Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of December 16, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.180/26-12-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 16-12-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 16, 2002

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 344 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 246. Sunt absenți 98, din care participă la alte acțiuni parlamentare 26.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.122/2002 pentru modificarea art.138 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate, adoptat de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, adoptat de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2002 privind unele măsuri pentru finalizarea construcțiilor începute înainte de data de 1 ianuarie 1990 și neterminate până la data de 1 iulie 2002, adoptat de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.175/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2002 pentru modificarea art.10 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru aviz: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, respins de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, adoptat de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1996 - Codul silvic și a Legii nr.31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, adoptat de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, inițiată de un număr de patru parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

11. Propunerea legislativă privind protecția socială a persoanelor disponibilizate care înființează și dezvoltă pe cont propriu sau în asociere afaceri în domeniul agricol, inițiată de un număr de șapte deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

12. Propunerea legislativă privind constituirea și utilizarea fondurilor destinate stimulării personalului Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și al Oficiilor pentru protecția consumatorilor județene, respectiv al municipiului București, inițiată de un număr de doi deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

13. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de detectiv particular, inițiată de 7 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: ăn fond: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

14. Propunerea legislativă privind declararea și controlul averii demnitarilor, funcționarilor publici și a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ, inițiată de domnul deputat Cornel Boiangiu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inițiată de domnul deputat Emil Boc.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

16. Proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea criminalității informatice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, adoptat de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

18. Proiectul de Lege pentru acceptarea Codului pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizația Maritimă Internațională pentru Rezvoluția MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra, la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum și pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 și 2000 referitoare la acesta, adoptat de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

19. Proiectul de Lege pentru acceptarea Codului internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.4(48) a Comitetului Securității Maritime la Londra, la 17 iunie 1983, și respectiv prin Rezoluția MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra, la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum și pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 și 2000 referitoare la acesta, adoptat de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

20. Proiectul de Lege pentru acceptarea Codului internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac a gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.5(48) a Comitetului Securității Maritime la Londra, la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, precum și pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 și 2000 referitoare la acesta, adoptat de Senat în ședința din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

21. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, inițiată de 4 deputați PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.179/2002 privind demilitarizarea unităților aparatului central al Ministerului de Interne și a structurilor subordonate acestuia, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și servicii a adresat o solicitare de a fi sesizată în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2002, urmând a întocmi raport comun cu Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Termenul de depunere a fost data de 21 octombrie, urmând ca el să fie prelungit.

Dacă sunteți de acord. Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

 
Aprobarea componenței comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:

Constituirea unei Comisii de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului: Marcu Gheorghe, Cășunean Vlad Adrian, Cristea Marin - Grupul parlamentar al PSD, Purceld Octavian Mircea, Moiș Văsălie - Grupul parlamentar al PRM, Pop Napoleon - Grupul parlamentar al PNL, Szekely Ervin Zoltan - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.

Începem dezbaterile cu Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.

Vă rog să priviți raportul. Este o singură poziție - textul Senatului, votat în unanimitate de membrii Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Raportul în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.84/2002 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.84/2002 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorului.

Avem, de asemenea, o singură poziție în raport - textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Raportul în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului nr.13 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea, încheiat la Vilnius la 3 mai 2002.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr.13 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea, încheiat la Vilnius la 3 mai 2002.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Poftiți, domnule secretar de stat.

 

Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În dreptul intern și internațional se manifestă o evoluție către abolirea pedepsei cu moartea atât la nivel general, cât și pentru actele comise în timp de război.

La nivel european, o etapă esențială a procesului de abolire a pedepsei cu moartea a fost parcursă prin adoptarea, în 1982, a Protocolului nr.6 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale semnată la Roma în 1950 la care România este parte din 20 iunie 1994.

Protocolul nr.6 a fost ratificat de majoritatea statelor părți la Convenție, inclusiv de către România, și este primul instrument juridic din Europa și din lume care prevede abolirea pedepsei cu moartea pe timp de pace, fără a fi permise derogări în cazul situațiilor de urgență sau rezerve.

Protocolul nr.13 este compatibil și cu prevederile actuale ale legislației române, care nu mai prevede pedeapsa cu moartea pentru nici o infracțiune.

Față de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege alăturat pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr.4 din 1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor, vă rugăm să îl aprobați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond se dorește a lua cuvântul. Nu.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază (amânarea votului final)

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază. Suntem în procedură de urgență.

Rog Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să ne facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

 

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propune pentru dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenție.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Dacă doresc să participe la dezbateri grupurile parlamentare.

Poftiți. Domnul Stroe.

 
 

Domnul Radu Stroe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori să spun că această lege este foarte importantă, și noi am susține-o dacă se va ține seama de vreo două-trei amendamente ale noastre - cele de la pct.1 și cele de la pct.2.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trecem la dezbateri.

Titlul ordonanței. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, preambulul. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecții?

Poftiți.

 
 

Domnul Radu Stroe:

În textul ordonanței s-a prevăzut la lit.b): "Organizează, desfășoară deschis sau acoperit activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor".

Noi am formulat un amendament prin care am spus următoarele: "Organizează și desfășoară activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor necesare numai pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art.1 alin.1". Cu alte cuvinte, am lăsat ca lucrurile să rămână ca în vechea lege și să nu se introducă activitatea de ofițer acoperit. Considerentul este de ordin politic și cu rațiuni importante față de imaginea noastră externă. Trebuie să avem un singur serviciu în interior care să facă activitate de ofițer acoperit - SRI-ul și unul de extern - SIE.

Prin urmare, vă rog, domnule președinte, să luați în considerare amendamentul nostru. Dacă va fi cazul, voi mai interveni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aceasta era pentru pct.2.

La pct.1 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pentru pct.2 lit.b), ați audiat explicațiile domnului deputat Stroe referitoare la amendamentul care a fost respins. Dacă mai sunt la acest punct și alte obiecții.

Poftiți. Domnul Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Consider binevenită intervenția reprezentantului Partidului Liberal, pentru că domnia sa a subliniat riscul pe care îl reprezintă această transformare a tuturor servicilor pe care le avem în servicii de culegere de informații în diverse scopuri, uneori chiar politice.

Prin statutul său, Serviciul este de protecție și pază și mi se pare că este mai mult decât logică prevederea făcută prin amendamentul reprezentantului Partidului Liberal - ca acesta să poată desfășura activitatea de culegere de informații doar în interesul desfășurării serviciului, așa cum este stabilit în competențele sale prin lege. Orice idee de culegere de informații sub acoperire poate conduce la posibilitatea unei concurențe între serviciile secrete, în stabilirea altor și altor situații care să conducă treptat la transformarea României într-un stat polițienesc, deci o revenire la situațiile de dinainte de 1989.

Prin urmare, susținem ideea promovată prin amendamentul ridicat de către reprezentantul Partidului Liberal.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia. Vă rog.

 
 

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să facem remarca faptului că în text există această precizare în varianta aprobată de către comisie, și anume "...numai pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la obiectul de activitate". Prin urmare, se referă la activitatea "...deschis sau acoperit culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor numai pentru îndeplinirea atribuțiilor de seviciu."

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar este această problemă a ofițerului acoperit, a activității sub acoperire. A fost și această obiecție.

 
 

Domnul Virgil Popescu:

În varianta comisiei s-a justificat această definire a activității, pentru că în câmpul operațional, practic, culgerea de informații pentru a asigura condițiile de protecție nu se poate face decât în mod acoperit.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă inițiatorul are să ne spună ceva. Poftiți.

 
 

Domnul Alexandru Sassu (din bancă):

Guvernul este inițiatorul.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Sigur că inițiativa aparține Guvernului, dar am crezut că, primind un răspuns de specialitate din partea șefului Serviciului de Protecție și Pază... Lucrurile sunt foarte clare: activitatea pe care o desfășoară se desfășoară numai pentru ceea ce este legat de îndeplinirea atribuțiilor ce revin Serviciului de Protecție și Pază.

Domnule președinte, problema se va tranșa prin vot.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Stroe. Aveți îndoieli că problema nu se tranșează prin vot?

 
 

Domnul Radu Stroe:

Domnule ministru, prin însăși faptul că activitatea este acoperită, nu sunt sigur că, chiar așa, se va ocupa numai de lucrurile acelea.

Domnule general, eu am primit mesajul dumneavoastră și vă asigur încă odată că noi avem toată buna intenție și toată buna-credință în susținerile pe care le facem. Nu avem absolut nimic cu instituția, cu oamenii instituției și așa mai departe, însă este absolut necesar că începem să eliminăm din instituțiile noastre paralelismele, intersecțiile de atribuții, mai ales în cazul serviciilor secrete. Aceasta este singura rațiune pentru care noi susținem acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Vasilescu. Poftiți.

 
 

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului,

În cadrul discuțiilor pe care le-am avut în comisie pentru avizarea acestui proiect de lege, am solicitat o concepție în baza căreia se face această activitate de utilizare a ofițerilor acoperiți. Am așteptat timp de mai mult de o săptămână să ne aducă aceste explicații. Pe mine, cel puțin, nu m-au convins cum vor utiliza acești ofițeri acoperiți, atâta timp cât, în activitatea pe care dânșii o desfășoară, acest Serviciu de Pază și Protecție nu este similar unui serviciu de informații, precum principalul serviciu de informații - Serviciul Român de Informații sau Serviciul de Informații Externe.

Ne trebuia această concepție pentru a înțelege rolul și locul ofițerilor acoperiți, așa cum înțelege Serviciul de Pază și Protecție să îi utilizeze. Nu există această concepție. Poate există pentru dânșii. Însă totul trebuie structurat pe baza unor principii pe care nouă trebuie să ni le prezinte, ca să avem garanția că le vor și respecta.

Aș dori ca, înainte ca acest proiect de lege să fie votat, să avem garanția că votăm niște lucruri cunoscute, niște lucruri care vor fi respectate, pentru că ne-au fost aduse la cunoștință.

Să nu votăm ceva în general. E mai bine dacă aceste lucruri sunt clarificate acolo unde le e locul, în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, nu în plen. Am venit aici nelămurit, deși am discutat suficient de mult pe baza acestui proiect.

Părerea mea este că ar trebui ca domnul general Naghi să vină cu o concepție foarte clară la comisie, în momentul în care cere schimbarea legii de organizare și funcționare a serviciului pe care-l conduce, și nu să ajungem la plen, unde să ne certăm, unii să-și spună o părere, alții să-și dea cu altă părere, când, în definitiv, nu ne-a lămurit. Suntem membrii ai aceleiași Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, nu neapărat fiind în aceleași partide, suntem din partide diferite, dar toți am rămas cu aceste nedumeriri și poate nu aici este cazul să discutăm despre ceea ce s-a lămurit sau nu s-a lămurit.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Totuși, domnule general, aș vrea să ne dați o explicație privind activitățile acoperite.

 
 

Domnul Gabriel Naghi (director, S.P.P.):

Îmi cer scuze că aș vrea să amintesc faptul că săptămâna trecută l-am căutat, de câteva ori, pe domnul deputat Vasilescu, îmi pare rău că nu am reușit să-l găsesc...

Având în vedere faptul că acest amendament a fost respins de către comisie, mie îmi dă speranța că nu toți cei din Comisia pentru apărare împărtășesc impresia dânsului.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Răspundeți la subiect, nu dați explicații!

 
 

Domnul Gabriel Naghi:

Am înțeles.

Cele două noțiuni de "acoperit" și "descoperit" sunt prevăzute și în legile Serviciului Român de Informații și în Legea Serviciului de Informații Externe. În condițiile actuale, nu putem să lucrăm fără a avea informații. Nu am putut lucra niciodată fără informații. Dacă am lucra fără informație, personal, vă spun că nu știu ce rol ar mai avea acest serviciu. Am putea să angajăm oricare SRL, orice firmă de protecție și să ne suplinească fără să mai fie vorba de atâtea discuții.

Noi desfășurăm o muncă preventivă. 90% din condițiile pe care le luăm în calcul atunci când stabilim măsurile de protecție sunt bazate pe informații. Informația nu se culege în mod accidental, nu facem revista presei pentru a avea informații, mai ales în această zonă deosebit de delicată, aș spune eu, privind atentatul care este o latură a terorismului. Dacă suntem foarte corecți, putem constata că terorismul, în România, de-a lungul anilor, s-a rezumat la atentate politice. Deci, fără să exagerez, cred că zona noastră de activitate, a Serviciului de Protecție și Pază, este cea care se confruntă în mod direct cu terorismul.

În condițiile în care actele teroriste pot agrava grav siguranța demnitarilor apărați, considerăm că, pentru cunoașterea, prevenirea și combaterea terorismului, penetrarea în clandestinitate a potențialelor rețele teroriste, se poate face numai printr-o nouă strategie, inclusiv prin crearea unor rezistențe acoperite.

Pentru a putea intra în zonele de mare sensibilitate, trebuie..., e o necesitate, e absolut obligatoriu să putem lucra cu ofițeri acoperiți. În aceste zone nu poți pătrunde cu o săptămână, cu o zi, cu două înainte, ca să culegi informații, informațiile necesare pentru pregătirea unei misiuni. Sunt zone deosebit de importante, zone în care-și desfășoară activitatea demnitarii, zone care, știu eu, includ mijloacele de transport folosite, zonele de reședință, unde este absolut obligatoriu să avem informațiile cele mai corecte. Noi nu putem lua măsurile necesare până când nu avem foarte clară situația informativă.

Nu știu de ce, pe unii dintre dumneavoastră, vă sperie noțiunea asta de acoperire. Noi nu lucrăm decât în zona noastră de activitate. Nu ne interesează altceva. Noi nu culegem informații... Nu știu, noi lucrăm ca să vă protejăm. Noi suntem puși ca să vă venim în ajutor și nu știu de ce acest lucru deranjează.

În condițiile actuale, consider, personal, că nu putem să ne desfășurăm activitatea decât având acest compartiment de informații pe care l-am avut, de altfel, dintotdeauna, foarte bine pus la punct și care să acționeze conform legislației în vigoare, cu eficiența necesară. Repet: toate aceste măsuri vin în sprijinul dumneavoastră și nu intenționăm, nici pe departe, să contravenim legii sau să vă afectăm cumva intimitatea sau știu eu ce alte zone pe care dumneavoastră le considerați că ar putea fi atinse prin aceste măsuri.

Nu pot să intru în amănunte privind activitatea ofițerului acoperit, întrucât nu cred că este cazul. Sunt niște reguli foarte clare, eu nu pot, acum, să vin cu toate aceste reguli privind folosirea ofițerilor acoperiți sau cazurilor acoperite, pentru că nu cred că am dezlegare să fac acest lucru.

Dacă dorește domnul deputat Vasilescu, oricând îi stau la dispoziție și îi pot explica dânsului, în mod foarte clar, mai ales că dânsul a fost militar și poate că am dezlegare să-i prezint toate aceste situații.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai e cineva? Da, domnul Sassu.

Dar sintetic, pentru că am depășit demult timpul de dezbateri.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să-i spun domnului ministru că am cerut punctul de vedere al Guvernului, pentru că este o decizie politică, și nu tehnică. În al doilea rând, aș vrea să observ că a apărut o modă a agenților acoperiți și toate serviciile, indiferent de ce natură sunt, și poliția, și armata, ș.a.m.d. încep să lucreze cu ofițeri acoperiți.

Eu cred că nu înțelegem bine rolul acestei instituții de care discutăm acum. E vorba de Serviciul de Protecție și Pază.

Pentru culegerea de informații, există servicii specializate în acest domeniu și ele trebuie să colaboreze cu Serviciul de Protecție și Pază, să-i dea informațiile și să le valorifice ca atare. Deci, nu văd pentru ce Serviciul de Protecție și Pază ar avea nevoie de alte persoane decât cele care sunt oricum specializate la nivelul celor două instituții care există deja în România, cărora le-am aprobat să aibă agenți acoperiți și de ce nu se poate colabora cu dânșii în vederea rezolvării acestei probleme. Nu văd de ce un Serviciu de Protecție și Pază trebuie să aibă un serviciu de informații cu ofițeri acoperiți. Sigur, culegerea de informații, normal, pregătirea unor deplasări ș.a.m.d. este firească, dar să lucrăm cu ofițeri acoperiți mi se pare că deja excede mult cadrul normalității.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să știți că am depășit timpul de dezbateri. (Se adresează domnului deputat Damian Brudașca) Deci, o să supun la vot.

În primul rând, varianta comisiei. Atât inițiatorul, cât și comisia nu au acceptat amendamentul prezentat de domnul Stroe la comisie, așa cum știți că s-a și respins. Deci, se solicită, de către comisie și inițiator, menținerea variantei din raport.

Cine este pentru această variantă? Rog să numărați. 58 pentru.

Voturi contra? Numărați. 35.

Abțineri? 3 abțineri.

A trecut varianta comisiei, la punctul 2. Da, avem activitate sub acoperire.

Dacă la punctul 3 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Obiecții?

A, poftiți, poftiți, dacă aveți... La 4, da? (I se adresează domnului deputat Radu Stroe; domnul ministru Acsinte Gaspar vine la prezidiu și spune că s-a epuizat timpul) Da, normal nu ar mai trebui să intervenim, pentru că s-a epuizat timpul.

 
 

Domnul Radu Stroe:

Permiteți sau nu permiteți?

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Gata, s-a epuizat timpul.

Deci, punctul 4. Înțeleg că sunt obiecții.

Cine este pentru punctul 4, în redactarea din proiect? Mulțumesc.

Voturi contra? 35.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Punctul 4 adoptat.

Punctul 5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice (amânarea votului final)

Proiectul de Lege privind Serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Da, poftiți. Este cineva? Poftiți. Inițiatorii sunt sau nu sunt?

Poftiți, din partea Guvernului.

Vă rog să vă prezentați.

 

Doamna Alexandrina Hârțan:

Mulțumesc.

Din partea Ministerului Comunicațiilor, Alexandrina Hârțan.

Proiectul Legii privind Serviciul universal...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Ce funcție aveți?

 
 

Doamna Alexandrina Hârțan:

Am fost secretar de stat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Acum!

 
 

Doamna Alexandrina Hârțan:

Sunt vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Sunteți beneficiar, nu Guvern!

 
 

Doamna Alexandrina Hârțan:

Am participat la dezbateri...

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Gaspar, spuneți dumneavoastră că sunteți de acord cu legea asta și că e foarte bună și gata! (Rumoare în Grupurile PD și PNL)

Domnișoară, lăsați-l pe domnul ministru Gaspar, ca să ne spună, din partea Guvernului, că susține acest proiect de lege.

Este și secretarul de stat din minister.

Poftiți, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor):

Bună ziua. Vă mulțumesc.

Am rugat-o pe domnișoara Hârțan să prezinte acest punct de vedere, pentru că dânsa a fost inițiatorul acestei... (Comentarii în Grupurile PD și PNL) Poftiți? Da.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, nu dialogați cu sala. Dumneavoastră nu sunteți obișnuit cu lucrurile astea. Ne spuneți de ce este bun proiectul ăsta și atâta.

 
 

Domnul Cezar Armeanu:

Da. S-a inițiat acest proiect de lege, credem noi, absolut necesar, în condițiile în care este o normă impusă și de Uniunea Europeană, pentru ca acest proiect de lege să fie adoptat și de țara noastră. Iar vizavi de punctele prevăzute de acest proiect de lege, îl putem comenta firesc, punctual.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Legea privind Serviciul universal este ultima lege din pachetul privind liberalizarea serviciilor de comunicații din România, liberalizare care va începe o dată cu 1 ianuarie 2003 și legea statuează un serviciu reglementat de acces, care va permite tuturor cetățenilor să dispună de posibilitatea de a efectua convorbiri vocale, de a face transmisii de date și de a avea acces la Internet, într-un mod și după o serie de reguli ale jocului care sunt stabilite în această lege și care vor continua să fie stabilite prin reglementări ale Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații.

Legea urmează, în linii mari, Directiva europeană privind Serviciul universal, este, de altfel, un serviciu care se impune la nivelul întregii Uniuni Europene, noi am încercat s-o adaptăm, pe cât posibil, condițiilor din România, pentru că sunt anumite chestiuni care țin de un specific local. Sper că am reușit acest lucru.

Ministerul, în general, nu a avut obiecții la toate modificările pe care le-am făcut în comisie, modificări care sunt suficient de multe și de substanță și pe care vă propun să le votați așa cum le-am făcut noi în comisie.

Propun, ca timp de dezbatere pentru această... (Domnii deputați Andrei Ioan Chiliman și Alexandru Sassu intervin din sală)

Da, așa este, dar eu vă propun să o votăm destul de repede, pentru că este o lege tehnică și este o lege care, repet, urmează, în linii mari, Directiva Europeană. Deci, din acest punct de vedere, are o oarecare rigiditate.

Vă mulțumesc. (Vociferări în Grupurile PD și PNL)

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, spiritul sărbătorilor!

Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri?

Domnule Ráduly, poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Nu se poate admite fără dezbateri?!

 
 

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este, într-adevăr, o zi mare, aș putea să spun, pentru că, astăzi, o să adoptăm, sper, ultima verigă dintr-un pachet legislativ care trebuia să fie adoptat, poate, mai demult, deci, cu câteva luni mai devreme, însă, așa cum vedeți, proiectul pe care-l dezbatem astăzi a fost înregistrat la Cameră doar la începutul lunii noiembrie 2002.

Comisia noastră de tehnologia informației și comunicațiilor a încercat să lucreze cât se poate de repede, însă, așa cum ne stă nouă în obicei, am cântărit, din toate părțile, acest proiect de lege și am încercat să-l șlefuim cât mai bine posibil, pentru ca proiectul acesta să fie cât mai aproape de prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind Serviciul Universal și Drepturile Utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice nr.2002/22.

În opinia noastră, proiectul din comisie este substanțial îmbunătățit, față de cum a intrat, însă suntem ferm convinși că, o dată cu liberalizarea care va avea loc peste nici mai mult nici mai puțin de două săptămâni, începând de la 1 ianuarie 2003, acest proiect de lege își va arăta și aspectele bune și mai puțin bune și va fi, mai devreme sau mai târziu, în competența Parlamentului să-l modifice și să-l îmbunătățească, conform practicii.

În încheiere, domnule președinte, permiteți-mi să-mi cer scuze domnișoarei Hârțan, pentru modul în care a fost primită, de colegii mei bărbați, în Parlament. (Comentarii în partea dreaptă a sălii) În viața publică sunt prea puține doamne și domnișoare și ar fi loc pentru ele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Poftiți, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi, câți mai suntem prezenți aici, mă simt obligat să iau cuvântul, pentru că, altfel, autorii acestui proiect de lege ar trebuie să se laude singuri.

Și eu sunt de acord că trebuie să-i lăudăm pentru maniera în care au construit textul legislativ, nu pentru că au urmat cu servilism, așa cum pretinde domnul deputat Ráduly, niște directive europene, ci pentru că au reușit să integreze legislația română în contextul real al legislației europene și mondiale în domeniu. Pentru aceasta, mă pronunț pentru acest proiect de lege, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe? Nu doresc.

Intrăm în dezbateri.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții la titlul legii?

Poftiți.

Domnul Brudașca are obiecții.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu aș vrea să vă spun că nu am prea înțeles acest titlu datorită frecvenței unor anumite sintagme: "Proiectul de Lege privind Serviciul Universal și Drepturile Utilizatorilor cu privire la Rețelele și Serviciile de Comunicații Electronice".

V-aș ruga să facem, totuși, legile să sune bine, chiar dacă ele au caracterul tehnic evocat de cei care au vorbit înaintea mea.

Prin urmare, eu aș propune o modificare de redactare a acesteia, în sensul: "Lege pentru înființarea..." sau "pentru Serviciul Universal și Drepturile Utilizatorilor cu privire la Rețelele și Serviciile de Comunicații Electronice", pentru ca să evităm această repetiție "privind" și, respectiv, "cu privire".

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia ce are de spus?

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

De acord. Nu văd nici o problemă.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Atunci, dacă nu sunt alte obiecții, s-a adoptat această variantă.

Titlul capitolului 1. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art.1, vă rog să priviți în raport, la poziția a doua a raportului, ultima variantă.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei pentru alin.1.

Alin.2. Se introduce un anumit alin.2, vă rog să priviți, în raport, la poziția a treia. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Alin.3. Vă rog să priviți, în raport, la poziția 4. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptată varianta comisiei.

Art.2. Avem alin.1 fără modificare. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Lit.a). La lit.a), o să observați că se propune o modificare în raport. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Lit.b). Obiecții? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Lit.c). Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Lit.d). Obiecții? Nu sunt. Adoptată în varianta comisiei.

Lit.e), varianta comisiei. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Lit.f), varianta comisiei. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Lit.g), varianta comisiei. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La alin.2, este modificare făcută de comisie, la poziția 13. dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2, în integralitate, așa cum a fost modificat de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului 2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Vă rog să urmăriți, în raport, la poziția 15, comisia a făcut o modificare. Sunt obiecții față de această modificare? Nu sunt obiecții. Adoptat art.3, cu cele două alineate.

Art.4. Vă rog să priviți, în raport, la poziția 17, 18, 19, 20, 21 și 22. Dacă sunt obiecții față de varianta comisiei? Nu sunt. S-a adoptat art.4, în această variantă modificată de comisie.

La art.5, sunt modificări, și la alin.1 și la alin.2, punctele 23 și 24 din raportul comisiei. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei la art.5.

Art.6. La alin.1, se propune o anumită modificare, de asemenea la alin.4, de către comisie. Restul este ca în proiectul inițial. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat art.6, în varianta modificată de comisie.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecții? Vă rog să priviți, în raport, la alin.3, 4 și 5. Sunt modificări propuse de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Art.9, aprobat în varianta modificată de comisie.

Art.10. Vă rog să priviți, în raport, la modificările propuse de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat art.10, în varianta modificată de către comisie.

Art.11. În raport, începe de la poziția 51 și sunt modificări propuse de comisie, la diverse alineate. Sunt obiecții? Nu. Adoptat art.11, în varianta propusă de comisie.

Art.12. Sunt obiecții? Vă rog să observați, la alin.1 e făcută o modificare de către comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Art.12 adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.13. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Titlul capitolului 3. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptată varianta modificată de comisie.

Art.16. În raport, începe de la poziția 72. Dacă sunt obiecții față de modificările aduse de comisie și alineatele nemodificate din textul inițial? Nu sunt obiecții. Art.16 aprobat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.17. Vă rog să priviți la poziția 80. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.18. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma inițială.

Titlul capitolului 4. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Vă rog să priviți la poziția 85 din raport și următoarele. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.20. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.21. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Sunt obiecții? E un alin.3 modificat de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat și art.22, în forma modificată de comisie.

Art.23. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecții? Evident, a intervenit o renumerotare, acum e 24 și vedeți, la poziția 103, propunerea de modificare făcută de comisie. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.26, care devine 25. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului 5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.32, care devine, evident, 31.

Obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art. 33. Obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art. 34. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 35. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 36. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un nou articol, art.36 în numerotare nouă. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului VI. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.38. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un nou articol 40. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.40 care de fapt acuma este 41. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.41 care devine 42. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.42, ultima poziție care se elimină. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. De acord cu eliminarea.

Am parcurs întregul proiect de lege. Mâine la vot final.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Poziția 1 din raport este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 2 este textul Senatului. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 3 este tot textul Senatului.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 4, tot textul Senatului. Dacă sunt obiecții?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 5, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 6, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 7, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 8. Aici avem două poziții ale Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

La una dintre poziții nu s-a ajuns la un acord, va fi obiect de ședință comună.

Poziția 9, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 10, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra?

Abțineri? Adoptat.

Pct.11 este tot textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra?

Abțineri?

S-a adoptat varianta Senatului.

Poziția 12 este tot textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local.

La poziția 1 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 2 este textul Camerei, adoptat.

Poziția 3 este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 4 este textul Camerei. Adoptat.

Se va supune votului în ședința de vot final de mâine.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 95/2002 privind industria de apărare.

Poziția 1, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 2 este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 3 este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Va fi supus votului în ședință specială de vot mâine.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

La poziția 1 textul Camerei, adoptat.

Poziția 2 textul Camerei, adoptat.

Poziția 3, text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt. A... sunt voturi contra. Ziceți! Sunt 3 voturi contra.

Abțineri? 4 abțineri. S-a adoptat varianta Comisiei de mediere.

La pct.4 avem varianta Camerei Deputaților, este adoptat.

La pct.5, la alin.3 este text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 2 voturi contra.

Abțineri? 1 abținere. S-a adoptat textul comun.

La alin.4 al art.5 este textul Camerei, este adoptat.

Pct.5 în integralitate deci, este adoptat.

Pct.6 este textul Camerei, este adoptat.

Pct.7 este varianta Camerei, este adoptat.

La poziția 8 este un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abțineri? 3 abțineri. S-a adoptat textul comun.

Pct.9, poziția 9 din raport este textul Camerei, este adoptat.

La poziția 10, textul Camerei, este adoptat.

La poziția 11, textul Camerei, adoptat.

La poziția 12 avem mai multe puncte. La art.20 alin.1 este textul Camerei, adoptat.

Alin.2 textul Camerei, adoptat.

(Domnul deputat Chiliman face unele observații din bancă.)

Scrie în raport așa: art.20 alin.1 este textul Camerei în unanimitate, deci, este adoptat. La alin.2 este textul Camerei în unanimitate, este adoptat.

Domnule, poate aveți alt raport. Veniți cu raportul dumneavoastră să-l văd, că aici la mine nu scrie așa. La mine scrie foarte limpede. Pct.2 este textul Camerei în unanimitate, deci, este adoptat.

La pct.3 este textul Camerei în unanimitate, la toate literele și este adoptat.

La alin.4 este textul Camerei în unanimitate și este adoptat.

La alin.5 avem, la lit.a) textul Camerei, este adoptat, la pct.b) este text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 4 voturi contra.

Abțineri? 3 abțineri. S-a adoptat și pct.b).

La lit.c) avem textul Camerei în unanimitate adoptat.

La lit.d), e), f) avem textele Camerei adoptate. Deci, am parcurs întreg alin.5 și l-am adoptat.

Alin.6, la preambul avem textul Camerei, este adoptat; lit.a) este un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra?

Abțineri? 3 abțineri. S-a adoptat și acest punct.

La lit.b) avem textul Camerei, adoptat.

Lit.c) este un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 3 contra.

Abțineri? Nu sunt. Adoptată și lit.c).

La lit.d) este textul Camerei.

La lit.e) este un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri. S-a adoptat și lit.e).

Pct.6, în integralitate. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat pct.6.

Pct.7 avem text comun atât la preambulul alin.7, cât și la lit.a), b) și c).

La textele comune, preambulul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Lit.a), text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Lit.b) text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri. Deci, cu 2 abțineri s-a adoptat lit.b).

Text comun și la lit.c).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptată lit.c).

Lit.d) este textul Camerei.

Pct.7, în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri. Cu 3 abțineri s-a adoptat pct.7.

La pct.8 avem la preambul un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Lit.a) este textul Camerei, adoptat.

Lit.b) este textul Camerei.

Pct.8, în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9, avem un text comun la pct.9.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 2 voturi contra.

Abțineri? 2 abțineri. O opoziție foarte serioasă, dar pct.9 a trecut totuși.

Pct.10, se propune eliminarea de către comisia de mediere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. S-a adoptat această variantă de eliminare.

Art.20, în integralitate. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. La art.21 avem un text comun, la ambele alineate este text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz.14 din raport, la alin.3 al art.22 avem textul Camerei, în unanimitate este adoptat.

La alin.4 avem un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

La pct.5 este textul Camerei, este adoptat.

La pct.6 este textul Camerei.

La pct.7 se elimină; aceasta este propunerea Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. S-a adoptat această variantă.

Pct.14, în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15. La pct.15 avem variantele Camerei Deputaților, este adoptat.

Pct.16, textul Camerei Deputaților, este adoptat.

Pct.17, textul Camerei Deputaților, adoptat.

Pct.18, textul Camerei, adoptat.

Pct.19, textul Camerei, adoptat.

Pct.20, textul Camerei, adoptat.

Pct.21, textul Camerei, adoptat.

Pct.22, textul Camerei, adoptat.

Pct.23, textul Camerei, adoptat.

La pct.24 avem la art.34, alin.1 un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

La alin.4 este varianta Camerei, este adoptat.

Poz.24, în integralitate adoptată.

Poz.25 avem textul Camerei, adoptat.

Poz.26 textul Camerei adoptat.

Poz.27 avem varianta Camerei Deputaților, adoptată.

Poz.28 avem varianta Camerei, este adoptată.

Poz.29, varianta Camerei, adoptată.

Poz.30 este textul Camerei, în integralitate adoptat.

Poz.31, textul Camerei Deputaților, adoptat.

Poz.32, textul Camerei Deputaților, adoptat.

Poz.33, textul Camerei, adoptat.

Poz.34, textul Camerei, adoptat.

Poz.35, avem mai multe alineate ale art.48. La a), b), c), d), sunt variantele Camerei. La e) este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptată varianta aceasta.

La f) este textul Camerei.

La lit.g) este textul Camerei.

La lit.l) este textul Camerei. Adoptată în integralitate această poziție.

Poziția 36 este varianta Camerei, adoptată.

Poziția 37 este varianta Camerei.

La poziția 38, la art.51 este un text al Camerei, la lit.a) este un text al Camerei; la lit.f) sau a treia poziție oricum de la pct.38 este un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

La g) este un text al Camerei. La h) este textul Camerei.

La alin.2 este un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. S-a adoptat poz.38 în integralitate.

Poziția 39, textul Camerei, adoptat.

Poziția 40, textul Camerei, adoptat.

Poziția 41, avem textul Camerei, adoptat.

Poziția 42, textul Camerei, adoptat.

Poziția 43, textul Camerei, adoptat.

La poziția 44 este un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptată poz.44.

Poz.45 este textul Camerei.

Poz.46 este textul Camerei, adoptat.

Poz.47, textul Camerei, adoptat.

Poz.48, textul Camerei, adoptat.

Poz.49, textul Camerei, adoptat.

Poz.50, textul Camerei, adoptat.

Poz.51, textul Camerei, adoptat.

Raportul se va supune votului final în ședință specială de vot.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea pieței transporturilor rutiere și măsurile ce trebuie luate în situații de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea pieței transporturilor rutiere și măsurile ce trebuie luate în situații de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri.

La poz.1 avem textul Camerei adoptat. Nu, scuzați! este numai o parte a acestui text. La art.2, pct.2 este textul Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptată această variantă.

La poz.2 a raportului este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Raportul se va supune în integralitate votului în ședință specială de vot.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2002 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal. Avem o singură poziție și aceea este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Se va supune votului final în ședință specială de vot.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I - IV din învățământul de stat (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat.

La poz.1 este textul Camerei Deputaților, adoptat.

Poz.2, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

La poz.3 avem la alin.1 al art.1 textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

La alin.2 este un text comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

La alin.3 este un text al Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.3, textul Camerei este adoptat.

Poz.3 a raportului în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptată.

La poz.4 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Adoptată poz.4.

Poz.5 este textul Camerei Deputaților adoptat.

Se va supune votului în ședință specială de vot.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

La poz.1 avem textul Camerei, adoptat.

Poz.2, textul Camerei, adoptat.

Raportul în integralitate se supune votului în ședință specială de vot.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Tămășeu, județul Bihor (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înființarea comunei Tămășeu, județul Bihor prin reorganizarea comunei Biharia.

La poz.1 avem textul Camerei Deputaților.

La poz.2 avem textul Camerei.

La poz.3 avem textul Camerei.

La poz.4 avem textul Camerei. Se va supune raportul votului final în ședință specială de vot.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Paleu, județul Bihor (amânarea votului final)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înființarea comunei Paleu, județul Bihor prin reorganizarea comunei Cetariu.

La poz.1, textul Camerei, adoptat.

La poz.2, textul Camerei, adoptat.

La poz.3, textul Camerei, adoptat.

La poz.4, textul Camerei, adoptat.

Se va supune votului în ședință specială de vot raportul în integralitate.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind transportul maritim, semnat la București la 28 mai 2002 (amânarea votului final)

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind transportul maritim, semnat la București la 28 mai 2002. Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cuvântul? Poftiți.

 

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLPTL):

Mulțumesc, domnule președinte. Prevederile prezentului acord vor asigura cadrul juridic bilateral în vederea organizării și dezvoltării relațiilor bilaterale între cele două state în domeniul transportului maritim, asigurarea unei mai bune coordonări a activităților de transport maritim, evitarea oricăror acțiuni care ar putea dăuna dezvoltării normale a activităților de transport maritim, promovării dezvoltării relațiilor economice și comerciale între cele două state.

Față de cele prezentate, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea proiectului de act normativ prezentat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă din partea comisiei sesizate în fond? Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ cu adresa nr.1205 din 19 septembrie 2002, la fel proiectul de lege a fost adoptat de Senat în forma prezentată de Guvern în ședința din 21 noiembrie 2002. Comisia pentru politică externă, cu adresa nr.609 din 3 decembrie 2002 și Comisia juridică, de disciplină și imunități cu adresa nr.609 din 5 decembrie au avizat favorabil proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Dezbateri asupra proiectului de lege au avut loc în ședința comisiei din 10 decembrie 2002. La lucrările comisiei au participat invitați din partea Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au propus admiterea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii? Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate se va supune votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere, semnat la Tel Aviv la 14 mai 1996, cu privire la Acordul între Guvernul României și Guvernul Statului Israel privind transporturile aeriene civile, semnat în Israel la 19 decembrie 1967 (amânarea votului final)

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere semnat la Tel Aviv la 14 mai 1996 cu privire la Acordul între Guvernul României și Guvernul statului Israel privind transporturile aeriene civile semnat în Israel la 19 decembrie 1967. Din partea inițiatorilor, poftiți domnule Florescu.

 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Modificările se referă la: desemnarea companiilor aeriene de către părțile contractante pentru efectuarea serviciilor aeriene convenite în baza Acordului aerian bilateral și posibilitatea înlocuirii companiilor aeriene desemnate cu altă companie aeriană; acordarea dreptului companiilor desemnate de a menține pe teritoriul celeilalte părți a agenției proprii, precum și personalului comercial corespunzător; acordarea dreptului fiecărei companii de a emite documente proprii de transport pentru serviciile sale aeriene; acordarea drepturilor companiilor de a repatria excedentul privind încasările și cheltuielile efectuate pe teritoriul celeilalte părți; includerea în acordul aerian a unui articol care conține reglementări specifice referitoare la asigurarea securității aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicită.

Față de cele prezentate, vă rugăm a fi de acord cu proiectul de act normativ prezent. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mai menționez următoarele: Acordul privind transporturile aeriene civile între cele două state a fost semnat în 1967 și a intrat în vigoare la 27 noiembrie 1968 și la art.13 din acest Acord se prevede că dacă vreuna din părțile contractante dorește să modifice vreo prevedere a acestuia se va putea cere o consultare cu cealaltă parte contractantă.

Vi s-au prezentat de către domnul secretar de stat Florescu aceste modificări, care au fost convenite cu ocazia consultărilor între autoritățile aeronautice din cele două țări pentru modificarea unor prevederi și prin memorandumul de înțelegere s-a prezentat să se publice textul consolidat al Acordului între Guvernul României și Guvernul Statului Israel privind transporturile aeriene civile ținând seama de toate modificările aduse prin memorandum.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ; la fel, a fost adoptat de Senat în forma prezentată de Guvern în ședința din 21 noiembrie 2002.

În raport de obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterilor, membrii comisiei, în ședința din 10 decembrie 2002, au propus admiterea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii.

Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul, în integralitate, va fi supus votului final, în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Letone privind readmisia persoanelor, semnat la Riga la 5 iulie 2002 (amânarea votului final)

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului României și Guvernului Republicii Letone privind readmisia de persoane, semnat la Riga la 5 iulie 2002.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Da. Poftiți.

Domnul general Abraham.

 

Domnul Pavel Abraham (secretar de stat, Ministerul de Interne):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cadrul activităților desfășurate de Ministerul de Interne privind procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, un loc important îl coupă reglementarea juridică a circulației persoanelor, inclusiv prin semnarea unor acorduri de readmisie, astfel de acorduri fiind încheiate până în prezent cu toate țările Uniunii Europene și cu parte din țările candidate.

În vederea dezvoltării cooperării româno-letone și ținând seama de fenomenul migrației legale, s-a impus încheierea unor Acord de readmisie între Guvernul României și Guvernul Republicii Letone, precum și a unui Protocol pentru aplicarea acestuia, semnate la Riga, la 5 iulie 2002, instrumente juridice internaționale de natura să sprijine eforturile depuse de România pentru rezolvarea situațiilor cu care se confruntă în prezent și în perspectivă.

Acordul cuprinde reglementări cu privire la definirea noțiunilor de străini, viză, permis de ședere, dovada ori prezumția cetățeniei, readmisia cetățenilor statelor părților contractante, a persoanelor fără cetățenie și a străinilor, tranzitul, transportul, termenele, precum și excepțiile de la readmisia străinilor, modul de intrare în vigoare, suspendare, modificarea dispozițiilor acordului.

Față de aceste considerente, vă adresez respectuos rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiți.

 
 

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte,

Comisia de apărare, ordine publică și suguranță națională a fost sesizată pentru dezbatere și aprobare pe fond. A avut avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului și, cu majoritatea celor 23 de deputați prezenți, a hotărât supunerea spre dezbatere și adoptare în forma inițială, fără modificări, a proiectului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul, în ingralitate, va fi supus votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare (amânarea votului final)

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare.

Suntem în procedură de urgență.

Vă rog să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Comisia pentru industrii și servicii, sau Comisia pentru apărare, ordine publică și suguranță națională.

 

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte,

Comisia de apărare, ordine publică și suguranță națională a fost sesizată împreună cu Comisia de industrii și servicii pentru întocmirea reaportului de fond. S-a beneficiat de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și, cu majoritate de voturi, doar un vot împotrivă, s-a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege cu amendamentele care au fost prezentate în anexă.

Timpii de dezbatere: propunem, în total, 5 minute, cu un minut pe fiecare intervenție.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru acești timpi de dezbatere?

Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul ordonanței.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să priviți în raport. Este propusă o modificare de către comisie.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Vă rog să priviți în raport. La poz.5 se propune o anumită modificare de către comisie.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Deci, am parcurs ordonanța, textul ordonanței.

Titlul legii.

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic.

Vă rog să priviți în raport. La poz.2 se propune o anumită modificare.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat articolul unic, așa cum a fost modificat de către comisie.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2002 pentru modificarea art.14 alin.(1) lit.e) din Ordonanța Guvernului nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor în România (amânarea votului final)

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2002 privind modificarea art.14 alin.1 lit.e) din Ordonanța Guvernului nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor.

Suntem, de asemenea, în procedură de urgență.

Rog Comisiei pentru apărare, ordine publică și suguranță națională să facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

 

Domnul Virgil Popescu:

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propunem 3 minute pentru dezbateri, un minut de fiecare intervenție.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul ordonanței.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanței.

Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul, în integralitate, se va supune votului în ședință specială de vot.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosirea, conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.

Din partea inițiatorului?

Poftiți. Domnul secretar de stat Florescu.

 

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLPTL):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta ordonanță a fost trimisă, în vederea armonizării legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, prin unificarea prevederilor aflate în mai multe acte normative, creșterea securității rutiere și a protecției mediului, prin îmbunătățirea activității de inspecția tehnică periodică.

De asemenea, au fost avute în vedere următoarele acorduri internaționale în domeniu, semnate de România: Acordul de la Geneva, din 1958, privind adoptarea de prescripții tehnice uniforme, aplicabile vehiculelor cu roți, echipamentelor și componentelor ce vor fi montate sau utilizate de vehicule cu roți, ratificat prin Decretul nr.371/1976; Acordul de la Geneva, din 1998, privind adoptarea de prescripții tehnice mondiale aplicate autovehiculelor, precum și echipamentelor și componentelor ce pot fi montate și/sau utilizate pe autovehicule.

Totodată, în prevederile ordonanței au fost incluse prevederile Directivei nr.96/1996 C.E. privind armonizarea legislației statelor membre asupra inspecției tehnice periodice autovehiculelor și remorcilor acestora.

Menționez că suntem de acord cu modificările și completările aduse de comisia de specialitate la proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia de industrii și servicii a fost sesizată pentru avizare și dezbateri în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința, conform destinației, prin inspecția tehnică periodică, primit cu adresa nr.394 din 5 septembrie 2000.

Ordonanța, așa cum vi s-a prezentat, a fot emisă în vederea armonizării legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, prin unificarea prevederilor aflate în mai multe acte normative, creșterea securității rutiere și a protecției mediului, prin îmbunătățirea activității de inspecția tehnică periodică.

Au fost avute în vedere mai multe acorduri internaționale în domeniu, semnate de România la emiterea acestei ordonanțe, și anume: Acordul de la Geneva din 1958 privind adoptarea de prescripții tehnice uniforme aplicabile vechiculelor cu roți, echipamentelor și componentelor ce pot fi montate sau utilizate pe vehicule cu roți, ratificat prin Decretul nr.371 din 1997; Acordul de la Geneva din 1998 privind adoptarea de prescripții tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum și echipamentelor și componentelor ce pot fi montate și/sau utilizate pe autovehicule.

Ordonanța a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ în 14 august 2000.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil în forma propusă de Guvern de Comisia juridică, de disciplină și imunități și, pentru pregătirea dezbaterii în comisie, raportorii au avut mai multe întâlniri cu specialiștii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței și din cadrul Regiei Autonome Registrul Auto Român, în vederea completării actului normativ, ținând seama de reglementările naționale sus-menționate, acorduri internaționale la care România este parte și Directivele Uniunii Europene în domeniu și amendamentele propuse de domnul deputat Constantin Niculescu.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii din 5 decembrie 2002, membrii comisiei au propus admiterea, cu modificări și completări, a proiectului de lege și țin să menționez că o să avem câteva intervenții la pag.12, la pag.13, 14 și 16, cu unele mici completări care au fost convenite între timp cu membrii comisiei și cu specialiștii din Parlament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă se dorește intervenție?

Da. Domnul Sadici, din partea Grupului parlamentar al PRM.

 
 

Domnul Octavian Sadici:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia de industrii și servicii, în dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosință conform destinației prin inspecția tehnică periodică, a avut în vedere și prevederile Propunerii legislative nr.455/2002 privind efectuarea inspecției tehnice periodice a remorcilor cu pavilion apicol, stabilindu-se ca inspecția tehnică periodică a remorcilor apicole să se execute la 3 ani. Propunerea legislativă se regăsește la art.2 lit.n).

Susținem acest proiect de lege, în care ne regăsim și suntem de acord cu respingerea inițiativei. Textul propunerii legislative se regăsește în raportul întocmit de comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanței.

Vă rog să priviți în raport.

La poz.3 există o propunere de modificare.

Dacă sunt obiecții?

Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1. Dacă sunt obiecții?

Da, poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Din dorința de a colabora cu colegii din comisia avizată în fond, o să intervin pe parcurs în mai multe rânduri, pentru corecții din punct de vedere al limbii.

Avem aici o cacofonie posibilă, datorită asocierii sau apropierii dintre cuvintele "tehnică corespunde".

Deci, eu aș propune ca art.1 să sufere următoarea corectură din punct de vedere lingvistic: "Vehiculele rutiere înmatriculate pot circula și pot fi utilizate pe drumurile publice din România, numai dacă starea lor tehnică..." - și acum, avem două variante: "...este potrivit reglementărilor naționale", sau "...se conformează reglementărilor naționale privind siguranța rutieră, protecția mediului și categoria de folosință".

În felul acesta, este mai clară exprimarea și evită cacofonia existentă în redactarea de față, în redactarea pe care o avem în acest raport.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Observația este corectă și, ca să fim în ton cu ceea ce dorim să obținem în continuare, să spunem: "... dacă starea lor tehnică este conformă cu reglementările tehnice", pentru că avem atestate de conformitate, după aceea.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci mergem pe această variantă.

Sunt alte obiecții? Nu sunt.

Adoptat în forma modificată.

Art.2. Da, poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

La alin.2, domnule președinte de ședință, propun înlocuirea cuvântului "executării" cu "efectuării" și solicit colegilor ca, după "periodice", să se pună virgulă, întrucât, în general, în limba română, înainte de grupul "precum și" se pune virgulă.

Prin urmare, noua redactare va arăta astfel: "Obligația efectuării inspecțiilor tehnice periodice, ...", pentru că este vorba de obligația de a efectua, nu de a executa, "... ,precum și a respectării ..." și apoi textul curge corespunzător.

Și, dacă tot sunt aici, la acest microfon, dați-mi voie să-i rog pe colegi să fie de acord ca și la alin.4 să se elimine virgula după "conducerii auto", în continuare "se supun primei inspecții" și așa mai departe.

La alin.5 am mai multe observații. În primul rând, rețineți și dumneavoastră formula: "Inspecția tehnică periodică cuprinde cumulativ, după caz, următoarele ..." și apoi se revine: "inspecția tehnică privind ...". Prin urmare, "inspecția tehnică" cuprinde "inspecția tehnică". Putem evita această situație, lăsând doar în formula inițială "Inspecția tehnică periodică cuprinde, cumulativ, după caz, următoarele: a) siguranța rutieră; b) protecția mediului; c) încadrarea în categoriile de folosință". În felul acesta, se elimină redundanța existentă în formularea de față a acestui alineat.

La alin.4 vă propuneam ca să eliminăm virgula după "și pentru învățarea conducerii auto", deci acolo virgula aceea se elimină, "se supun primei inspecții periodice ..." și apoi textul curge corespunzător.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aveți și dumneavoastră o variantă?

Și domnul Leonăchescu are o propunere la alin.5.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La poz.5, alin.5, eu am altă propunere, și anume: "Inspecția tehnică periodică are trei etape: ..." - și restul rămâne nemodificat, fiind vorba de o enumerare, de o detaliere a conținutului substanței de bază.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, comisia, un punct de vedere.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Luate în ordinea propunerilor făcute, la alin.2, suntem de acord cu înlocuirea "executării" cu "efectuarea", mai ales că această sarcină cade în răspunderea deținătorului legal; deci, "obligația efectuării inspecției", suntem de acord cu această reformulare.

În ce privește la alin.4, cu eliminarea acelei virgule, sigur, suntem de acord, iar în ce privește alin.5, nu suntem de acord, deoarece această inspecție tehnică periodică este într-adevăr realizată cumulativ din trei inspecții care, fiecare în parte, se autorizează și nu este obligatoriu ca aceste inspecții tehnice privind siguranța rutieră, privind protecția mediului și privind încadrarea în categorie, să nu se execute și separat. De data aceasta, toate trei, executate cumulativ, realizează ceea ce se numește inspecția tehnică periodică. Realizarea cumulativă a celor trei inspecții dă dreptul acestei activități să pună avizul că inspecția tehnică periodică este executată. E bine să rămână așa.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu aș solicita o explicație. Și domnul ministru Gaspar pune o problemă care și mie mi s-a părut ciudată. Dacă "inspecția tehnică periodică cuprinde cumulativ ...", asta presupune ..., nu sunt tehnician, dar juridic, presupun că toate împreună; nu mai poate fi "după caz". Ori scoatem "după caz", ori ...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, cred că ar trebui spus "pentru categoriile de autovehicule unde se face inspecția tehnică periodică", pentru că fiecare reprezintă o altă activitate și cred că, raportat și la natura autovehiculului, deoarece "cumulativ, după caz" - "cumulativ" știu ce înseamnă; deci, toate împreună.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trebuie toate, obligatoriu, împreună.

Da, poftiți, domnule Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu consider că mai fericită este formula găsită de domnul profesor Leonăchescu, pentru evităm formula aceasta: "Inspecția tehnică periodică cuprinde inspecția tehnică ", inspecția tehnică "..".

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca, cum să spun? Filologia este una și sunt niște chestii tehnice.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Da, dar eu sunt de acord cu dumneavoastră că filologia este una și tehnica este alta, dar pe noi ne judecă cel care citește legea și din punct de vedere al științei limbii. Pentru că eu sunt de acord să spunem că "Inspecția tehnică periodică se realizează în trei etape, constând în: ..." - și enumerăm.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca, nu sunt etape; nu există noțiunea de "etapă". Etapă înseamnă că s-ar face pe rând chestiunile astea, or, nu contează secvențialitatea în timpul în care se face; se spune că se fac "cumulativ", se fac toate. Deci, sunt trei aspecte care toate cumulativ merg.

Comisia, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Suntem de acord cu eliminarea lui "după caz", deși acest "după caz" să știți că sunt momente când nu toate trei sunt cumulative. Acestea le stabilește RAR-ul ...

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Bivolaru, la microfon, dacă puteți să dacți explicație. Totuși, aici sunt niște aspecte. Ar fi trebuit, atunci, ca aceste prevederi să fie mult mai analitice, pentru că nu se pot sintetiza; dacă este "cumulativ", nu poate să fie și "după caz".

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur, din punct de vedere tehnic, dumneavoastră aveți mare dreptate. Una este textul literar și alta este textul tehnic.

Inspecția tehnică periodică poate fi realizată numai în momentul când sunt stabilite cumulativ niște condiții, sau se demonstrează că se îndeplinesc cumulativ niște condiții. În unele situații, toate trei condițiile trebuie îndeplinite cumulativ, în alte situații, numai două dintre acestea trebuie îndeplinite cumulativ.

Textul este foarte clar pentru Registrul Auto Român, care trebuie să facă normele de aplicare, care stabilește clar în ce cazuri inspecția tehnică periodică este stabilită cumulativ cu unele, două dintre cele trei, sau în ce caz toate trei trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Asta este problema.

Textul este mai mult decât foarte clar pentru un tehnician. Ne scuzați, asta e problema.

Suntem de acord, pe undeva, că acest "după caz" încurcă foarte mult. Asta ar fi însemnat, dacă nu treceam "după caz", trebuia să enumerăm fiecare situație în parte, când este vorba de cele două și pentru ce vehicule, când este vorba de cele trei și pentru ce vehicule. Întindeam textul foarte mult.

Părerea noastră este să rămână așa cum este aici acest alin.5.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Înțeleg aspectele astea, însă, eu eram partizanul unor texte poate mai lungi, dar mai clare.

Deci, s-au adoptat aceste modificări, s-au adoptat modificările gramaticale, cu excepția pct.5, la care comisia menține formularea de aici.

Dacă sunt alte obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru textul de la art.2?

Vă mulțumesc.

Voturi contra? Un vot contra.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Art.3. Poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

La art.3 au apărut niște erori tehnice, pe care vă propun să le eliminăm. Astfel, la alin.1 trebuie să scoatem cuvântul "în" după "încadrării", pentru că este "încadrării acestora în normele tehnice"; apoi, să folosim expresia "folosință", nu "folosința" - "categoria de folosință conform destinației".

La alin.2, să scoatem un "e" de la "inspecției" și la alin.3 să scoatem virgula după "destinație", sau, dacă vreți să mențineți virgula după "destinație", atunci, în tot textul acestei legi, va trebui, după "categoria de folosință" să se pună virgulă - "... conform destinației, ..." și atunci merge și formula cu virgulă, care este în formularea pe care ne-a prezentat-o comisia.

Altfel, pentru a nu reveni asupra textelor anterioare, eu sugerez să se scoată virgula de aici.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Aceasta intră în categoria deja a erorilor materiale. Colectivul tehnic de la Cameră deja a făcut aceste propuneri, de a realiza aceste corecții, propuse și de domnul Brudașca.

Deci, sunt acceptate deja; le acceptăm.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulțumesc.

Deci, textul a fost acceptat așa cum s-a propus.

La art.4, dacă sunt obiecții?

Poftiți, domnule Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

La alin.2, eu v-aș propune următoarea reformulare, pentru că mie nu mi se pare importantă desfășurarea, ci mi se pare importantă activitatea de inspecție.

Prin urmare, propun eliminarea acestei expresii, "desfășurarea", și textul să aibă următoarea formă: "Activitatea de inspecție tehnică periodică se poate realiza de către agenții economici autorizați, numai pe baza unui contract de franciză, încheiat cu RAR de către aceștia, în condițiile legii".

De asemenea, la alin.3, cu voia dumneavoastră, aș propune eliminarea cuvintelor "desfășurarea activității" și înlocuirea lor cu "pentru efectuarea inspecției tehnice periodice (fără virgulă) vor fi autorizate și vor încheia ..." și așa mai departe, "... dobândind, astfel, și calitatea de beneficiar".

La art.4 alin.4 v-aș propune o re redactare, o redactare diferită, în sensul următor: "În activitatea de inspecție tehnică periodică, autoritatea RAR se concretizează prin folosirea mărcii înregistrate RAR..." și apoi merge textul, în continuare.

La alin.7 aș propune să se elimine virgula după "tehnică periodică", la alin.8 se pune virgulă "după stații, precum și controlul tehnic" deci între stații și precum, la alin.9 "condițiile privind autorizarea agenților economici și a instituțiilor tehnice periodice," și apoi se scoate la următorul tehnice - periodice se scoate virgula.

Prin aceste amendamente de redactare sau de punctuație, eu consider că se ajunge la o mai bună și mai clară exprimare a textului art.4.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu unele lucruri o să fim de acord, pentru că sunt corecte, dar cu unele nu. În ceea ce privește la alin.2 înlocuirea a termenului "de desfășurare" cu "efectuare", de data aceasta nu mai este vorba de efectuare, ci de desfășurare, chiar dacă în textul respectiv schimbăm ordinea...

 
 

Domnul Damian Brudașca: (Din bancă)

La alin.3.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, aveți dreptate, la alin.3.

Deci la alin.2, suntem de acord cu această reformulare, că actitivitatea de inspecție tehnică se poate desfășura de către agenții economici autorizați pe baza, numai pe baza unui contract de franciză. Deci putem reformula de maniera aceasta; "Activitatea de inspecție tehnică periodică se poate realiza de către agenții economici autorizați, numai pe baza unui contract de franciză...".

Se pare că, în condițiile acestea, autorizarea ar putea să cadă sub imperiul obligației contractului de franciză, dacă spunem "autorizați numai pe baza contractului de franciză". Nu există așa ceva, autorizarea se face numai pe baza altor reglementări. Deci cu textul că se poate realiza numai pe baza unui contract de franciză este o teză separată și nu trebuie să o amestecăm. Da, dacă nu uităm virgula, atunci punem virgula respectivă.

În ceea ce privește la alin.3, rămâne termenul "de desfășurare a actitivității", pentru că efectuarea activității de inspecție este una și desfășurarea ei este cu totul altceva.

În ceea ce privește la alin.4, suntem de acord cu inversarea în text și să spunem că: "În activitatea de inspecție tehnică periodică, autoritatea RAR se concretizează..." și textul să curgă.

La alin.7 și 9, observațiile sunt corecte și ni le însușim.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca, la alin.7 atestarea personalului nu merge virgulă? "Care efectuează inspecția tehnică periodică,"...?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, dacă dorim o asemenea precizare este adevărat că se poate: "Atestarea personalului se face de către RAR ".." și atunci se poate intercala prin virgule. S-a făcut o observație corectă.

Eu aș reveni, cu permisiunea dumneavoastră, asupra alin.3, pentru că, îl rog pe distinsul meu coleg să rețină că instituțiile publice care "au dotarea tehnică necesară nu pentru desfășurarea, ci au dotarea tehnică pentru efectuarea..." acesta este scopul dotării.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Probabil că distinsul coleg se gândește că această efectuare a inspecției tehnice se referă la dotarea tehnică, știu eu, începând de la daltă și ciocan și celelalte scule necesare. Dotarea tehnică respectivă se referă la o întreagă bază materială care începe de la teren, la clădiri și tot ce ține de activitate și mai puțin de ceea ce ține de, știu eu, de uneltele strict necesare. Deci în "reglementările privind modul de autorizare" ca și capitolul "deținerea unei dotări minime tehnice" se referă începând de la spații, la clădiri și după ce se extinde la utilaje cu care "desfășoară" activitatea sau o "execută". Îmi e greu să spun că "execută" activitatea de inspecție tehnică cu clădirea. Cu ciocanul, poate.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, bine, deci nu există o înțelegere în ceea ce privește alin.3, da? Deci renunțați, bun.

Atunci considerăm adoptat art.4 cu modificările acceptate.

Art.5. Sunt probleme? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Da, poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Mie îmi pare rău că unii colegi se plictisesc ascultându-ne, eu aș dori să vă supun atenției o propunere de modificare la alin.2, în sensul înlocuirii sintagmei "în cazul în care"... cu "dacă"... "Dacă vehiculul rutier corespunde prevederilor," apoi se consemnează "tehnică, în anexa la certificatul de înmatriculare," și dacă îmi permiteți, ca să nu mai revin, să mai fac o referire și la art.6 alin.2 lit.e), în sensul: "Utilizarea în acitivitatea de inspecție tehnică periodică a aparaturii neavizate metrologic sau neagreate de RAR...". Prin aceasta, zic eu, că este mai corectă exprimarea, iar la alin.1 tot aici "...constituie contravenții, în măsura în care, potrivit legii penale," și apoi merge textul corespunzător. Promit că nu mai fac decât o referire la lit.i), în sensul respectiv, "în certificatul de înmatriculare a acestuia..." este "înmatricularea acestuia" nu "certificatul..."

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur puteam să facem o dezbatere întreagă în ce măsură este mai folositor textului "în cazul în care" să trecem "dacă".

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Este același lucru, dar mai scurt.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Dacă e același lucru, să fiți de acord să rămână așa cum este. Mi se pare, totuși, destul de sau mai explicit această formulare, "în cazul în care vehiculul corespunde", e mai greu de precizat "dacă vehiculul corespunde".

Nu știu, am reținut la art.6 alin.2, dacă nu mă înșel, la alin.1?

Domnule președinte, am o rugăminte. Amendamentele acestea făcute în cavalcadă așa, pentru mai multe articole simultan sunt destul de derutante. E greu și pentru noi să le reținem în ".. eu cred că...

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, e la pag.12 sus, art.62 alin. 1, unde spune așa: "Constituie contravenție în măsura în care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni", asta voia să spună domnul Brudașca.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Suntem de acord, asta este. Și colegii noștri de la tehnic au făcut aceste sesizări și au promis că vor introduce aceste virgule.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mai aveți ceva la litera aceea?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

La lit.c), da, "neavizate metrologic sau neagreate de către Registrul Auto Român, după caz". Dacă vreți băgăm un "după caz" acolo, pentru că este introdusă noțiunea aceasta de avizare metrologică. Nu avem deocamdată în text și în reglementările metrologice "se înaintează un aviz", documentul se numește aviz. Se pune frumos în ramă și se pune pe perete. Aviz! Nu avem ce să-i facem.

Da, acordul respectiv, suntem de acord, trebuie făcut acordul corespunzător la lit.i).

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am înțeles.

Art.6, poftiți, domnule profesor.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Alin.c) comportă o discuție, pentru că o aparatură prin definiție este etalonată de instituția vizată, de Institutul Național de Metrologie. Nu pot utiliza aparate "agreate..." Termenul este în afara tehnicii măsurătorilor și a teoriei măsurării. În aceste poziții, puncte de vedere, eu propun o redactare îmbunătățită de forma următoare... și, pentru că textul se referă la inspecția tehnică periodică nu are sens să mai includem la fiecare paragraf, la fiecare alineat al art.6 așa ceva. Deci, pentru că în primul alineat, zicem : "Constituie contravenție, în măsura în care potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni următoarele fapte", și... la c) "utilizarea aparaturii neverificate metrologic;"

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este vorba de art.62 alin.1 lit.c). Deci comisia aveți un punct de vedere asupra acestui alineat?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul rând, nu putem să eliminăm trimiterea de fiecare dată la acest articol, referitoare la inspecția tehnică, preambulul art.62 nu limitează toate aceste încălcări strict la inspecția tehnică. Dacă o să ne uităm, de exemplu, la lit.c), nu are nici o legătură lit.g) cu inspecția tehnică periodică, dar ceea ce se numește o contravenție. Deci trebuie să stabilim foarte clar domeniul în care delimităm sau definim această contravenție.

În cazul lit.c) este în inspecția tehnică, s-a încălcat ceva acolo. La lit.g) este altceva, la lit.h) este altceva, nu are legătură cu inspecția tehnică. Nu putem să mergem pe ideea aceasta cu aparatura sau dotarea, cum a propus domnul deputat, neverificată metrologic. Verificarea metrologică este o activitate periodică și se realizează, dacă nu se realizează nu se dă bun pentru o activitate în continuare. De data aceasta este lista de aparate care trebuie avizate metrologic, din partea metrologiei că sunt bune pentru a fi folosite pe standurile respective de ITP. Sunt avize cu caracter general, care se dau pentru anumite tipuri de aparaturi sau de dotări necesare pe linia de ITP. Nu are nici o legătură treaba aceasta cu avizul periodic metrologic sau cu verificarea periodică metrologică. Este cu totul altceva. Poate nu este foarte fericită această formulă pe negație, "neavizată", "neagreată", dar este utilizată, totuși, într-un fel și în literatura de specialitate, cel puțin la RAR.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci art.6, am înțeles că s-au acceptat modificările, deci este adoptat.

Art.62 s-au acceptat propunerile de modificare, cu excepția celei de la pct.c). Renunțați la ele sau nu?

Da, poftiți.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Îmi dați voie să completăm la lit.e) unde spune: "efectuarea de către o stație a Inspecției tehnice periodice pentru vehiculele rutiere din categoria celor pe care respectiva stație nu este autorizată..." să schimbăm puțin fraza și să spunem: "Efectuarea inspecției tehnice periodice pentru vehicule rutiere din categoria celor pentru care respectiva stație de inspecție tehnică nu este autorizată."

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am înțeles. Deci, nu mai discutăm acest proiect, pentru că timpul a expirat.

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Trecem la secvența de întrebări și interpelări.

Da, ministerele sunt prezente? Nu prea sunt prezente.

Pentru domnul Damian Brudașca, răspuns din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor

Poftiți.

 

Domnul Cezar Armeanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Cezar Armeanu, sunt secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor.

Referitor la întrebarea domnului deputat, înregistrată cu nr.836 din 26.11.2002 - "Deservirea localităților mai sus menționate, respectiv Negreni, Ciucea și Poieni cu programul public de TV România 1 este asigurată de translatorul TV Poieni. Descărcarea electrică la care se face referire în întrebare a avut loc la începutul lunii aprilie 2002, în urma acesteia trebuind să fie refăcută instalația electrică interioară în totalitate. S-a înlocuit cablul subteran de alimentare cu energie electrică, s-au înlocuit toate modulele componente ale translatorului, echipamentul nefuncționând o perioadă de aproximativ 2 săptămâni.

În perioada 28.07 - 01.11. 2002 s-au înregistrat 5 cazuri de funcționare cu indici slabi datorită vechimii echipamentelor. După cum știți, acestea sunt din 1977 și rețelele de alimentare cu energie electrică.

În 05.12.2002 au fost efectuate măsurători în zona de serviciu pentru verificarea sesizării, rezultatele acestora indicând buna funcționare a echipamentelor. Ținând cont de faptul că aceste deranjamente la translatorul TV Poieni au avut drept cauze principale descărcările electrice, atmosferice și fluctuațiile pe rețeaua de alimentare cu energie electrică, considerăm că numărul acestora se încadrează în limitele normale. Localitățile Negreni, Ciucea și Poieni nu sunt deservite de programul public TVR-2, neaflându-se în zona de serviciu a unui emițător sau translator care imită acest program. Pentru deservirea cu programul TVR-2 s-a primit solicitare din partea primăriei Poieni. Deoarce în condițiile bugetare actuale SNR-ul nu poate suporta din fonduri proprii întregul cost pe care îl presupune o astfel de investiție s-a încheiat un protocol de intenție și un angajament prin Direcția de radio comunicații Cluj cu primăria Poieni, prin care aceasta contribuie la realizarea unor obiective din proiect.

Până în prezent, primăria Poieni, din păcate, nu a realizat nici unul din obiectivele pentru care s-a angajat Direcția regională, având, în mare, pregătite deja echipamentele necesare punerii în funcțiune a acestui proiect.

Asigurându-vă de înalta mea considerație, ministrul Dan Nica."

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Mulțumesc domnului ministru pentru răspunsul dat. Vreau să-l informez că eu am fost ieri după masă în zonă, am urmărit programul transmis pe București 1 și vreau să-l informez cu tot respectul și cu toată obiectivitatea că nici la data de față, din păcate, nu s-a făcut remedierea de care se vorbește în răspuns. Vreau să-l informez că, în continuare, imaginea este neclară, joacă, și nu cred că cei care au întocmit răspunsul au făcut și după data respectivă verificări în acest sens.

Pe de altă parte, domnule ministru, ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți mi se pare unul dintre cele mai dinamice ministere ale actualului Guvern. Toată admirația pentru tot ce încercați să faceți, de racordare la situațiile de tehnologii înalte din alte țări dar, domnule ministru, aș vrea să nu se uite la ministerul dumneavoastră că și cetățenii din această zonă plătesc abonamentul TV către statul român și, prin urmare, statul român ar trebui să se gândească pe lângă atâtea alte dotări foarte importante pentru economia națională și viața de zi cu zi, să urgenteze extinderea sau generalizarea în zona Apusenilor și a recepționării Programului II. Aceasta pentru ca, într-adevăr, ca să corespundeți sloganului electoral: "Alături de oameni, împreună cu ei". Nu puteți fi alături de oameni, atâta vreme cât le reduceți posibilitatea de a viziona programul II pentru care ei plătesc ca toți cetățenii României abonamentul lunar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ei, noi venim mai aproape și fizic, nu numai la televizor.

Domnul secretar de stat, dacă mai are vreun comentariu de făcut?

 
 

Domnul Cezar Armeanu:

Domnule deputat, vă garantez că până la sfârșitul acestei săptămâni vor fi revăzute toate instalațiile. 2. V-am spus că SNR-ul nu are posibilități materiale pentru a face această investiție. Dacă administrația publică din localitatea Poieni este dispusă să inițieze acest proiect, este totul în ordine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Pentru domnul deputat Emil Crișan răspunde domnul general Abraham.

Poftiți, vă rog, să dați un răspuns referitor la întrebarea adresată de domnul Emil Crișan. Situația unei familii cu 13 copii din orașul Abrud înșelată de un salariat al Serviciului Evidența populației. Și, pentru că sunteți la microfon răspundeți și domnului Brudașca.

 
 

Domnul Pavel Abraham:

În urma verificării aspectelor semnalate în stenograma ședinței din 5 noiembrie 2002, au rezultat următoarele constatări.

La data de 7 decembrie 2001, doamna Voicu Lucica l-a contactat la domiciliu pe domnul Narița Grigore, socrul agentului principal, Felea Sorin, în vederea achiziționării unui imobil situat în orașul Abrud, al cărui proprietar este fiica acestuia, Felea Amalia Monica. În ziua următoare, respectiv la 8 decembrie 2001, Voicu Lucica, împreună cu fiica acesteia de 28 de ani, s-au deplasat la domiciliul numitei Felea Amalia Monica, soția agentului principal de poliție, Felea Sorin, unde au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, sub semnătură privată, având ca părți pe Felea Amalia Monica și pe Voicu Lucica, în calitate de cumpărător, ce a avut ca obiect transmiterea întregului drept de proprietate al acesteia asupra imobilului constând în terenul construibil și curtea aferentă în suprafață de 94 mp, precum și o casă de locuit cu două camere și un hol, situate în orașul Abrud, str.Piața Petru Dobra nr.5, jud.Alba. Prețul de vânzare a fost stabilit de numita Voica Lucica și Felea Amalia, și nu de către polițiști, la suma de 70 de milioane de lei, din care cumpărătorii au achitat la data semnării actului suma de 20 de milioane de lei, urmând ca restul echivalați de părțile contractante, de comun acord, la suma de 1612 dolari SUA, să fie plătită în întregime până la 08.03.2002.

Redactarea precontractului a fost făcută de Felea Sorin care împreună cu fiica numitei Voicu Lucica au fost menționați ca martori ai tranzacției. După întocmirea actului, familia Voicu împreună cu 7 copii minori s-a mutat în imobil. Dat fiind faptul că aceștia nu au putut achita la timp diferența de preț, adică suma de 1612 dolari SUA, părțile contractante au convenit de comun acord prelungirea termenului de plată până la 8 mai 2002, printr-o declarație autentificată, sub nr.398 din martie 2002 la Notariatul public Câmpeni. Atât în precontract, cât și în declarația autentificată, părțile contractante au stabilit că dacă nu se achită diferența de preț menționată la datele stabilite, contractul de vânzare-cumpărare va fi reziliat, vânzătorul nu mai avea nici o obligație față de cumpărător, iar cumpărătorii vor pierde definitiv suma de bani plătită din preț cu titlul de daune. Nu se confirmă afirmația că Voicu Lucica și Voicu Ticu sunt neștiutori de carte și că nu au știut de clauzele contractuale.

Cu ocazia prezentelor verificări, s-a stabilit că la primul act întocmit au participat și fiica acesteia, ambele semnând de luare la cunoștință, iar declarația autentificată prin notarul public i-a fost citită, după care a semnat-o.

Acest fapt a fost confirmat și prin declarația holografă dată în fața colectivului de control de către Voicu Lucica. Cu toate că acest litigiu este de natură civilă, familia Felea a dat dovadă de înțelegere, iar la data efectuării verificărilor a convenit restituirea sumei de 15 milioane de lei din avansul perceput, până la 15 ianuarie 2003. Diferența de 5 milioane reprezintă despăgubirile pentru degradările produse imobilului și alte cheltuieli neachitate, energie electrică, apă, canalizare și nu chirie pentru cele 6 luni, cât familia Voicu a locuit în imobil. Față de această situație, familia Voicu se declară mulțumită, neavând alte pretenții și obiecțiuni pentru viitor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii? Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Emil Crișan:

În primul rând, vreau să mulțumesc pentru că v-ați sensibilizat la această declarație politică

După câte știu, comisia de verificare, de cercetare a acestor fapte consemnate de către mine, a stabilit de comun acord împreună cu familia Felea și familia Voicu că, până la data de 15 decembrie, vor primi suma de 5 milioane, urmând ca până în 15 ianuarie 2003 să primească diferența de până la 15 milioane.

Mă bucur că am reușit să fac ceva pentru această familie oropsită, ca să-i zic așa, dar, după știința mea, până la data de ieri, 15 decembrie, nu se primise nici un ban, astfel că, dacă până la data de 15 ianuarie nu vor primi cele 15 milioane care li s-au promis, eu voi continua cu interpelări la adresa dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumim.

Domnule general Abraham vă rog să-i răspundeți și domnului Damian Brudașca.

 
 

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu întrebarea domnului deputat referitoare la modul în care Ministerul de Interne intenționează să rezolve problema dotării cu tehnică modernă a Arhivelor Naționale, am onoarea să vă comunic următoarele:

În urma analizei efectuate la nivelul colegiului de conducerea al Ministerului de Interne, instituția noastră a supus spre adoptare Guvernului, în ședința din 9.V.2002, documentul intitulat "Probleme actuale și de perspectivă privind asigurarea cu resurse tehnico-materiale a Arhivelor Naționale." În acest document este prevăzut, printre altele, și modul de repartizare și eșalonare în perioada 2003-2009 a fondurilor necesare a arhivelor naționale pentru investiții privind construcții și reparații capitale, asigurarea mijloacelor de protecție și conservarea documentelor, a mijloacelor în domeniul comunicațiilor și informaticii precum și a echipamentelor aferente.

Astfel, potrivit documentului anterior menționat, pentru perioada 2003-2005, se intenționează achiziționarea de mijloace de resortul comunicațiilor și informaticii, în valoare de aproximativ 500.000 de dolari, mijloace de resortul cazarmării, în valoare de aproximativ 800.000 de dolari și mijloace de resortul echipamentelor, în valoare de 200.000 de dolari.

De asemenea, problema clădirilor necesare pentru depozitarea arhivelor a fost prezentată de către conducerea Ministerului de Interne în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În executarea Hotărârii 22 din 12.II.2001, C.S.A.T., la nivelul conducerii ministerului, se analizează posibilitatea preluării unor imobile de la Ministerul Apărării Naționale, imobile disponibilizate ca urmare a restructurării acestei instituții.

Totodată, conducerea ministerului analizează posibilitatea realizării unor extinderi ale clădirilor direcțiilor județene ale arhivelor naționale, cu sprijinul reprezentanților administrațiilor publice locale, precum și utilizarea unor spații folosite în prezent de alte unități ale Ministerului de Interne.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii, domnule Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

O să fie surprins domnul chestor. N-am comentarii și, mai ales, n-am observații negative. Mă bucură foarte mult. Pentru prima dată de când primesc răspunsul de la Ministerul de Interne că, într-adevăr, o chestiune foarte importantă este abordată cu toată seriozitatea și competența de către conducerea ministerului.

Permiteți-mi, cu acest prilej, să le transmit celor din conducerea ministerului, sincerele mele mulțumiri și urări de un an mai fructuos în 2003.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Servim patria.

Domnul general Abraham va răspunde domnului Metin Cerchez.

 
 

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu interpelarea domnului deputat Metin Cerchez, am onoarea să prezint următoarele aspecte:

Potrivit reglementărilor interne privind accesul în unitățile Ministerului de Interne, stabilite prin Ordinul M.I.0175 din 1.II.2000, la intrarea în unitățile Ministerului de Interne, toate persoanele, cu excepția președintelui României, primului-ministru, ministrului de interne, secretarilor de stat, secretarul-general al ministerului, precum și comandanților, șefilor, locțiitorilor acestora, pentru structurile pe care le conduc, sunt obligate să prezinte necondiționat personalului de serviciu pe punctul de control "acces" documentele de acces.

Potrivit acelorași reguli, în situația prezentării la punctele de control "acces" al persoanelor care solicită intrarea în unitate și nu au drept de acces, personalul de serviciu este obligat să legitimeze persoanele respective. Dacă persoana care solicită accesul este un demnitar care se prezintă la sediul unității fără a se anunța, se înștiințează imediat ofițerul de serviciu principal.

Întrucât documentul prezentat de dumneavoastră pentru legitimare, datorită modului fugitiv de afișare, nu a putut fi vizualizat de către personalul de serviciu, agentul șef adjunct de poliție, Anghel Gheorghe, v-a invitat la ghișeul de informații de unde aveați posibilitatea să-l contactați telefonic pe domnul comisar de poliție Nicolae Cornel, care vă invitase la sediul unității în conformitate cu atribuțiile lui de serviciu.

În legătură cu tonul nepoliticos și comportamentul necorespunzător al personalului de serviciu, cercetările continuă, urmând ca la definitivarea acestora, să se aplice măsurile prevăzute de lege.

Cu deosebit respect, semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii din partea domnului deputat. Nu sunt.

Pentru domnul Damian Brudașca are două răspunsuri domnul secretar Petre Ciotloș de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

 
 

Domnul Petre Ciotloș (secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către domnul deputat Damian Brudașca, cu privire la Fundația "Excelsior", Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a formulat următorul răspuns:

Referitor la obiectul întrebării domnului deputat Damian Brudașca privind Fundația "Excelsior" din Cluj-Napoca, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale își menține punctul de vedere exprimat cu ocazia interpelării prezentate în luna noiembrie 2002.

Față de acest punct de vedere se impun ca răspuns la observațiile domnului deputat, următoarele precizări:

Fundația "Excelsior" poate fi inclusă conform prevederilor legale în vigoare, în categoria acelor fundații care pot fi finanțate din bugetul de stat pentru lucrările de reparații și modernizarea unității de asistență socială Casa "Excelsior" în care urmează a fi realizată reinserția socio-profesională a tinerilor peste 18 ani proveniți din casele de copii.

În baza documentației depuse de către fundație, în anul 2000, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernului nr.925/2000, finanțarea cu 1 miliard de lei a lucrărilor de reparații și modernizarea imobilului în care urma să funcționeze Casa "Excelsior".

Așa cum am menționat anterior, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și-au onorat în întregime obligațiile financiare ce decurgeau în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.925/2000.

În situația în care Fundația "Excelsior" dorește continuarea lucrărilor la acest obiectiv prin cofinanțare, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/1999, aprobată prin Legea nr.366 din 2001, este necesară o nouă solicitare de alocare de fonduri de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în conformitate cu metodologia aprobată prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr.173/2001.

Documentația depusă la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în anul 2000 care a stat la baza finanțării aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.925/2000 nu mai este valabilă pentru o nouă solicitare.

Menționăm că, până în prezent, din verificările efectuate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, fundația nu a depus la Direcția generală de muncă și solidaritate socială a județului Cluj nici o documentația în vederea obținerii unei finanțări în conformitate cu prevederile legale.

În acest context, menționăm că problema poate fi rezolvată la nivelul autorităților publice locale, respectiv al Direcției generale de muncă și solidaritate socială a județului Cluj, care are datoria de a analiza oportunitatea înființării unor unități de asistență socială în teritoriu și de a propune Ministerului Muncii și Solidarității Sociale inițierea unei Hotârâri de Guvern pentru aprobarea finanțării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii,vă rog.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu țin să-i mulțumesc domnului ministru că, în sfârșit, am primit un răspuns de care mă pot lega în demersurile ulterioare.

Ceea ce mă surprinde însă, este că ministerul este pe cale să abandoneze o investiție pe care a făcut-o, investiție pentru care propusese inițial alocarea unei sume, domnule ministru, de 5 miliarde de lei, din care, prin Hotărârea de Guvern pe care dumneavoastră ați menționat-o, s-a alocat un miliard, urmând ca, ulterior, să se completeze suma.

Eu vă informez cu tot respectul că o asemenea unitate este foarte utilă activității specifice ministerului din care faceți parte.

Personal, în ultima perioadă, am contribuit prin importante sume de bani de la fundații și asociații din străinătate, prin care să împingem mai departe lucrările pentru realizarea acestei case destinate celor care ies din orfelinat. Vom face și demersurile pe care ni le-ați sugerat. Însă, am rugămintea să nu ne dăm cu stângul în dreptul, pentru că este în interesul comunității în ansamblu și a ministerului dumneavoastră în mod special să existe asemenea unități care să dea o șansă copiilor ieșiți la vârsta majoratului din orfelinat.

Știu că sunt dificultăți de ordin financiar, însă mai multă deschidere și receptivitate se recomandă pentru că este vorba de un caz social important care să înzestreze Transilvania cu asemenea unitate de asistență socială cu care, ulterior, și ministerul dumneavoastră și Guvernul în ansamblu își poate face și poze, se fotografiază, face declarații la radio și televiziune. Țineți cont că este vorba de o necesitate și nu este vorba doar de un moft, așa cum s-ar putea crede datorită insistențelor pe care le-am depus în materie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Continuați, domnule ministru!

 
 

Domnul Petre Ciotloș:

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu de către domnul deputat Damian Brudașca, privind cazul numitului Vasile Nilcă domiciliat în Cluj-Napoca în ceea ce privește încadrarea în prevederile Decretului-Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, formulăm următorul răspuns:

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale nu a fost inițiatorul Decretului-Lege 118/1990, republicat, acesta fiind inițiativă parlamentară. Rolul instituției noastre este acela prevăzut de art.11 din actul normativ susmenționat, respectiv de stabilire și plata drepturilor prin intermediul direcțiilor generale de muncă și solidaritate socială teritorială, respectiv prin casa de pensii.

Conform prevederilor Decretului-Lege 118/1990, perioada pentru care se acordă drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată în România, este constituită cu începere de la 6 martie 1945. Singurele excepții în care se iau în calcul și perioade anterioare acestei date fiind situațiile în care persoana a fost deportată în străinătate după 23 august 1944 sau a fost constituită în prizonieri de către partea sovietică după data de 23 august 1944, sau, fiind constituită ca atare înainte de 6 martie 1945, a fost reținută în captivitate și după încheierea armistițiului.

Așa cum am răspuns și la o altă interpelare privind cazul domnului Vasile Nilcă, adresată de domnul deputat Damian Brudașca, din Decizia nr.1970 emisă în data de 12 august 2002 de către Direcția generală de muncă și solidaritate socială Cluj, rezultă faptul că domnul Vasile Nilcă solicită să-i fie recunoscută calitatea de persoană persecutată din motive politice, invocând faptul că, în toamna anului 1944, a fost arestat de către jandarmi și reținut timp de două luni de zile la sediul Jandarmeriei din Sighișoara, această afirmație fiind susținută și de declarație cu martori.

Întrucât perioada invocată este anterioară datei de 6 martie 1945, dată la care a fost instaurat regimul comunist în România și de la care legiuitorul a statuat că au început persecuțiile politice, susnumitul nu poate beneficia de prevederile Decretului-Lege nr.118/1990.

De asemenea, petentul susține că, în perioada 1957-1975, a fost persecutat politic, în sensul că a fost îndepărtat din funcții de conducere de mai multe ori pe parcursul activității sale și trecut în funcții de execuție. Această situație de modificare a raportului de muncă nu se regăsește între situațiile expres și limitativ prevăzute de art.1 al Decretului-Lege nr.118/1990.

În ceea ce privește solicitarea domnului Vasile Nilcă de recunoaștere a statutului de deținut politic fără acordarea drepturilor, precizăm că, dacă s-ar fi încadrat în prevederile exprese ale Decretului-Lege nr.118/1990, calitatea de persoană persecutată politic i-ar fi fost recunoscută implicit prin Hotărârea emisă de comisia constituită la nivelul Direcției generale de muncă și solidaritate socială Cluj.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Brudașca. Poftiți!

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu mă văd, domnule președinte, obligat să fac următoarele precizări:

Persoana pentru care am intervenit este profesor universitar în vârstă de 85 de ani, dacă nu mă înșeală memoria. Este un om aflat la zenitul existenței sale. Este un om care cere măcar o reparație morală pentru că a avut foarte mult de suferit. El a fost arestat de către reprezentanții rămași în teritoriul Transilvaniei din vechea guvernare hortystă. Culmea cinismului este că tocmai cei care l-au arestat ulterior au devenit șefi de cadre la Universitatea agricolă din Cluj și apoi i-au distrus destinul prin această rapacitate de care au dat dovadă.

Dar văd că pentru noi, românii, nu găsim înțelegere să ne rezolvăm măcar aceste chestiuni de reparare morală a unui om care a avut de suferit și care poate că nu se încadrează exact, milimetric în ceea ce spun aceste documente.

Dar eu aș dori ca cei care fac asemenea răspunsuri să se aplece cu toată seriozitatea asupra realității istorice a Transilvaniei și să nu tragă linii dintr-o parte în alta și să spună ce este deasupra sau ce este în afară, nu intră în categoria noastră. Pentru că este vorba de o chestiune istorică pe care legea la care faceți trimitere, domnule ministru, constituie o încălcare a realității transilvane. Dacă pe dumneavoastră nu vă impresionează, totuși, soarta acestui om care a fost marcat și înainte de 1944 și după 1944, pentru că el a fost închis că era țărănist și, ulterior, a fost dat afară din servicii pentru că a fost închis de către autoritățile hortyste și acum era sancționat tocmai de reprezentanții fostelor autorități hortyste. Este regretabil că Guvernul României întoarce spatele istoriei și unora dintre victimele sale.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă aveți ceva de adăugat, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Petre Ciotloș:

Numai două cuvinte, domnule președinte.

Aș vrea să menționez că nu Guvernul României întoarce spatele, că întâmplător cunosc...mai mult sau mai puțin întâmplător, cunosc foarte bine acest caz. Vreau să spun că nu este în nici un caz vorba de a întoarce spatele unei astfel de situații, numai că este vorba de o lege care are inclusă foarte clar termenele calendaristice ,dacă aș putea să le spun, în conținutul ei. Or, a încălca prevederile unei legi care n-a fost inițiată nici de Guvernul actual, nici de alte guverne anterioare, ci este o inițiativă legislativă parlamentară care, nu văd de ce, dacă se găsesc suficiente adeziuni ar putea să facă obiectul unei corecturi dacă este vorba de o reparație morală. Dar vreau să remarc încă un lucru: Guvernul este în imposibilitate și nu va face niciodată așa ceva, să încalce prevederile unei legi foarte clare când este vorba de a statua drepturi între o anumită perioadă. În nici un caz, Casa Națională de Pensii și, cu atât mai mult, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale nu este în măsură să aprecieze sau să facă derogări de la o anumită lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Sănătății, doamna secretar de stat Luminița Gheorghiu. Răspunsuri pentru doamna deputat Böndi Gyöngyike.

 
 

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Referitor la întrebarea formulată de doamna deputat Böndi, vă comunicăm următorul răspuns:

Tarifele pe zi de spitalizare sunt stabilite, la nivel național, pe cost mediu realizat, luându-se în calcul și indicele de inflație prognozat pentru anul respectiv.

Pentru anul 2003, normele de aplicare la Contractul-cadru sunt în lucru, ele vor fi adoptate în ședința de Guvern din această săptămână, printr-o hotârâre de Guvern.

Pentru plata datoriilor, în Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Contractului-cadru pentru anul 2003, s-a prevăzut ca tarifele pe zi de spitalizare să facă obiectul unui act adițional distinct, plata tarifelor pe zi de spitalizare efectuându-se în raport de indicatorii realizați de spitale în anul 2002, peste cei contractați cu casele de asigurări de sănătate.

De asemenea, știm cu toții, că Ministerul Sănătății și Familiei a prezentat în strategia de reformă modul de organizare al unităților sanitare, lucru care s-a efectuat în cursul anului 2002. Încă procesul este în curs de derulare, aceasta necesitând eforturi materiale, umane, consultarea factorilor de răspundere punctuali din teritoriu.

În acest context, s-a acordat o atenție deosebită tratamentului la domiciliu, tratamentului ambulatoriu și aceasta prin medicii de familie și medicii din ambulatoriu de specialitate.

Conform Ordonanței de urgență a Guvernului 150/2002 privind noua lege privind sistemul asigurărilor sociale de sănătate, există un fond național unic prin care se constituie fondul din contribuția, deci CAS-ul, despre care se vorbea și era cunoscut în Legea 145/1997, cu precizarea că acum nu mai există fond de redistribuire.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna deputat, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Böndi Gyöngyike:

Domnule președinte,

Doamna ministru,

Mulțumesc foarte frumos pentru răspuns și, într-adevăr, ați încercat să cuprindeți răspunsurile la toate întrebările puse de mine. Eu o singură problemă am...Și eu am citit în Ordonanța 150 că n-o să mai fie fond de redistribuire. Ce se va întâmpla cu județele...eu vorbesc de Maramureș, unde mult mai mulți sunt consumatorii actului medical decât cei care contribuie. Asta eu nu mai doresc să citesc preambulul întrebării mele, că știți foarte bine că în urma minelor care au fost închise în urma marilor unități economice, foarte mulți au rămas fără loc de muncă și oameni bolnavi, deci, minerii sunt cu silicoză și așa mai departe, nu trebuie eu să vă explic dumneavoastră.

Dacă n-o să mai fie nici un fel de redistruibuire cum se va descurca Casa de asigurări din Maramureș? Pe mine asta mă interesează. Mulțumesc frumos.

 
 

Doamna Luminița Gheorghiu:

Am să vă dau răspunsul: legiuitorul s-a gândit la această situație și, dacă ne vom uita atent la fondul național unic, din ce este constituit, acolo pe lângă sursele inițiale care au fost până acum, apare și contribuția în situații speciale, din fondul special al Guvernului.

Deci, plus donații, sponsorizări; s-au pus niște situații de...peste. S-a venit cu un plus. Se va găsi tot timpul rezolvarea.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. La celelalte întrebări am înțeles că s-a răspuns în scris iar la altele s-a solicitat amânarea răspunsului în scris. Dacă aveți ceva de comunicat față de răspunsurile primite în scris. Da. Poftiți!

 
 

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am adresat ministrului agriculturii Ilie Sârbu următoarea întrebare: măsurile luate de Ministerul Agriculturii pentru prevenirea pestei porcine în România.

Voi face următorul scurt comentariu la materialul trimis scris.

În România, pesta porcină evoluează de zeci de ani, afectând toate categoriile de vârstă. Atunci când apare, omoară fără milă totul. Ministerul Agriculturii, în anul 2002, a dispus ca în toate județele țării vaccinarea să fie efectuată de două ori pe an. Contravaloarea manoperii și vaccinului, într-adevăr, a fost gratuită, fiind suportată de Ministerul Agriculturii, deci, de stat. Totuși, șase județe aflate în vestul țării au avut un regim special. Acolo, s-a dispus să nu se efectueze vaccinarea contra pestei porcine.

În alte șase județe lilmitrofe vestului țării, s-a efectuat un alt tip de vaccinare antipestoasă porcină cu un vaccin numit delectat care face o trecere de la zona de vaccinare la cea de nevaccinare.

În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii, dânșii fac comentariul că numărul animalelor moarte în acești ani în zona nevaccinată a fost neînsemnat. Dacă lucrurile stau așa, atunci este bine.

Vă mulțumesc.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trecem la interpelări.

Doamna Böndi Gyöngyike. Nu este.

Domnul Ilie Merce a depus în scris. Domnul Mircea Costache a depus în scris. Domnul Ioan Sonea nu este. Domnul Eugen Pleșa. Poftiți!

 

Domnul Lucian Eugen Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează primului-ministru, domnul Adrian Năstase și sună așa:

Statul român a beneficiat și beneficiază în continuare de fonduri externe pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor. Printre acestea s-au primit sume importante pentru reabilitarea sistemului de termoficare în București și nu numai.

Problema cea mai gravă o reprezintă adjudecarea suspicioasă a licitațiilor privind executarea (de fapt, încasarea valutei) acestor lucrări de către firma Diekat - Grecia, care folosește exclusiv forță de muncă românească. Nu muncește nici un grec la aceste obiective pentru că ar trebui să fie plătit la nivelul salarial din Occident și "investitorul", de fapt, profitorul, nu ar mai câștiga atât de mult în disprețul bunului-simț ca și cum ar fi în țările subdezvoltate profesional!

De fapt, este jefuit poporul român, destinatarul ajutorului financiar, iar acest lucru este realizat prin conlucrarea Primăriei București - Radet și Diekat. Proiectele sunt evaluate la nivelurile salariale din Occident și plătite la cele din România. Cu cine împarte grecul profitul nemeritat?

De exemplu, Programul START, există pe computer, poate oricine să-l găsească, privește reabilitarea sistemului de termoficare a Municipiului București, și la pachet p3-L2, faza II- 1.400.000 dolari; pachet p3-L3 - 3.750.000 de lire sterline; pachetul p4-L4 - 2.600.000 lire sterline.

Mai urmează și proiectele de reabilitarea sistemului Magistrala II Vest, cu 1.770.000 de dolari și celălalt, p3-L2 cu 2.500.000 de dolari.

Doresc explicații legate de cheltuirea sumelor adresate statului român și utilizate prin corupție de așa-numiții specialiști greci sau din străinătate care, de fapt, împart banii sau și-i distribuie.

Consider că este un mare jaf. Aștept un răspuns urgent.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Victor Dobre a depus în scris.Domnul Ștefan Baban a depus în scris. Domnul Damian Brudașca a depus în scris. Domnul Eugen Nicolăescu a depus în scris. Domnul Stanciu Zisu a depus în scris. Domnul Iulian Mincu. Poftiți!

 
 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea, care se adresează ministrului sănătății, Daniela Bartoș, va fi foarte scurtă.

În prezent, spitalele din România se zbat în lipsuri deosebite începând de la medicamente utilizabile, alimentație, până la imposibilitatea de a-și achita datoriile și salariile către personalul medical. Sumele încasate de asigurările de sănătate de la populație atât în 2002 cât și în 2001 au fost excedentare.

Întrebarea mea este: va acționa Ministerul Sănătății și Familiei pentru a asigura ca aceste sume să fie folosite în 2003 numai pentru sănătate și nu în alte scopuri?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ioan Sonea a depus în scris. Domnul Dumitru Bălăeț.

Domnule Iulian Mincu, poftiți.

 
 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea, care se adresează ministrului sănătății - Daniela Bartoș - va fi foarte scurtă.

În prezent, spitalele din România se zbat în lipsuri deosebite, începând de la medicamente, utilizabile, alimentație, până la imposibilitatea de a-și achita datoriile și salariile către personalul medical. Sumele încasate de asigurările de sănătate de la populație, atât în 2002, cât și în 2001 au fost excedentare.

Întrebarea mea este: va acționa Ministerul Sănătății și Familiei pentru a asigura ca aceste sume să fie folosite în 2003 numai pentru sănătate și nu în alte scopuri? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ioan Sonea a depus în scris.

Domnul Dumitru Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Am două interpelări: prima se adresează domnului prim-ministru și am să-i dau citire, fiind vorba de o personalitate atât de importantă și de o problemă deosebită.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dar puteți s-o citiți când se dezvoltă interpelarea. Acum puteți spune numai obiectul.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Obiectul ei îl constituie problema investiției Biblioteca Națională. După cum se știe, ea a fost scoasă anul trecut, printr-o hotărâre de Guvern, din bugetul Ministerului Culturii, în vederea transformării Bibliotecii Naționale în sediu al Guvernului, după care, domnul prim-ministru a intervenit cu o scrisoare adresată Parlamentului, asupra căreia nu s-a ajuns la un rezultat clar până în prezent.

Interpelarea privește tocmai succesiunea acestei scrisori și obligația de a se înscrie în conținutul ei prevederi bugetare pentru terminarea Bibliotecii Naționale. Voi depune în scris această interpelare.

Cea de a doua interpelare se adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

Este vorba de faptul că, cetățenii din comuna Căscioarele, județul Călărăși, unde eu sunt deputat, reclamă ca Legea nr.18/1991 și Legea nr.1/2000 să fie aplicate în interesul cetățenilor comunei, care au un islaz de peste 794 ha, integrat de către IAS Chirnogi, azi S.C. Agro Chirnogi S.A. Oltenița, unitate privatizată și care, în mod abuziv, ocupă acest islaz, care se cuvine comunei Căscioarele, conform actelor de care ei dispun.

În acest sens, se cere ca domnul ministru al agriculturii, în subordinea căruia se află Agenția Domeniilor Statului, să rezolve în mod pozitiv cererea de redare, retrocedare către comună, către cetățenii comunei a islazului pe care l-am menționat mai sus. Localitatea Căscioarele, străveche de peste 600 de ani, cu oameni harnici și buni gospodari, mari crescători de animale, așteaptă să li se facă dreptate și să-și intre în drepturile care li se cuvin.

Așteptăm răspuns scris și oral, din partea domnului ministru, la tribuna Parlamentului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Nicolae Enescu a depus în scris.

Domnul Emil Crișan. Vreți s-o și citiți? Aici scria în situația mea că ați depus-o. Poftiți.

 
 

Domnul Emil Crișan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ioan Mircea Pașcu, ministrul apărării naționale.

Doresc să se prezinte o situație explicită, cuantificată și detaliată a costurilor aderării în structurile Atlanticului de Nord, pe care România, bugetul țării, cetățenii le vor suporta în anul 2003 și, respectiv, în 2004. Și ce influență va avea aceasta asupra veniturilor familiilor lor, asupra coșului zilnic, și așa de sărăcit în ultima vreme. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Miclea.

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Adresez această interpelare domnului prim-ministru, căruia îi cer să-și exprime punctul de vedere, a domniei sale, respectiv a Guvernului, privitor la notificarea Eparhiei Reformate din Ardeal pentru cele 35 de spații din centrul Municipiului Cluj-Napoca, pe care solicită să le revendice.

Profit de această ocazie pentru a vă mulțumi în mod deosebit pentru faptul că la acea interpelare am primit răspuns de la patru ministere și anume: Ministerul Justiției, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Relației cu Parlamentul și Ministerul Educației și Cercetării, lucru ce demonstrează neîndoielnic că această problemă vă preocupă în mod serios.

Deși în interpelarea sus-amintită am făcut câteva propuneri, nici unul din aceste ministere nu a răspuns concret la această problemă. Repet propunerile pe care le-am făcut în interpelarea anterioară, pentru motive asupra căruia voi stărui în această nouă intervenție.

Deoarece în Cluj-Napoca și în alte localități din Transilvania sunt multe diferendumuri de genul celor expuse în prezenta interpelare (mă refeream la cererea de retrocedare a Liceului Teoretic "Gheorghe Șincai"), vă rog domnule prim-ministru să dispuneți următoarele măsuri.

1. Instituirea, în fiecare localitate, a unei comisii formate din istorici și juriști care să studieze actele de arhivă ce se referă la modul cum și de către cine s-au construit cădirile revendicate, stabilindu-se astfel adevăratul proprietar moștenitor (mă refer la localitățile în care retrocedările vizează clădiri și bunuri de utilitate publică sau cele ocupate de instituții ale statului sau de instituții de învățământ).

2. Juriștii Guvernului (din prefecturi) să solicite instanțelor judecătorești care au pe rol procese de revendicare a imobilelor de către unele culte religioase (și nu numai) suspendarea judecării proceselor până la elucidarea de către sus-zisa comisie a fiecărui caz în parte.

3. Comisia să-și extindă în partea a doua a activității sale studiul în arhive asupra documentelor ce vizează imobilele deja retrocedate.

4. În cazul în care pentru aceste imobile (deja retrocedate în baza unei hotărâri judecătorești) se vor ivi situații de natura celor arătate în prezenta interpelare, să se introducă acțiuni pentru recurs în anulare.

Adaug la acestea, domnule prim-ministru, următoarea propunere:

5. Retrocedearea imobilelor să se facă în natură, numai moștenitorilor celor care au construit aceste imobile (cu excepția imobilelor de utilitate publică, care nu se retrocedează și pentru care se vor acorda despăgubiri). În cazul imobilelor donate de către Imperiul Austro-Ungar sau de către Principatul Independent al Transilvaniei unor comunități religioase, profesionale, etnice, bisericești etc., se va proceda în conformitate cu documentele Unirii de la 1918 și ulterioare, când aceste imobile au fost trecute în proprietatea Statului român.

Domnule prim-ministru,

Am revenit asupra interpelării mele anterioare și v-am reamintit aici propunerile mele, deoarece la 3 decembrie 2002, la Cluj-Napoca s-a întâmplat un lucru incredibil, care frizează absurdul.

Eparhia Reformată din Ardeal notifică Primăria municipiului Cluj-Napoca să-i retrocedeze 35 (treizecișicinci!!!) de imobile (spații) situate în proporție de 95% în centrul istoric al Clujului.

Acest fapt, incalificabil din punct de vedere moral, are o oarecare acoperire legală și, în notificare, se face referire la Legea nr. 10/2001 și nr.550/2002.

Numai că aceste spații nu au fost niciodată construite, cumpărate, moștenite sau obținute printr-o donație de către numita Eparhie, ea s-a trezit cu aceste spații cedate de către municipalitate pe vremea Imperiului, deoarece, din cauza primului război mondial și a situației precare a Imperiului, aceste spații nu mai puteau fi gestionate din banul public. Iată cum un întreg centru al municipiului Cluj-Napoca riscă să între în proprietatea Eparhiei dReformate, fără ca aceasta să aibă asupra acestor imobile dreptul de proprietate certă.

Dacă s-ar ține cont de propunerile pe care le-am făcut în interpelarea mea anterioară, și pe care le-am repetat mai sus, asemenea lucruri nu s-ar întâmpla, iar problemele acestea s-ar rezolva obiectiv, transparent și fără reproșuri.

Pentru a vă convinge că lucrurile stau exact așa cum le-am relatat în prezenta, vă depun alăturat copie de pe notificarea în cauză, precum și copie de pe interpelarea mea anterioară și răspunsurile primite de la ministere.

Am convingerea că măcar acum, în al 24-lea ceas, veți lua măsurile cele mai ferme pentru ca problemele legate de aplicarea Legilor nr.10/2001 și 550/2002 să se rezolve în spiritul dreptății, adevărului istoric și al demnității.

Vă rog, domnule prim-ministru, să binevoiți a-mi răspunde care este punctul de vedere al Guvernului privitor la noficarea Eparhiei Reformate din Ardeal pentru cele 35 de spații din centrul municipiului Cluj-Napoca.

Solicităm răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Marius Iriza. Nu este.

Domnul deputat Nicolae Vasilescu a depus în scris.

Domnul Ion Bozgă a depus în scris, dar dorește s-o citească. Poftiți. Vrea s-o prezinte pe scurt, nu o citește.

 
 

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

În România, ca și în țările din Estul Europei, la animale și păsări, evoluează o serie întreagă de boli infecto-contagioase. Pentru prevenirea acestor boli, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Agenția Națională Sanitar-Veterinară, este obligat să ia o serie întreagă de măsuri.

Subiectul interpelării îl constituie măsurile privind prevenirea bolilor infecto-contagioase la animale și păsări, pe teritoriul României, cuprinse în planul strategic național sanitar-veterinar pentru anul 2003. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputată Liana Naum. Poftiți.

 
 

Doamna Liana Elena Naum:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Rodica Stănoiu, și are ca subiect măsurile luate la nivelul Ministerului Justiției, în vederea eficientizării acțiunilor de combatere a corupției, în conformitate cu exigențele internaționale în domeniu.

Obiectul interpelării: doamna ministru, în rapoartele diferitelor organizații internaționale, problema corupției în România este în mod insistent analizată, apreciindu-se că măsurile dispuse nu au fost suficiente în vederea diminuării acestui fenomen.

Vă rugăm să ne prezentați măsurile luate la nivelul Ministerului Justiției, în funcție de competențele sale legale, în vederea eficientizării acțiunilor de combatere a corupției. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Dumitru Bentu.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată tot doamnei Rodica Stănoiu, ministru justiției și are următorul conținut.

În vederea funcționării statului de drept, independența justiției joacă unul din cele mai importante roluri. Unul dintre principiile enunțate prin Recomandarea nr.12 a Comitetului miniștrilor din cadrul Consiliului Europei se referă și la condițiile de muncă ale magistraților.

Prin urmare, vă rog, doamnă ministru, să prezentați măsurile luate de minister pentru îmbunătățirea activității profesionale și a condițiilor de muncă ale magistraților, precum și a condițiilor de odihnă și refacere a capacității de muncă a acestora. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Anton Mițaru.

 
 

Domnul Anton Mițaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată ministrului de interne, domnului Ioan Rus.

Obiectul interpelării: ținând cont de necesitatea reducerii semnificative a infracționalității în țara noastră, vă rugăm să precizați care sunt măsurile întreprinse de minister pentru diminuarea infracțiunilor cu violență.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Nicu Spiridon.

 
 

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Ioan Rus.

Subiectul interpelării îl reprezintă măsurile întreprinse de minister pentru asigurarea ordinii și disciplinei la manifestările culturale și sportive.

Obiectul interpelării: Având în vedere caracterul special al manifestărilor publice culturale și sportive desfășurate în termenii legii, care implică un anume grad de risc, vă rugăm să precizați care sunt măsurile întreprinse de minister pentru asigurarea ordinii și disciplinei la aceste manifestări.

Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnilor, acestea sunt interpelări. La o interpelare trebuie să se răspundă automat, aici, la tribună. Și vizează probleme vaste, așa,ca de pildă politica penală în următorii ani ș.a.m.d.

Domnul deputat Florin Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu am două interpelări, una este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă.

Domnule ministru, potrivit Legii administrației locale, art.68, alin.1, primarul este obligat să asigure ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. Dacă primarul apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect.

Vă rog să ne precizați dacă aceste prevederi sunt valabile și pentru municipiile București și Cluj-Napoca. Primarul are, potrivit legii, calitate procesuală activă, în cazul în care apreciază că o hotărâre a propriului consiliu este ilegală. Dacă nu are, cum vă explicați totuși că instanțele din cele două municipii acceptă să judece astfel de acțiuni, în loc să le respingă ca inadmisibile pentru calitatea procesuală activă. Să nu cunoască oare judecătorii noștri aceste chestiuni elementare sau este ceva la mijloc? Dacă nu de alta, dar mi se pare deosebit de periculoasă o asemenea încălcare flagrantă a legii, care ar putea aduce la un adevărat război de gherilă între primar și consiliile locale.

Și a doua este adresată domnului ministru Ioan Rus. Subiectul este în legătură cu măsurile pentru postaderare a României.

Domnule ministru, vă rog să ne precizați care este stadiul îndeplinirii măsurilor pentru postaderare a României și care sunt acestea.

Precizați care este stadiul Programului JAI, cu sarcinile pentru integrarea în Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Marian Ionescu.

 
 

Domnul Marian Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru Ovidiu Mușetescu.

Prin prezenta vă rugăm să analizați situația societății "MOTOREP" S.A. - Târgoviște, deoarece prin procesul-verbal întocmit de Direcția generală a finanțelor publice - Dâmbovița reiese clar o serie întreagă de infracțiuni penale săvârșite cu bună știință de conducerea actuală a S.C."MOTOREP", prin director Pica Nicolae Dorin, în scopul însușirii activelor societății și a tuturor bunurilor, la prețuri derizorii, de către firmele sale "CONREP" S.R.L. - Târgoviște, "IMOB SERV" S.R.L. - Târgoviște și "QUADRA INVEST" S.R.L. - București.

Doresc răspuns oral și în scris.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Marin Anton.

 
 

Domnul Marin Anton:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industrie și resurselor, și are ca obiect aprovizionarea societății "CAROM" - Onești cu materii prime.

Toată industria prelucrătoare de cauciuc din România se confruntă cu o gravă criză în domeniul aprovizionării cu materii prime, respectiv produsul de piroliză C4, necesar obținerii cauciucului sintetic. Această criză datorată Rafinăriei Arpechim - Pitești, care nu mai livrează materie primă necesară producătorului "CAROM" - Onești.

Domnule ministru, prin această interpelare vă rog să ne spuneți ce măsuri ați dispus pentru intrarea în normalitate a situației de la "CAROM" - Onești, în sensul aprovizionării cu materii prime a fabricii de la Onești, pentru ca industria prelucrătoare de cauciuc din România să nu aibă probleme, atât de natură economică, cât și socială. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Nini Săpunaru a depus în scris; domnul Călin Popescu Tăriceanu a depus în scris.

Domnule Vekov Karoly-Janos, poftiți.

 
 

Domnul Vekov Karoly-Janos:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Solicit respectuos să-mi răspundă doamna ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării, dacă Ministerul Educației și Cercetării consideră că în cazul examenelor de capacitate, respectiv al examenelor de bacalaureat trebuie sau nu să fie asigurată egalitatea de șanse elevilor care studiază în școli cu o altă limbă de predare decât cea română, adică prin asigurarea concomitentă a subiectelor tuturor elevilor. Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulțumesc.

Domnul Adrian Moisoiu, poftiți.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două interpelări. Prima o adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Cu ocazia vizitei făcute la Budapesta la 1 Decembrie 2002, domnul prim-ministru a promis comunității române care trăiește în Ungaria că va interveni pentru ca aceasta să fie reprezentată în Parlamentul Ungariei.

Pentru a nu interpreta drept populistă o asemenea declarație, dat fiind că aceasta presupune o modificare a Constituției Ungariei, îl rog pe domnul prim-ministru să materializeze modul în care va încerca să ducă la îndeplinire această promisiune.

A doua se adresează domnului ministru al tineretului și sportului Georgiu Gingăraș.

Deși Federația Română de Șah, sub conducerea "nababului" Alexandru Crișan, a dat asigurări asupra unui suflu nou ce-l va introduce în mișcarea șahistă, atât la Olimpiada de șah, cât mai ales la campionatele mondiale de șah pentru juniori, rezultatele au fost modeste. Personal, apreciez aceasta prin faptul că nu au fost atrase fondurile promise în sfera sportului minții.

La sfârșit de an 2002, îl rog pe domnul ministru să aprecieze în fața Camerei Deputaților rezultatele obținute de această federație și dacă nu cumva se impun măsuri radicale în conducerea ei.

2. La șahul prin corespondență, românii au obținut, în decursul timpul, rezultate remarcabile. În anii 1991 - 1992 a ființat autonom o federație română de șah prin corespondență.

Dat fiind memoriile prezentate la Ministerul Tineretului și Sportului de jucătorii de șah prin corespondență, de a se reînființa această federație, și afilierea acesteia la Federația Internațională de Șah prin corespondență, rog să se exprime punctul de vedere al Ministerului Tineretului și Sportului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul Ion Luchian a depus în scris; domnul Valeriu Gheorghe a depus în scris.

Doamna Mona Musca.

 
 

Doamna Monica Octavia Musca:

Două interpelări: una este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă.

Obiectul interpelării: nerespectarea Legii nr.215/2001, Legea administrației publice locale de către aleșii locali ai PSD.

A doua interpelare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Obiectul interpelării: lipsa de răspuns a Guvernului la petiția semnată de 202.867 de pensionari, referitoare la recalcularea pensiilor. Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul Puiu Hașotti a depus în scris; Constantin Bucur a depus în scris; Gheorghe Dima a depus în scris; Dumitru Dragomir a depus în scris; domnul Ioan Mogoș a depus în scris; Octavian-Mircea Purceld a depus în scris; domnul Ioan Bâldea a depus în scris; domnul Crin Antonescu a depus în scris.

Cu aceasta am încheiat ședința noastră de astăzi. Ne revedem mâine la 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 19,42.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 18 october 2019, 4:37
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro