Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 9, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.176/19-12-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 09-12-2002 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 9, 2002

4. Adoptarea textelor în divergență la Proiectul Legii sindicatelor.
 
see bill no. 57/2002 L212/2002

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Trecem la pct. 2 de pe ordinea de zi, și anume soluționarea textelor în divergență la Proiectul Legii sindicatelor.

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră textele în divergență. La nr. crt. 1, cu referire la art. 1 alin. 1, comisia de mediere ne propune textul adoptat în formula Camerei Deputaților. De asemenea, dacă sunt luări de cuvânt la nr. crt. 1? Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La art. 1 pct. 1 din aceste texte aflate în divergență există o prevedere a Senatului cu care Partidul Democrat este de acord, și anume, aceea prin care organizațiile sindicale sunt denumite organizații ale lucrătorilor fără caracter politic.

Aș vrea să vă citesc din expunerea de motive la această lege, semnată de domnul Adrian Năstase, primul-ministru al României:

"Conform prevederilor Organizației Internaționale a Muncii nr. 87 din 1948, la care România este parte și care prevede că lucrătorii fără nici un fel de discriminare au dreptul de a constitui organizații la alegerea lor sau de a se afilia acestora, singura condiție fiind aceea de a respecta statutele organizațiilor".

Biroul Internațional al Muncii s-a pronunțat în mod constant în această privință, precizând: "În virtutea principiilor libertăților sindicale toți lucrătorii, cu excepția forțelor armate și poliției trebuie să aibă dreptul de a constitui organizații la alegerea lor și să se afilieze la acesta. Criteriul de reținut pentru definirea persoanelor nu este, deci, relația de muncă cu un angajator. Această relație este, în fapt, deseori absentă, ca în cazul lucrătorilor din agricultură, lucrătorilor independenți, în general, sau pentru persoanele care exercită profesii liberale, care totuși trebuie să beneficieze de dreptul sindical".

Aceste cuvinte se găsesc în expunerea de motive la textul Legii sindicatelor care ne-a fost înaintat.

În legătură cu caracterul politic aș vrea să remarc următorul lucru: în situația în care sindicatele ar putea să constituie partide politice, în absența acestei prevederi, cred că România s-ar afla într-o situație absolut unică la nivel mondial.

De altfel, aș vrea să știți că se face o discriminare absolută între organizațiile sindicale și cele patronale...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Barbu, numai o secundă, poate colegii noștri doresc, totuși, să asculte punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul Gheorghe Barbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să luați loc. Rog membrii Guvernului, domnule ministru Cazan, vă rog foarte mult, suntem la o ședință comună și nu dialogați în ședință comună cu senatorii și deputații.

Domnule deputat Barbu, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Barbu:

Aș vrea să remarc următorul lucru: în timp ce organizațiile sindicale nu sunt definite organizații fără caracter politic, în Codul Muncii care ne-a fost astăzi prezentat și pentru care Guvernul României și-a asumat răspunderea, patronatele sunt definite ca organizații fără caracter politic și cred că din această perspectivă se introduce cel puțin o discriminare între cele două tipuri de organizații civile.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule deputat Barbu.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să precizez că în ceea ce privește raportul de mediere pentru această lege, Partidul Național Liberal susține varianta Senatului.

Doresc să aduc în fața dumneavoastră câteva texte din jurisprudența Comitetului pentru libertate sindicală a Biroului Internațional al Muncii:

"Misiunea fundamentală a sindicatelor trebuie să fie aceea de a asigura progresul economic și social al tuturor lucrătorilor".

Dreptul lucrătorilor de a constitui organizații la libera lor alegere, prevăzut de Convenția OIM 87, implică îndeosebi posibilitatea de a crea într-un climat de deplină siguranță organizații independente deja de cele existente, precum și de orice partid politic.

Referindu-se la dreptul organizațiilor de a-și exercita liber activitățile și de a-și formula programul de acțiune stipulat în Convenția 87, comitetul a apreciat că "libertatea sindicală nu implică numai dreptul lucrătorilor și patronilor de a constitui liberă organizații profesionale, ci și cel al organizațiilor profesionale însele de a desfășura o activitate licită, de apărare a intereselor profesionale".

Pentru a feri sindicatele de vicisitudinile politice și de dependența politică este de dorit ca, pe de o parte, organizațiile profesionale să-și limiteze activitatea fără a prejudicia libertatea de opinie a membrilor lor, la domeniile profesional și sindical și, pe de altă parte, guvernele să se abțină să intervină în funcționarea sindicatelor.

Organizațiile sindicale nu trebuie să-și depășească funcțiile proprii și să promoveze interese pur politice. Nu trebuie să confunde exercitarea de către sindicate a activităților lor specifice, adică apărarea și promovarea intereselor profesionale ale lucrătorilor, cu urmărirea eventuală de către unii dintre membrii lor a altor scopuri străine în domeniul sindical".

V-am citat câteva texte din practica Comitetului pentru libertate sindicală a Organizației Internaționale a Muncii, pentru a argumenta susținerea punctului de vedere a Senatului care este un punct de vedere în acord cu dispozițiile Organizației Mondiale a Muncii și în acord cu principiile de promovare a democrației.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat vă propun să adoptăm în întregime varianta propusă de comisia de mediere și, dacă-mi dați voie, la o singură apariție să încerc să justific cele două idei.

Primele două texte în divergență tratează, de fapt, aceeași problemă. Cei care exercită o profesie sau o meserie în mod independent, așa-zis profesie liberală, pot constitui sindicate sau pot doar adera la sindicate existente? Conform Convenției OIM din 1948, ratificată de România, sindicate se pot organiza în locurile unde există o relație de muncă oficială, adică există angajatori și salariați. Orice alte propuneri de proiecte de convenție OIM au fost propuse dar nu au fost votate și nici ratificate.

Conform Codului Muncii abia prezentat, exercițiul dreptului sindical al salariaților este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor.

De altfel, sindicatele s-au organizat și s-au dezvoltat conform vocației de oponenți ai patronilor în lupta de obținere a celor mai bune salarii, versus cele mai mari profituri. Sindicalism în afara patronatului este o noțiune fără sens.

A legifera organizarea de sindicate ale notarilor, ale medicilor cu cabinete particulare, liber profesioniști, ale agricultorilor, înseamnă a le face antagonice nu patronilor, ci eventual statului, ceea ce contravine și art. 5 al Cartei Social-Europene ratificate, semnate și legiferate de noi, care garantează dreptul sindical al muncitorilor și al patronilor luați în ansamblu.

Persoanele care exercită o profesiune independentă pot crea parteneriate de dialog cu Guvernul, în calitate de asociații profesionale și există asociații profesionale puternice în România.

De altfel, textul comisiei de mediere nu interzice aderarea individuală a acestor persoane la o organizație sindicală legal constituită.

În privința celei de-a doua probleme, aș putea să vă spun tot ce am mai spus o dată la votarea raportului de mediere și ceea ce am susținut în cadrul comisiei de mediere, în așa fel încât colegii au fost de acord într-un final. Dar aș vrea să vă spun altceva: noi trăim într-o lume în evoluție, în căutare, în schimbare. Lideri de sindicat devin miniștri și șefi de stat, dar devin și bancheri și oameni de afaceri.

Un fost ministru al muncii într-o societate puternică, europeană, a propus o alianță pentru muncă benefică ocupării.

Cei ce devin bancheri propun numeroase facilități pentru salariați. indiferent de poziția unde se regăsesc acești lideri de sindicat ei poartă inevitabil amprenta celor ce solicită salarii mai bune în dauna profiturilor prea mari. Vocația lor rămâne antagonică patronatelor și nu Guvernului. A le permite accesul în politică este o opțiune politică până la urmă, este, în special, o opțiune social-democrată.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Partidul Social Democrat).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să supun votului dumneavoastră formula propusă de către comisia de mediere de la nr. crt. 1, art. 1 alin. 1.

Vă rog, cine este pentru? Vă rog să numărați.

Voturi împotrivă? 75 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Voturi pentru 247.

La nr. crt. 2, art. 2 alin. 1 dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră formula propusă de Comisia de mediere.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 78 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

247 voturi pentru.

La nr. crt. 3, vă rog, cu referire la art. 3, dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 86 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

247 voturi pentru.

Nr. crt. 4 dacă sunt intervenții?

Domnule deputat Gheorghe Barbu, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Democrat susține varianta propusă de Senat prin care demnitarii, precum și persoanele care dețin funcții de conducere în structurile administrației publice nu pot face parte din organele de conducere ale organizațiilor sindicale.

Vă rog să vă imaginați, domnilor colegi, că în situația în care această prevedere nu este aprobată, oricare ministru, secretar de stat sau prefect poate fi oricând un conducător de organizație sindicală. În ce mod acest domn va putea negocia în același timp cu dumnealui revendicările sindicale? În ce mod acest conducător de sindicat, mare demnitar sau persoană cu funcție de conducere va mai reprezenta interesele sindicatelor?

Sper să țineți seama de acest lucru și să contribuiți prin aceasta la întărirea mișcării sindicale. Acest lucru nu înseamnă nicidecum că un reprezentant al sindicatelor nu poate să fie în Parlamentul României sau într-o funcție de conducere administrativă. Singura problemă este ca pe mandatul respectiv contractul de muncă să i se suspende sau să fie suspendat din funcția de conducere pe care o are la sindicat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Cunoașteți că avem în lucru proiectul de Lege privind conflictul de interese unde vor fi soluționate toate cazurile.

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu mai sunt.

Stimați colegi,

Conform prevederilor regulamentului, votul începe cu propunerea comisiei de mediere care, în cazul de față, ne propune eliminarea, urmând ca pe parcurs, prin Legea conflictelor de interese să se dispună în mod expres pentru toți modul ce este compatibil sau nu cu funcția pe care o deține.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Vă rog să numărați. Mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

108 voturi împotrivă, nici o abținere, 244 voturi pentru.

La nr. crt. 5, cu referire la art. 30. Dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de comisia de mediere, respectiv textul Camerei Deputaților pentru alin. 1 și 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 106 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 244 voturi pentru s-a aprobat și acest text.

La nr. crt. 6, cu referire la art. 35 alin. 1. Dacă sunt intervenții? Modificarea constă în faptul că comisia de mediere propune utilizarea de salariați, iar dincolo de lucrători.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 98 voturi împotrivă.

248 voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră acum raportul comisiei de mediere în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 98 voturi împotrivă.

247 voturi pentru.

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu mare majoritate.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 17 october 2019, 9:26
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro