Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 februarie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/22-02-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 12-02-2003 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 februarie 2003

5. Dezbaterea și adoptarea Hotărârii Parlamentului privind participarea României la Coaliția împotriva Irakului.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiilor reunite pentru apărare, domnul senator Sergiu Nicolaescu. Vă rog să prezentați raportul.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

"Raport comun asupra solicitării președintelui României, adresată Parlamentului pentru a aproba participarea României la coaliția împotriva Irakului.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente, prin adresele SP-2 din 11.II.2003 și respectiv BP nr.I/64 din 11.II.2003, spre a analiza solicitarea președintelui României, adresată Parlamentului pentru a aproba participarea României la coaliția împotriva Irakului, în urma solicitării Statelor Unite ale Americii, prin intermediul Ambasadei americane la București, în eventualitatea declanșării operațiunilor militare în zona de criză, cu subunități românești de decontaminare nucleară, chimică și biologică, de poliție miliară, de geniu, precum și de asistență medicală, astfel: 4 ofițeri de stat major, în cadrul Comandamentului coaliției, o companie de apărare NBC cu 70 de militari, un pluton de poliție militară cu 25 de militari, un detașament medical cu 30 de cadre, un detașament de geniu cu 149 de militari.

Totodată, se solicită reconfirmarea punerii la dispoziția Coaliției a spațiului aerian al României și a elementelor de infrastructură necesare, în cazul unei acțiuni militare împotriva Irakului.

Militarii vor participa la misiune cu tehnica de luptă, echipamentul, armamentul și muniția din dotare.

Din scrisoarea președintelui României, comisiile au reținut că o decizie favorabilă la această solicitare, privind participarea cu personal de stat major și trupe în cadrul coaliției împotriva Irakului, ar constitui un argument în angajarea României pentru promovarea și apărarea valorilor democratice.

De asemenea, se solicită împuternicirea Guvernului României de a reglementa prin hotărâri proprii activitățile de pregătire, finanțare și de angajare a forțelor ce vor participa la o eventuală misiune.

Comisile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului, în ședința comună din 11 februarie 2003, au analizat solicitarea președintelui României și au constatat că aceasta respectă prevederile art.5 alin.1 din Legea apărării naționale a României, nr.45 din 1994, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13 din 2000, aprobată prin Legea nr.398 din 2001.

Cu 23 de voturi pentru și 3 abțineri, comisiile au avizat favorabil solicitarea președintelui României și au hotărât să supună spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat". Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Primul care și-a manifestat dorința să ia cuvântul, domnul senator Ilie Ilașcu. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ilie Ilașcu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Astăzi, în regim de urgență, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului României, se discută solicitarea președintelui țării în problema acceptării solicitării Statelor Unite ale Americii privind utilizarea spațiului aerian românesc și a infrastructurii necesare în cazul unei intervenții militare în Irak, ca și angajarea unei subunități românești în cadrul Coaliției antiirakiene.

În afară de această solicitare la părerile noastre, seacă, din partea președintelui țării, noi, parlamentarii nu am mai primit alte motivații ori explicații asupra problemei în cauză, - fiți de acord -, a unei situații create foarte delicate.

Mai mult decât atât, nu ni s-a prezentat la solicitare nici așa-zisa solicitare a Statelor Unite ale Americii. fiindcă înaintea luării unei decizii de vot, fiecare dintre noi am fi dorit să cunoaștem mai multe elemente, ca de exemplu: care sunt condițiile de aderare la așa-zisa Coaliție anti-irakiană, și doi, în calitate de ce fel de țară suntem invitați? Ce statut are România în această invitație? Ca țară invitată în NATO? fiindcă, după cum se cunoaște, acest statut îl are România, și atunci, corect ar fi fost ca solicitarea să vină din partea cartierului general al NATO, sau ca țară membră ONU, cu o solicitare, bineînțeles din partea Consiliului de securitate al ONU, și nicidecum din partea Statelor Unite ale Americii.

Ca membru al delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei mă miră oscilațiile politice din ultima vreme ale diplomației române. La 23 ianuarie a.c., înaintea deplasării noastre spre Strasbourg, membrii delegației române au avut, ca de obicei, cum este la noi, o întâlnire cu domnul Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, în cadrul căreia domnia sa ne-a explicat clar poziția României în problema Irakiană.

După cum cunoașteți, Consiliul Europei, după lungi dezbateri a adoptat o rezoluție legată de criza irakiană, și întreaga delegație română a votat împotriva declanșării războiului în Irak fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU.

Pentru război au votat doar 7 deputați din cele 44 de state membre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, și după doar două săptămâni, aceleași autorități române ne solicită contrariul, să votăm pentru război, adică împotriva Rezoluției Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Această atitudine duplicitară a autorităților române în criza irakiană, inevitabil va aduce mari prejudicii poporului român.

În primul rând, o vom simți în sfera politicului și, bineînțeles, în cea economică, din partea țărilor vest-europene, țări care, după cum cunoașteți, ne sunt apropiate și care fac cele mai mari investiții financiare în economia română.

Mă întreb: de ce s-a ajuns până la situația în care puterea este gata să sfideze impardonabil regulile democrației mondiale, autoritățile ONU, în schimbul unei coaliții militare neclare cu Statele Unite ale Americii, țară care a declarat deschis și ferm că va ataca Irakul cu sau fără consimțământul Consiliului de Securitate al ONU? După părerea mea, răspunsul poate fi doar unul singur: puterea actuală nu este capabilă să redreseze situația socială, economică gravă a țării și atunci s-a căutat și s-a găsit o scuză, o justificare a sărăciei și nivelului scăzut de trai al populației române. Și se va justifica prin marile cheltuieli de ducere a unui război.

Domnilor,

Democrația și chiar viața în România a devenit un lux. Presa, de câteva zile, ne avertizează că România se află de acum în război. Televiziunea prezintă chiar și unele măsuri de apărare civilă. Cât de puțin cunosc acei ce ne impun azi un război în Irak, ce este de fapt și cât costă un așa război? Vă asigur că eu cunosc aceste costuri. Nu-și merită România și poporul român soarta de azi de a-și trimite feciorii pe alte continente să verse sânge pentru niște interese străine, pentru petrol.

Trist și de neînțeles le este astăzi îndeosebi românilor din Basarabia, români care, la 1992 s-au ridicat în apărarea pământurilor românești și care așteptau zilnic vreo decizie a autorităților române de atunci care, apropo, sunt și azi aceleași, de a le veni în ajutor ca frații, în acel război transnistrean nedrept.

Pentru apărarea Cetății Voievodale de la Tighina, România nu a avut nici surse, nici dorințe, dorință patriotică, nici interes. Uite că, pentru niște interese străine, aflate pe teritoriul unui alt continent, România a găsit brusc și surse și dorințe de a se angaja într-un război. Istoria, a câta oară, se va răzbuna pe români.

Partidul România Mare, în numele căruia eu vorbesc aici, atâta timp cât nu există o decizie legală a Consiliului de Securitate ONU, se va abține de la vot. Vom fi împotriva unei intervenții militare în Irak, cu atât mai mult a militarilor români.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare)

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Să-mi permiteți un scurt intermezzo protocolar. Este într-o vizită oficială o delegație a Senatului Regatului Thailandei, condusă de domnul prim-vicepreședinte Pichet Attanachote.

Vă rugăm să-l salutăm, împreună cu întreaga sa delegație. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul senator Prisăcaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ghiorghi Prisăcaru:

Domnilor președinți, ai Senatului și Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Ne aflăm într-o situație internațională extrem de complexă și gravă. Pentru a doua oară într-un deceniu, zona Golfului este pe cale să devină teatrul unor operațiuni militare de anvergură. Și, tot pentru a doua oară, regimul dictatorial irakian este la originea crizei respective.

În urmă cu câteva zile un ziarist mă întreba cât va dura, după părerea mea, războiul din Irak. I-am răspuns, mai întâi, că încă nu suntem în război, întrucât n-au fost epuizate toate mijloacele de a-l evita. Apoi, această întrebare ar trebui adresată strategilor militari, și nu oamenilor politici, pentru că datoria noastră față de țară și de comunitatea internațională este să găsim, înainte de toate, mijloacele pașnice, căile politice de soluționare a crizei. Iar, din acest punct de vedere, comunitatea internațională a făcut eforturi remarcabile și sperăm că acestea vor continua.

Este extrem de important că autoritățile române și diplomația noastră s-au integrat de la început acestor eforturi. România s-a pronunțat în mod constant pentru degajarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite a unei soluții politice a crizei din Golf, pentru ca Irakul să se conformeze în totalitate și cu bună-credință prevederilor Rezoluției 1441 a Consiliului de Securitate și pentru ca echipa de inspectori să-și poată desfășura activitatea consacrată dezarmării Irakului în conformitate cu mandatul primit.

Noi, în cadrul Partidului Social Democrat, nu ne-am pierdut speranța într-o soluție politică și așteptăm cu interes viitoarea Reuniune, din 14 februarie, a Consiliului de Securitate, ca va examina un nou Raport al inspectorilor ONU. Acest moment este considerat ca fiind ultima fereastră de oportunitate pentru o soluție politică.

Susținem, în acest sens, asumarea hotărâtă de către Consiliul de Securitate, de către întreaga comunitate internațională a responsabilității aplicării rezoluțiilor ONU privind dezarmarea Irakului.

Și, pentru că istoria se repetă, aș dori, stimați colegi, să ne reamintim cuvintele unui diplomat englez cu prilejul Congresului de pace de la Berlin, din 1878, adresate ministrului de externe din acea perioadă, Mihail Kogălniceanu. Acesta spunea: "Domnule ministru, în politica externă, un stat nu face ceea ce vrea, ci doar ceea ce poate". În ciuda trecerii timpului, această apreciere este pe deplin valabilă.

România și-a asumat niște angajamente pe care trebuie să le respecte din perspectiva realizării unor obiective majore de politică externă. Crede cineva că securitatea țării ne poate fi asigurată și garantată fără a avea și obligații? De aceea, Grupul social-democrat și umanist din Parlamentul României susține solicitările Președintelui României, ca urmare a deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Țara noastră trebuie să răspundă pozitiv solicitării Statelor Unite ale Americii, asumându-și responsabilitățile ce-i revin pentru promovarea stabilității și securității în lume.

Știm din proprie experiență câte suferințe și distrugeri, câte drame umane poate provoca un conflict armat. Dar știm, de asemenea, că duplicitatea, sau derogarea de răspundere în declarații, precum și în fapte, nu sunt deloc onorabile, iar, mai devreme sau mai târziu, acestea se plătesc. Duplicitatea nu se referă în nici un caz la autoritățile statului, sau la diplomația română

Stimați colegi,

Îngăduiți-mi să evoc și un alt diplomat, Bruce Lockard, care spunea: "În afacerile externe, doar marile puteri își pot permite luxul să facă greșeli". Noi nu suntem o mare putere, decât poate în dimensiunea sa culturală. Prin urmare, nu ne putem permite să greșim în momente de mare încărcătură emoțională în plan politico-diplomatic și de uriașă răspundere față de pașii pe care-i avem de făcut într-un asemenea context de criză.

Astfel, nu vrem, așa cum arăta recent premierul Adrian Năstase, să fim puși în situația de a alege între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, între așa-zisele Europa veche și cea nouă, între diferite țări din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Este convingerea noastră că numai o Europă unită, aflată în relații transatlantice de strânsă colaborare, numai acțiunea lor solidară poată contribui la combaterea terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă, la promovarea păcii și stabilității în lume. Interesele de lungă durată ale Statele Unite și ale Europei le cer să colaboreze cât mai strâns și România poate, prin poziția sa, să contribuie la aceasta.

Valorile comune ale democrației, libertății, ca și dorința de dezvoltare în securitate, sunt factori care trebuie să unească statele democratice.

Să nu omitem și faptul, la fel de important, că în cazul respectării angajamentelor internaționale asumate, România va putea avea un cuvânt de spus și în perioada post-conflict, inclusiv în privința recuperării sumelor blocate de către regimul irakian de la începutul anilor '90.

În încheiere, vă rog să-mi îngăduiți, stimați colegi, să vă supun atenției două considerente: primul se referă la o anumită panică, o psihoză pe cale să se instaleze în rândul opiniei publice, contraproductivă pentru societatea românească, pentru liniștea cetățenilor.

Așa cum sublinia domnul Președinte Ion Iliescu, după ședința CSAT, România nu se află în război. Țării noastre i s-au cerut lucruri pe care le-a acordat deja pentru Bosnia și Herțegovina, pentru Kosovo, sau pentru participarea la Coaliția internațională antiteroristă, prin Hotărârea Parlamentului de la sfârșitul anului 2001, după atacurile din 11 septembrie. Așadar, nu vom trimite în Golf, dacă va fi război, nici aviația, nici tancurile și nici navele noastre militare, pe care de fapt nu prea le avem.

În același timp, considerăm important faptul că Guvernul și CSAT au stabilit măsuri de natură să asigure sănătatea și liniștea cetățenilor noștri, ca și funcționarea normală a vieții economice și sociale.

În al doilea rând, ne păstrăm speranța că soluția politică va avea în final câștig de cauză, pentru că un eventual război nu va aduce fericirea nimănui. Mijloacele de distrugere proprii unui război modern sunt mai cumplite și mai ucigătoare ca niciodată. Dar este limpede că răspunderea pentru un eventual război în Golf revine în întregime regimului de la Bagdad.

De aceea, stimați colegi, Grupul social-democrat și umanist din Parlament, ținând seama de interesul național pe termen lung al țării, va vota în favoarea solicitărilor Președintelui României adresate, în virtutea atribuțiilor sale constituționale, Parlamentului.

Sperăm, totodată, că și celelalte grupuri parlamentare vor susține solicitarea Președintelui României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PD, domnul Liviu Negoiță, liderul grupului din Camera Deputaților.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Liviu Negoiță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Partidul Democrat este de acord cu solicitarea Președintelui României, domnul Ion Iliescu, adresată Parlamentului, privind participarea României la Coaliția antiirakiană, în eventualitatea declanșării operațiunilor militare în zona de criză.

Aprobăm Hotărârea CSAT, prin care a fost acceptată cererea Statelor Unite ale Americii privind utilizarea spațiului aerian al României și a infrastructurilor necesare în cazul unei acțiuni militare îndreptate împotriva regimului dictatorial al lui Saddam Hussein.

Gestul de astăzi al României vine ca o continuare firească a unei politici externe coerente dusă de țara noastră în anii de după răsturnarea dictaturii lui Ceaușescu. România trebuie să-și respecte angajamentele internaținale privind apărarea democrației și a valorilor fundamentale ale umanității.

Ne-am dorit cu toții ca țara noastră să fie invitată în structurile NATO. Ne-am dorit această integrare ca fiind singura alternativă de natură să ne garanteze viitorul, ca națiune democratică. Din această perspectivă, România trebuie să-și asume atât beneficiile, cât și obligațiile pe care le implică calitatea de membru al Alianței Nord-Atlantice.

Astăzi, realitatea politică internațională nu mai permite un limbaj dublu, iar experiența trecutului ne arată că poziția exprimată consecvent de Partidul Democrat în privința evoluției României spre integrarea în NATO și Uniunea Europeană a fost corectă și clară.

Partidul Democrat a insistat și insistă pentru dezarmarea Irakului pe cale pașnică. Când argumentele politice și diplomatice sunt epuizate, un regim dictatorial trebuie să fie dezarmat printr-o intervenție militară. Sigur că o intervenție armată, un război, indiferent de locul unde urmează să se desfășoare, constituie motiv de îngrijorare pentru orice cetățean, oriunde ar trăi el. În același timp, nu este mai puțin adevărat că tolerarea unui regim statal dictatorial, așa cum este cel din Irak, susținut la putere de organizații teroriste internaționale, este un serios motiv de neliniște și preocupare pentru națiunile libere și democratice.

Partidul Democrat a susținut intervenția NATO în Iugoslavia, în Afganistan, precum și în alte puncte de pe glob, acolo unde democrația era pusă în pericol.

Este bine că astăzi PSD, partid ajuns la guvernare, a devenit convins de justețea unui astfel de demers. Saddam Hussein acum, în 2003, este tot atât de democrat, pe cât era Slobodan Miloșevici în 1999.

În contextul acutizării crizei irakiene, Partidul Democrat cere instituțiilor statului să ia toate măsurile ce se impun în vederea protejării populației de eventualitatea unor atacuri teroriste sau alte consecințe negative, pe care le-ar fi implicat participarea României la Coaliția antiirakiană.

Partidul Democrat va vota pentru participarea României alături de Statele Unite ale Americii și ceilalți aliați în vederea dezarmării regimului dictatorial condus de Saddam Hussein.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, domnul deputat Drăgănescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat Drăgănescu.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal este de acord cu participarea României, alături de coaliția țărilor care doresc să sprijine Statele Unite în dezarmarea Irakului.

Partidul Național Liberal nu poate să ignore argumentele solide în favoarea unei asemenea acțiuni - și mă refer aici în special la nerespectarea celor 18 rezoluții ONU pe care Irakul nu le-a respectat. De asemenea, ținem cont și de puternica susținere de care se bucură în rândul opiniei publice din România eventuala intervenție militară în Irak.

Nu se poate uita faptul că Statele Unite ale Americii au fost principalii noștri avocați pentru invitarea de aderare la Alianța Nord-Atlantică. De altfel, toate țările invitate în 2002 să adere la NATO și-au exprimat deja solidaritatea față de acțiunile Statelor Unite ale Americii.

Ca și în cazul intervenției NATO în Iugoslavia, România nu poate și nu trebuie să respingă solicitarea partenerilor noștri de peste Ocean, de participare de această dată la Coaliția antiirakiană. Decizia țării noastre de a acționa alături de americani este corectă și în acord cu interesele generale ale cetățenilor români.

Partidul Național Liberal demonstrează și astăzi că face o politică consecventă în folosul României, spre deosebire, din păcate, de actualii guvernanți. Fiindcă nu putem să nu amintim astăzi colegilor noștri din PDSR că în 1999, PDSR-ul, încalitatea sa de partid de opoziție, s-a opus susținerii NATO în criza iugoslavă, punând, astfel, interesele de partid deasupra intereselor naționale. Prin poziția de astăzi, actuala guvernare confirmă justețea deciziei noastre din 1999.

Decizia PNL de a susține alăturarea țării noastre la coaliția multinațională nu înseamnă neapărat că apreciem modul în care Executivul a întreprins și a gândit toate acțiunile necesare pentru evitarea riscurilor și efectelor politice nedorite ce pot apărea în perioada următoare.

În consecință, ne întrebăm de ce oficialii români nu au avut consultări cu statele Uniunii Europene, mai ales cu cele care au rezerve față de politica Statelor Unite. În acest fel, opinia și poziția României ar fi fost mai bine înțelese de către partenerii noștri din Uniunea Europeană. Dacă, totuși, au existat unele consultări pe această temă cu reprezentanții acestor țări, întrebăm de ce Guvernul României nu le-a adus imediat la cunoștința opiniei publice. Totodată, ne întrebăm de ce România nu și-a exprimat în mod public și ferm dorința de a participa după terminarea crizei la procesul de reconstrucție politică în regiunea Golfului.

În afara acestor chestiuni, care țin mai mult de politica externă a României, noi, liberalii, considerăm că principala problemă la care autoritățile publice trebuie să răspundă se referă la un răspuns detaliat în fața opiniei publice vis-a-vis de protecția populației în cazul în care se declanșează o intervenție militară în Irak. Aici așteptăm răspunsul atât al Președinției, cât și al Guvernului, cât și al serviciilor de informații care se ocupă cu siguranța națională.

Declarațiile, din păcate, făcute până acum de reprezentanții Puterii ni se par neconvingătoare și insuficiente pentru asigurarea unui climat de siguranță cetățenilor României. Faptul că nu avem un răspuns la această problemă demonstrează că Guvernul Năstase, din păcate, în continuare desconsideră opinia publică și nesocotește pe ceilalți actori politici din România.

Partidul Național Liberal solicită Președintelui României să demareze cât mai repede posibil o serie de consultări cu partidele democratice, în cadrul cărora să fie dezbătute toate problemele ridicate de implicare a României în criza din Irak.

Doamnelor și domnilor,

Președintele american Jhon F. Kennedy spunea odată că prețul libertății este ridicat, dar americanii l-au plătit întotdeauna cu greu.

Privind înapoi cu mândrie la Revoluția din 1989, putem spune că noi, românii, am plătit cel mai scump preț pentru a ne cuceri libertatea și democrația, am plătit acest preț cu sângele tinerilor uciși pe străzile Timișoarei, ale Bucureștiului, Clujului, Sibiului și altor orașe.

Iată de ce, astăzi, după ce am văzut ce înseamnă dictatura și totalitarismul, noi, românii, astăzi nu mai putem să fim decât de partea celor care iubesc, prețuiesc și apără libertatea și democrația.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul senator Attila Verestoy.

Aveți cuvântul.

Domnul Verestoy Attila:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Sigur că se poate pune întrebarea: Pe ce bază legală putem lua o decizie de acest gen?

Eu sunt convins că dumneavoastră știți, sunteți conștienți că țara noastră are un parteneriat special cu Statele Unite ale Americii. Acest parteneriat special se reflectă și în domeniul militar. Iată care este baza juridică, pe lângă baza politică cu care cu toții suntem de acord, pentru ca, astăzi, Camerele reunite să ia o decizie prin vot pentru a susține solicitarea domnului Președinte.

Țara noastră a devenit cunoscută în lume pentru respectarea obligațiilor asumate ca țară angajată într-un proces de integrare în cadrul țărilor NATO. Nu cred că este bine să punem la îndoială acest statut câștigat al României și nu cred că este bine să existe cea mai vagă îndoială privind seriozitatea și consecvența țării noastre la a fi pe momentul critic în locurile unde nu ne va fi ușor. Pentru că nimeni nu crede că soluția primă este războiul. Războiul este ultima soluție, ultima rațiune, este continuarea diplomației cu alte mijloace, așa cum definea Klausevritz. Și nu este de dorit, nimeni nu dorește să se ajungă acolo. Lumea civilizată, statele democratice cred încă în posibilitatea succesului diplomației, cred încă că există posibilitatea ca, înainte de arme, să fie mai puternică rațiunea.

Noi știm că în lumea de după septembrie, acum doi ani, îndoiala și teama unor oameni care n-au nimic de-a face cu terorismul sau cu arme de distrugere în masă a devenit o prezență. Această prezență trebuie eliminată. Acest sentiment de teamă pe care o au oamenii raționali în țările democratice atunci când aud sau când iau cunoștință, iau act că se întâmplă în lume ca oameni nevinovați să fie victime ale unor atacuri teroriste, care poate să fie oricând și aproape de noi, este baza pe care eu cred că oamenii din țara asta susțin acel demers, susțin acel vot pe care am încrederea, marea majoritate a Camerelor reunite îl va da astăzi.

Noi trebuie să subliniem un lucru. Nu trimitem Armata română la luptă. Nu suntem parte într-un război. Nici nu s-a cerut așa ceva. S-a cerut sprijin, s-a cerut protecție, s-a cerut asigurarea terenului, teritoriului și eliminarea, pe cât se poate, a unor distrugeri eventuale, pe care, încă o dată precizăm, încă o dată subliniem, nu dorim a se întâmpla.

Eu sunt convins că în eventualitatea ca această coaliție împotriva Irakului va trebui să se recurgă la forță, va trebui să dezarmeze Irakul cu ajutorul forțelor armate ale SUA, în special. Cei din partea României care vor contribui la diminuarea efectelor distructive care iminent se vor produce își vor face datoria. Și sunt convins că în același timp noi, cei din țară, cei care sunt responsabili, vor face tot posibilul ca să diminuăm sau să eliminăm, dacă se poate, riscurile noi care în asemenea situații indiscutabil există.

În consecință, UDMR va vota pentru aprobarea participării României alături de Statele Unite ale Americii la acest efort de dezarmare a Irakului.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, în afara câte unui reprezentant al grupurilor parlamentare, au mai cerut cuvântul domnul senator Petre Roman și domnul Cornel Boiangiu.

V-aș propune să-l ascultăm și pe domnul senator Petre Roman, chiar dacă a mai vorbit cineva din partea PD-ului, având în vedere și calitatea dânsului de raportor al Adunării Parlamentare NATO.

De asemenea, să-i dăm cuvântul și domnului deputat Cornel Boiangiu, în numele deputaților independenți.

Aveți cuvântul, domnule Petre Roman. V-aș ruga, însă, să încercați să concentrați ce-au spus ceilalți.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să iau cuvântul pentru că, de la această tribună, cu câteva minute în urmă, s-au adus obiecții fundamentale, în aparență, acestui demers al României. S-au adus obiecțiuni în plan instituțional și în planul rațiunii politice.

Doresc să afirm, de la această tribună, că există atât rațiuni instituționale, cât mai ales rațiuni politice izvorâte din cel mai important interes național, care este asigurarea securității noastre naționale.

Rațiunile instituționale pe care aș dori să le menționez sunt cel puțin două: Rezoluția nr.1441 a Consiliului de Securitate care caracterizează, lucru care a fost trecut cu vederea în cele spuse aici, în mod explicit și direc, regimul Saddam Hussein, de pericole "Saddam Hussein", istoria plină de fapte extrem de grave la adresa păcii și ordinii internaționale, comise de același Saddam Hussein și, în mod cert, amenințarea clară, cu consecințe extrem de grave, dacă Saddam Hussein nu dezarmează. Este o rațiune instituțională extrem de puternică și, dacă ea nu este spusă, înseamnă că facem un deserviciu în informarea propriei noastre națiuni.

În legătură cu cererea venită din partea Statelor Unite, și aici există o rațiune instituțională importantă. În ianuarie anul 2000, România a stabilit, împreună cu Statele Unite ale Americii, un parteneriat strategic intensificat. Nu sunt multe țările cu care Statele Unite ale Americii au un parteneriat strategic, și încă unul stratificat. Atunci ne-am legat să realizăm, împreună cu Statele Unite, orice fel de consultări necesare pentru a ne sprijini reciproc în materie economică, dar și politică, în dezvoltarea democrației și bineînțeles că aceasta impunea de la sursa politică, impunea și eventualitatea unui sprijin în situații mai grave care privesc cele militare. Iată două rațiuni instituționale care nu pot fi în nici un fel ocolite. Dar rațiunea politică care izvorăște din interesul național al asigurării securității noastre naționale, aceasta este cea mai importantă și pe deplin justificată.

Vreau să vă reamintesc că în 1991, în ianuarie România s-a alăturat coaliției internaționale conduse tot de SUA care a avut ca scop, e foarte rău că nu amintim acest lucru, înfrângerea agresiunii irakiene a lui Saddam Hussein împotriva Kuweitului. Același Saddam Hussein care utilizase în războiul din Iran arme de distrugere în masă, chimice și biologice, și nu numai împotriva dușmanului, zicem extern, ci și împotriva propriului popor. Faptele acestea, cetățenii români, compatrioții noștri trebuie să le știe, nu le ocoliți.

Ne-am alăturat atunci coaliției internaționale condusă tot de SUA, am făcut un lucru similar în 1999, când prin hotărârea noastră, a Parlamentului, și atunci trebuie să reamintesc că a fost înțelepciune inclusiv pe băncile Opoziției, conduse de PDSR, ne-am alăturat NATO în intervenția din Iugoslavia. De fiecare dată rațiunea politică a fost aceeași: ne-a adus această alăturare a noastră în 1991 și 1999, ne-a adus beneficii politice în planul asigurării securității noastre naționale? Evident că da, masiv, din plin. S-a știut, de atunci, din 1991 și ulterior, s-a știut fără putință de tăgadă, fără umbră de îndoială unde se poziționează România, cu cine merge alături, împreună cu cine este. Cu lumea occidentală, cu lumea democratică, acolo suntem și către deplina noastră integrare ne îndreptăm.

De aceea, gestul de astăzi nu este un gest întâmplător, este un gest într-o continuitate, este un gest care înseamnă, atât în plan instituțional, cât și în planul politicii esențiale, înseamnă asigurarea securității noastre naționale. Orice fel de discursuri care ne plasează în zona, să spunem emoțională, sunt discursuri care nu au ce căuta atunci când este vorba de asigurarea securității noastre naționale. Noi discutăm aici în deplină cunoștință de cauză și în acest fel trebuie să ne recepteze și compatrioții noștri, în deplină cunoștință de cauză.

Toată comunitatea internațională, și în primul rând comunitatea democratică consideră că regimul Saddam Hussein trebuie înlăturat. Problema este una singură, dacă intervenția pentru a se ajunge la acest obiectiv este neapărat militară. Ea poate fi și militară, dar eu cred că încă mai poate fi vorba și de o intervenție masivă a comunității internaționale, condusă tot de SUA, care să determine același rezultat, înlăturarea acestui regim periculos.

Îmi pare rău să spun colegului și prietenului Ilie Ilașcu că nu trăim într-o democrație mondială, nu există încă. Dimpotrivă, lumea în care trăim e crudă, instabilă și plină de incertitudini și din acest motiv Guvernul României, Parlamentul României și orice om responsabil și patriot din România trebuie să știe clar unde se plasează și de ce.

De aceea, cererea președintelui României este justificată și eu vă rog să o aprobăm.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Ultima intervenție din partea parlamentarilor, domnul Cornel Boiangiu, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vorbește și în numele colegilor independenți.

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Fără îndoială că acest moment deosebit pe care îl trăim astăzi, cererea SUA, în baza parteneriatului strategic semnat în 1997, este clar că este în interesul României să se răspundă astăzi, pentru că nu o dată în zborurile aeriene, în tot ceea ce a făcut acest terorism internațional contra umanității nu am avut siguranță, nu puțini români au fost victime în 11 septembrie, atunci când s-a întâmplat tragedia din Statele Unite și iacătă, noi, la ora actuală, reconfirmăm o poziție oficială a României, a aceluiași Parlament care în 19 septembrie 2001 a votat același lucru, adică a pune spațiul nostru aerian la dispoziția aliaților noștri tradiționali, către aliații de care ne-a despărțit nu hotărârea poporului român, ci, așa cum știți, o ocupație a unei puteri străine pentru atâta și atâta amar de ani.

De aceea, în numele deputaților independenți, câți suntem noi acum, în numele meu, care am fost, așa cum știți, în cadrul Senatului României în conducerea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională în legislatura trecută și în această calitate am făcut deplasări împreună cu militarii noștri de la Craiova, cu băieții de la Neagoe Basarab la Girokaster și în alte locuri unde trebuia să fim nu numai cu militarii, ci și cu parlamentarii noștri, pot spune că este o hotărâre foarte bună, este o hotărâre pe linia tradiției noastre, este o hotărâre pe linia intereselor naționale ale României.

Felicit din acest punct de vedere Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul actual, pentru că pe linia acestei consecvențe și în interesul României păstrează tradiția pe care noi trebuie să o accentuăm cu fiecare zi, alături de aliații noștri, repet, tradiționali.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Pentru a face câteva precizări suplimentare cu privire la poziția României, dau cuvântul domnului ministru Mircea Geoană.

Domnul Mircea Geoană:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Doar câteva comentarii.

Aș vrea să vă spun că ascultând remarcile și observațiile majorității celor care au luat cuvântul, pot să spun că avem sentimentul că într-adevăr politica constantă a României de aliniere cu valorile democrației și de apartenență la tabăra occidentală se confirmă ca o politică consensuală la nivelul țării noastre. Este un lucru pozitiv, și pentru Ministerul de Externe și pentru Guvernul României aceasta reprezintă un punct important de sprijin. Este firesc pentru România, care a ieșit din dictatură, este firesc pentru România, care își vede interesele naționale apărate, protejate în tabăra occidentală în NATO, în Uniunea Europeană, să avem o astfel de atitudine responsabilă la un moment important. Un test de maturitate politică pe care cred că îl vom trece cu bine și astăzi.

Câteva remarci cu referire la ceea ce domnul senator Ilașcu, pe care îl respect, a spus în urmă cu câteva minute.

Nu este vorba de oscilații ale diplomației românești. Dacă este ceva care am făcut de-a lungul ultimilor ani cu consecvență, cu toții și Guvernul nostru, și guvernele anterioare, a fost să ne ancorăm în mod constant în Occident. Să stabilim o relația privilegiată cu America și să avem o relație excepțională cu partenerii noștri vest-europeni. Nu am oscilat niciodată atunci când este vorba de valori și niciodată nu am oscilat când este vorba de interesul național românesc. Nici măcar atunci când au avut loc conflicte la periferia teritoriului național, pe care le cunoaște așa de bine.

Nu putem, așa cum spunea și domnul senator Roman, să uităm că Saddam Hussein exercită o dictatură represivă în această țară de multe decenii. Nu putem să uităm că, la fel ca și în Transnistria, se găsesc imense cantități de arme de distrugere în masă. Nu putem să ignorăm faptul că dacă îl vom lăsa să continue, în următorii câțiva ani de zile va avea capacitatea să transmită inclusiv peste România și către Europa arme de distrugere în masă la mari distanțe. Sunt riscuri la care un om politic responsabil din România sau din alte țări europene sau din America trebuie să răspundă. Este important pentru noi să credem și să acționăm în spiritul valorilor noastre.

Un alt subiect ridicat de domnul Drăgănescu, pe care aș vrea să-l asigur de faptul că am avut consultări extrem de strânse cu partenerii noștri europeni, inclusiv și în special cu cei care au încă rezerve față de modalitatea acțiunii propuse de americani, am avut consultări cu germanii, inclusiv la Consiliul de securitate, la New York, eu am fost în contact cu partea germană, am avut contacte cu Franța, și am avut contacte extrem de strânse, aproape zilnice cu Președinția greacă a Uniunii Europene. Știm să ne protejăm interesele și știm că locul României este în Uniunea Europeană, și în NATO, și un aliat al Americii în egală măsură.

Inclusiv momentul în care venim în fața dumneavoastră pentru aprobare, pentru această participare, după ce multe alte țări central-europene deja au aprobat în Parlamentele naționale contribuții similare, denotă o anumită prudență și un anumit echilibru pe care dorim să-l imprimăm acțiunii noastre internaționale, pentru că interesul României este să vedem o Uniune Europeană care are o poziție coerentă, dorim să vedem o alianță nord-atlantică care rămâne cu aceeași coeziune și cu aceleași garanții de securitate care funcționează și pentru noii veniți, ca și România, și dorim, în egală măsură, să vedem un consiliu de securitate și o Organizație a Națiunilor Unite care își păstrează întreaga lor relevanță.

La Consiliul Europei, domnule senator Ilașcu, s-a votat participarea la o eventuală acțiune militară, numai pe baza unei rezoluții a Consiliului de Securitate. Nu s-a votat împotriva unei acțiuni militare, s-a exprimat o preferință pentru Consiliul de Securitate, ceea ce este un lucru valabil și cred că delegația noastră a votat așa cum este firesc să fi votat.

Pe scurt, vreau să vă spun că pentru noi ceea ce sperăm că va fi un vot favorabil reprezintă o dovadă în plus de maturitate și solidaritate în jurul interesului național românesc. Și, pentru acest lucru dorim să vă mulțumim. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Pașcu, ministru al apărării. Și aș ruga pe toți colegii prezenți pe culoare să vină în sală pentru a ne exprima votul final asupra hotărârii.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Domnule președinte, vă mulțumesc că au fost ridicate de colegii noștri o serie de probleme care cred că pot să primească un răspuns chiar acum.

În primul rând, domnule senator Ilașcu, noi nu avem posibilitatea să informăm individual pe fiecare dintre parlamentarii noștri. O facem prin intermediul comisiei, ieri am discutat la comisie și vă asigur că reprezentanții partidului dumneavoastră au fost foarte activi în această discuție. E menirea domniilor lor să informeze grupurile parlamentare, după cum discuția de astăzi este menită să aducă la același numitor, pe cât se poate, ansamblul Camerelor. Deci, nu suntem în încălcarea vreunei reguli, cutume din acest punct de vedere și am ținut să precizez lucrurile acestea pentru că le-ați menționat.

În ceea ce privește măsurile legate de protejarea populației într-o asemenea situație, comunicatul CSAT-ului mi se pare foarte clar, sunt trecute acolo o serie întreagă de misiuni care au fost trasate acelor instituții în drept pentru a rezolva această problemă. Dacă se dorește o discuție pe această chestiune, bineînțeles Parlamentul poate să solicite această discuție și nu este nici un fel de problemă. Eu nu cred că cei care au ridicat această chestiune condiționează votul lor de aceste măsuri.

În ceea ce privește responsabilitatea, îi asigurăm pe colegii noștri care au avut anumite rezerve că indiferent de poziția domniilor lor, dacă, Doamne-ferește, sperăm să nu se întâmple lucrurile acestea, se va întâmpla ceva, responsabilitatea va fi oricum a celor care guvernează, deci a noastră, în această perioadă. Dumneavoastră veți fi scutiți de această responsabilitate și, ca atare, puteți foarte bine să vă arătați preocuparea față de această chestiune.

În ceea ce privește Kosovo, vreau să spun că în momentul respectiv am avut o poziție de a explica cum vedem noi această chestiune, dar când a venit la vot, vă aduceți aminte, a fost o abținere. Și vreau să vă mai aduc aminte un lucru pe care l-am declarat în presă, cu două zile înainte de vot, am transmis generalului Rollestone, venit în România, mesajul că se poate conta pe spațiul aerian al României chiar dacă noi vom avea această poziție de abținere la vot. Deci, din acest punct de vedere, nu are rost să mai dezgropăm morți și să umblăm să reinterpretăm fapte, pentru că nu e bine. Că, dacă ar fi să facem lucrul acesta, atunci ar trebui să ne aducem aminte că în urmă cu circa 10 zile un distins reprezentant al partidului dumneavoastră, domnul Meleșcanu, declara, în pur stil balcanic, să sprijinim, dar să nu participăm. Chestiunea este spusă la radio...

De asemenea, astăzi, o altă idee, să fim cu SUA, dar să ținem seama de Europa. Foarte bine, este perfect, să vedem și noi cum s-ar putea face această chestiune și practic.

Domnul Stoica vine și, după ce rupe protocolul cu PSD-ul, ne impută nerespectarea protocolului cu PSD-ul. Altă instanță...

Vreau să vă spun, cu tot respectul pe care îl port oamenilor mari de stat ai României, inclusiv celor liberali, cum sunt Brătianu și ceilalți care au făcut țara așa cum au făcut-o și au un merit incontestabil, dar îmi aduc aminte, când eram mic, cineva spunea că o vorbă care circula în popor era următoarea. Carol îi mai spunea din când în când lui Brătianu: "Brătiene iarăși umbli cu o parte a corpului tău în două luntri!" Să fie o continuitate de tradiție?

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. La titlul proiectului dacă aveți observații?

Da. Poftiți, domnule senator Ilașcu, probabil invocați dreptul la replică.

Domnul Ilie Ilașcu:

Îmi cer scuze, dar mi-a fost pomenit numele de câteva ori.

Eu vreau să adaug doar o singură propoziție. Nu trebuie să mă convingeți pe mine ori Parlamentul României, trebuie ca țările, cum este SUA, să convingă Consiliul de Securitate al ONU, unica instituție care are dreptul de a lua o hotărâre, de a ataca un regim dacă este terorist, ori dacă nu e terorist. Nu s-a dovedit până acum în Consiliul de Securitate al ONU că Irakul deține acele arme, că Irakul este un regim terorist. Deci, nu s-a primit nici o hotărâre, cu atât mai mult, după cum cunoașteți, zilele acestea la sedul NATO de la Bruxelles se duce totuși o luptă mare între țările europene și SUA. Deci nu înțeleg de ce autoritățile române au vrut cu 2-3 zile înainte să ia o decizie care ar fi poate bună, peste 2-3 zile dacă o luam. De aceea, eu am spus că PRM se abține. O dată ce Consiliul de Securitate va da o hotărâre, atunci poate ne vom schimba și noi poziția.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

În ce chestiune solicitați cuvântul, domnule deputat?

Domnul Puiu Hașotti:

S-a pronunțat numele partidului nostru, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a pronunțat numele dumneavoastră? Am o rugăminte, dreptul la replică vizează nume personale, stimați colegi.

Poftiți. Nu, nu că dumneavoastră tot invocați regulamentul, dar când trebuie să-l respectăm, nu-l respectați. Asta era problema.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ne aflăm în Parlamentul României și lacunele de cultură generală trebuie amendate.

Domnul ministru Pașcu, pe care îl respect în mod deosebit, a făcut o greșeală care nu se datorează, bineînțeles, culturii cazone. Nu era vorba, domnule ministru, de Brătianu, era vorba de P.P. Carp.

Mă bucur, în același timp, că dumneavoastră invocați istoria, invocați trecutul național, invocați personalitățile liberale. Eu, din păcate, nu pot să identific nici o mare personalitate social-democrată, nu care să fie compatibilă cu familia Brătienilor, cu alții mult mai puțin importanți. (Vociferări în banca PSD-ului.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eram la o scrisoare prin care președintele ne solicita..., nu la capitolul de istorie și de cultură,

Domnul Puiu Hașotti:

Prin urmare,

Domnul Valer Dorneanu:

...unde nu este cazul să dați lecții.

Domnul Puiu Hașotti:

Da, domnule președinte,

Domnule președinte, înainte de a fi președinte, sigur că dumneavoastră vă puteți exprima părerile pe care le aveți de la microfon de aici și am observat acest lucru, că întrerupeți discursurile colegilor mei din Opoziție. Și, nu este nici elegant, în primul rând. Am venit aici pentru a aduce acest mic amendament la cultura domnului ministru Pașcu. (Aplauze din partea PNL.)

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. La titlu, dacă sunt obiecții. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii și preambulul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 351 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 75 de abțineri. Au plecat din sală doi colegi de-ai dumneavoastră. Deci 351 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 75 abțineri.

La art.1, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? 351 voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 76 de abțineri, că a venit și domnul Dolănescu. (Râsete în sală.)

Cu 351 voturi pentru, nici un vot împotrivă și 76 de abțineri, s-a adoptat și art.2.

Art.3. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 351 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 76 abțineri.

351 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 76 abțineri.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 351 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 74 de abțineri.

Cu 351 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 74 de abțineri, s-a adoptat și acest proiect de hotărâre.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 3:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro