Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 9, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.176/19-12-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 09-12-2002 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 9, 2002

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Laszlo Borbely, secretar al Camerei Deputaților, și Constantin Nicolescu, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, anunțându-vă că, din totalul de 484 senatori și deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 392 parlamentari, 92 fiind absenți. Deci avem cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor.

Stimați colegi,

Birourile permanente vă propun ordinea de zi pe care o aveți în mapele dumneavoastră. Vă rog, dacă sunt observații asupra ordinii de zi. Înțeleg că nu sunt observații.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Deci, cu marea majoritate, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pe care vi-l propunem este până la epuizarea ordinii de zi, probabil în jurul orei 19,30. Sunt obiecții?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Da, domnule deputat Antonescu, poftiți.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Având în vedere că, în această procedură parlamentară, nu avem un alt mijloc la îndemână pentru a ne opune unui proiect pe care noi îl considerăm în esență o adevărată piatră de moară legată de gâtul României în drumul spre economia de piață, grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal anunță retragerea din această ședință a Camerelor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Sassu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat respectă decizia celor din grupul parlamentar al P.N.L., totuși, trebuie să spunem că suntem un partid social-democrat și pentru noi legislația muncii este extrem de importantă.

Nu suntem de acord cu modul în care se promovează o astfel de lege. Nu suntem de acord cu multe dintre prevederile din această lege. Vom sta la asumarea răspunderii, vom iniția moțiunea de cenzură, sau dacă nu, vom apela la orice mijloace parlamentare democratice, care ne stau la dispoziție, pentru a aduce modificările pe care noi le credem extrem de importante. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Fiind vorba de o problemă de procedură, în care toate grupurile parlamentare își exprimă punctul de vedere, noi considerăm că responsabilitatea noastră este participarea la orice act al Parlamentului. Evident că avem obiecțiuni care vizează această asumare de răspundere, constând, în primul rând, în faptul că ea nu are obiect. Toată lumea dorește o modificare a legislației în materia raporturilor de muncă. Toată lumea o dorește ca să fie cât mai bună; astfel încât Guvernul își asumă o răspundere care nu implică nici un fel de risc. Există posibilitatea ca, trecând peste acest joc de imagine, să contribuim efectiv prin inițiative legislative de modificare a ceea ce trebuie modificat în acest Cod al Muncii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Hrebenciuc Viorel.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

După cum ați văzut, gestul colegilor liberali nu denotă decât faptul că actualul Cod al Muncii, pentru care Guvernul își asumă răspunderea, este un Cod al Muncii de esență social-democrată, lucru remarcat și de colegii noștri de la Partidul Democrat, deci este un motiv în plus în a vă spune că ne respectăm promisiunile pe care le-am făcut. Vă mulțumim. (Aplauze.)

 
Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege - Codul Muncii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă anunț că la lucrările noastre participă un număr foarte mare al organizațiilor sindicale, federații, confederații sindicale. Vă rog să-mi permiteți să trecem la primul punct.

În conformitate cu prevederile art.113 alin.1 din Constituție, după cum cunoașteți, Guvernul își poate asuma răspunderea în fața Camerelor reunite asupra unui program, asupra unei declarații de politică generală, sau asupra unui proiect de lege.

În cadrul ședinței de astăzi, 9 decembrie 2002, Guvernul își angajează răspunderea asupra Proiectului de Lege privind Codul Muncii.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, pentru a prezenta Proiectul de Lege Codul Muncii.

Domnule prim-ministru aveți cuvântul. (Aplauze.)

 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

Am să vă spun că am fost extrem de impresionat de dezbaterea care a avut loc înainte ca noi să ne angajăm răspunderea în legătură cu un text despre care, teoretic, nu ar trebui, deocamdată, să aibă loc discuția, atâta vreme cât el doar începând de astăzi are o formă finală.

Sigur, colegii noștri liberali sunt mai obișnuiți să ne ocupăm în Parlament, cum ne-am ocupat ani de zile, doar de problemele proprietății. (Aplauze; grupul PSD.)

Noi credem, însă, că este important să ne ocupăm și de problemele muncii. Și, de aceea, după ce am rezolvat o parte dintre problemele, cât am putut noi, și cât am știut, de problemele de restituiri de proprietate, probleme de privatizări și de transferuri de proprietate, este cazul să începem să ne mai ocupăm și de reglementări privind munca. Și, pentru un Partid Social Democrat, vreau să subliniez acest lucru, este pentru noi, cel puțin la fel de important, dacă nu, mai important, să găsim cele mai bune reglementări privind problematica muncii.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

La doi ani de la acordarea votului de învestire, Guvernul se prezintă astăzi, pentru a patra oară, în fața Camerei Deputaților și a Senatului, reunite în ședință comună, pentru a-și asuma răspunderea, potrivit procedurilor constituționale, asupra proiectului de lege denumit Codul Muncii.

Până în prezent, Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii privind promovarea investițiilor directe, cu impact semnificativ în economie, și a Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Totodată, pentru prima oară în viața parlamentară post-revoluționară, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra declarației de politică generală privind bilanțul primului an de guvernare.

Astăzi, țin să declar în mod expres, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, că Guvernul, bazându-se pe dispozițiile art.113 alin.1 din Constituție, își angajează răspunderea asupra unui proiect de lege cu semnificații deosebite pentru viața economică și socială a țării.

Recurgerea la această procedură legislativă este determinată de necesitatea îndeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern în domeniul muncii și politicilor sociale, de respectarea angajamentelor luate în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, printre care și acela de a adopta un nou Cod al Muncii până la sfârșitul anului 2002, cu intrare în vigoare la 1 martie 2003.

În mod obiectiv, reglementarea relațiilor de muncă, sub o nouă formă, se impune ca o problemă majoră a politicii legislative a statului nostru. Tocmai de aceea, după aproape 13 ani de la actul revoluționar din 1989, act prin care România a început un parcurs politic, economic și social, radical nou, se resimte acut necesitatea adoptării unui nou Cod al Muncii, aceasta cu atât mai mult, cu cât legislația muncii și a securității sociale a înregistrat deja transformări de esență, într-o dinamică cu totul deosebită, impusă de trecerea țării noastre de la o economie centralizată, la una de piață.

Modificările de ordin legislativ au avut la bază evoluțiile manifestate în sistemul relațiilor de muncă, în permanentă schimbare pe piața forței de muncă și de capital.

Libertatea, în toate formele sale de expresie, a condus la formarea capitalului și a proprietății private, dar și a unor relații sociale bazate pe dialog, competiție, concurență, și nu în ultimul rând, pe solidaritate.

În ultimii 12 ani, inițiativa economică privată s-a manifestat treptat și, firește, s-a extins în toate ramurile economiei naționale, fapt care a condus la importante restructurări economice.

Sectorul privat contribuie astăzi cu peste 67% la crearea produsului intern brut, comparativ cu 16,4% în 1990. Ponderea sectorului privat în valoarea adăugată a principalelor ramuri este astăzi comparabilă cu cea din principalele țări candidate la integrarea în Uniunea Europeană. În domeniul privat lucrează în acest moment peste 70% din numărul total al salariaților, în condiții de competiție comercială și profesională. Toate acestea evidențiază un mediu economic și un sistem al relațiilor de muncă, cu totul diferit de cel din anul 1990.

În acest cadru, proiectul noului Cod al Muncii așează, din perspectiva economiei de piață și pe principii social-democrate, raporturile dintre salariați și angajatori. În aceste condiții, în ansamblul său, Codul Muncii întărește dialogul dintre partenerii sociali (sindicate-patronat) la toate nivelurile, și între ei și factorii guvernamentali.

Ne racordăm, astfel, la ceea ce în lumea contemporană a devenit o axiomă a dezvoltării economico-sociale, a statului de drept, care răspunde necesității de a conserva o pace socială în condițiile unei justiții sociale convenite, cu implicarea constructivă a partenerilor sociali.

Statuând necesitatea dialogului social, la toate nivelurile, Codul Muncii urmărește armonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale salariaților, de la nivelul de angajator până la scară națională, și totodată oferă modalități concrete de realizare a democrației economice, sociale, parte integrantă a democrației politice.

În consens cu practicile existente în statele membre ale Uniunii Europene, partenerii sociali sunt consultați și își exprimă opiniile referitoare la diverse decizii ale angajatorului, sau coparticipă la aplicarea politicilor sociale.

Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori și salariați, noul cod reglementează, în acord cu cele mai recente documente ale Uniunii Europene și ale dreptului internațional al muncii, drepturile și obligațiile ce revin atât salariaților, cât și angajatorilor. Regula indiscutabilă a dreptului internațional al muncii contemporan, încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată se regăsește pe tot parcursului Codului, urmărindu-se aplicarea strictă a principiului stabilității salariaților în muncă.

Contractele de muncă pe durată determinată sunt limitativ reglementate, iar modalitățile moderne, reglementate pentru prima dată în legislația noastră, cum sunt contractele de muncă pe timp parțial sau cele încheiate prin agent de muncă temporară, sunt riguros definite.

În esență, reglementarea asigurată prin cod creează premisele pentru înlăturarea a ceea ce este îndeobște denumit "abuzul patronal". Deosebit de aceasta, Codul Muncii creează un mediu competițional uniform pentru toți angajatorii, care sunt datori ca, în raporturile de muncă, să acționeze pe baza principiului bunei-credințe.

În perioada în care s-a scurs, din 1990, s-au adoptat o serie de reglementări noi în domeniul muncii și securității sociale, cum sunt cele referitoare la stimularea ocupării forței de muncă și la sistemul asigurărilor pentru șomaj, pensionarea anticipată, cumulul de funcții, precum și cele referitoare la grevă.

O serie de reglementări înnoitoare, racordate la exigențele economiei de piață, au fost adoptate în legătură cu negocierea colectivă, salarizarea, stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi, pentru salariații care lucrează în condiții deosebite, grele, vătămătoare și periculoase, organizarea sindicatelor și patronatelor, concediul de odihnă, prestația muncii și soluționarea conflictelor de muncă.

Noile acte normative și eliminarea din legislație a dispozițiilor ce împiedicau derularea normală, în noile condiții, a raporturilor juridice de muncă, au fost pașii necesari care să producă schimbările dorite din societatea românească.

Evoluțiile din economie au condus la apariția unor domenii de activitate noi, profesii și meserii noi, specifice modernității, care au fost reglementate în mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, sub imperiul necesității imediate.

Acum, a venit vremea ca aceste norme să se reflecte coerent într-un nou Cod al Muncii. Proiectul noului Cod al Muncii a fost elaborat cu luarea în considerare a dispozițiilor constituționale, care reglementează munca și protecția socială, art.38, 39 și 40, și care asigură pentru o perspectivă îndelungată un cadru fundamentat și corect. S-au avut în vedere dinamica relațiilor de muncă, drepturile sociale și economice, generate de starea de libertate și de atașamentul față de valorile libertății, definitorii pentru democrație și pentru economia de piață.

Pe parcursul elaborării noului Cod al Muncii, ținându-se seama de exigențele economiei de piață, au fost identificate soluții corecte și elastice, etice și eficiente, cu stabilitate rezonabilă în timp.

Putem afirma că proiectul noului Cod al Muncii răspunde opțiunilor și exigențelor pieței muncii, problematica reglementată privind exclusiv legislația muncii.

Ținem să subliniem că proiectul noului Cod al Muncii nu are un caracter exhaustiv. Dinamica schimbărilor din societate ne impune adoptarea unor soluții principiale în domeniile aflate în plină transformare.

În aceste cazuri, reglementarea concretă se realizează la nivelul legilor speciale. În același timp, după mai mult de un deceniu de tranziție, există și domenii în care se manifestă stabilitate. În aceste situații, proiectul noului Cod al Muncii oferă soluții concrete și detaliate, negociate și agreate de partenerii sociali.

Se demonstrează, astfel, că procesul tranziției înregistrează succese consistente, ca urmare a climatului de pace socială realizat, ceea ce asigură apropierea mai rapidă de starea de normalitate.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Prin noul proiect de Cod al Muncii, s-a urmărit să se reglementeze, pentru toate categoriile de salariați și angajatori, ansamblul tuturor normelor de bază privitoare la contractul individual de muncă. Astfel, s-au identificat soluții care să reglementeze condițiile și clauzele contractului individual de muncă, specifice economiei de piață, ale executării modificării nulității sau suspendării acestuia.

Proiectul aduce noi reglementări și în materia angajării, astfel încât, pe lângă încadrarea în muncă, în baza unor contracte de muncă, pe durată nedeterminată, se propun și alte tipuri de contracte de muncă, cum sunt cele pe durată determinată, de muncă temporară, de muncă cu timp parțial, munca la domiciliu sau contractul de ucenicie la locul de muncă.

Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de muncă răspunde dinamicii tranziției spre economia de piață și ritmurilor impuse de globalizare, dar și interesului economic de mobilitate profesională și de calitate a muncii, pe care le are angajatul.

Ca noutate legislativă, s-a reglementat posibilitatea ca în contractul individual de muncă să fie incluse unele clauze de mobilitate, de neconcurență și de confidențialitate, care, dacă nu sunt respectate, pot atrage obligarea părții în culpă la plata de daune-interese. Firește, în contract, părțile vor fi libere să includă și alte clauze specifice, în cadrul unei economii de piață, cu respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri.

Suntem siguri că proiectul Codului Muncii, care reglementează eficient și echitabil piața forței de muncă, va crea, pe de o parte, oportunități viabile pentru toți salariații, și, pe de altă parte, mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor încuraja, astfel, politicile de formare și de recalificare profesională și se va promova o jurisdicție care să rezolve operativ conflictele de muncă.

Proiectul de Cod promovează clar drepturile fundamentale ale salariaților, printre care cel mai important este dreptul la salariu. Acest drept va fi protejat, în mod special, prin crearea fondului de garantare a creanțelor salariale, în cazul insolvabilității patronilor.

Proiectul noului Cod al Muncii reglementează strict, în concordanță cu normele europene și ale dreptului internațional al muncii, instituția încetării contractului de muncă în raport cu exigențele economiei de piață, consacrând un capitol special concedierii. Aceasta poate fi dispusă pentru motive care țin de persoana salariatului, sau pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Cea de-a doua categorie poate fi individuală sau colectivă. Respectând interesele economice ale angajatorului, noile prevederi referitoare la concediere limitează posibilul arbitrariu patronal.

În domeniul relațiilor colective, i s-au conferit atribuții noi instituției reprezentanților salariaților, în scopul de a promova și apăra interesele salariaților în unitățile în care nu sunt constituite sindicate sau acestea nu sunt reprezentative. Reprezentanții aleși ai salariaților, dar și liderii sindicali sunt ocrotiți prin lege, în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Muncii.

În măsura în care noul Cod al Muncii definește și apără interesul economic al salariaților în raport cu angajatorul, putem spune că acest cod reflectă responsabilizarea socială a capitalului, reglementând, în mod echilibrat, și răspunderea integrală pe care salariații o au pentru prejudiciul material cauzat angajatorului, prin faptele lor culpabile, noul Cod al Muncii demonstrează responsabilitatea economică reciprocă a partenerilor sociali.

În ansamblu, se poate afirma că răspunderea juridică a căpătat în noul cod o modalitate mai largă de reprezentare, statuând principii noi, legate de răspunderea disciplinară, patrimonială, contravențională și penală. Răspunderii patrimoniale i s-a stabilit un cadru juridic de reglementare diferit de cel existent. Ea se va întemeia pe normele și principiile răspunderii civile contractuale. Astfel, angajatorul este obligat să-l despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Tot astfel, salariatul răspunde patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina și în legătură cu munca sa. Soluțiile sunt simetric egale.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cred că sunteți de acord că răspunsul la sfidările globalizării nu este unul strict economic, dar și unul de educație și formare profesională. Competiția economică este o competiție a capitalurilor, a tehnologiilor, a capacității de a câștiga piețe noi, dar și a dinamismului noilor profesiuni.

Obiectivul strategic al României pentru acest deceniu este construirea și consolidarea societății cunoașterii, a economiei cunoașterii. Responsabilitățile angajaților, ale angajatorilor și ale autorităților publice reglementate prin proiectul de lege supus atenției dumneavoastră, vor contribui la o nouă calitate a muncii și a economiei, reflectate atât în rezultatele competiției, cât și în dezvoltarea economică, și într-o nouă calitate a vieții și a dezvoltării socială. Din această perspectivă sunt reglementate două tipuri de contracte în domeniul formării profesionale organizate de angajatori: contractul de calificare profesională și contractul de adaptare profesională.

Un titlu distinct, reflectând concepția social-democrată, este rezervat sănătății și securității în muncă, Comitetului de securitate și sănătate în muncă, protecției salariaților prin servicii medicale.

Toate aceste prevederi fac din noul Cod al Muncii un act normativ modern, un text de justiție și de coeziune socială, ale cărui prevederi vor acționa pentru diminuarea polarizării sociale în țara noastră. Totodată, se creează condițiile ca o parte a clasei de mijloc să provină din rândul salariaților.

Din momentul intrării în vigoare, noul Cod al Muncii va trebui să devină un cod de conduită pentru cei care interacționează pe piața muncii, fie că sunt angajatori, fie că sunt salariați, fie organizații sindicale sau patronale, fie, desigur, organe ale statului.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Răspunzând cerinței ca noul Cod al Muncii să exprime trăsătura definitorie a legislației muncii, protecția salariaților, Guvernul a fost preocupat să asigure și promovarea intereselor legitime ale angajatorilor. Echilibrul judicios, între interesele salariaților și cele ale angajatorilor, constituie o cerință certă pentru legislația muncii.

În acest spirit, proiectul de cod reglementează drepturile angajatorilor într-o dublă perspectivă: cele care se exercită prin dialog cu sindicatele sau cu reprezentanții salariaților, dar și cele care se exercită de sine stătător, independent. Mă refer la organizarea muncii salariaților, la dreptul de a da dispoziții și ordine obligatorii, dacă sunt legale, la dreptul de control și, în sfârșit, la dreptul de a sancționa disciplinar pe cei vinovați de încălcarea obligațiilor de serviciu.

Dăm expresie, astfel, preocupării noastre pentru dezvoltarea proprietății private, spiritului antreprenorial pentru întărirea autorității celor care conduc unități economico-sociale, îmbunătățirea actului managerial pentru promovarea intereselor patronale.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Așa după cum știți, la preluarea mandatului de guvernare, spuneam că unul dintre obiectivele noastre prioritare va fi crearea condițiilor fundamentale, astfel încât cetățenii să poată participa efectiv la viața socială, prin asigurarea unor garanții individuale, colective sau de altă natură, împreună cu creșterea gradului de responsabilitate individuală.

Tot atunci, spuneam că modelul social pe care Guvernul îl va aplica, va fi unul bazat pe echilibrul dintre competiție, colaborare și solidaritate. Codul Muncii prezintă și reprezintă valorile în care noi, Guvernul și Partidul Social Democrat, credem, și după care ne-am ghidat și ne ghidăm în construcția unui model economico-social, care să determine treptat bunăstarea la care România și cetățenii săi au dreptul.

Eforturile de integrare în structurile Uniunii Europene demonstrează, alături de costurile etapelor aderării, mai ales câștiguri durabile, care decurg chiar din definiția noii Europe, ca fiind o Europă socială.

Pentru noi, Guvernul social-democrat al României, este deosebit de important ca, în perioada imediat următoare, să intensificăm acțiunile și pregătirile impuse de obiectivul integrării în Europa socială, parte esențială a construcției Uniunii Europene. Este o destinație unde România se va afla alături de alte țări, unde românii vor trăi și vor muncii alături de alte popoare.

Noul Cod al Muncii este astfel construit încât apărând, în mod egal și echilibrat, și munca și proprietatea, respectă valorile social-democrației. Dorim să subliniem în mod special că pentru noi munca reprezintă o valoare socială, la fel de importantă ca și proprietatea.

Noul Cod al Muncii constituie, pentru Guvernul și partidul nostru, expresia cea mai elocventă a doctrinei social-democrate și a obiectivelor pentru care cetățenii României ne-au învestit la alegerile din anul 2000. Noul Cod al Muncii, parte a identității noastre social-democrate, are sprijinul reprezentanților societății civile. Prevederile proiectului Codului Muncii sunt în concordanță cu legislația comunitară în domeniul muncii, la elaborarea acestuia avându-se în vedere și angajamentele asumate de România prin documentul de poziție la capitolul 13 "Politică socială și ocuparea forței de muncă".

România este membru fondator din anul 1919 al Organizației Internaționale a Muncii, cea mai prestigioasă organizație în materie. Tocmai de aceea, în raport de exigențele actuale ale Dreptului internațional al muncii, la elaborarea noului cod au fost avute în vedere Convențiile Organizației Internaționale a Muncii, ratificate de țara noastră.

Totodată, la elaborarea codului au fost avute în vedere și cerințele Cartei Sociale Europene a Consiliului Europei, ratificate și de România prin Legea nr. 74/1999, document considerat ilustrativ pentru problematica muncii în acest nou secol.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dialogul cu organizațiile sindicale și patronale a fost o preocupare constantă a Guvernului încă din momentul investirii acestuia. Acordurile și convențiile încheiate cu confederațiile sindicale și patronale au constituit un vector de încredere, de stabilitate pe plan intern.

Totodată, aceste acorduri negociate și semnate cu partenerii sociali au condus pentru prima dată în 12 ani la realizarea păcii sociale, care a oferit climatul necesat reformelor promovate de Guvern.

Noul cod reprezintă rodul unei munci susținute, de echipă, în care Guvernul a avut doi parteneri importanți și onești: sindicatele și patronatele.

El nu este doar opera Guvernului, ci un angajament discutat, negociat și convenit cu sindicatele și patronatele.

Dialogul cu partenerii sociali s-au purtat îndelung, cu multă seriozitate, responsabilitate și determinare din partea tuturor părților. El este expresia fidelă a importanței pe care o acordăm relațiilor cu societatea civilă.

Susținerea noului Cod al Muncii demonstrează încă o dată faptul că ne respectăm programul de guvernare. Iată de ce considerăm că este datoria noastră să ne asumăm răspunderea în fața Parlamentului pentru noul Cod al Muncii.

Răspunderea asumată pentru acest act normativ fundamental, pentru o societate modernă, demonstrează că Guvernul înțelege modernitatea, mai ales prin respectarea angajamentelor luate.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

am prezentat în fața dumneavoastră principalele reglementări, desigur, foarte succint, pe care le conține noul Cod al Muncii. Nu este, desigur, un proiect de lege care să nu presupună în viitor, ca și orice alt act normativ, perfecționări impuse de viață, de practica pieții muncii și a raporturilor de muncă.

Ținând seama de caracteristicile proiectului de Cod al Muncii, membrii Guvernului au decis în unanimitate să-și asume răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului.

Îmi îngădui să reamintesc în acest context faptul că în același domeniu, al relațiilor de muncă, a mai existat o asumare a răspunderii, realizată de unul dintre guvernele anterioare, în legătură cu Legea privind statutul funcționarilor publici.

Prin angajarea răspunderii politice în ședința de astăzi, Guvernul își afirmă hotărârea de a-și continua mandatul de încredere acordat în decembrie 2000, numai în condiția acceptării proiectului de lege pe care l-am prezentat.

De altfel, prin angajarea răspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul în fața unei alternative, fie să mențină în funcțiune actualul Guvern, acceptând proiectul de lege prezentat, fie să încerce demiterea sa, retrăgându-i încrederea prin inițierea unei moțiuni de cenzură.

Îmi exprim convingerea că membrii Parlamentului vor judeca în mod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de a asigura țării cadrul legislativ corespunzător într-un domeniu atât de important cum este cel al relațiilor de muncă.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată și cred că dumneavoastră, stimați colegi, veți susține Guvernul în acest important demers legislativ. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Stimați colegi,

Conform prevederilor Constituției, asumarea răspunderii înseamnă: nu supunem votului, nu dezbatem, însă, aveți la dispoziție, din acest moment, trei zile, în eventualitatea depunerii unei moțiuni de cenzură.

 
Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Înainte de a trece la pct. 2 de pe ordinea de zi, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință faptul că, în conformitate cu Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului următoarele proiecte de legi, care dă posibilitatea sesizării Curții Constituționale: Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a Consiliilor locale; Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere; Legea pentru înființarea Comunei Tinești, județul Vâlcea, prin reorganizarea Comunei Perișani; Legea privind constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor situate în intravilanul localităților din Delta Dunării; Legea pentru înființarea Comunei Bărăganul, județul Constanța prin reorganizarea Comunei Mereni; Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb și materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere; Legea privind acceptarea de către România a amendamentelor la Codul internațional de management pentru exploatare în siguranță a navelor și pentru prevenirea poluării; Legea pentru modificarea alin. 1, lit. b), art. 6 din Ordonanța de urgență nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate; Legea privind declararea ca oraș a Comunei Ghimbav, județul Brașov.

Adoptarea textelor în divergență la Proiectul Legii sindicatelor.

Trecem la pct. 2 de pe ordinea de zi, și anume soluționarea textelor în divergență la Proiectul Legii sindicatelor.

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră textele în divergență. La nr. crt. 1, cu referire la art. 1 alin. 1, comisia de mediere ne propune textul adoptat în formula Camerei Deputaților. De asemenea, dacă sunt luări de cuvânt la nr. crt. 1? Vă ascultăm, domnule deputat.

 

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La art. 1 pct. 1 din aceste texte aflate în divergență există o prevedere a Senatului cu care Partidul Democrat este de acord, și anume, aceea prin care organizațiile sindicale sunt denumite organizații ale lucrătorilor fără caracter politic.

Aș vrea să vă citesc din expunerea de motive la această lege, semnată de domnul Adrian Năstase, primul-ministru al României:

"Conform prevederilor Organizației Internaționale a Muncii nr. 87 din 1948, la care România este parte și care prevede că lucrătorii fără nici un fel de discriminare au dreptul de a constitui organizații la alegerea lor sau de a se afilia acestora, singura condiție fiind aceea de a respecta statutele organizațiilor".

Biroul Internațional al Muncii s-a pronunțat în mod constant în această privință, precizând: "În virtutea principiilor libertăților sindicale toți lucrătorii, cu excepția forțelor armate și poliției trebuie să aibă dreptul de a constitui organizații la alegerea lor și să se afilieze la acesta. Criteriul de reținut pentru definirea persoanelor nu este, deci, relația de muncă cu un angajator. Această relație este, în fapt, deseori absentă, ca în cazul lucrătorilor din agricultură, lucrătorilor independenți, în general, sau pentru persoanele care exercită profesii liberale, care totuși trebuie să beneficieze de dreptul sindical".

Aceste cuvinte se găsesc în expunerea de motive la textul Legii sindicatelor care ne-a fost înaintat.

În legătură cu caracterul politic aș vrea să remarc următorul lucru: în situația în care sindicatele ar putea să constituie partide politice, în absența acestei prevederi, cred că România s-ar afla într-o situație absolut unică la nivel mondial.

De altfel, aș vrea să știți că se face o discriminare absolută între organizațiile sindicale și cele patronale...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Barbu, numai o secundă, poate colegii noștri doresc, totuși, să asculte punctul dumneavoastră de vedere.

 
 

Domnul Gheorghe Barbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să luați loc. Rog membrii Guvernului, domnule ministru Cazan, vă rog foarte mult, suntem la o ședință comună și nu dialogați în ședință comună cu senatorii și deputații.

Domnule deputat Barbu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Barbu:

Aș vrea să remarc următorul lucru: în timp ce organizațiile sindicale nu sunt definite organizații fără caracter politic, în Codul Muncii care ne-a fost astăzi prezentat și pentru care Guvernul României și-a asumat răspunderea, patronatele sunt definite ca organizații fără caracter politic și cred că din această perspectivă se introduce cel puțin o discriminare între cele două tipuri de organizații civile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule deputat Barbu.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să precizez că în ceea ce privește raportul de mediere pentru această lege, Partidul Național Liberal susține varianta Senatului.

Doresc să aduc în fața dumneavoastră câteva texte din jurisprudența Comitetului pentru libertate sindicală a Biroului Internațional al Muncii:

"Misiunea fundamentală a sindicatelor trebuie să fie aceea de a asigura progresul economic și social al tuturor lucrătorilor".

Dreptul lucrătorilor de a constitui organizații la libera lor alegere, prevăzut de Convenția OIM 87, implică îndeosebi posibilitatea de a crea într-un climat de deplină siguranță organizații independente deja de cele existente, precum și de orice partid politic.

Referindu-se la dreptul organizațiilor de a-și exercita liber activitățile și de a-și formula programul de acțiune stipulat în Convenția 87, comitetul a apreciat că "libertatea sindicală nu implică numai dreptul lucrătorilor și patronilor de a constitui liberă organizații profesionale, ci și cel al organizațiilor profesionale însele de a desfășura o activitate licită, de apărare a intereselor profesionale".

Pentru a feri sindicatele de vicisitudinile politice și de dependența politică este de dorit ca, pe de o parte, organizațiile profesionale să-și limiteze activitatea fără a prejudicia libertatea de opinie a membrilor lor, la domeniile profesional și sindical și, pe de altă parte, guvernele să se abțină să intervină în funcționarea sindicatelor.

Organizațiile sindicale nu trebuie să-și depășească funcțiile proprii și să promoveze interese pur politice. Nu trebuie să confunde exercitarea de către sindicate a activităților lor specifice, adică apărarea și promovarea intereselor profesionale ale lucrătorilor, cu urmărirea eventuală de către unii dintre membrii lor a altor scopuri străine în domeniul sindical".

V-am citat câteva texte din practica Comitetului pentru libertate sindicală a Organizației Internaționale a Muncii, pentru a argumenta susținerea punctului de vedere a Senatului care este un punct de vedere în acord cu dispozițiile Organizației Mondiale a Muncii și în acord cu principiile de promovare a democrației.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Dobrescu.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat vă propun să adoptăm în întregime varianta propusă de comisia de mediere și, dacă-mi dați voie, la o singură apariție să încerc să justific cele două idei.

Primele două texte în divergență tratează, de fapt, aceeași problemă. Cei care exercită o profesie sau o meserie în mod independent, așa-zis profesie liberală, pot constitui sindicate sau pot doar adera la sindicate existente? Conform Convenției OIM din 1948, ratificată de România, sindicate se pot organiza în locurile unde există o relație de muncă oficială, adică există angajatori și salariați. Orice alte propuneri de proiecte de convenție OIM au fost propuse dar nu au fost votate și nici ratificate.

Conform Codului Muncii abia prezentat, exercițiul dreptului sindical al salariaților este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor.

De altfel, sindicatele s-au organizat și s-au dezvoltat conform vocației de oponenți ai patronilor în lupta de obținere a celor mai bune salarii, versus cele mai mari profituri. Sindicalism în afara patronatului este o noțiune fără sens.

A legifera organizarea de sindicate ale notarilor, ale medicilor cu cabinete particulare, liber profesioniști, ale agricultorilor, înseamnă a le face antagonice nu patronilor, ci eventual statului, ceea ce contravine și art. 5 al Cartei Social-Europene ratificate, semnate și legiferate de noi, care garantează dreptul sindical al muncitorilor și al patronilor luați în ansamblu.

Persoanele care exercită o profesiune independentă pot crea parteneriate de dialog cu Guvernul, în calitate de asociații profesionale și există asociații profesionale puternice în România.

De altfel, textul comisiei de mediere nu interzice aderarea individuală a acestor persoane la o organizație sindicală legal constituită.

În privința celei de-a doua probleme, aș putea să vă spun tot ce am mai spus o dată la votarea raportului de mediere și ceea ce am susținut în cadrul comisiei de mediere, în așa fel încât colegii au fost de acord într-un final. Dar aș vrea să vă spun altceva: noi trăim într-o lume în evoluție, în căutare, în schimbare. Lideri de sindicat devin miniștri și șefi de stat, dar devin și bancheri și oameni de afaceri.

Un fost ministru al muncii într-o societate puternică, europeană, a propus o alianță pentru muncă benefică ocupării.

Cei ce devin bancheri propun numeroase facilități pentru salariați. indiferent de poziția unde se regăsesc acești lideri de sindicat ei poartă inevitabil amprenta celor ce solicită salarii mai bune în dauna profiturilor prea mari. Vocația lor rămâne antagonică patronatelor și nu Guvernului. A le permite accesul în politică este o opțiune politică până la urmă, este, în special, o opțiune social-democrată.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Partidul Social Democrat).

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să supun votului dumneavoastră formula propusă de către comisia de mediere de la nr. crt. 1, art. 1 alin. 1.

Vă rog, cine este pentru? Vă rog să numărați.

Voturi împotrivă? 75 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Voturi pentru 247.

La nr. crt. 2, art. 2 alin. 1 dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră formula propusă de Comisia de mediere.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 78 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

247 voturi pentru.

La nr. crt. 3, vă rog, cu referire la art. 3, dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 86 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

247 voturi pentru.

Nr. crt. 4 dacă sunt intervenții?

Domnule deputat Gheorghe Barbu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Democrat susține varianta propusă de Senat prin care demnitarii, precum și persoanele care dețin funcții de conducere în structurile administrației publice nu pot face parte din organele de conducere ale organizațiilor sindicale.

Vă rog să vă imaginați, domnilor colegi, că în situația în care această prevedere nu este aprobată, oricare ministru, secretar de stat sau prefect poate fi oricând un conducător de organizație sindicală. În ce mod acest domn va putea negocia în același timp cu dumnealui revendicările sindicale? În ce mod acest conducător de sindicat, mare demnitar sau persoană cu funcție de conducere va mai reprezenta interesele sindicatelor?

Sper să țineți seama de acest lucru și să contribuiți prin aceasta la întărirea mișcării sindicale. Acest lucru nu înseamnă nicidecum că un reprezentant al sindicatelor nu poate să fie în Parlamentul României sau într-o funcție de conducere administrativă. Singura problemă este ca pe mandatul respectiv contractul de muncă să i se suspende sau să fie suspendat din funcția de conducere pe care o are la sindicat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Cunoașteți că avem în lucru proiectul de Lege privind conflictul de interese unde vor fi soluționate toate cazurile.

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu mai sunt.

Stimați colegi,

Conform prevederilor regulamentului, votul începe cu propunerea comisiei de mediere care, în cazul de față, ne propune eliminarea, urmând ca pe parcurs, prin Legea conflictelor de interese să se dispună în mod expres pentru toți modul ce este compatibil sau nu cu funcția pe care o deține.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Vă rog să numărați. Mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

108 voturi împotrivă, nici o abținere, 244 voturi pentru.

La nr. crt. 5, cu referire la art. 30. Dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de comisia de mediere, respectiv textul Camerei Deputaților pentru alin. 1 și 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 106 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 244 voturi pentru s-a aprobat și acest text.

La nr. crt. 6, cu referire la art. 35 alin. 1. Dacă sunt intervenții? Modificarea constă în faptul că comisia de mediere propune utilizarea de salariați, iar dincolo de lucrători.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 98 voturi împotrivă.

248 voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră acum raportul comisiei de mediere în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 98 voturi împotrivă.

247 voturi pentru.

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu mare majoritate.

 
Adoptarea textului în divergență la Proiectul Legii transportului în regim de taxi.

Trecem la textul rămas în divergență la proiectul Legii privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, stimați colegi.

Avem un singur articol în divergență, art. 14 alin. 5. Dacă dorește cineva să intervină? Domnul senator Popa, vă rog să poftiți la microfon și să luați cuvântul.

 

Domnul Popa Nicolae Vlad:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt două texte în divergență. Textul Senatului este susținut de noi, care prevede că autorizația privind transportul de taxi nu se distribuie așa cum dorește Camera Deputaților într-o proporție anume, adică o treime independenților și două treimi operatorilor de taxi, deci, firmelor. Chestiunea, sigur că ține de o prevedere constituțională. Este vorba de o discriminare care se face între operatori, firmele având dreptul să obțină două treimi din totalul autorizațiilor, iar taximetriștii independenți doar o treime și, în acest sens, eu vă rog să adoptați varianta Senatului care nu are o astfel de îngrădire.

Vă amintesc, Constituția noastră, în art. 16 interzice orice privilegii și orice discriminări.

Deci, rugămintea mea încă o dată este să votați acest text al Senatului, celălalt încalcă prevederea din art. 16, norma constituțională română.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Susțin întrutotul cele prezentate aici de antevorbitor, adăugând la aceasta încă un aspect: noi dorim să dezvoltăm o economie de piață. Orice ingerință a statului, inclusiv a instituțiilor sale, contravine acestui principiu al economiei de piață, cu liberă concurență. Nu cred că este nici firesc și nici normal ca într-o economie incipientă de piață să venim cu o astfel de prevedere care să favorizeze o anumită categorie, în defavoarea principiilor economiei libere.

Pe de altă parte este și un alt aspect care ține de moralitate: prin aprobarea acestei discriminări se dă posibilitatea autorităților publice, în special primarilor să folosească această pârghie de multe ori în interesul lor personal.

Pentru a elimina orice astfel de posibilitate, Partidul România Mare susține varianta textului aprobat de Senat. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Damian Brudașca.

Are cuvântul doamna deputat Aura Vasile.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În calitate de președinte al comisiei de mediere din partea Camerei Deputaților vă informez:

Inițial, Propunerea legislativă privind transportul în regim de taxi viza practicarea taximetriei numai de către persoane juridice, sub firma unor persoane juridice, conform legilor deja existente care reglementează transportul public de persoane. Odată cu apariția Legii nr. 507/2002 privind desfășurarea activităților economice de către persoane fizice, s-a pus problema asigurării derulării într-un cadru concurențial a taximetriei, prin prelevarea unui segment minimal cert din această activitate pentru persoane fizice. În prezent, la nivelul țării, peste 85% din taxiuri lucrează sub firme persoane juridice, iar acest procent, în București, depășește 95% și această lege dorește să constituie atât protecția cât și forma de încurajare a dezvoltării taximetriei practicate de persoane fizice.

În cadrul activității de mediere între Camera Deputaților și Senat pe textele în divergență la această lege, acest art. 14, care conține 12 alineate, a constituit cadrul unor dezbateri și negocieri privind soluția finală adoptată, privind modul de autorizare a taxiurilor și modul de distribuire a acestor autorizații între persoane juridice și persoane fizice. Forma adoptată a art. 14 alin. 5 de către comisia de mediere, în unanimitate, a fost adoptată în unanimitate și de Camera Deputaților. La Senat, această soluție a fost acceptată de 50 de senatori și respinsă de 51 de senatori, deci, cu o majoritate de un vot.

Comisia de mediere a realizat, prin textul prevederilor succesive din cele 12 alineate ale art. 14, o reglementare coerentă. Dacă se adoptă acest alin. 5 în altă formă decât cea stabilită de comisia de mediere, aceasta afectează coerența întregului articol și sperăm că nu aceasta se urmărește.

Întregul echilibru între dezvoltarea taximetriei de firmă, singura capabilă de eforturi investiționale, și a taximetriei executate de persoane fizice, precum și protecția acestui echilibru, se regăsește în art. 14, al cărui alin. 5 îl discutăm astăzi, aici.

În contextul în care prin legislația națională se dorește reglementarea și rezolvarea problemelor controversate, generatoare de fraudă și corupție, această lege privind taximetria se dovedește a fi extrem de necesară pentru domeniul respectiv și orice amânare sau alterare a prevederilor nu este decât contraproductivă.

În concluzie, domnule președinte, vă rog să supuneți votului varianta propusă de comisia de mediere și adoptată de Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt la acest punct? Da. Vă ascultăm, domnule Iorga, poftiți la tribună.

 
 

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Un singur argument vreau să aduc în favoarea textului aprobat de Senat și propus de Senat pentru a fi votat astăzi. În țară, sunt peste 70-80% din localități unde nu există societăți de taximetrie, cum este posibil ca în aceste localități, în care nu există nici un fel de societăți comerciale cu activitate de taximetrie să se poată calcula 30% procent pentru taximetriștii individuali?

Deci, varianta Camerei Deputaților, vă rog să mă scuzați, este neaplicabilă ca act legislativ și, prin urmare, nu poate fi adoptată. Partidul România Mare susține, așa cum s-a mai spus, varianta Senatului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 78 voturi împotrivă. (Vociferări, proteste ale parlamentarilor PRM.) Vă rog, poftiți în locul meu și numărați!

Abțineri, stimați colegi?

Cu mare majoritate, s-a adoptat formula propusă de comisia de mediere.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în totalitate.

Cine este împotrivă? 85 de voturi împotrivă.

Abțineri? Înțeleg că nu sunt.

Voturi pentru? Cu mare majoritate de voturi, raportul comisiei a fost aprobat.

 
Adoptarea textului în divergență la Proiectul de Lege privind protecția martorilor.

Proiectul de Lege privind protecția martorilor.

Avem, de asemenea, un singur text în divergență, stimați colegi. Dacă sunt intervenții? Da, domnule deputat.

 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi doresc să fac un comentariu de natură procedurală. În cazul în care se află texte în divergență în plenul celor două Camere, raportul de mediere final nu se mai supune la vot, noi discutăm și decidem pe textele aflate în divergență, nu pe rapoarte de mediere aflate în divergență. Întrucât nu rapoartele de mediere sunt în divergență, ci textele concrete, așa spune art. 76 din Constituție. Dar, dacă este totuși un vot dublu, niciodată nu este nimic rău în acest sens, însă numai textele se supun.

Domnule președinte,

Proiectul de lege privind protecția martorilor. Textul aflat în divergență vizează alin. 2 de la art. 4. Vreau să menționez că în proiectul trimis de Guvern Parlamentului se menționează, la art. 4, următoarele lucruri:

În alin. 1: "Includerea unei persoane în program (adică, în programul e protecție a martorilor) se poate realiza numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:..." Nu le menționez aici, pentru că nu este necesar.

În alin. 2, prin excepție, se spune: "Nu poate fi inclusă în program o persoană care are într-o altă cauză calitatea de: a) organizator sau conducător de grup sau organizație criminală; b) instigator sau autor al infracțiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav".

Care este punctul aflat în divergență? Cred că dintr-o eroare materială în varianta Senatului a rămas la alin. 2: "Poate fi inclusă în program o persoană care are într-o altă cauză calitatea de organizator sau conducător de grup sau organizație criminală sau este instigator sau autor al infracțiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav".

Pornind și de la textul inițial al Guvernului și de la varianta Camerei Deputaților, noi apreciem că trebuie să rămână în viitorul text de lege varianta Camerei Deputaților, în sensul că toate persoanele pot face parte și intra în acest program de protecție a martorilor, exceptând cele două categorii: în cazul organizatorilor sau conducătorilor de grupuri sau organizații criminale sau de autori ai infracțiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav. Aceasta a fost și intenția Guvernului și intenția Camerei Deputaților, de a excepta aceste persoane, care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave, de a putea participa într-un program de protecție a martorilor, unde să se ajungă până la schimbarea identității, a înfățișării ș.a.m.d. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Boc. Să știți că n-a fost o eroare, nici o greșeală, s-a discutat acest text la Senat.

Vă rog, dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, aveți cuvântul domnule coleg.

 
 

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimați colegi,

Varianta Senatului este cea corectă. De ce? Pentru a combate cu eficiență criminalitatea, avem nevoie de oameni care o cunosc în intimitatea ei. Cine pot fi aceștia? Doar cei care au făcut parte din aceasta și au activat ca atare.

Dacă acel ins, între timp, a fost condamnat pentru diferite fapte cu caracter penal, aceasta, mai puțin contează. Ceea ce ne interesează pe noi este să aflăm, într-o expresie mai puțin academică, despre toate aranjamentele, toate dedesupturile.

Și atunci, cât există acest interes, firesc este să luăm măsuri să-l protejăm. Să-l apărăm de cine, împotriva cui? Exact împotriva celor pe care el îi denunță, practic.

Acestea sunt considerentele pentru care vă rog să fiți de acord cu varianta Senatului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții la acest subiect? Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră textul Senatului, cu: "Poate fi inclusă în program o persoană..."

Deci, vă rog, cine este pentru? 298 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

S-a aprobat textul în varianta propusă de către Senat.

 
Dezbaterea și adoptarea Hotărârii pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pe anul 2003.

Trecem la Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Bugetului de venituri și cheltuieli al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. Îi dau cuvântul doamnei președinte Anghelache.

Vă rog, foarte pe scurt, doamnă Anghelache, o sinteză am dori de la dumneavoastră, pentru că avem expunerea.

 

Doamna Gabriela Anghelache (președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă rog să îmi permiteți ca foarte pe scurt să prezint coordonatele Bugetului de venituri și cheltuieli al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2003.

Fundamentarea bugetului s-a realizat pornind de la evoluția indicatorilor pieței de capital în anul curent și de la perspectiva pentru anul viitor. Am ținut cont de modul cum a fost fundamentat bugetul de stat în ceea ce privește estimarea pentru cursul de schimb al monedei naționale și estimarea nivelului ratei inflației pentru anul următor.

Ansamblul indicatorilor bugetari este prezentat prin prisma prevederilor Legii nr. 514/2002 care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25 privind Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

La partea de venituri am considerat un excedent al bugetului pe anul în curs de aproximativ 60 de miliarde de lei, la care am adăugat estimarea veniturilor curente pentru anul următor, venituri care provin din tranzacțiile ce vor fi derulate pe piața de capital, la care se aplică cote prevăzute conform legii. În lege, nivelul cotelor este stabilit la un cuantum maxim pentru anumite categorii de venituri, cum sunt veniturile provenind din oferte publice de cumpărare și de preluare. Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a considerat că poate reduce cota, care, în lege, este de maximum 2%, reducerea s-a realizat la 1,5% pentru ofertele publice de cumpărare, 1,75% pentru ofertele publice de vânzare.

Deci, aplicând prevederile legii, structura bugetului la partea de venituri se prezintă în esență după cum urmează: veniturile curente - 65%, din care cea mai mare parte, respectiv, 23%, sunt venituri provenite din aceste oferte publice de cumpărare, 13% din oferte de preluare, 10% din tranzacții derulate pe piața de capital cu valori mobiliare și un procent redus, de 2%, pentru tranzacții cu instrumente financiare derivate, pentru care considerăm ca, în anul viitor, să se realizeze o dezvoltare a acestora pe piață. De asemenea, sunt prevăzute tarife pentru prestări de servicii către entitățile pieței de capital și tarife pentru publicații și activități de editură, ținând cont de obligativitatea pe care o avem prin lege de a publica un Buletin al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

La partea de cheltuieli, am acordat o atenție deosebită dimensionării acestora, deoarece veniturile pentru anul viitor trebuie să fie cheltuite cu economicitate și ținând cont de nevoia de întărire a capacității administrative a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, de contribuția cu partea de cofinanțare la Programul PHARE, de nevoia de a dota cu echipamente necesare supravegherii instituția și, de asemenea, de a realiza un deziderat pe care ni l-am propus, asigurarea stabilității personalului în cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare prin realizarea unei creșteri salariale.

La partea de cheltuieli: cheltuielile de capital reprezintă în proiectul de buget 30%, iar cheltuielile curente 70%. Cheltuielile cu salariile sunt prevăzute la 43% din total, în timp ce cheltuielile de personal la 62% din total. Cheltuieli cu materialele și serviciile 7%, transferuri neconsolidabile (care înseamnă, de fapt, cotizații ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare la organizații internaționale de profil) aproximativ 1%.

Aș dori să subliniez, la partea de cheltuieli de capital, un lucru deosebit de important pentru Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, suma prevăzută este mare, reprezintă un efort deosebit pe care dorim să îl facem, pentru a rezolva problema sediului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. Suntem acum într-un sediu închiriat, pentru care, sigur, suportăm cheltuiala cu chiria, dar dorim ca din resursele pe care le obținem și să folosim excedentul pe care îl vom înregistra la sfârșitul acestui an pentru achiziționarea unui sediu, în care să putem să ne desfășurăm activitatea de supraveghere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să sintetizați, doamnă.

 
 

Doamna Gabriela Anghelache:

Da, am încheiat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
 

Doamna Gabriela Anghelache:

În care activitatea de supraveghere a pieței de capital să poată fi desfășurată normal, pe baza tehnicii de supraveghere la nivel european. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc doamnei președinte Gabriela Anghelache.

Îi dau cuvântul domnului deputat Grigoraș, pentru a prezenta Raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanțe.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Camerei Deputaților și Senatului au examinat proiectul Bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2003 al Comisiei Naționale de Valori Mobiliare și au decis în unanimitate supunerea spre aprobare plenului Parlamentului a acestui proiect de buget, în forma prezentată de Comisia Națională de Valori Mobiliare. În anexă la raportul comisiei este un proiect de hotărâre care urmează să fie dezbătut și aprobat în forma prezentată. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Stimați colegi,

Trecem la votarea proiectului de hotărâre.

Titlul hotărârii, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, titlul a fost votat.

Art. 1. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

Cu majoritate de voturi, s-a aprobat și art. 1.

Art. 2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a votat și art. 2.

Art. 3. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 2abțineri.

Cu majoritate, a fost votat și art. 3.

Supun votului dumneavoastră acum anexa la proiectul de hotărâre.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 singură abținere.

Deci, am votat și anexa.

Supun votului dumneavoastră acum hotărârea, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat de către plenul celor două Camere cu majoritate de voturi.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Punctul următor: Modificări în componența nominală a delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD propune desemnarea domnului deputat Adrian Severin în calitate de membru titular la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în locul domnului Viorel Hrebenciuc. Iar pentru funcția de președinte al delegației pe domnul Ghiorghi Prisăcaru, în locul domnului Viorel Hrebenciuc.

Dacă sunt obiecții? Înțeleg că nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, s-a aprobat această modificare.

Tot Grupul parlamentar al PSD vă propune înlocuirea domnului senator Doru Laurian Bădulescu, care are calitatea de membru supleant al domnului Gheorghi Prisecaru, deci, numirea în locul domniei sale a domnului senator Dan Mircea Popescu, ca membru supleant la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 singur vot împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Deci, cu majoritate de voturi s-a aprobat și această modificare.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune ca în locul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, care și-a prezentat demisia din funcția de membru al delegației Parlamentului Român la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, pe domnul senator Gheorghe Buzatu, vicepreședinte al Senatului, în calitate de membru.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat și această modificare.

Mulțumesc, stimați colegi.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie.

Trecem la modificări în componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie.

Cine le prezintă? Domnul deputat Niculescu. Vă rog.

Pentru fiecare țară, vă opriți, supunem votului și trecem mai departe.

 

Domnul Constantin Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul român al Uniunii Interparlamentare propune unele modificări în componențele nominale ale unor grupuri parlamentare de prietenie, pe baza unei comunicări primite din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Japonia, înlocuirea doamnei deputat Iorga Leonida Lari cu domnul deputat Ciontu Corneliu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

La același Grup de prietenie cu Japonia, înlocuirea în funcția de președinte al grupului a domnului deputat Meșca Sever cu domnul deputat Ciontu Corneliu. Domnul Meșca Sever, în atari condiții, rămâne simplu membru al grupului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Turcia, se propune înlocuirea domnului deputat Ciontu Corneliu cu doamna deputat Iorga Leonida Lari.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Cipru, înlocuirea domnului deputat Merce Ilie cu domnul deputat Vișinescu Marinache.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

Tot la acest Grup de prietenie cu Cipru, înlocuirea în funcția de vicepreședinte al grupului a domnului deputat Neacșu Ilie cu domnul deputat Merce Ilie. În atari condiții, domnul deputat Neacșu Ilie rămâne membru al grupului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Obiecții? Nu sunt.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Argentina, înlocuirea domnului deputat Merce Ilie cu domnul deputat Vișinescu Marinache.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Luxemburg, înlocuirea în funcția de secretar al grupului a domnului deputat Stanciu Zisu cu domnul deputat Puzdrea Dumitru, actualmente, membru al grupului. Și domnul Stanciu Zisu este tot membru al grupului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a votat înlocuirea.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Uruguay, înlocuirea în funcția de vicepreședinte a domnului deputat Creț Nicoară cu doamna senator Ciocan Maria, actualmente membră a grupului. Și domnul Creț Nicoară rămâne tot membru al grupului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Obiecții? Nu sunt.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Pentru?

Votat în unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Albania, includerea în grup a domnului deputat Miclea Ion, pe locul rămas vacant urmare a decesului domnului deputat Zeno Andrei.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Azerbaidjan, includerea în grup a domnului deputat Ariton Gheorghe, pe locul rămas vacant urmare a decesului lui Andrei Zeno.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Peru, includerea în grup, în funcția de secretar al grupului, a domnului deputat Buga Florea, pe locul rămas vacant, urmare a decesului lui Florescu Doru Nicolae.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, acestea au fost propunerile.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Numirea președintelui Consiliului Național al Audiovizualului și a unui membru titular și a unui membru supleant în Consiliul Național al Audiovizualului.

Stimați colegi,

Trecem acum la următoarele două puncte, unde trebuie să derulăm procedura de vot secret pe bază de buletin de vot și vă propun, dacă sunteți de acord, să facem cele două puncte, votul o singură dată. Este vorba despre supunerea votului Parlamentului a propunerii pentru funcția de președinte al Consiliului Audiovizualului, în persoana domnului Ralu Filip. În cel de al doilea caz este vorba despre numirea unui membru titular și unui membru supleant, din partea Senatului, pentru Consiliul Național al Audiovizualului.

Dau cuvântul domnului Sassu, o problemă de procedură și după aceea vă dau cuvântul. (Se adresează domnului senator Adrian Păunescu)

 

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că nimic din ceea ce am cerut la ultimul vot nu s-a modificat, nimic din ceea ce am cerut să se întâmple nu s-a întâmplat, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va participa la acest vot. În consecință, vom vota numai pentru președintele Consiliului Național al Audiovizualului, nu vom participa la votul pentru membrul în Consiliul Național al Audiovizualului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Propunerea pentru președintele Consiliului Național al Audiovizualului este făcută, conform prevederilor legii, de către Consiliu. Domnul Ralu Filip a fost audiat de Comisiile de cultură.

Dau cuvântul domnului președinte Adrian Păunescu pentru a prezenta avizul Comisiilor de cultură.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Încă sunt cu gândul la schimbările intervenite în Argentina, prin schimbările din grupurile noastre parlamentare.

Dau citire avizului comun asupra propunerii membrilor Consiliului Național al Audiovizualului pentru funcția de președinte al acestuia.

Potrivit prevederilor art.14 din Legea audiovizualului, nr.504/2002, propunerea membrilor Consiliului Național al Audiovizualului pentru funcția de președinte al acestuia se înaintează pentru a fi supusă votului plenului Parlamentului. Comisiile de specialitate ale Camerei și Senatului s-au întrunit în ședință în ziua de 3 decembrie 2002 și l-au audiat pe domnul Ralu Traian Filip, candidatul propus de către membrii Consiliului Național al Audiovizualului pentru funcția de președinte.

Audierea a debutat cu o scurtă prezentare a activității sale de când a fost numit membru, au fost detaliate obiectivele pe care le are în vedere, pe durata mandatului, pentru restructurarea și o mai bună funcționare a instituției. Senatorii și deptuații prezenți au adresat întrebări vizând transmiterea programelor românești de televiziune prin intermediul rețelelor de cablu, discriminarea unor minorități etnice în cadrul unor programe ale posturilor de televiziune, accesul și prezența pe postul național de televiziune a unor formațiuni politice, precum și a unor personalități ale vieții cultural-artistice, cu insistență pe nevoia de echidistanță, au fost discutate aspecte referitoare la decizia de suspendare a postului de televiziune OTV, cât și implicațiile acestui fapt în plan intern și extern. S-a menționat și eficienta colaborare a domnului Filip cu membrii celor două comisii în procesul adoptării noii Legi a audiovizualului, cât și contribuția la elaborarea și implementarea reglementărilor și a legislației secundare în domeniu.

Discuțiile au fost aprinse, opinii au fost multe, dar, în finalul dezbaterilor, comisiile au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, 14 voturi pentru, 6 împotrivă și 1 abținere, să avizeze favorabil candidatura domnului Ralu Filip pentru funcția de președinte al Consiliul Național al Audiovizualului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Are cuvântul domnul deputat Hogea, înțeleg.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat și Camera Deputaților vor vota împotriva candidaturii domnului Ralu Filip la înalta demnitate de președinte al Consiliului Național al Audiovizualului, din mai multe motive. În primul rând, domnia sa nu are nici un fel de pregătire specifică funcției pe care o vizează, nici vocația unei asemenea misiuni, nefiind nici om de radio, nici om de televiziune, nici om de film, nici om de teatru, nici expert în comunicații, iar certificatul de revoluționar, pe care nu știm cum l-a obținut, nu poate suplini cunoștințele de specialitate și de cultură generală pe care le presupune coordonarea audiovizualului românesc. Mai mult, în anul 2001, domnul Ralu Filip a profitat din plin de banii televiziunii publice, în calitate de moderator al emisiunii "Scurt pe doi", încasând de la TVR sume prea mari în comparație cu audiența scăzută a producției respective.

Contractul de colaborare semnat de domnul Filip cu Societatea Română de Televiziune prevedea plata a nu mai puțin de 1.923 de dolari pe lună pentru "interpretarea de roluri artistice la emisiunea realizată de Horia Romanescu", emisiune al cărei moderator era însuși Ralu Filip. Ratingul emisiunii era foarte mic pentru prime time. În ciuda susținerilor fanteziste ale moderatorului, cum că audiența era apropiată de cea a spectacolului "Surprize, surprize", cam la aceasta se rezumă întreaga experiență audiovizuală a domnului Filip la încasarea de sume importante de la casieria TVR, adică din banii publici, sau, mai explicit, din buzunarul contribuabililor, pentru niște prestații televizive de o calitate îndoielnică.

În legătură cu activitatea dumneavoastră din 1990 - 1991, este adevărat, domnule Filip, că, în perioada respectivă, v-ați ocupat de adopții internaționale, ca procurator al unor familii străine, că ați scris o serie de articole favorabile, în ziarul la care lucrați, "Curierul național", și că ați fi primit un autoturism de la câteva familii italiene, ca recompensă pentru serviciile aduse?

Ca o dovadă în plus că nu sunteți atât de curat pe cât pretindeți, reproducem un fragment dintr-un raport întocmit în 1999 de doi ofițeri superiori, care vă incriminează că ați fi luat 5.000 de dolari șpagă de la mafia traficanților de copii. La vremea respectivă, dumneavoastră îi acuzați public de încălcarea legii pe ofițerii de la Brigada de combatere a crimei organizate, care se ocupau de traficul ilegal de copii și îi instrumentaseră un dosar avocatei Ileana Bustea, care, prin Fundația Irene, era o verigă importantă în exportul de copii români. Interesele financiare erau atât de mari, încât asupra ofițerilor cinstiți care doreau pedepsirea unor infractori s-a declanșat o campanie de intimidare, prin colonelul Albu, comandantul brigăzii, prin conducerea superioară a Ministerului de Interne, îndeosebi generalul Mircea Mureșan, prin cadre din Parchetul General etc.

După cum se arată în raport, "Structurile politice din acea vreme au încercat mușamalizarea cazului, trimițându-l spre soluționare colonelului Albu, ceea ce a făcut să încingă și mai mult spiritele și să crească presiunile asupra ofițerilor. Aceștia au apelat la presă, la televiziune. Aici intră în rol jurnalistul Ralu Filip care, fiind mituit de avocata Ileana Bustea și de fundația acesteia, l-a determinat, într-o emisiune de televiziune, pe Dudu Ionescu să acuze ofițerii pentru indisciplină, pentru încălcarea normelor de muncă, solicitând trimiterea acestora pe mâna Parchetului, ceea ce s-a și întâmplat". Iată profilul penal al celui care așteaptă astăzi votul Parlamentului pentru a fi ales președintele CNA!

Partidul România Mare solicită imperativ ca domnul Ralu Filip, aici de față, să ne precizeze clar ce este adevărat din aceste acuzații și din ce motiv nu a dat, până în prezent, nici un fel de replică și de explicații. Nominalizarea dumisale de către PSD este o recunoaștere a unei cariere profesionale de excepție sau, dimpotrivă, reprezintă o răsplată pentru rolul jucat în desființarea OTV, cel mai echilibrat post de televiziune care a existat în peisajul audiovizualului românesc?!

Domnule Filip, spuneați, nu demult, că parlamentarii PRM nu ar avea calitatea morală să se pronunțe într-o chestiune esențială legată de îngrădirea libertății de exprimare. Acum e rândul nostru, al reprezentanților celui mai puternic partid al opoziției, să vă spunem deschis că nu aveți calitatea morală să conduceți Consiliul Național al Audiovizualului. În consecință, votul parlamentarilor Partidului România Mare va fi unul negativ! (Aplauze furtunoase în Grupul PRM)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

O serie de acuze pe care le aduceți trebuie să le probați. Așa se pot face orice fel de declarații, beneficiind de imunitatea parlamentară. Până acum, cred că puteați să faceți astfel de dezvăluiri și să demonstrați afirmațiile.

Are cuvântul domnul deputat Nini Săpunaru.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule președinte,

Domnilor senatori și deputați,

Având în vedere că, de la precedentele votări, nu s-a schimbat absolut nimic, vă anunțăm că votăm și participăm la votare la punctul 8 la numirea președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, dar, la punctul următor, nu votăm.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt luări de cuvânt, stimați colegi?

Domnul președinte Adrian Păunescu.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor colegi,

Domnilor președinți,

Asupra unora dintre problemele ridicate aici cu privire la fapte ale domnului Ralu Filip m-am pronunțat negativ și eu, în timpul pe care Regulamentul îl dă comisiilor spre a se sesiza, spre a discuta și spre a hotărâ. Cred că este inoportună punerea plenului celor două Camere în situația de a discuta lucruri pe care am avut tot timpul să le discutăm la comisii. Comisiile, după ce au analizat, ".. (Comentarii în Grupul PRM)

Vă rog să fie liniște, când vorbește cineva! Vă rog mult!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rugăm, vă rugăm să păstrați liniște!

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Comisiile au analizat, iar Grupul România Mare a avut reprezentanți în comisii. În ceea ce mă privește, am spus și la comisie că nu sunt un entuziast, dimpotrivă, nu sunt de acord cu ceea ce a făcut domnul Ralu Filip în chestiunea OTV. Rămân la aceeași părere, (Aplauze în Grupul PRM) dar a reduce întreaga viață și activitate a unui om la un singur fapt și a nu discuta lucrurile pe care dumnealor puteau să le pună comisiilor, după părerea mea, reprezintă o eroare pe care noi nu putem să ne-o asumăm.

Am trecut peste absolut toate, peste tot zbuciumul pe care îl presupune discuția despre destinul unui om, am fost critic, dar cred că, pentru buna funcționare a CNA și având în vedere celelalte fapte ale lui Ralu Filip, cele publice...

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Care?!

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Vă rog, domnule președinte, domnule președinte, vă rog să interveniți!

Să-și vadă fiecare de dreptul parlamentar, să vorbească în mod civilizat, nu să strige din sală!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rugăm să păstrați liniștea!

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Ăsta e un mod bezmetic de a pune problema! (Agitație în Grupul PRM) Comisiile au fost de față. Nu avem noi nici o vină că dumnealor nu s-au pus de acord în timpul de dinainte de a hotărâ comisiile. Nici o vină!

Așadar, am avut puncte de vedere critice, pe cele mai multe le mențin, dar cred că omul respectiv merită încrederea pe care au propus să i-o acorde colegii săi din CNA.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog, totuși, să ne ascultăm, să păstrăm liniștea.

Domnule deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doresc să-mi exprim tot respectul față de colegul parlamentar Adrian Păunescu, să-i reamintesc domniei sale, în calitate de președinte al Comisiei de cultură, că ceea ce se discută în cadrul unei comisii nu are nici o valoare dacă nu este dedus în fața plenului și hotărârii plenului. De aceea am dedus în fața plenului punctele noastre de vedere, independent de opțiunile individuale ale unor membri ai grupului.

Vorbesc în numele Grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senatului și vă mărturisesc că din susținerea argumentată a domnului senator Adrian Păunescu, am înțeles că domnia sa, în mod justificat, condamnă pe domnul Ralu Filip pentru activitatea în scopul interzicerii unui post de televiziune și de aceea îl propune în calitate de președinte la CNA!

Vă mulțumesc, domnule senator. (Aplauze în Grupul PRM)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Sigur, vă rog... (Domnul senator Adrian Păunescu comentează din bancă)

Stimați colegi,

Vă rog, vă rog foarte mult să mă urmăriți cu atenție!

Deci veți primi două buletine de vot: un buletin de vot cu propunerea pentru președinte al CNA-ului, în persoana domnului Ralu Filip, în condițiile în care sunteți de acord cu persoana lăsați buletinul neatins, în condițiile în care nu sunteți de acord se taie numele și prenumele celui în cauză; la a doua problemă, veți primi un al doilea buletin, care înseamnă reluarea votului pentru propunerea Senatului la un post de membru plin și supleant în Consiliul Național al Audiovizualului. Buletinul, stimați colegi, ca să nu mai greșim, pentru că au fost multe buletine de vot nule, data trecută, are trei căsuțe, pentru că sunt trei propuneri pereche, pentru membru plin și membru supleant, o căsuță - propunerea PSD-ului pentru membru titular domnul Teodorel Radu și membru supleant, doamna Jugănaru Anne Rose-Marie, o a doua căsuță - propunerea Grupului România Mare: domnul Diaconescu Dan, membru titular, și Chițulescu Bogdan, membru supleant, și a treia căsuță - propunerea Grupurilor PD pentru Săftoiu Claudiu, membru titular, și Turlacu Ioan, membru supleant. Deci veți primi acest al doilea buletin, tăiați pe diagonală două căsuțe și rămâne una singură, ca să fie mai simplu. Deci trebuie să rămână o singură căsuță din cele trei. Deci tăiați pe diagonală două și rămâne una. Asta referitor la procedura de vot.

În ceea ce privește rezultatul, în cazul domnului președinte Ralu Filip, avem nevoie de majoritatea senatorilor și deputaților prezenți, în cazul propunerilor pentru membru plin și supleant la CNA, este nevoie de votul majorității senatorilor și deputaților. Deci există o diferență: prezenți și dincoace din total.

Începem cu Camera Deputaților. Rog cenzorii să poftească la tribună, pentru a înmâna buletinele. Să fiți de acord, stimați colegi, să prezentăm pe colegii noștri miniștri, pentru că au un program după-amiază, după care vom continua, bineînțeles, cu Senatul.

Deci rog colegii miniștri să treacă la vot.

 
 

Domnul Borbély László:

Camera Deputaților.

- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - absent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Dumitru - prezent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - prezentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - absent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudașca Damian - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - absent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - prezent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoș Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - prezent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad-Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla-Bela-Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Sorin Victor - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - absent
- Maior Lazăr Dorin - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru-Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru-Șerban - prezent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitu Octavian - prezent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen-Ileana - prezentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica-Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Gheorghe Liviu - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - absent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Pécsi Francisc - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Podgorean Radu - prezent
- Pop Napoleon - prezent
- Popa Constanța - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ștefan - absent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin - prezent
- Popescu Virgil - prezent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - prezentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert-Kálmán - prezent
- Raicu Romeo-Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan-Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - prezent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuț - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - absent
- Stana-Ionescu Ileana - absentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - absent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - prezent
- Ștefănescu Codrin - prezent
- Ștefănoiu Luca - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - prezent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj -Alexandru - prezent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian-Costel - prezent
- Varga Attila - absent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă
- Vasilescu Nicolae - prezent
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vișinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Olga Lucheria - absentă
- Voinea Florea - absent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

Urmează Senatul.

 
 

Domnul Constantin Nicolescu:

- Acatrinei Gheorghe - absent
- Alexa Constantin - prezent
- Alexandru Ionel - prezent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Badea Dumitru - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Bădulescu Doru-Laurian - prezent
- Bălan Angela Mihaela - prezentă
- Bălălău Constantin - absent
- Belașcu Aron - prezent
- Belu Ioan - absent
- Bichineț Corneliu - prezent
- Bindea Liviu-Doru - prezent
- Bîciu Constantin - prezent
- Brădișteanu Șerban Alexandru - prezent
- Bucur Dionisie - prezent
- Bunduc Gheorghe - prezent
- Buzatu Gheorghe - prezent
- Cârciumaru Ion - prezent
- Ciocan Maria - prezentă
- Ciocârlie Alin Theodor - prezent
- Codreanu Dumitru - prezent
- Constantinescu Eugen Marius - prezent
- Constantinescu Dan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristoloveanu Ioan - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezent
- Dumitrescu Viorel - prezent
- Duță Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Fabini Hermann Armeniu - prezent
- Făniță Triță - prezent
- Feldman Alexandru Radu - absent
- Filipaș Avram - prezent
- Filipescu Cornel - prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hârșu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - absent
- Hrițcu Florin - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - prezent
- Iorga Nicolae Marian - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Kereskenyi Alexandru - prezent
- Leca Aureliu - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Maior Liviu - prezent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona Ana-Maria - prezentă
- Marko Bela - prezent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - absent
- Mihordea Mircea - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor-Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - prezent
- Nemeth Csaba - absent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicolai Norica - absentă
- Nicolescu Constantin - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Opriș Octavian - prezent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - prezent
- Pană Viorel Marian - absent
- Paștiu Ioan - prezent
- Păcurariu Iuliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
- Pătru Nicolae - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Penciuc Corin - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - absent
- Petrescu Ilie - prezent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - prezent
- Pop de Popa Ioan - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Laurențiu-Mircea - prezent
- Predescu Ion - prezent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai-Radu - prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - absent
- Pruteanu George Mihail - prezent
- Pujina Nelu - prezent
- Puskas Valentin-Zoltan - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Rece Traian - absent
- Roibu Aristide - prezent
- Roman Petre - absent
- Rus Ioan Aurel - absent
- Sârbulescu Ion - prezent
- Seche Ion - prezent
- Seres Denes - prezent
- Sin Niculae - prezent
- Sógor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezentă
- Stănoiu Mihaela-Rodica - prezentă
- Stoica Fevronia - absent
- Szabo Karoly Ferenc - prezent
- Șelaru Rodica - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Toma Constantin - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Vajda Borbala - prezentă
- Vasile Radu - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vela Ion - prezent
- Verestoy Attila - prezent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - prezent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - prezent

 
 

După pauză

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnul secretar Mihai Ungheanu prezintă rezultatul votului; separat pentru președintele CNA, separat pentru propunerea Senatului pentru membrul plin și supleant.

Vă ascultăm.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

"Parlamentul României. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea președintelui Consiliului Național al Audiovizualului.

În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori prin vot secret, cu buletine de vot, asupra candidatului propus pentru numirea în funcția de președinte al Consiliului Național al Audiovizualului, potrivit art.14 alin.1 din Legea audiovizualului nr.504/2002, și au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor - 484;
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți - 382;
  • numărul total de voturi exprimate - 382;
  • numărul de voturi anulate - 0;
  • numărul total de voturi valabil exprimate - 382, din care:
    • voturi pentru - 233
    • voturi contra - 149

Pentru numirea președintelui Consiliului Național al Audiovizualului sunt aplicabile dispozițiile art.38 alin.7 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, potrivit cărora numirea în funcție se hotărăște cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Ca urmare a faptului că din totalul de 484 de deputați și senatori au fost prezenți 382 și și-au exprimat votul 382, din care 233 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de regulament, domnul Ralu Traian Filip este numit în calitatea de președinte al Consiliului Național al Audiovizualului, pentru un mandat de doi ani, începând cu data de 9 decembrie 2002".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să-l felicităm pe domnul Ralu Filip și să-i dorim succes în activitate! (Aplauze)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

"Parlamentul României. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea unui membru titular și al unui membru supleant al Consiliului Național al Audiovizualului.

în temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret, cu buletine de vot, în turul 2 de scrutin, asupra candidaților propuși pentru numirea în Consiliul Național al Audiovizualului a unui membru titular și a unui membru supleant, propuși de Senat, potrivit art.11 alin.1, alin.2 și alin.7 din Legea audiovizualului nr.504/2002, și au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor - 484;
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți - 354;
  • numărul total de voturi exprimate - 354;
  • numărul de voturi anulate - 32;
  • numărul total de voturi valabil exprimate - 322.

Din verificarea și numărarea voturilor, rezultă următoarele voturi obținute de candidați:

  • pentru Teodorel Radu, membru titular, voturi pentru 207, voturi contra 115;
  • pentru Jugănaru Anne Rose-Marie, membru supleant: voturi pentru 207, voturi contra -115;
  • pentru Diaconescu Dan, membru titular, 107 voturi pentru, contra 215;
  • pentru Ghițulescu Bogdan, membru supleant, voturi pentru 107,voturi contra - 215;
  • pentru Săftoiu Claudiu, membru titular, 8 voturi pentru și 314 contra;
  • pentru Turlacu Ioan, membru supleant, 8 voturi pentru și 314 contra.

În conformitate cu prevederile art.11 alin.5 din Legea audiovizualului nr.504/2002, candidaturile se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 243 de voturi pentru din totalul de 484 de parlamentari.

Potrivit rezultatului votului, se constată că nici un candidat nu a întrunit majoritatea voturilor cerute de lege".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Va trebui să vedem, probabil anul viitor, să reluăm votul, eventual cu propuneri de noi candidați. Vom vedea.

Stimați colegi,

Cu aceasta, declarăm închisă ședința noastră de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 19,30.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 18 october 2019, 2:08
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro