Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 9, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.176/19-12-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 09-12-2002 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 9, 2002

2. Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege - Codul Muncii.
 
see bill no. 642/2002 L561/2001

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă anunț că la lucrările noastre participă un număr foarte mare al organizațiilor sindicale, federații, confederații sindicale. Vă rog să-mi permiteți să trecem la primul punct.

În conformitate cu prevederile art.113 alin.1 din Constituție, după cum cunoașteți, Guvernul își poate asuma răspunderea în fața Camerelor reunite asupra unui program, asupra unei declarații de politică generală, sau asupra unui proiect de lege.

În cadrul ședinței de astăzi, 9 decembrie 2002, Guvernul își angajează răspunderea asupra Proiectului de Lege privind Codul Muncii.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, pentru a prezenta Proiectul de Lege Codul Muncii.

Domnule prim-ministru aveți cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

Am să vă spun că am fost extrem de impresionat de dezbaterea care a avut loc înainte ca noi să ne angajăm răspunderea în legătură cu un text despre care, teoretic, nu ar trebui, deocamdată, să aibă loc discuția, atâta vreme cât el doar începând de astăzi are o formă finală.

Sigur, colegii noștri liberali sunt mai obișnuiți să ne ocupăm în Parlament, cum ne-am ocupat ani de zile, doar de problemele proprietății. (Aplauze; grupul PSD.)

Noi credem, însă, că este important să ne ocupăm și de problemele muncii. Și, de aceea, după ce am rezolvat o parte dintre problemele, cât am putut noi, și cât am știut, de problemele de restituiri de proprietate, probleme de privatizări și de transferuri de proprietate, este cazul să începem să ne mai ocupăm și de reglementări privind munca. Și, pentru un Partid Social Democrat, vreau să subliniez acest lucru, este pentru noi, cel puțin la fel de important, dacă nu, mai important, să găsim cele mai bune reglementări privind problematica muncii.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

La doi ani de la acordarea votului de învestire, Guvernul se prezintă astăzi, pentru a patra oară, în fața Camerei Deputaților și a Senatului, reunite în ședință comună, pentru a-și asuma răspunderea, potrivit procedurilor constituționale, asupra proiectului de lege denumit Codul Muncii.

Până în prezent, Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii privind promovarea investițiilor directe, cu impact semnificativ în economie, și a Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Totodată, pentru prima oară în viața parlamentară post-revoluționară, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra declarației de politică generală privind bilanțul primului an de guvernare.

Astăzi, țin să declar în mod expres, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, că Guvernul, bazându-se pe dispozițiile art.113 alin.1 din Constituție, își angajează răspunderea asupra unui proiect de lege cu semnificații deosebite pentru viața economică și socială a țării.

Recurgerea la această procedură legislativă este determinată de necesitatea îndeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern în domeniul muncii și politicilor sociale, de respectarea angajamentelor luate în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, printre care și acela de a adopta un nou Cod al Muncii până la sfârșitul anului 2002, cu intrare în vigoare la 1 martie 2003.

În mod obiectiv, reglementarea relațiilor de muncă, sub o nouă formă, se impune ca o problemă majoră a politicii legislative a statului nostru. Tocmai de aceea, după aproape 13 ani de la actul revoluționar din 1989, act prin care România a început un parcurs politic, economic și social, radical nou, se resimte acut necesitatea adoptării unui nou Cod al Muncii, aceasta cu atât mai mult, cu cât legislația muncii și a securității sociale a înregistrat deja transformări de esență, într-o dinamică cu totul deosebită, impusă de trecerea țării noastre de la o economie centralizată, la una de piață.

Modificările de ordin legislativ au avut la bază evoluțiile manifestate în sistemul relațiilor de muncă, în permanentă schimbare pe piața forței de muncă și de capital.

Libertatea, în toate formele sale de expresie, a condus la formarea capitalului și a proprietății private, dar și a unor relații sociale bazate pe dialog, competiție, concurență, și nu în ultimul rând, pe solidaritate.

În ultimii 12 ani, inițiativa economică privată s-a manifestat treptat și, firește, s-a extins în toate ramurile economiei naționale, fapt care a condus la importante restructurări economice.

Sectorul privat contribuie astăzi cu peste 67% la crearea produsului intern brut, comparativ cu 16,4% în 1990. Ponderea sectorului privat în valoarea adăugată a principalelor ramuri este astăzi comparabilă cu cea din principalele țări candidate la integrarea în Uniunea Europeană. În domeniul privat lucrează în acest moment peste 70% din numărul total al salariaților, în condiții de competiție comercială și profesională. Toate acestea evidențiază un mediu economic și un sistem al relațiilor de muncă, cu totul diferit de cel din anul 1990.

În acest cadru, proiectul noului Cod al Muncii așează, din perspectiva economiei de piață și pe principii social-democrate, raporturile dintre salariați și angajatori. În aceste condiții, în ansamblul său, Codul Muncii întărește dialogul dintre partenerii sociali (sindicate-patronat) la toate nivelurile, și între ei și factorii guvernamentali.

Ne racordăm, astfel, la ceea ce în lumea contemporană a devenit o axiomă a dezvoltării economico-sociale, a statului de drept, care răspunde necesității de a conserva o pace socială în condițiile unei justiții sociale convenite, cu implicarea constructivă a partenerilor sociali.

Statuând necesitatea dialogului social, la toate nivelurile, Codul Muncii urmărește armonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale salariaților, de la nivelul de angajator până la scară națională, și totodată oferă modalități concrete de realizare a democrației economice, sociale, parte integrantă a democrației politice.

În consens cu practicile existente în statele membre ale Uniunii Europene, partenerii sociali sunt consultați și își exprimă opiniile referitoare la diverse decizii ale angajatorului, sau coparticipă la aplicarea politicilor sociale.

Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori și salariați, noul cod reglementează, în acord cu cele mai recente documente ale Uniunii Europene și ale dreptului internațional al muncii, drepturile și obligațiile ce revin atât salariaților, cât și angajatorilor. Regula indiscutabilă a dreptului internațional al muncii contemporan, încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată se regăsește pe tot parcursului Codului, urmărindu-se aplicarea strictă a principiului stabilității salariaților în muncă.

Contractele de muncă pe durată determinată sunt limitativ reglementate, iar modalitățile moderne, reglementate pentru prima dată în legislația noastră, cum sunt contractele de muncă pe timp parțial sau cele încheiate prin agent de muncă temporară, sunt riguros definite.

În esență, reglementarea asigurată prin cod creează premisele pentru înlăturarea a ceea ce este îndeobște denumit "abuzul patronal". Deosebit de aceasta, Codul Muncii creează un mediu competițional uniform pentru toți angajatorii, care sunt datori ca, în raporturile de muncă, să acționeze pe baza principiului bunei-credințe.

În perioada în care s-a scurs, din 1990, s-au adoptat o serie de reglementări noi în domeniul muncii și securității sociale, cum sunt cele referitoare la stimularea ocupării forței de muncă și la sistemul asigurărilor pentru șomaj, pensionarea anticipată, cumulul de funcții, precum și cele referitoare la grevă.

O serie de reglementări înnoitoare, racordate la exigențele economiei de piață, au fost adoptate în legătură cu negocierea colectivă, salarizarea, stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi, pentru salariații care lucrează în condiții deosebite, grele, vătămătoare și periculoase, organizarea sindicatelor și patronatelor, concediul de odihnă, prestația muncii și soluționarea conflictelor de muncă.

Noile acte normative și eliminarea din legislație a dispozițiilor ce împiedicau derularea normală, în noile condiții, a raporturilor juridice de muncă, au fost pașii necesari care să producă schimbările dorite din societatea românească.

Evoluțiile din economie au condus la apariția unor domenii de activitate noi, profesii și meserii noi, specifice modernității, care au fost reglementate în mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, sub imperiul necesității imediate.

Acum, a venit vremea ca aceste norme să se reflecte coerent într-un nou Cod al Muncii. Proiectul noului Cod al Muncii a fost elaborat cu luarea în considerare a dispozițiilor constituționale, care reglementează munca și protecția socială, art.38, 39 și 40, și care asigură pentru o perspectivă îndelungată un cadru fundamentat și corect. S-au avut în vedere dinamica relațiilor de muncă, drepturile sociale și economice, generate de starea de libertate și de atașamentul față de valorile libertății, definitorii pentru democrație și pentru economia de piață.

Pe parcursul elaborării noului Cod al Muncii, ținându-se seama de exigențele economiei de piață, au fost identificate soluții corecte și elastice, etice și eficiente, cu stabilitate rezonabilă în timp.

Putem afirma că proiectul noului Cod al Muncii răspunde opțiunilor și exigențelor pieței muncii, problematica reglementată privind exclusiv legislația muncii.

Ținem să subliniem că proiectul noului Cod al Muncii nu are un caracter exhaustiv. Dinamica schimbărilor din societate ne impune adoptarea unor soluții principiale în domeniile aflate în plină transformare.

În aceste cazuri, reglementarea concretă se realizează la nivelul legilor speciale. În același timp, după mai mult de un deceniu de tranziție, există și domenii în care se manifestă stabilitate. În aceste situații, proiectul noului Cod al Muncii oferă soluții concrete și detaliate, negociate și agreate de partenerii sociali.

Se demonstrează, astfel, că procesul tranziției înregistrează succese consistente, ca urmare a climatului de pace socială realizat, ceea ce asigură apropierea mai rapidă de starea de normalitate.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Prin noul proiect de Cod al Muncii, s-a urmărit să se reglementeze, pentru toate categoriile de salariați și angajatori, ansamblul tuturor normelor de bază privitoare la contractul individual de muncă. Astfel, s-au identificat soluții care să reglementeze condițiile și clauzele contractului individual de muncă, specifice economiei de piață, ale executării modificării nulității sau suspendării acestuia.

Proiectul aduce noi reglementări și în materia angajării, astfel încât, pe lângă încadrarea în muncă, în baza unor contracte de muncă, pe durată nedeterminată, se propun și alte tipuri de contracte de muncă, cum sunt cele pe durată determinată, de muncă temporară, de muncă cu timp parțial, munca la domiciliu sau contractul de ucenicie la locul de muncă.

Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de muncă răspunde dinamicii tranziției spre economia de piață și ritmurilor impuse de globalizare, dar și interesului economic de mobilitate profesională și de calitate a muncii, pe care le are angajatul.

Ca noutate legislativă, s-a reglementat posibilitatea ca în contractul individual de muncă să fie incluse unele clauze de mobilitate, de neconcurență și de confidențialitate, care, dacă nu sunt respectate, pot atrage obligarea părții în culpă la plata de daune-interese. Firește, în contract, părțile vor fi libere să includă și alte clauze specifice, în cadrul unei economii de piață, cu respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri.

Suntem siguri că proiectul Codului Muncii, care reglementează eficient și echitabil piața forței de muncă, va crea, pe de o parte, oportunități viabile pentru toți salariații, și, pe de altă parte, mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor încuraja, astfel, politicile de formare și de recalificare profesională și se va promova o jurisdicție care să rezolve operativ conflictele de muncă.

Proiectul de Cod promovează clar drepturile fundamentale ale salariaților, printre care cel mai important este dreptul la salariu. Acest drept va fi protejat, în mod special, prin crearea fondului de garantare a creanțelor salariale, în cazul insolvabilității patronilor.

Proiectul noului Cod al Muncii reglementează strict, în concordanță cu normele europene și ale dreptului internațional al muncii, instituția încetării contractului de muncă în raport cu exigențele economiei de piață, consacrând un capitol special concedierii. Aceasta poate fi dispusă pentru motive care țin de persoana salariatului, sau pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Cea de-a doua categorie poate fi individuală sau colectivă. Respectând interesele economice ale angajatorului, noile prevederi referitoare la concediere limitează posibilul arbitrariu patronal.

În domeniul relațiilor colective, i s-au conferit atribuții noi instituției reprezentanților salariaților, în scopul de a promova și apăra interesele salariaților în unitățile în care nu sunt constituite sindicate sau acestea nu sunt reprezentative. Reprezentanții aleși ai salariaților, dar și liderii sindicali sunt ocrotiți prin lege, în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Muncii.

În măsura în care noul Cod al Muncii definește și apără interesul economic al salariaților în raport cu angajatorul, putem spune că acest cod reflectă responsabilizarea socială a capitalului, reglementând, în mod echilibrat, și răspunderea integrală pe care salariații o au pentru prejudiciul material cauzat angajatorului, prin faptele lor culpabile, noul Cod al Muncii demonstrează responsabilitatea economică reciprocă a partenerilor sociali.

În ansamblu, se poate afirma că răspunderea juridică a căpătat în noul cod o modalitate mai largă de reprezentare, statuând principii noi, legate de răspunderea disciplinară, patrimonială, contravențională și penală. Răspunderii patrimoniale i s-a stabilit un cadru juridic de reglementare diferit de cel existent. Ea se va întemeia pe normele și principiile răspunderii civile contractuale. Astfel, angajatorul este obligat să-l despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Tot astfel, salariatul răspunde patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina și în legătură cu munca sa. Soluțiile sunt simetric egale.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cred că sunteți de acord că răspunsul la sfidările globalizării nu este unul strict economic, dar și unul de educație și formare profesională. Competiția economică este o competiție a capitalurilor, a tehnologiilor, a capacității de a câștiga piețe noi, dar și a dinamismului noilor profesiuni.

Obiectivul strategic al României pentru acest deceniu este construirea și consolidarea societății cunoașterii, a economiei cunoașterii. Responsabilitățile angajaților, ale angajatorilor și ale autorităților publice reglementate prin proiectul de lege supus atenției dumneavoastră, vor contribui la o nouă calitate a muncii și a economiei, reflectate atât în rezultatele competiției, cât și în dezvoltarea economică, și într-o nouă calitate a vieții și a dezvoltării socială. Din această perspectivă sunt reglementate două tipuri de contracte în domeniul formării profesionale organizate de angajatori: contractul de calificare profesională și contractul de adaptare profesională.

Un titlu distinct, reflectând concepția social-democrată, este rezervat sănătății și securității în muncă, Comitetului de securitate și sănătate în muncă, protecției salariaților prin servicii medicale.

Toate aceste prevederi fac din noul Cod al Muncii un act normativ modern, un text de justiție și de coeziune socială, ale cărui prevederi vor acționa pentru diminuarea polarizării sociale în țara noastră. Totodată, se creează condițiile ca o parte a clasei de mijloc să provină din rândul salariaților.

Din momentul intrării în vigoare, noul Cod al Muncii va trebui să devină un cod de conduită pentru cei care interacționează pe piața muncii, fie că sunt angajatori, fie că sunt salariați, fie organizații sindicale sau patronale, fie, desigur, organe ale statului.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Răspunzând cerinței ca noul Cod al Muncii să exprime trăsătura definitorie a legislației muncii, protecția salariaților, Guvernul a fost preocupat să asigure și promovarea intereselor legitime ale angajatorilor. Echilibrul judicios, între interesele salariaților și cele ale angajatorilor, constituie o cerință certă pentru legislația muncii.

În acest spirit, proiectul de cod reglementează drepturile angajatorilor într-o dublă perspectivă: cele care se exercită prin dialog cu sindicatele sau cu reprezentanții salariaților, dar și cele care se exercită de sine stătător, independent. Mă refer la organizarea muncii salariaților, la dreptul de a da dispoziții și ordine obligatorii, dacă sunt legale, la dreptul de control și, în sfârșit, la dreptul de a sancționa disciplinar pe cei vinovați de încălcarea obligațiilor de serviciu.

Dăm expresie, astfel, preocupării noastre pentru dezvoltarea proprietății private, spiritului antreprenorial pentru întărirea autorității celor care conduc unități economico-sociale, îmbunătățirea actului managerial pentru promovarea intereselor patronale.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Așa după cum știți, la preluarea mandatului de guvernare, spuneam că unul dintre obiectivele noastre prioritare va fi crearea condițiilor fundamentale, astfel încât cetățenii să poată participa efectiv la viața socială, prin asigurarea unor garanții individuale, colective sau de altă natură, împreună cu creșterea gradului de responsabilitate individuală.

Tot atunci, spuneam că modelul social pe care Guvernul îl va aplica, va fi unul bazat pe echilibrul dintre competiție, colaborare și solidaritate. Codul Muncii prezintă și reprezintă valorile în care noi, Guvernul și Partidul Social Democrat, credem, și după care ne-am ghidat și ne ghidăm în construcția unui model economico-social, care să determine treptat bunăstarea la care România și cetățenii săi au dreptul.

Eforturile de integrare în structurile Uniunii Europene demonstrează, alături de costurile etapelor aderării, mai ales câștiguri durabile, care decurg chiar din definiția noii Europe, ca fiind o Europă socială.

Pentru noi, Guvernul social-democrat al României, este deosebit de important ca, în perioada imediat următoare, să intensificăm acțiunile și pregătirile impuse de obiectivul integrării în Europa socială, parte esențială a construcției Uniunii Europene. Este o destinație unde România se va afla alături de alte țări, unde românii vor trăi și vor muncii alături de alte popoare.

Noul Cod al Muncii este astfel construit încât apărând, în mod egal și echilibrat, și munca și proprietatea, respectă valorile social-democrației. Dorim să subliniem în mod special că pentru noi munca reprezintă o valoare socială, la fel de importantă ca și proprietatea.

Noul Cod al Muncii constituie, pentru Guvernul și partidul nostru, expresia cea mai elocventă a doctrinei social-democrate și a obiectivelor pentru care cetățenii României ne-au învestit la alegerile din anul 2000. Noul Cod al Muncii, parte a identității noastre social-democrate, are sprijinul reprezentanților societății civile. Prevederile proiectului Codului Muncii sunt în concordanță cu legislația comunitară în domeniul muncii, la elaborarea acestuia avându-se în vedere și angajamentele asumate de România prin documentul de poziție la capitolul 13 "Politică socială și ocuparea forței de muncă".

România este membru fondator din anul 1919 al Organizației Internaționale a Muncii, cea mai prestigioasă organizație în materie. Tocmai de aceea, în raport de exigențele actuale ale Dreptului internațional al muncii, la elaborarea noului cod au fost avute în vedere Convențiile Organizației Internaționale a Muncii, ratificate de țara noastră.

Totodată, la elaborarea codului au fost avute în vedere și cerințele Cartei Sociale Europene a Consiliului Europei, ratificate și de România prin Legea nr. 74/1999, document considerat ilustrativ pentru problematica muncii în acest nou secol.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dialogul cu organizațiile sindicale și patronale a fost o preocupare constantă a Guvernului încă din momentul investirii acestuia. Acordurile și convențiile încheiate cu confederațiile sindicale și patronale au constituit un vector de încredere, de stabilitate pe plan intern.

Totodată, aceste acorduri negociate și semnate cu partenerii sociali au condus pentru prima dată în 12 ani la realizarea păcii sociale, care a oferit climatul necesat reformelor promovate de Guvern.

Noul cod reprezintă rodul unei munci susținute, de echipă, în care Guvernul a avut doi parteneri importanți și onești: sindicatele și patronatele.

El nu este doar opera Guvernului, ci un angajament discutat, negociat și convenit cu sindicatele și patronatele.

Dialogul cu partenerii sociali s-au purtat îndelung, cu multă seriozitate, responsabilitate și determinare din partea tuturor părților. El este expresia fidelă a importanței pe care o acordăm relațiilor cu societatea civilă.

Susținerea noului Cod al Muncii demonstrează încă o dată faptul că ne respectăm programul de guvernare. Iată de ce considerăm că este datoria noastră să ne asumăm răspunderea în fața Parlamentului pentru noul Cod al Muncii.

Răspunderea asumată pentru acest act normativ fundamental, pentru o societate modernă, demonstrează că Guvernul înțelege modernitatea, mai ales prin respectarea angajamentelor luate.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

am prezentat în fața dumneavoastră principalele reglementări, desigur, foarte succint, pe care le conține noul Cod al Muncii. Nu este, desigur, un proiect de lege care să nu presupună în viitor, ca și orice alt act normativ, perfecționări impuse de viață, de practica pieții muncii și a raporturilor de muncă.

Ținând seama de caracteristicile proiectului de Cod al Muncii, membrii Guvernului au decis în unanimitate să-și asume răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului.

Îmi îngădui să reamintesc în acest context faptul că în același domeniu, al relațiilor de muncă, a mai existat o asumare a răspunderii, realizată de unul dintre guvernele anterioare, în legătură cu Legea privind statutul funcționarilor publici.

Prin angajarea răspunderii politice în ședința de astăzi, Guvernul își afirmă hotărârea de a-și continua mandatul de încredere acordat în decembrie 2000, numai în condiția acceptării proiectului de lege pe care l-am prezentat.

De altfel, prin angajarea răspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul în fața unei alternative, fie să mențină în funcțiune actualul Guvern, acceptând proiectul de lege prezentat, fie să încerce demiterea sa, retrăgându-i încrederea prin inițierea unei moțiuni de cenzură.

Îmi exprim convingerea că membrii Parlamentului vor judeca în mod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de a asigura țării cadrul legislativ corespunzător într-un domeniu atât de important cum este cel al relațiilor de muncă.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată și cred că dumneavoastră, stimați colegi, veți susține Guvernul în acest important demers legislativ. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Stimați colegi,

Conform prevederilor Constituției, asumarea răspunderii înseamnă: nu supunem votului, nu dezbatem, însă, aveți la dispoziție, din acest moment, trei zile, în eventualitatea depunerii unei moțiuni de cenzură.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 17 october 2019, 9:25
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro