acesta, și de aceea, înțeleg de ce colegii noștri de la PD și de la PNL au decis să părăsească această sală, pentru a nu participa la o dezbatere despre perioada care s-a scurs după 1990.

Concomitent, stimați colegi, ne preocupăm pentru realizarea programului de construire a 400 săli de sport, care, deși înregistrează unele întârzieri, va fi finalizat în acești doi ani.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În anul școlar 2001-2002, și în pregătirea anului de învățământ 2002-2003 au fost aplicate măsuri concrete, vizând implementarea programelor naționale de dezvoltare a sistemului educațional și de formare profesională.

Sintetizând cele mai importante rezultate, se cuvine precizat că în cadrul Programului "Reabilitare școli", cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate și date în folosință 800 de școli, în care învață peste 170.000 elevi. În scopul asigurării accesului echitabil la educație pentru copiii și tinerii din mediul rural, au fost create 400 de școli centre de zonă. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la școală au fost achiziționate și date în exploatare 454 de microbuze, fondurile totale alocate de la buget ridicându-se la circa 200 miliarde de lei.

Prin lansarea în anul școlar 2001-2002 a Programului de acordare în regim de gratuitate a rechizitelor școlare elevilor proveniți din familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program, în valoare de 206 miliarde lei, 930.000 elevi, iar în anul școlar 2002-2003 beneficiază 950.000 elevi.

Începând cu anul școlar 2002-2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuită de produse lactate și de panificație, în care sunt cuprinși peste 1.000.000 elevi din clasele I-IV din învățământul de stat. Programul va fi extins în acest an și la nivelul grădinițelor.

Prima etapă a Programului de informatizare a școlilor, pornit în anul școlar 2001-2002, s-a încheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 de rețele de calculatoare un număr de 113 licee și 7 centre naționale de formare a profesorilor.

În actualul an școlar, care are ca obiectiv încheierea informatizării liceelor, a continuat să se achiziționeze tehnică de calcul pentru dotarea școlilor cu laboratoare informatice.

În vederea redresării și modernizării sistemului sanitar, în bugetele din 2001 și 2002 s-au alocat fonduri reprezentând anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6 până la 3,8% în anii 1997-2000. Fondurile substanțiale alocate în acești doi ani au permis susținerea în regim gratuit a 17 programe naționale de sănătate, precum și acordarea gratuită sau compensarea medicamentelor în valoare de peste 12.000 miliarde de lei. La acestea se adaugă facilitățile acordate pentru accesul la asistență medicală, inclusiv gratuit pentru populația din mediul rural, cu venituri mici sau fără venituri, din zonele defavorizate.

Cu toate acestea, trebuie să vă spunem că nu suntem mulțumiți de modul în care se desfășoară reforma în sectorul medical, de performanțele obținute practic la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sănătății.

În legătură cu problematica principalelor domenii sociale, aș dori să asigur cetățenii României, și pe dumneavoastră, stimați parlamentari, că noi considerăm că problemele legate de sectorul sănătății reprezintă în momentul de față poate cea mai importantă prioritate pentru Guvern. Încercăm să revedem sistemul așa cum a fost el construit în acești ani. Am efectuat câteva modificări la nivelul conducerii ministerului. Vom continua cu aceste măsuri. Dorim să găsim cele mai bune soluții de utilizare a fondurilor pe care le avem la dispoziție, astfel încât, într-un termen cât mai scurt, în domeniul sănătății să putem observa schimbări semnificative.

Nu am reușit în acești doi ani decât să atacăm problemele sectoriale prin care am oprit adâncirea sărăciei și extinderea marginalizării sociale. Analizele specialiștilor, inclusiv ale celor din organismele internaționale, arată chiar o diminuare a ponderii populației aflate sub nivelul minim de trai. Dar, în mod evident, aceste aprecieri generale, datele statistice nu țin nici de foame, nu țin de cald. Știm că trebuie să căutăm mai departe resurse pentru a rezolva și probleme la nivelul infrastructurii localităților, în special în domeniul rural, trebuie să căutăm și soluțiile de investiții pentru a genera mai multe locuri de muncă pentru persoanele de vârstă activă.

Trebuie să căutăm și soluțiile de investiții pentru a genera mai multe locuri de muncă pentru persoanele de vârstă activă, trebuie să găsim soluții și pentru pensionari, probleme pentru a îmbunătăți sistemul de sănătate, pentru a îmbunătăți condițiile din învățământ și multe altele.

Problema este că bugetul este cel pe care îl cunoașteți dumneavoastră și pe care îl votați la sfârșitul fiecărui an pentru anul următor. Nu avem alte resurse pe care să le utilizăm pentru a rezolva aceste probleme și încercăm să utilizăm cât mai bine aceste sume pentru a rezolva cât mai multe dintre problemele pe care le cunoașteți.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Voi menționa acum câteva aspecte legate de activitatea guvernamentală în domeniul culturii și cultelor.

Am acordat o atenție deosebită patrimoniului național, astfel încât numărul șantierelor de restaurare și a monumentelor redate circuitului turistic și muzeal a crescut substanțial. S-a asigurat restaurarea integrală a Muzeului Satului din București și darea în folosință a unui nou corp de clădire a acestuia la care lucrările fuseseră abandonate din anul 1997.

Anul viitor vor fi încheiate lucrările de consolidare și de restaurare la Muzeul Colecțiilor de Artă, pe care îl vedeți atât de des mergând pe Calea Victoriei și care, de ani de zile, este părăsit și este o ruină la care se uită probabil cu dispreț mulți dintre vizitatorii capitalei noastre.

Va intra în circuitul cultural Muzeul de Artă Contemporană. În România, oricât de ciudat ar părea, țara marilor artiști de avangardă din secolul trecut, noi nu am reușit să creăm un muzeu de artă contemporană care să valideze gradual lucrările, operele artiștilor mai tineri, astfel încât să participăm la un dialog intercultural în aceste domenii și în secolul XXI, nu să ne hrănim doar din ceea ce a însemnat avangarda românească pentru cultura europeană și mondială la începutul anilor 1900.

O semnificație deosebită din acest punct de vedere a avut-o și achiziționarea de opere de artă contemporană. Dacă în perioada 1999-2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu această destinație, în anul 2001 și 2002 au fost utilizate 40 de miliarde de lei. Totodată, s-a procedat la răscumpărarea unor terenuri pentru cercetări arheologice în Transilvania și în Dobrogea și au fost achiziționate opere de artă din perioada Renașterii europene, a celei medievale și din avangarda românească.

Dați-mi voie să vă invit să mergeți să vedeți recent deschisa secție medievală de la Muzeul Național de Artă. Veți vedea de ce trebuie să fim mândri de ceea ce înseamnă, de fapt, trecutul românesc, arta românească, și că putem oricând să prezentăm oricăror vizitatori o carte de vizită culturală și istorică la nivelul cel mai înalt.

În domeniul instituțiilor de spectacol, considerăm un mare succes desfășurarea Festivalului "George Enescu" și a manifestărilor artistice în "Anul Caragiale".

Doresc să menționez și faptul că, în curând, vor începe lucrările la "Orășelul artiștilor". Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuințe și de ateliere destinate în principal artiștilor tineri.

Considerăm că domeniul cultural trebuie să reprezinte în continuare un interes special pentru Guvern și pentru toate instituțiile statului, inclusiv la nivel local.

Identitatea noastră românească în spațiul european este și va fi determinată în mare măsură de specificul cultural.

Vreau să subliniez și faptul că încercăm să tratăm cu respect istoria noastră chiar dacă putem să avem păreri diferite despre anumite segmente ale sale: felul în care am tratat segmentul perioadei monarhice din istoria roânească; felul în care ne-am purtat cu regele Mihai, ca fost șef al statului, în condițiile în care guvernarea anterioară, cu preocupări pe care le cunoașteți în acest domeniu, nu a știut să asigure nici măcar un loc decent de locuit pentru familia regală în București.

Au fost discuții în ultima vreme și în legătură cu o decizie a Guvernului de a aduce înapoi în țară osemintele regelui Carol al II-lea.

Vreau să vă informez că această decizie s-a bazat pe o intenție pe care am exprimat-o în cursul anului 2001 într-o scrisoare pe care am trimis-o regelui Mihai și în care, după ce am vizitat locul în care erau depuse osemintele regelui Carol al II-lea și ale ultimei sale soții, Elena Lupescu - într-o debara, într-o clădire din Lisabona, am considerat atunci și l-am consultat pe regele Mihai, ca șef al Casei regale în legătură cu această intenție. Acest schimb de scrisori a avut loc în anul 2001. Regele Mihai mi-a transmis răspunsul său generos, aș spune, cunoscând bine istoria disputelor pe care le-a avut cu tatăl său și, pe această bază, am trecut la pregătirea acestei acțiuni.

Aș vrea să fie foarte clar: aceasta este o inițiativă și o măsură pe care ni le asumăm.

Este adevărat că și domnul senator Adrian Păunescu, anul trecut, în 2002, a susținut această măsură, și vreau să îi mulțumesc. Dar nu aș vrea să pară cumva că ne ascundem în spatele unei alte inițiative. Pentru că aceasta a fost o inițiativă clară pe care am discutat-o inclusiv la nivelul Guvernului și pe care am adoptat-o printr-o hotărâre de guvern.

Nu punem în discuție ce a făcut Carol al II-lea. Nu este problema noastră. Se vor scrie în continuare foarte multe cărți despre el și despre ceea ce s-a întâmplat în perioada interbelică. Dar nu putem să lăsăm ca zone ale istoriei noastre să fie aruncate prin colțuri de clădiri în alte părți ale Europei.

Aceeași a fost filosofia cu care am lansat ideea unui institut de cercetare, de analiză pentru exilul românesc. Dacă ne-a interesat perioada de dinainte de război, cred că trebuie să ne intereseze și perioada de după război. Este inadmisibil ca în Paris, spre exemplu, în coșurile de gunoi să se arunce documente importante ale perioadei postbelice, scrisori importante ale unor personalități din România, în condițiile în care cei care au făcut parte din exilul românesc, datorită vârstei, dispar, iar moștenitorii lor, probabil, sunt mai puțin interesați să păstreze aceste documente.

Repet: noi nu vrem să facem judecăți de valoare. Dar avem o responsabilitate de a ne raporta, așa cum am făcut-o în ceea ce îl privește pe Nicolae Titulescu, care, și el, era undeva într-un cimitir, departe, în sudul Franței, la Cannes. Este datoria noastră de a face aceste lucruri și de a continua aceste lucruri. Trebuie să ne aducem înapoi istoria dacă vrem să fim puternici atunci când ne raportăm la viitor.

Fiecare va face judecățile sale în legătură cu unul sau altul dintre personajele acestea. Luați orice studiu despre Nicolae Titulescu și veți vedea că, în perioada în care a trăit, erau mult mai mulți cei care îl criticau decât cei care îl lăudau, dar, sigur, o dată cu timpul se decantează multe fapte. Poate putem să vedem mai bine din perspectiva timpului.

Stimați colegi,

În domeniul culturii minorităților, pregătim deschiderea unui centru de cultură a rromilor, care va dispune de un ansamblu artistic, dans, teatru, muzică, expoziție de civilizație a acestei minorități.

În legătură cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu toată responsabilitatea relația stat - biserică. Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical și neclerical, precum și prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru biserică, cu titlu gratuit, importante suprafețe de teren agricol și forestier, precum și imobile.

Am acordat și vom acorda în continuare sprijin financiar pentru renovarea și punerea în valoare a unor lăcașuri de cult și construirea unor noi biserici.

Stimați parlamentari,

În domeniul administrației publice, prin programul de guvernare am stabilit o nouă abordare a reformei care să asigure întărirea capacității administrative potrivit cerințelor apropierii de cetățean și creșterii calității serviciilor publice, în concordanță cu standardele europene.

Am ținut seama de faptul că reforma în acest domeniu este un proces complex și de durată.

Analizând rezultatele, apreciem că 2001 a fost anul creării cadrului legislativ, iar 2002 anul consolidării sistemului instituțional. În acest context, sunt de menționat în principal: creșterea responsabilității ministeriale; întărirea autonomiei locale administrative și financiare; descentralizarea și demilitarizarea unor servicii publice prin trecerea lor la comunitățile locale; reglementarea funcționării serviciilor publice de gospodărie comunală. În plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 și 2002, am asigurat descentralizarea financiară, trecând o importantă parte a fondurilor de la ministere către autoritățile locale.

Stimați colegi,

Înainte de a trece la o prezentare chiar dacă succintă însă necesară a activităților de politică internă, dați-mi voie să remarc cu admirație ce au reținut unii dintre gazetarii români din ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani. Unul dintre cele două-trei elemente notabile pe care le-au reținut a fost gestionarea durabilă a ursului brun. Vreau să îi felicit pentru capacitatea de a înțelege fenomenele importante care se produc în România, ceea ce s-a întâmplat în acești doi ani.

Dacă tot a venit vorba despre ursul brun, vreau să vă spun că România este singura țară din Europa care mai are aproximativ 6000 de urși bruni, tocmai datorită felului în care a fost "gestionată" această specie în România.

Conform regulilor internaționale și regulilor de gestionare a speciilor protejate, în România pot fi vânați aproximativ 600 de urși în fiecare an, astfel încât să asigurăm un echilibru între numărul urșilor și resursele de hrană.

Anul trecut nu au fost vânați decât 120 de urși bruni datorită unor condiții distincte, datorită unor prețuri practicate, datorită condițiilor de vreme. Vânătorii cunosc bine aceste lucruri.

Îi rog pe cei care sunt interesați de acest subiect să mă abordeze în calitate de președinte al Asociației generale a vânătorilor și pescarilor; le voi da detaliile necesare, ca să nu mai aibe îngrijorări în legătură cu acest domeniu. Îi asigur că relațiile noastre și activitatea noastră în acest domeniu sunt exemplare, ceea ce demonstrează și poziția specială pe care o avem în cadrul CIC, în cadrul Consiliului Internațional al Vânătorii din care facem parte, și domnul Schram, care este conducătorul acestui mare consorțiu internațional de vânătoare, este unul dintre cei mai buni martori care poate atesta aceste lucruri.

Revin însă la problemele de guvernare și, de data aceasta, la chestiunile de politică externă.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Activitatea de politică externă a Guvernului României în cei doi ani a marcat decisiv noua identitate europeană și euroatlantică a țării noastre prin confirmarea unui traseu concret și previzibil al aderării la Uniunea Europeană și obținerea invitației de aderare a României la NATO.

Rezultatele pozitive înregistrate au reflectat racordarea solidă a politicii externe la progresele economice și sociale obținute în conformitate cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare.

Perioada ultimilor doi ani a marcat redefinirea rolului strategic al României în noul context global și regional, precum și angajarea efectivă a țării noastre în procesele integrării și cooperării economice internaționale, pe bazele competitivității și performanței.

La obținerea deciziilor pozitive pentru destinul european și euroatlantic al României, luate la Praga și la Copenhaga la finele anului 2002, un rol esențial l-a avut modul consecvent și coerent al acțiunii Guvernului în ansamblul său, implicarea responsabilă a tuturor ministerelor în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin agenda pentru reformă și în planurile sectoriale de acțiune pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană și la NATO.

Se disting în mod deosebit progresele înregistrate în cooperarea cu partenerii europeni de care ne leagă relații cu semnificații speciale, cum sunt Franța, Germania, Italia, Grecia, inițierea unei noi etape în relațiile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca și alte țări membre ale Uniunii Europene, precum și deschiderea fără precedent în relațiile politice și economice cu Suedia, așa cum am arătat în urma soluționării definitive a problemei datoriei României față de această țară, prin plata sumei de 120 de milioane de dolari în cele patru rate din 2001 și 2002.

În anii 2001 și 2002 au avut loc întâlniri oficiale și de lucru cu primii-miniștri din toate statele membre ale Uniunii Europene și ale NATO și au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru, ca și al celorlalți membri ai Guvernului, pentru susținerea relațiilor pragmatice cu spațiul estic și cu parteneri din alte zone geografice.

În sprijinul candidaturii țării noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o atenție specială intensificării contactelor politice atât în plan bilateral, cu membrii Alianței, cât și în relația cu Secretariatul Internațional al NATO.

Am realizat întâlniri cu șefi de stat și de guverne din țările aliate și din țări candidate, ocazii în care au fost întărite parteneriate cu o dinamică înnoită, în special cu SUA, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia și alte țări aliate.

România a dovedit, totodată, că este un aliat de nădejde în confruntarea cu amenințările neconvenționale, în lupta împotriva terorismului internațional.

Buna pregătire a României pentru aderarea la NATO a fost confirmată de președintele SUA în cursul vizitei sale la București în noiembrie 2002, când au fost apreciate eforturile depuse de poporul român pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept o reușită, iar invitația privind admiterea în Alianța Nord-Atlantică drept un vot de încredere din partea țărilor NATO.

O atenție deosebită a fost acordată întăririi rolului și contribuției României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de sud-est, în primul rând prin intermediul Pactului de stabilitate și pe baza unei strategii de acțiune coerentă a României în plan regional.

România a avut o prezență activă și inițiative de referință în cadrul cooperărilor regionale la Marea Neagră, în cadrul procesului de cooperare în sud-estul Europei și SECI, precum și în cadrul cooperărilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participăm.

România a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de inițiative regionale în plan politico-militar în sud-estul Europei.

Guvernul a adoptat poziții constructive și a propus o abordare pragmatică a proiectelor și inițiativelor de cooperare regională în cadrul inițiativei central europene și CEFTA.

Relațiile cu țările vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice care au consolidat eforturile comune pentru integrarea europeană.

Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut inițierea unei noi etape în relațiile româno-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum și prin întâlnirile frecvente între primii-miniștri ai celor două țări.

În ultimii doi ani, relația cu Bulgaria a avut o amplitudine specială care a confirmat viziunea comună a Guvernului României și Guvernului Bulgar privind parcursul către aderarea țărilor noastre în Uniunea Europeană și NATO.

A fost amplificată cooperarea cu Guvernul Sârb și au fost lansate noi proiecte de cooperare în plan economic, în facilitarea comerțului și în domeniul transporturilor. De altfel, chiar astăzi se află la București ministrul de externe al Noii Entități Statale Serbia și Muntenegru, tocmai pentru a discuta felul în care putem să dezvoltăm, în noile condițiile, relațiile bilaterale.

Au continuat eforturile pentru încurajarea unor relații constructive cu Republica Moldova, în spirit deschis, pragmatic, european, urmărind relansarea cooperării economice bilaterale și consolidarea comuniunii culturale.

Sigur, acesta este un subiect mai delicat pe care va trebui să îl vedem cu atenție. Sunt diverse procese de așezare la Chișinău pe care le urmărim cu atenție. Dialogul nostru cu Chișinăul în nici un caz nu va porni de la precondiții pe care cineva să le impună în legătură cu felul în care noi putem să abordăm anumite tipuri de probleme. Ne rezervăm dreptul de a face propriile noastre aprecieri în legătură cu o realitate sau alta.

În ceea ce privește relațiile pe care le avem între țările noastre vecine, cum menționează tot mai des liderii de la Chișinău, și pe care noi le considerăm relații frățești pentru diverse rațiuni de istorie, sigur, suntem deschiși să abordăm cu mai multă atenție, cu mai multă amplitudine relațiile economice și, bineînțeles, pe cele culturale.

Au fost puse bazele Parteneriatului româno-ucrainian pentru Europa. Guvernul și-a propus relansarea și dezvoltarea legăturilor economice și comerciale și a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia.

Dialogul politic cu Federația Rusă privind încheierea Tratatului de bază a fost productiv și este de așteptat semnarea acestuia de către președinții celor două state în cursul acestui an.

Convorbirile cu premierul Federației Ruse au confirmat trecerea la noua etapă de cooperare, bazată pe încredere reciprocă, pe interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung. De altfel, la sfârșitul lunii martie îl așteptăm la București pe premierul Kasianov pentru a continua dialogul pe care l-am început cu ocazia vizitei efectuate anul trecut la Moscova.

În ultimii doi ani s-au revitalizat legăturile României cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate cu regularitate demersurile necesare pentru valorificarea relațiilor de cooperare și a oportunităților de export în zona Asiei centrale, în țări arabe, în Africa și în America de sud.

Una dintre acțiunile de referință pentru amplificarea relațiilor țării noastre cu parteneri din afara spațiului euro-atlantic a constituit-o vizita oficială întreprinsă în China, în anul 2002.

Guvernul României a continuat să promoveze consecvent dimensiunea estică a cooperării.

Prin poziția sa geostrategică, România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să-și proiecteze rolul și capacitatea sa de motor de dezvoltare a relațiilor spre spațiile în tranziție de dincolo de Marea Neagră, către Marea Caspică și Asia Centrală.

România s-a pronunțat activ pentru susținerea eforturilor comunității internaționale privind combaterea amenințărilor neconvenționale și pentru respectarea strictă a angajamentelor privind neproliferarea armelor de distrugere în masă. În acest sens, Guvernul nostru a adoptat poziții ferme în legătură cu problema irakiană, confirmând responsabilitatea țării ca viitoare membră a NATO și a Uniunii Europene.

Și din acest punct de vedere, și în calitate de vicepreședinte al CSAT și de prim-ministru, doresc să vă mulțumesc pentru votul pe care l-ați exprimat astăzi și pentru sprijinul pe care l-ați asigurat pozițiilor pe care Guvernul și, bineînțeles, CSAT-ul le-au formulat în legătură cu criza irakiană.

Guvernul a urmărit cu consecvență consolidarea relațiilor cu comunitățile românești din străinătate și, în special, cu cele din țările vecine.

În ceea ce privește promovarea valorilor culturii românești, a fost organizată o suită de evenimente în plan intern și internațional la Geneva, Paris, Londra și în alte capitale, dedicate personalității celui mai important diplomat român și ilustru reprezentant al societății națiunilor, Nicolae Titulescu.

Un rol important în acțiunea de politică externă a Guvernului României l-a avut dialogul substanțial cu societatea civilă, în special prin dimanizarea activității unor prestigioase repere ale diplomației românești, cum sunt: ADIRI, Fundația Nicolae Titulescu, Institutul Român pentru Studii Internaționale, precum și prin cooperarea cu o serie de organizații neguvernamentale și academice din țară și din străinătate.

A fost inaugurat noul sediu al ambasadei României la Berlin, o realizare deosebită, și este în curs de finalizare pregătirea noului sediu al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană la Bruxelles.

Sigur, ne-ar fi convenit ca cei care au făcut contractul pentru sediul noii ambasade de la Berlin și care au semnat contractul înainte de 2000 să și plătească banii pentru această construcție. Dânșii au preferat, pentru diverse rațiuni, doar să semneze contractul, lăsându-ne pe noi să plătim realizarea investiției. Le mulțumim foarte mult și apreciem încă o dată felul în care au știut să transfere la guvernarea noastră această problemă.

Totuși, vreau să vă spun că, prin eforturi deosebite ale echipei de constructori, acest nou sediu al României în Germania arată cu totul remarcabil.

Am cumpărat, așa cum știți, cu aprobarea dumneavoastră, un nou bloc la Bruxelles, pentru a permite un alt mod de lucru pentru echipele noastre, în perspectiva finalizării negocierilor și desfășurării contactelor cu Uniunea Europeană. Este un proiect pentru care, din nou, a trebuit să dăm bani. Dacă ar fi fost alții înaintea noastră care să dea acești bani, probabil că noi am fi folosit banii pentru altceva.

În scurt timp, acest nou sediu din centrul Bruxelles-ului va fi funcțional și ne va fi extrem de util pentru eforturile viitoare.

De asemenea, a fost consolidat Serviciul consular cu mijloace de lucru performante, care să fie compatibile în viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai și s-au făcut pregătiri pentru deschiderea în curând a consulatelor generale de la Sankt Petersburg și Hong Kong.

Doresc să subliniez faptul că, în perioada 2001-2002, în întreaga activitate de politică externă, Guvernul României a beneficiat de sprijinul constant al președintelui țării, domnul Ion Iliescu, și al Parlamentului României.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Trebuie să vă mulțumesc în mod special pentru efortul pe care l-ați depus în această parte a mandatului dumneavoastră în vederea susținerii programului de guvernare prin adoptarea, în perioada 2001-2002, a 703 legi cu semnificații deosebite în procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale și instituționale.

Vă mulțumesc, de asemenea, pentru atenția pe care ați acordat-o și pentru modul responsabil în care ați tratat, în cadrul procedurilor parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderării României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și a integrării țării noastre în Uniunea Europeană.

Aș vrea, de asemenea, să folosesc acest moment pentru a mulțumi colegilor noștri, membri ai Partidului Umanist Român și, de asemenea, colegilor din Grupurile parlamentare ale UDMR, în cadrul unei colaborări parlamentare pe care doresc să o salut încă odată și care consider că a reprezentat unul din motoarele principale ale rezultatelor bune pe care le-am obținut împreună. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Sunt conștient că acest discurs este mai lung decât de obicei, dar am vrut, pe de o parte, să realizez o sinteză a acelor 1400 de pagini, pe care colegii noștri de la PD și PNL nu au vreme să le citească datorită preocupărilor diferite pe care dânșii le au în calitate de parlamentari și de oameni politici în această perioadă, dar, pe de altă parte, am considerat util că este important să vă spun câteva cuvinte și despre viitor.

Sunt convins că așteptați unele comentarii din partea noastră și în legătură cu proiectele pe care le avem în vedere pentru perioada care urmează. De aceea, după ce v-am prezentat principalele coordonate ale activității de până în prezent, având convingerea că rezultatele pozitive obținute în anii 2001-2002 nu reprezintă decât o etapă a realizării programului de guvernare, vreau să subliniez faptul că ne așteaptă perioade decisive, dar că avem o bază bună pentru îndeplinirea angajamentelor asumate.

Ne confruntăm cu multe probleme. În unele domenii, rezultatele stau încă sub semnul fragilității. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO și ai Uniunii Europene ne determină să acționăm consecvent pentru modernizare și dezvoltare.

Anul 2003 este un an esențial pentru accelerarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, iar pe baza progreselor înregistrate în politica internă devine posibilă finalizarea negocierilor și semnarea Tratatului de aderare, pe parcursul anului 2004.

Doresc să remarc faptul că, în numai 2 ani, România a deschis negocierile pentru 21 de capitole din totalul de 30 și a încheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 finalizate la acest moment.

Așa cum am afirmat din momentul învestirii Guvernului, consider că, împreună cu membrii cabinetului, formăm echipa care poate gestiona bunul mers al societății românești la acest moment. Am demonstrat această capacitate și vă asigur că vom proceda la fel și în continuare. În concordanță cu noile realități interne și externe, am pus la punct un program detaliat de acțiuni pentru anul 2003 și 2004. Acest program răspunde principalelor obiective asumate, și anume: realizarea în continuare a unei creșteri economice durabile, susținută de modernizarea sistemului economic național și construirea unei economii de piață funcționale; creșterea generală a standardului de viață al populației și manifestarea solidarității sociale prin stimularea câștigurilor obținute din muncă, precum și prin asigurarea unei protecții sociale îmbunătățite pentru categoriile vulnerabile; intensificarea combaterii corupției și asigurarea accesului liber la acte corecte de justiție.

Doresc să vă asigur, stimați membri ai Parlamentului și prin dumneavoastră populația României, că vom aplica integral prevederile programului nostru social, pentru care sunt alocate prin buget resursele financiare necesare pentru această primă fază. În primul rând, este vorba de reducerea șomajului. Prin programul național de ocupare a forței de muncă, ne-am propus integrarea pe piața forței de muncă, în anul 2003, a încă 300.000 de persoane. Vom da prioritate tinerilor până la 25 de ani, șomerilor de lungă durată, femeilor, persoanelor cu handicap și romilor. Un al doilea obiectiv îl reprezintă protejarea și îmbunătățirea în continuare a puterii de cumpărare a pensionarilor. Soluții imediate și spectaculoase știm cu toții că nu există. Căutăm în continuare cele mai potrivite modalități de rezolvare a acestei probleme.

În acest moment, avem stabilit ca obiectiv, până în iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile și finalizarea acțiunii până la jumătatea anului 2004. Dacă vor exista resurse suplimentare, repet, dacă vor exista sau vom reuși să obținem resurse suplimentare, suntem deciși să devansăm acest termen.

Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substanțial în cursul anului 2004. Aceste pensii, pentru aproximativ 1,7 milioane de persoane, sunt, nu îndrăznesc să spun, aproape derizorii. Este important să facem un efort în acest domeniu. Nu vreau să dau cifre la acest moment, discutăm la nivelul resurselor pe care le avem, au avut loc mai multe consultări între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor în legătură cu cu ceea ce se poate face pentru a pregăti astfel de măsuri.

În domeniul asistenței sociale, vom revizui sistemul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuințelor, urmărind cu precădere suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.

În ceea ce privește ocrotirea sănătății, vom aplica măsuri pentru relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmărind normarea și funcționarea eficientă a spitalelor, reabilitarea rețelei de maternități, continuarea modernizării serviciilor de urgență, atât la nivel urban cât și rural, intensificarea acțiunilor întreprinse prin programele de sănătate a femeii, copilului și familiei, îmbunătățirea sistemului de asigurare a compensării și gratuității medicamentelor, respectarea strictă a destinației fondurilor alocate sănătății.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În anul 2003, eforturile și acțiunile Guvernului se vor concentra în direcția îndeplinirii condițiilor necesare pentru ca România să obțină calificativul de economie funcțională de piață. Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca în următoarele 6 luni să se realizeze progrese vizibile în domeniul economic și juridic, prin aplicarea de politici corecte, în conformitate cu principiile liberei inițiative și concurenței.

Pentru integrarea avantajoasă în structurile industriale europene, vom regândi concepția, strategia și instrumentele de politică industrială, cu scopul sporirii semnificative a competitivității întreprinderilor românești în raport cu cele similare din Uniunea Europeană. Regândirea macrostructurii industriei va urmări armonizarea cu evoluțiile și cu tendințele existente pe plan mondial, prin stimularea dezvoltării industriilor cu piață în expansiune, bazate pe tehnologii de vârf, specifice noii economii. Sunt industrii care pot fi dezvoltate în cooperare cu firme străine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor în domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice și de reducere a fenomenului de emigrație a inteligenței românești.

De altfel, în perioada următoare, voi constitui la nivelul Guvernului un așa-numit grup de înțelepți format din reprezentanți de marcă ai cercetării pe plan mondial, români de origine, care să ne sfătuiască asupra celui mai bun model de ales la acest moment, deoarece este foarte clar că cercetarea românească funcționează, nu aș spune în derivă pentru că aș exagera foarte mult, dar fără o viziune foarte clară asupra a ceea ce poate să fie util pentru stadiul actual al economiei românești, societății românești și, din păcate, observăm că, în anumite situații, mai curând pregătim cadre pentru cercetarea fundamentală din țările dezvoltate, ceea ce sigur nu este neapărat obiectivul cel mai ambițios pe care ni l-am propus. De aceea avem nevoie de o regândire a modelului de cercetare în România și dorim să atragem pe cei din străinătate, cu experiențe multiple, diverse, care ne pot da o mână de ajutor în regândirea sistemului de cercetare.

Lucrăm la elaborarea unui program care să asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial național, caracterizat acum printr-o diversificare exagerată, în neconcordanță cu potențialul tehnic, tehnologic și financiar și cu tendințele existente pe plan mondial.

Dorim să asigurăm transformarea industriei într-un sistem deschis și flexibil, care să răspundă creșterii presiunii concurențiale, generată de accentuarea diviziunii internaționale a muncii și constituirea de rețele de producție și distribuție la nivel regional și global.

În domeniul politicii financiare, vom aplica măsuri pentru continuarea reformei sistemului fiscal, în sensul reducerii impozitelor, taxelor și contribuțiilor, precum și pentru o mai echitabilă așezare a acestora pe categorii de contribuabili; îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, sporirea calității managementului cheltuielilor administrației centrale locale, creșterea transparenței și a eficienței utilizării fondurilor publice. Pentru descurajarea acumulării de prețuri restante, atât către bugetele publice cât și către agenții economici, vom acționa, între altele, pentru a aduce la cunoștința opiniei publice lista contribuabililor care înregistrează obligații restante, precum și cuantumul acestora.

Totodată, vom asigura întărirea disciplinei salariale în sectorul de stat. Urmărim intensificarea procesului de privatizare a întreprinderilor de stat. În același timp, vom acționa și pentru statornicirea unor relații cât mai bune cu investitorii români sau cu cei străini. Postprivatizarea, ca activitate complementară privatizării, a produs, din nefericire, în unele situații, neînțelegeri în relația cu investitorii străini. Prin intermediul reglementărilor stabilite și a amendamentelor la care lucrăm în prezent, se creează temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal și transparent tuturor investitorilor în ceea ce privește evaluarea modului în care aceștia își realizează obligațiile contractuale în perioada postprivatizare.

În sfârșit, vom acorda o mai mare atenție componentei sociale a privatizării. Toate privatizările de mare anvergură vor avea la bază planuri de afaceri bine elaborate prin care să se asigure funcționarea în continuare a acestei societăți. În același timp, se va urmări stabilizarea unui număr rezonabil de locuri de muncă în unitățile privatizate. Vom continua să realizăm toate acestea în dialog cu sindicatele și investitorii.

În altă ordine de idei, recent, am analizat strategia cu privire la construcția de autostrăzi în România. Acest program reprezintă un proiect politic, economic și social major al Guvernului. Avem în vedere realizarea, până în anul 2007, deci la momentul integrării noastre în Uniunea Europeană, a unei autostrăzi care va lega România de țările membre ale Uniunii. Astfel, s-au luat decizii pentru înființarea Societății Naționale de Drumuri și de Autostrăzi și pentru finalizarea, până în anul 2006, în prima etapă, a unor tronsoane de autostrăzi pe Culoarul 4 paneuropean, respectiv Nădlag - Arad - București - Constanța, urmând să se aloce aproximativ 4 miliarde de Euro. Studiem, de asemenea, și varianta construirii unei autostrăzi prin centrul Transilvaniei, pe ruta Brașov - Tg.Mureș - Cluj-Napoca - Oradea.

Pe de altă parte, am discutat și cu unii dintre colegii noștri, ieri, un program pe care vrem să-l lansăm, mult mai ambițios, este programul de pietruire a drumurilor comunale. Este un obiectiv care ar trebui să ne preocupe pe toți, în mai mare măsură. Studiem modalitatea prin care să putem finanța un astfel de proiect pentru anii următori.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În domeniul administrației publice, în anul 2003, Guvernul va acorda o atenție deosebită accelerării reformei în administrația centrală și locală, cu sprijinul Uniunii Europene și al Băncii Mondiale.

Ne propunem să asigurăm o modificare de fond a structurii și numărului aparatului din ministere și celorlalte autorități publice centrale și locale. O primă acțiune constă în reducerea cu 20% a numărului secretarilor de stat. În cursul acestei luni, se va diminua numărul funcțiilor de conducere: directori generali, directori, șefi de servicii, șefi de birouri, astfel încât să nu se depășească 10 - 12% din numărul total al funcționarilor, aceste categorii să nu reprezinte mai mult de 10 - 12%.

În același timp, se vor lua măsuri de reducere a numărului de personal de la agenții, secretariate și oficii, inclusiv prin preluarea unor activități la nivelul ministerelor.

Avem în vedere, totodată, reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor în teritoriu, urmând ca, la nivelul fiecărui județ, să funcționeze un singur serviciu al ministerului respectiv strict specializat pentru controlul aplicării legilor țării.

În această situație, vom transfera o parte din activitățile serviciilor publice descentralizate fie la autoritățile locale, fie la prefecturi și vom întări direcțiile de integrare europeană din fiecare prefectură și consiliu județean.

În ceea ce privește reforma funcției publice, avem în vedere modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, punând accent pe stabilirea clară a categoriilor de funcționari, și anume Corpul înalților funcționari publici, funcționari publici cu funcții de conducere și funcționari publici cu funcții de execuție. Vom adopta Codul de conduită al funcționarilor publici și vom stabili mecanisme pentru îmbunătățirea salarizării acestora, în raport cu performanțele obținute.

Pentru întărirea autonomiei locale aministrative și financiare la nivel local, Guvernul va acționa în vederea creșterii semnificative a ponderii veniturilor proprii în structura și conținutul bugetelor locale. În scopul realizării acestui obiectiv, vom introduce bugetele de funcționare și de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pe bază de program. Un rol important îl va avea și continuarea procesului de informatizare a administrației publice și generalizarea ghișeelor la nivelul autorităților locale, în vederea apropierii administrației de cetățean.

Urmărim, de asemenea, asigurarea transparenței actului public, consultarea cetățenilor în problemele de interes local și dezvoltarea parteneriatului public privat. Vom exercita, potrivit reglementărilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospodărie comunală, prin efectuarea unei analize riguroase asupra fundamentării costurilor de producție și a stabilirii tarifelor.

Pentru susținerea procesului de reformă din administrație, vom avea în vedere, în continuare, îmbunătățirea managementului resurselor umane, punând accent pe formarea specialiștilor și atragerea tinerilor în acest sector. Sectorul de resurse umane, de head-hunting, cum ar spune domnul Pruteanu, are deja, în banca de date, peste 10.000 de CV-uri ale unor tineri care au făcut studii în străinătate și care doresc să lucreze pentru administrație la nivel central sau la nivel local. Depinde de noi să-i încurajăm pe acești tineri, să-i aducem mai aproape de noi, să-i obișnuim cu dimensiunea europeană a activităților administrației. (Aplauze în Grupul PSD)

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Un lucru important pe care l-am realizat în acești doi ani de guvernare a fost câștigarea, prin profesionalism și credibilitate, a legitimității proiectului nostru de reformă economică și socială. Așa se explică credibilitatea dobândită pe plan extern și suportul popular pe care l-am obținut în această perioadă, dovezi elocvente că România se află pe drumul cel bun. Guvernul și Parlamentul au câștigat, în acești doi ani, importante procente de încredere confirmate prin sondajele de specialitate. Vreau să observăm că aceste creșteri de încredere au mers în paralel. Atunci când Guvernul este ineficient, atunci când el are probleme, inevitabil, populația asociază și Parlamentul sistemului general de putere, la fel se întâmplă și cu președintele României, aceste componente ale puterii nu pot fi percepute și nu sunt percepute izolat, fiecare cu dinamica proprie, pentru că, în final, ceea ce contează sunt rezultatele, iar pe aceste rezultate nu le putem obține decât împreună. În acest context, apreciem în mod deosebit faptul că, deși o parte a populației nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, își exprimă speranța în îmbunătățirea în continuare a situației materiale, ceea ce probează încrederea în politica guvernamentală. Este un fapt care ne responsabilizează în mod suplimentar, demonstrând, în același timp, creșterea semnificativă a dorinței de participare la proiecte de anvergură.

Vreau să vă mulțumesc încă o dată, stimați colegi, pentru atenția pe care ați dovedit-o la această lungă lectură și la comentariile pe care le-am formulat. Vreau să apreciez în mod deosebit felul în care am colaborat în această perioadă. Chiar dacă nu întotdeauna suntem prezenți, așa cum am dori, la lucrările Parlamentului, încercăm, pe cât este posibil, să încurajăm ca, de fiecare dată, miniștrii să fie prezenți pentru a participa la lucrări. Am, personal, trebuie să vă spun, recunosc, un angajament pe care nu l-am îndeplinit, acela de a veni în ziua de luni pentru a răspunde la întrebări din partea parlamentarilor.

Dați-mi voie, deocamdată, doar să vă spun că eu îl consider, din punct de vedere personal, ca un angajament neîndeplinit, alături de altele poate de ordin general pe care nu am reușit să le realizăm și că voi încerca, în perioada următoare, să răspund acestei obligații, venind, atunci când voi fi invitat, pentru a răspunde și pentru anumite chestiuni punctuale.

Vă mulțumesc încă o dată pentru atenție și vă asigur de dorința noastră de a continua eforturile pe aceste linii de interes major, de interes național pe care vi le-am prezentat. Încă o dată vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru acest efort de maratonist.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 9:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro