Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.136/10-10-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 30-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2002

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16.50.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Constantin Niță, secretari.

 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 344 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 261, sunt absenți 83, din care participă la alte acțiuni parlamentare 24. Cvorumul legal pentru votul final este de 173 deputați.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2002 pentru modificarea alin.1 al art.5 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară și servicii specifice, pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Al doilea împrumut de ajustare structurală a sectorului privat) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 13 septembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2002 pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoara Părții române din 17 octombrie 2001 și Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional din 31 octombrie 2001, precum și pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice și financiare și a Memorandumului tehnic de înțelegere, convenite prin Scrisoarea Părții române din 12 august 2002 și Decizia Consiliului Directorilor executivi al Fondului Monetar Internațional din 28 august 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2002 privind modificarea Legii nr.373/2002 pentru aprobarea finanțării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante și pentru menținerea în siguranță a navelor din patrimoniul Companiei de Navigație Maritimă "Romline" - S.A. Constanța, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi:

  • Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului;
  • Legea privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES;
  • Legea pentru ratificarea Acordului între România și Republica Turcia în domeniul securității sociale, semnat la Ankara, la 6 iulie 1999;
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2002 pentru modificarea art.16 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalități administrataive pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților;
  • Legea pentru ratificarea Protocolului privind Protecția Mediului la Tratatul asupra Antarticii, adoptat la Madrid la 4 octombrie 1991;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2002 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2002 privind efectuarea recensământului general agricol din România;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2002 pentru modificarea art.42 din Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciul Român de Informații;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2002 pentru asigurarea fondurilor necesare elaborării proiectelor aferente Programului SAPARD, Măsura 2.1 "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale";
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2002 pentru modificarea Legii apărării naționale a României nr.45/1994;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2002 privind trecerea unor instituții de cultură în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor;
  • Legea privind grațierea și procedura acordării grațierii.
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Ministerul Educației și Cercetării din România și Agenția universitară a Francofoniei (AUF) relativ la Biroul Europa centrală și orientală al Agenției universitare a Francofoniei, semnat la București, la 15 noiembrie 2001.

Intrăm în dezbaterea proiectelor de legi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Ministerul Educației și Cercetării din România și Agenția Universitară a Francofoniei relativ la Biroul Europa Centrală și Orientală al Agenției Universitare a Francofoniei, semnat la București la 15 noiembrie 2001.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Poftiți, domnule ministru.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Guvernul supune plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Ministerul Educației și Cercetării din România și Agenția Universitară a Francofoniei relativ la Biroul Europa Centrală și Orientală al Agenției Universitare a Francofoniei, semnat la București la 15 noiembrie 2001. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. De asemenea, a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ.

Pentru considerentele expuse în expunerea de motive vă rugăm să adoptați proiectul de lege menționat, în cadrul procedurii parlamentare obișnuite. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește. La dezbaterile generale grupurile parlamentare se înscriu la dezbateri generale? Nu se înscriu.

Să intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri?

S-a adoptat cu o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2002 pentru prorogarea termenelor prevăzute în Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București și al Fundației Naționale pentru Tineret.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2002 pentru prorogarea termenelor prevăzute la Legea nr.146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București și a Fundației naționale pentru tineret.

Din partea inițiatorului dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea Comisiei pentru învățământ? Este cineva din Comisia pentru învățământ de față, nu este?, ca să știm și noi. Poftiți, poftiți, cineva să spună ceva, cât de cât.

 

Domnul Nicolae Napoleon Antonescu:

Comisia a analizat proiectul și a făcut unele mici observații și a propus, în unanimitate, aprobarea acestuia în forma prezentată de Guvern.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, bun. Guvernul dacă are ceva de spus? Poftiți și dumneavoastră.

 
 

Domnul Mario Ruse (secretar de stat, Ministerul Tineretului și Sportului.):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Proiectul de ordonanță de urgență a avut la bază două motive care s-au suprapus. Primul este legat de necesitatea prorogării unor termene și așezării lor într-o succesiune logică, deoarece în Legea nr.146 se creau niște suprapuneri în ceea ce privește termenul pentru inventariere, predare a patrimoniului, respectiv reorganizarea și organizarea fundațiilor pentru tineret și, în al doilea rând, au fost necesare câteva corecții legate de anumite formulări care au reieșit din întreaga dezbatere parlamentară, mai precis din procesul de mediere, după trecerea prin Senat, deoarece, de exemplu, în art.59 alin.3 s-a trecut din greșeală o referire spre Ordonanța 26, respectiv "fundațiile de tineret" și nu cele "pentru tineret", potrivit Decretului-lege 150. Fiind vorba de o lege cu caracter organic, nu era posibil, pe perioada de vacanță parlamentară de abilitare a Guvernului să procedăm la aceste modificări. Singura soluție a fost această prorogare de termen.

Pentru aceste motive vă propunem spre aprobare textul de ordonanță. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Articolul unic al ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs și proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate de voturi s-a aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru formularea unei declarații privind recunoașterea de către România a competenței Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în conformitate cu art.14 din Convenția Internațională pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la New York, la 21 decembrie 1965.

Proiectul de Lege pentru formularea unei declarații privind recunoașterea de către România a competenței Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în conformitate cu art.14 din Convenția Internațională pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială, adoptat de Adunarea Generală a ONU la New York la 21 decembrie 1965. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți.

 

Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

România a ratificat Convenția Internațională privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială prin Decretul nr.345 din 1970, publicat în Buletinul Oficial din 27 iulie 1970, nr.092. Ratificarea a fost făcută cu o rezervă referitoare la art.22 și o declarație. Prin Legea nr.144 din 9 iulie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr.261, din 13 iulie 1998, România a retras rezerva privind recursul la jurisdicția Curții Internaționale de Justiție pentru soluționarea diferendelor, formulată la art.22 din Convenția Internațională privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială adoptată la New York la 21 decembrie 1965.

Având în vedere întreaga argumentație prezentată pe larg în expunerea de motive, a fost elaborat prezentul proiect de lege pe care vă rugăm să-l adoptați.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Păun Nicolae.

 
 

Domnul Nicolae Păun:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu adresa nr.393 din data de 3 septembrie 2002, în conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților a fost înaintat prezentul proiect de lege care, de altfel, a fost luat în discuție în cadrul comisiei. Sigur că da, adoptarea prezentului proiect de lege este absolut necesar în opinia membrilor comisiei, având în vedere, în mod special, progresele importante înregistrate de țara noastră, în special după anul 1989, cu precădere respectarea și promovarea drepturilor omului, în general, și combaterea discriminării, în special.

La ședința comisiei, din 18 septembrie 2002, de asemenea trebuie subliniat faptul că a participat domnul Octavian Stamatescu, director general adjunct din partea Ministerului Afacerilor Externe. Din numărul de 17 membri ai comisiei, 14 au fost prezenți și raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Prin urmare, supunem plenului dezbateri și votul final.

Domnule președinte, propunem 5 minute pentru dezbateri.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Nu este nevoie, că nu avem procedură de urgență. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Vă rog să observați, în raport, la poziția 1 este făcută o propunere de modificare. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat în forma propusă de comisie.

Pct.1 de la articolul unic. Vă rog să priviți în raportul comisiei. Se propune o modificare. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat în forma propusă de comisie.

Pct.2, de asemenea, comisia propune o mică modificare. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat în forma propusă de comisie.

Pct.3, de asemenea, se propune o anumită modificare. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Articolul unic, în integralitate. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind prevenirea și combaterea criminalității organizate (amânarea votului final)

Proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea criminalității organizate. Suntem în procedură de urgență, rog Comisia juridică să-mi facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

 

Domnul Ion Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte. Având în vedere importanța legii pe care o dezbatem, propunem 15 minute total și 2 minute pentru fiecare luare de cuvânt.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul legii. Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Vă rog să observați în raportul comisiei se propun o serie de modificări la poziția 1, la poziția 2, 3, 4. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Art.2, adoptat în forma modificată de către comisie.

Titlul cap.II. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Cap.III. Titlul cap.III. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.IV. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Vă rog să priviți în raportul comisiei la pct.5. Sunt propuse niște modificări de către comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Art.15 adoptat în forma modificată de comisie.

Art.16. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Vă rog să priviți în raport la poz.6, la pct.6 se propun niște modificări de către comisie. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Art.19 aprobat în forma modificată de către comisie.

Art.20, la pct.7 al raportului se propune o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.23. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.V. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.VI. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Vă rog să priviți la pct. 8 din raport. Sunt propuse niște modificări de către comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.32. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.33. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege va fi supus votului într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2002 pentru recuperarea arieratelor către principalii furnizori de resurse energetice și apă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2002 pentru recuperarea arieratelor către principalii furnizori de resurse energetice și apă.

Suntem în procedură de urgență. Rog un reprezentant al comisiei, domnul președinte, să-mi facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

 

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Practic, comisia, la această ordonanță de urgență, dezbătută împreună cu Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic, a făcut o singură modificare, și anume la art.3 a făcut precizarea că adunarea generală extraordinară va mandata consiliul de administrație, așa cum este trecut și în Legea 31, deci, presupun că discuții prea lungi nu or să fie, propun pentru dezbatere 3 minute și 1 minut pentru intervenții dacă sunt. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art,2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Vă rog să priviți în raportul comisiei la pag.3, pct.4, este o modificare făcută de către comisiei. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Vă rog să priviți în raport la pct.1. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviți la pct.2, se propune o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat în varianta comisiei.

La pct.3 din raport, vă rog să priviți, de asemenea, este propusă o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Am parcurs și legea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare a centralelor termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale (amânarea votului final)

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare a centralelor termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.

Suntem în procedură de urgență, vă rog să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

 

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Și această ordonanță a fost dezbătută în plenul ședinței împreună cu Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic și, în urma dezbaterilor, a suferit câteva modificări față de forma adoptată de Senat, în principal, privind stipularea dreptului de proprietate a consiliilor județene și locale asupra unor centrale termice și electrice de termoficare și s-a completat anexa cu o centrală termică, adică electrică, în plus, Centrala de la Govora, care s-a transferat între timp în proprietatea Consiliului județean Vâlcea și s-au extins măsurile prevăzute în ordonanță asupra altor centrale termice și electrice de termoficare care vor fi transferate în proprietatea unor consilii județene și locale ulterior. Ca atare, propun 15 minute pentru dezbateri și 2 minute pentru intervenții, dacă sunt. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Vă rog să observați că se propune o anumită modificare de către comisie la poz.3. Da, poftiți.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu titlul ordonanței, partea aceasta privind asigurarea condițiilor de funcționare a centralelor termice, noi credem că este o exagerare foarte mare, dacă nu cumva o păcăleală, pentru că nu se asigură nici într-un caz funcționarea acestor centrale numai prin aceste măsuri. De aceea, cred că, chiar dacă transferarea centralelor este un început într-o direcție corectă, partea aceasta cu asigurarea condițiilor de funcționare pentru o perioadă de tranziție și ulterior este complet lăsată la o parte de guvern și numai prin măsurile de aici, nici într-un caz, nu se va asigura în această iarnă funcționarea. Așa că putem să-i spunem "pentru asigurarea condițiilor de nefuncționare", eventual.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, înțeleg, este o declarație politică, nu ați făcut nici un amendament, deci, trecem mai departe.

Obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma propusă de comisie.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Aprobat în forma propusă de comisie.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Anexa. Obiecții? Art.8, da, este o completare făcută de comisie. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ordonanța, s-a adoptat forma propusă de comisie.

Titlul legii. Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, vă rog să observați în raport, se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecții? Nu e nici o obiecție. Adoptat.

Proiectul va fi supus votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2002 pentru stabilirea unor măsuri privind reorganizarea Departamentului pentru comerț exterior și promovare economică din structura Ministerului Afacerilor Externe, precum și a aparatului de lucru al Guvernului (amânarea votului final)

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2002 pentru stabilirea unor măsuri privind reorganizarea Departamentului pentru comerț exterior și promovare economică din structura Ministerului Afacerilor Externe, precum și a aparatului de lucru al Guvernului.

Vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul acestui proiect de lege a fost adoptat de către comisia de specialitate, sesizată în fond, Comisia de politică externă, de asemenea am primit un aviz favorabil pentru această dezbatere, în cadrul comisiei noastre, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități și un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Raportul Legii pentru aprobarea ordonanței a fost adoptat în unanimitate de voturi și propunem să fie adoptat în forma prezentată. Dezbaterea să fie 10 minute, 2 minute pentru fiecare articol.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poftiți, ce problemă aveți?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

La dezbateri generale aș vrea să iau cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Păi, nu avem dezbateri generale, e procedură de urgență.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Procedură.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun, asta este cu totul altceva. De procedură, poftiți.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Știți foarte bine că atunci când am discutat regulamentul și am acceptat modificările care s-au făcut în regulament privind procedurile, să zic așa, accelerate de dezbatere a legilor în Parlament, am convenit, de asemenea, ca în cazul ordonanțelor de urgență, totuși grupurile parlamentare să se poate exprima într-un timp limitat la începutul dezbaterilor, eventual, la discuția care privește titlul legii sau titlul ordonanței. Era o cutumă pe care am acceptat-o cu toții și am și practicat-o până acum și, de aceea, vă rog ca și de data aceasta să facem la fel.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bine. Poftiți, domnule Brudașca. Să vedem dacă ne mai înscriem în termenul votat de dumneavoastră pentru finalizarea dezbaterilor.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, vă mulțumesc și mulțumesc și colegului de la PD, pentru că mi-a permis să iau cuvântul.

La votarea Guvernului Adrian Năstase, PRM s-a abținut, una dintre cauze constituind-o această structură destul de pestriță și de sacrificare a activității de comerț exterior. Iată că evoluția timpului a confirmat justețea punctului de vedere al PRM. Decizia pe care a luat-o recent primul ministru de a trece în subordine directă activitatea de comerț exterior înseamnă, evident, o recunoaștere a slăbiciunii Guvernului mamut pe care îl prezidează. Dar, în loc să acorde activității de comerț exterior importanța ce i se cuvine, domnul prim ministru, dovedindu-se, din păcate, ageamiu în probleme economice, a creat mai degrabă un minister al dezvoltării și prognozei cu nimic diferit de fostul comitet de stat al planificării, fără să acorde importanța acestui compartiment al activității de comerț exterior.

Rezultatele se văd atât în bugetul de stat, cât și în creșterea nestăvilită a datoriei externe a României, dar mai ales în ieșirea totală a produselor și serviciilor românești de pe foarte multe piețe externe, unele extrem de profitabile și de tradiție. Vrând să lovească în realitate în domnul ministru Mircea Geoană, premierul și-a arătat în realitate sieși cartonașul galben. Căci la aproape 2 ani de la preluarea puterii, domnul Adrian Năstase n-a găsit încă formula Cabinetului eficient și performant, capabil de gestionarea potrivită a problemelor țării. Aceasta așa zisă reorganizare constituie nu doar prilejul reglării de conturi la vârful PSD, ci și oportunitatea sporirii birocrației.

Concret, premierul va mai angaja în cadrul Secretariatului General al Guvernului încă 54 de persoane. În felul acesta se îndeplinește încă un punct din programul său de guvernare: reducerea personalului din administrația centrală și implicit a birocrației. Să mai spună cineva că domnul Adrian Năstase nu e un om de cuvânt.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiți, celelalte grupuri.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Domnule președinte,

Noi o să respectăm într-adevăr cutuma și anume o declarație foarte scurtă care să nu pună probleme timpului deja adoptat și, de fapt, urgențelor chestiunii.

La începutul acestei guvernări, în acest domeniu s-a adoptat un model care există doar în câteva țări ale lumii și care s-a dovedit după doi ani că nu a funcționat, pentru că partea de comerț exterior a fost mult prea subordonată părții diplomatice, părții care se ocupă, în ambasadele României, de relațiile politice și așa mai departe.

Acum este un fapt bun că se încearcă îndreptarea lucrurilor, numai că se merge într-o direcție în care, de data asta, nu există nici un model în lume și anume ca primul ministru să fie și ministrul comerțului. De aceea, cred că ar fi trebuit ori să se înființeze ministerul comerțului, ceea ce era o formulă posibilă, sau să se revină la formula care există peste tot în lume sau în foarte, foarte multe țări ale lumii, Ministerul Industriei și Comerțului.

În calitate de ministru, m-am întâlnit cu vreo 60 de miniștri omologi care toți erau ministrul industriei și comerțului. Camerele se cheamă Camera de Comerț și Industrie etc. Deci, cred că asta era direcția corectă și nu aceasta care a fost adoptată.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Celelalte grupuri? Cine mai dorește? Bun. Din partea comisiei sesizate în fond?

 
 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vorbesc în calitate de membru al PSD, exprimându-mi un punct de vedere în legătură cu aceste două opinii.

În primul rând, eu cred și toată lumea cred că este de acord că eficiența unei activități se vede după rezultat.

Guvernul Adrian Năstase duce o politică de rezultat. Dacă privim evoluția comerțului exterior în anul 2001 și în acest an, putem să constatăm că orice lucru se poate spune în legătură cu managementul acestei activități, cu atât mai puțin însă acela că nu ar fi o activitate eficientă. Sigur, există tot felul de motive pentru care se pot face aprecieri, păcat însă că ele nu se fac la obiect.

Necesitatea care a determinat această reașezare este dictată în mod clar, și cei care cunosc știu foarte bine, de evoluția rapidă a procesului de integrare a României în Uniunea Europeană. Și acest lucru a determinat o reașezare a ceea ce înseamnă gândirea economică, pentru că acest Guvern are o gândire economică predictibilă și, mai ales, o proiecție de viitor în legătură cu politicile economice care se realizează în vederea atingerii obiectivelor menționate.

Există la nivelul Guvernului un departament de politici economice care creează proiecția cu privire la modul în care trebuie să se dezvolte România în concordanță cu obiectivele pe care și le-a stabilit, în primul rând, în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană, iar aducerea acestui departament în cadrul Guvernului, într-o formulă cu un secretar de stat care răspunde de departamentul respectiv, nu reprezintă altceva decât o accentuare a ceea ce înseamnă aspectul politicilor economice. Ceea ce a dus lipsă România până în prezent a fost lipsa unei concepții coerente și a unor politici consecvent aplicate. Dacă acest lucru încearcă să se facă de către Guvern, este, după părerea noastră și nu numai a noastră, ci și a comisiei de specialitate care a votat în unanimitate acest proiect, în realitate o perfecționare, dacă vreți și punere în concordanță a realității cu obiectivele strategice de perspectivă. Din aceste considerente, Grupul parlamentar al PSD a susținut acest proiect de lege ca fiind în măsură să satisfacă obiectivele pe care și le-a propus Guvernul în perioada următoare.

În ceea ce privește comisia, dacă vor fi solicitări, voi interveni.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Titlul ordonanței. Obiecții?

Poftiți, domnule Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Noi avem, în realitate, de-a face cu schimbarea sau cu reorganizarea Ministerului Afacerilor Externe, dar trecem peste aspectul sesizat și de către domnul deputat din partea PD-ului. Eu aș propune ca această ordonanță și implicit titlul legii și art. unic al acesteia să aibă formularea următoare: "Ordonanța de urgență a Guvernului nr.75/2002 pentru reorganizarea Departamentului pentru comerț exterior și promovarea economică și trecerea sa din structura Ministerului Afacerilor Externe în aparatul de lucru al Guvernului".

Acest titlu este în concordanță cu ceea ce se intenționează în fapt.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Eu supun la vot întâi varianta comisiei.

Cine este pentru varianta comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 40 de voturi contra.

Abțineri?

Domni deputați din sală:

Voturile pentru?

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vreți pentru? Da. Numărați, vă rog. Voturi pentru, 59. 40 voturi contra, nici o abținere.

Art.1. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu: (din sală)

Luați în ordine întrebările, domnule președinte de ședință.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu. Nu se întreabă așa, după noul regulament. Asta e problema. Ce să facem. În legislaturile trecute, așa era. Și mie îmi plăcea, să știți mai mult așa, dar asta este situația. Bun.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aderarea României la Convenția privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, precum și la Actul de revizuire a acesteia, adoptat la München la 29 noiembrie 2000.

Proiectul de Lege privind aderarea României la Convenția privind eliberarea brevetelor eurepene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, precum și la actul de revizuire a acesteia, adoptat la München la 29 octombrie 2000.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva? Poftiți.

 

Domnul Dan Banciu (consilier MLPTL):

Domnule președinte,

Distinse doamne și distinși domni deputați,

Acordul de aderare la Convenția brevetului european este prevăzut în art.67 al Legii nr.20 privind asocierea României la comunitățile europene. Este unul dintre cele mai importante acorduri europene prin faptul că este o premieră în aderarea României la o instituție europeană de resort. Convenția brevetului european este un aranjament regional între state, având ca scop eliberarea unui brevet european care să aibă același efect în România ca și în alte state membre și să fie supus aceluiași regim ca și un brevet național în statele desemnate de solicitantul brevetului de invenție.

Actualmente sunt membre la Convenția brevetului european un număr de 20 de state, iar pentru 10 state din Europa Centrală și de Est, invitația de aderare are efecte începând cu 1 iulie 2002. Deja un număr de 4 state: Bulgaria, Cehia, Slovacia și Estonia au aderat deja. Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege, având în vedere importanța aderării României la un organism european.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Antal Istvan.

 
 

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a dezbătut și aprobat cu unele modificări acest proiect de lege cu amendamente care urmăresc unele modificări de ordin tehnico-legislativ și racordarea cu Legea nr.64 privind brevetele de invenție cu modificările și completările aduse prin Legea nr.203/2002. În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în ședința din 25 septembrie 2002 a fost adoptat în unanimitate de către deputații prezenți la lucrări. Ca atare, comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, așa cum v-am prezentat care se referă în principal la unele modificări de ordin tehnic legislativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Vă rog, nu dorește nimeni, nimeni? Bun.

Dacă nu dorește nimeni...

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să observați, la poz. 2 din raport, se propune o anumită modificare.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Art.2 adoptat în forma modificată de comisie.

Art.3. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecții? Da. Poftiți.

 
 

Domnul Dan Banciu:

La art.4 alin.2 sunt nevoit, din motive tehnice, să vă rog să binevoiți să aprobați ca în loc de referire la art.42 să facem trimitere la art.44. Explicația este că datorită faptului că se face referire la o lege care încă nu a fost republicată de către Monitorul Oficial, fiind vorba de un text încă vechi, trimiterea corectă în acest moment este 44 și nu 42.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia este de acord.

Alin.2 va fi în forma inițială.

Alte obiecții la art.4. Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Sunt niște modificări propuse de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. A fost adoptat în forma propusă de comisie.

Art.6. Sunt obiecții? Vă rog să priviți și în raport. Nu sunt obiecții. Art.6 a fost adoptat în forma modificată de către comisie.

Art.7. Dacă sunt obiecții? Vă rog să priviți în raport la poz.16 și cele următoare referitoare la acest articol. Sunt obiecții? Nu sunt. A fost adoptat în forma adoptată de comisie.

Art.8. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Vă rog să priviți la faptul că sunt niște modificări, în primul rând la poz.23 din raport. Sunt obiecții? Nu sunt. Art.9 a fost adoptat în forma cum a fost modificată de comisie.

Art.10, la poz. 27 din raport se propune o anumită modificare. Sunt obiecții? Nu sunt. Art.10 a fost adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.11. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Avem modificări propuse în raport, poz.30 și 31. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege.

Cine este pentru această lege? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot contra.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la Ankara la 2 mai 1966, semnat la Ankara la 19 februarie 2002.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la Ankara la 2 mai 1966, semnat la Ankara la 19 februarie 2002. Oricum este un acord vechi din 1966.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

 

Domnul Dan Banciu:

Acordul de la Ankara din 1966 a fost reluat de ministerele de resort al celor două țări, atât în 1997, cât și în 1998, negocieri care au dus la semnarea în anul 2002 a unui act adițional privitor la acest acord.

Dintre amendamentele convenite a fi aduse la acord menționăm unele de ordin strict formal, privind noua denumire a țării, noile denumiri ale teritoriului, statului, cetățenilor statului părților contractante, dar în special, o serie de noțiuni care au fost definite în complexitatea lor, respectiv și în viziunea convențiilor internaționale apărute ulterior, cum este noțiunea de teritoriu, a autorităților aeronautice, potrivit legislației părților contractante. Dintre prevederi remarcăm acordurile prin care s-a hotărât ca să se acorde companiilor celor două părți contractante drepturile de a vinde liber pe teritoriul celeilalte părți biletele de transport direct sau prin agenți, de a transfera imediat diferența dintre încasări și cheltuieli, de a se renunța la principiul dublei aprobări, respectiv s-a trecut la liberalizarea tarifelor aplicate de către transportatori, astfel încât am putut să ne armonizăm cu legislația Uniunii Europeane, mă refer la Regulamentul consiliului nr.2409 din 1992.

De asemenea, s-au introdus în textul acordului articole referitoare la siguranța și securitatea aviației, la modelul standard al clauzei bilaterale recomandat la Conferința Europeană de aviație civilă. S-au stabilit proceduri de intrare în vigoare a eventualelor modificări asupra prevederilor acordului și a anexelor acestuia.

Față de această situație, vă rugăm a analiza și vă mulțumim să sprijiniți actualul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă din partea comisiei se dorește a lua cuvântul?

Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum s-a prezentat de către reprezentantul inițiatorului, în contextul politicii de liberalizare a transporturilor aeriene pe plan mondial se impunea necesitatea armonizării anumitor prevederi ale acordului aerian bilateral româno-turc în vigoare cu scopul de a oferi un cadru juridic mai adecvat desfășurării tranporturilor aeriene actuale între România și Republica Turcia. Astfel la 19 februarie 2002 a fost semnat acest protocol adițional care cuprinde amendamentele prezentate de către inițiator, iar Comisia pentru industrii și servicii în data de 24 februarie 2002 a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea favorabilă a proiectului de lege și trimiterea spre dezbatere și adoptare în plenul Camerei Deputaților, în forma aprobată de Senat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 prin Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974.

Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv 5 decembrie 2000 la Protocolul din 1988 prin Convenția Internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva?

Da, poftiți.

 

Domnul Dan Banciu:

Organizația Maritimă Internațională cu sediul la Londra activează ca agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite și se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric privind navigația maritimă în apele internaționale.

România a devenit membră încă din 1965 la această organizație și, în această calitate, a aderat la toate convențiile internaționale majore privind siguranța în navigație și prevenirea poluării de către navele maritime.

Una din cele mai importante convenții adoptate de către Organizația Maritimă Internațională este cea de la Londra din 1974, SOLAS-74 - la care România a aderat încă din 1979, iar această convenție a avut la rândul ei, a suferit de-a lungul timpului o serie de modificări importante în anexă, printre care Protocolul din 1988 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare. Până în prezent, acest protocol din 1988 privind Convenția SOLAS a fost amendat la rândul lui de către Organizația Maritimă Internațională printr-o serie de rezoluții la care România n-a avut obiecții la nici unul din amendamentele respective. Ele se refereau la completarea certificatelor eliberate navelor de fiecare stat parte la protocol, certificate care atestă faptul că navele corespund cerințelor prevăzute în Convenția SOLAS.

Pentru ca aceste două amendamente nu existau încă acte normative interne a fost întocmit proiectul de lege, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr.4/1991, vă rugăm să-l aprobați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din partea comisiei sesizate în fond.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum vi s-a prezentat, Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare a fost adoptată în 1974 și este una din cele mai importante convenții adoptate de Organizația Maritimă Internațională.

Ea a fost modificată prin Protocolul din 1988 fiind amendată în mai mule rânduri prin rezoluții ale Comitetului securității maritime. Proiectul de lege în discuție face parte din categoria legilor ordinare, iar Comisia pentru industrii și servicii a adoptat avizarea favorabilă a proiectului de lege și trimiterea spre dezbatere în plenul Camerei Deputaților, cu unele amendamente admise de comisie, și aș menționa chiar la titlul legii un amendament în care am făcut o completare menționând denumirea Organizației Maritime Internaționale.

Deci, titlul legii sună în felul următor: "Pentru acceptarea unor amendamente adoptate de Organizația Maritimă Internațională..." și curge textul mai departe "...la Londra, la 26 mai 2000."

Ca atare, vă rog să aprobați în forma prezentată de comisie acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Vă rog să observați că în raportul comisiei se propune o modificare la titlul legii. Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții.

Adoptat titlul în forma modificată de comisie.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 2. Obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Legea, în integralitatea sa. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind participarea României la grupul de cooperare înființat prin acordul parțial deschis pentru prevenirea, protecția și organizarea ajutorului împotriva riscurilor naturale și tehnologice majore (Acordul EUR-OPA Riscuri Majore), instituit prin Rezoluția (87)2, adoptată la 20 martie 1987 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei.

Proiectul de Lege privind participarea României la grupul de cooperare înființat prin acordul parțial deschis pentru prevenirea, protecția și organizarea ajutorului împotriva riscurilor naturale și tehnologice majore - Acordul Europa, riscuri majore - instituit prin Rezoluția 87.2. adoptată la 20 martie 1987 de Comitetul de miniștri al Consiliului Europei.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină.

Da. Poftiți, vă rog!

 

Domnul Dan Banciu:

Așa cum spune titlul, în 1987, Comitetul miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 87 privind instituirea unui grup de cooperare în materie de prevenire, protecție și organizarea ajutoarelor împotriva riscurilor naturale.

Prin această rezoluție a fost instituit un acord interguvernamental parțial deschis, acord denumit "Europa - riscuri majore", deschis participării oricărui stat membru sau nu al Consiliului Europei. În prezent, sunt membre ale acestui acord un număr de 23 de state.

Principalele obiective le reprezintă întărirea și promovarea cooperării între gruvernele statelor membre în vederea ajutorului în caz de catastrofe naturale și tehnologice majore, crearea de centre europene și euromeditareneene specializate care să faciliteze punerea în practică a obiectivelor acordului, utilizarea acestui acord ca o platformă pentru cooperarea între guvernele statelor Europei Centrale și de Est și guvernele statelor situate în sudul Mediteranei precum și guvernele statelor din Europa Occidentală în domeniul riscurilor naturale și tehnologice majore.

Deoarece România este expusă la un număr semnificativ de riscuri majore prin posibilitatea producerii unor dezastre naturale, s-a impus participarea de urgență la acest acord. M.L.P.T.L.-ul va fi ministerul însărcinat cu coordonarea acțiunilor instituțiilor implicate în implementarea acestui acord.

Guvernul va înființa prin hotărâre Centrul european de reabilitare seismică a clădirilor în cadrul ICERC București, care va fi sub autoritatea M.L.P.T.L.

Valoarea estimată a contribuției anuale este în prezent de circa 21.000 de euro.

Proiectul de lege are scopul de a preveni și de a face posibilă o cooperare tot mai strânsă cu țările din vestul Europei tocmai în vederea prevenirii riscurilor majore.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizată în fond. Dacă doriți să intervenți.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Țin să menționez doar faptul că, Comisia pentru industrii și servicii a aprobat fără nici o modificare textul aprobat și de Senat.

Ca atare, propunem în atenția dumneavoastră pentru aprobare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Grupurile parlamentare dacă doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Să intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptat cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 și, respectiv, la 6 iunie 2001 la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptată la Londra la 1 noiembrie 1974, precum și a Codului internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului (Codul FSS), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.98 (73) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 5 decembrie 2000.

Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 și, respectiv, 6 iunie 2001, la Convenția Internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptată la Londra, la 1 noiembrie 1974 precum și a Acordului internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului, adoptat de Organizația Maritimă Intenațională, prin Rezoluția M.S.C. 98/73 a Comitetului Securității Maritime la Londra, la 5 decembrie 2000.

Poftiți! Din partea inițiatorului.

 

Domnul Dan Banciu:

Aminteam câteva minute mai devreme de importanța Convenției Solas 74 și amendamentele care i-au fost aduse succesiv.

În principal, aceste amendamente au avut ca obiect revizuirea în totalitate a unor capitole gen contrucția, protecția contra incendiului, detectarea, stingerea incendiilor și siguranța navigației, mai puțin capitolul radiocomunicației care a suferit modificări mai puțin importante.

Un nou capitol II însă, adoptat prin Rezoluția MSC 99/73, este mai clar și mai ușor utilizat și cuprinde cerințele de construcție referitoare la protecția contra incendiilor, detectarea, stingerea incendiilor, aplicabile de la 1 iulie 2002 în mod selectiv, navelor construite înainte sau după această dată, pe baza unor standarde și a unui cod specific care au ca obiect construcția și verificarea anumitor echipamente ale navelor.

O dată cu apariția acestui capitol, prescripțiile tehnice detaliate referitoare la protecția contra incendiilor, au fost scoase din Convenția Solas și introduse în noul cod internațional pentru instalații de protecție contra incendiului. Codul PSS adoptat în decembrie 200 printr-o altă Rezoluție MSC 98.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Comisia.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

La întocmirea raportului, Comisia pentru industrii și servicii a avut în vederea avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul favorabil al Consiliului Legisaltiv nr.942/2002.

Menționăm că România este membră a Organizației Maritime Internaționale, așa cum vi s-a mai prezentat, din 1965 și în 1988, Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare - SOLAS 74, precum și protocolul au fost adoptate de România.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și comisia a făcut o singură modificare practic, la fel ca și la legea precedentă, am menționat în titlul legii că este vorba de o lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluții de către Organizația Maritimă Internațională la Londra și textul curge mai departe.

Deci, cu aceste modificări, vă rog să aprobați raportul întocmit de comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Vă rog să observați că în raport se propune modificarea, așa cum a spus și domnul președinte.

Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții " Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 2. Obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 3. Obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 4. Obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 5. Obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind protecția informațiilor secrete din domeniul apărării, semnat la București la 9 aprilie 2002.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind protecția informațiilor secrete din domeniul apărării, semnat la București, la 9 aprilie 2002.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Poftiți! Domnul secretar de stat Encuțescu.

 

Domnul Sorin Aurel Encuțescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul menționat asigură cadrul juridic necesar dezvoltării colaborării între guvernele celor două state în domeniul informațiilor militare clasificate și este în concordanță cu principiile dreptului internațional. Prevederile acordului completează legislația internă în domeniu, stabilind modalitățile concrete de lucru între structurile specializate din cele două state, definițiile unor termeni de specialitate, echivalența nivelului de clasificare a informațiilor militare secrete, precum și autoritățile competente în materie de securitate, inclusiv posibilitățile de cooperare în domeniul industriei de apărare.

Având în vedere aceste considerente, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei de apărare. Poftiți!

 
 

Domnul Dorel Bahrin:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată în fond spre dezbatere și avizare în procedură obișnuită cu proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei.

Proiectul de lege a fost inițiat în scopul ratificării acordului menționat. Acordul demonstrează intenția ambelor state de a plasa relația lor în domeniul militar pe o bază solidă și de perspectivă.

Prevederile cuprinse în acest acord sunt în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespund legislației interne ale fiecăreia dintre state. S-a primit aviz din partea Comisiei de politică externă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta, la 18 ianuarie 2002.

Din partea inițiatorilor. Poftiți!

 

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acordul menționat, România s-a angajat să participe, alături de celelalte state semnatare, la înființarea unei forțe multinaționale care să desfășoare operațiuni de asistență în caz de dezastru. Această inițiativă va contribui la limitarea pagubelor și a consecințelor calamităților naturale ce se pot produce în bazinul râului Tisa, mai ales în condițiile în care autoritățile părților s-au confruntat cu dificultățile produse de astfel de dezastre naturale.

Aceste demersuri evidențiază eforturile României pentru o mai bună cooperare regională și consolidează statutul acesteia de generator de securitate în zonă.

Având în vedere aceste considerente, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiți!

 
 

Domnul Dorel Bahrin:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de acord cu proiectul așa cum a fost prezentat de inițiator. Proiectul de lege și acordul încheiat relevă nivelul atins de cooperare în domeniul militar dintre România și statele vecine, membre NATO, sau ale parteneriatului pentru pace și demonstrează disponibilitatea forțelor armate ale părților de a se pune în slujba protejării vieții și protejării populației civile.

Părțile contractante au decis să înființeze o forță multinațională care să desfășoare operațiuni de asistență în caz de dezastru, care vor contribui semnificativ la limitarea pagubelor și a consecințelor calamităților ce se vor produce în bazinul Tisa.

Comisia de politică externă și-a dat avizul și vă propunem să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată de către inițiator.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 3 aprilie 2002, pentru finanțarea Proiectului de dezvoltare rurală.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București, la 3 aprilie 2002, pentru finanțarea proiectului de dezvoltare rurală.

Suntem în procedură de urgență. Vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că suntem în procedură de urgență, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților vă propune zece minute pentru dezbateri generale și un minut pentru fiecare intervenție în parte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Se dorește participarea la vreo dezbatere? Nu.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Legea, în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat proiectul în unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la București la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Facilitatea de Pregătire a Proiectelor PHARE 2000/2001 - RO 9915, semnat la București la 30 decembrie 1999.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.45/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la București, la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la facilitarea de pregătirea proiectelor PHARE 2000-2001, RO 9915, semnat la București, la 30 decembrie 1999.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul.

Poftiți, domnule secretar de stat.

 

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Sunt Andrei Popescu, secretar de stat cu probleme juridice.

Domnule președinte,

Prin Memorandumul de finanțare referitor la facilitarea de pregătire a proiectelor PHARE 2000-2001, României i s-au alocat 3,5 milioane euro pentru a sprijini implementarea măsurilor privind coeziunea economico-socială, prevăzute pentru programele PHARE 2000-2001, îndeosebi proiecte de infrastructură și pregătirea schemei de credite pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Termenul de contractare a fost 31 decembrie 2001, iar termenul limită pentru efectuarea plăților este 31 decembrie 2001. În prezent, proiectul se află în desfășurare pentru toate capitolele.

Având în vedere că programul este un instrument important pentru pregătirea României în vederea aderării, în mod special pentru pregătirea tehnică a implementării proiectelor PHARE, s-a solicitat ratificarea.

Vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul deputat Aurel Gubandru.

 
 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.45/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la București, la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitoare la facilitatea de pregătire a proiectelor PHARE 2000-2001, semnat la București la 30 decembrie 1999, în ședința din 24 septembrie 2002, comisia noastră a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă se dorește participarea la dezbateri generale. Nu dorește nimeni să participe la dezbateri generale.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Legea, în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul orizontal PHARE 2001 de asistență în domeniul securității nucleare - RO 0110, semnat la București la 19 decembrie 2001.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la programul orizontal PHARE 2001 de asistență în domeniul securității nucleare Ro 0110, semnat la București, la 19 decembrie 2001.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cuvântul cineva.

Da. Poftiți!

 

Domnul Andrei Popescu:

Îngăduiți-mi doar o scurtă prezentare.

Obiectivul specific al acestui program este de a contribui la obținerea unui grad ridicat de securitate nucleară în țările candidate participante, respectiv Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovenia.

Valoarea asistenței financiare nerambursabile acordată României în cadrul acestui program este de 1,4 milioane euro.

Cele două proiecte finanțate prin acest program vizează: 1. Consilidarea regimului de reglementare în domeniul securității nucleare prin întărirea capacității autorității române de reglementare în domeniul securității nucleare CNCAN cu privire la managementul deșeurilor radioactive, la mineritul și prepararea materiilor prime naturale radioactive, la garanții nucleare, protecție fizică și securitate nucleară; 2. Sprijin pentru autoritatea națională de reglementare din România privind proiectarea conductei principale de aburi la Centrala nucleară Cernavodă Unitatea 1.

Distinct de cele două proiecte, România va mai beneficia de finanțarea prin acest program și pentru efectuarea unor studii de sinteză, studii ce vor viza în principal elementele de securitate nuclară, impactul de mediu al Centralei nuclearo-electrice Cernavodă 2.

Vă adresăm rugămintea să ne acordați votul dumneavoastră favorabil.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei. Domnul Aurel Gubandru.

 
 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma examinării proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2002 pentru ratificaea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la programul orizontal PHARE 2001 de asistență în domeniul securității nucleare RO 0110, semnat la București, la 19 decembrie 2001, în aceeași dată, 24 septembrie 2002, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus și aprobat, supus spre dezbatere și adoptare de plenul Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte, de asemenea, din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitate. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Un vot contra.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu un vot contra.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria - RO 0103, semnat la București la 4 decembrie 2001.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la programul PHARE 2001, de cooperare transfrontalieră, dintre România și Bulgaria, RO 0103, semnat la București, la 4 decembrie 2001.

Din partea inițiatorului dacă dorește cineva. Poftiți!

 

Domnul Andrei Popescu:

Îngăduiți-mi câteva sublinieri.

Obiectivul acestui memorandum de finanțare constă în promovarea bunei vecinătăți în regiunile de frontieră din ambele țări. Valoarea asistenței financiare nerambursabile ce revine României este de 8 milioane euro.

Prioritățile identificate în cadrul acestui memorandum de finanțare vizează următoarele trei domenii: 1. Îmbunătățirea infrastructurii locale și transnaționale, construirea unui punct de control la frontieră în zona Silistra, Călărași, și reabilitarea unui drum de acces în punctul de trecere a frontierei de la Negru-Vodă; 2. Promovarea protecției mediului, monitorizarea integrală a litoralului bulgăresc și românesc între Midia și Vama Veche, protecția zonelor mlăștinoase ale Dunării, îndeosebi Insula Camadinu; 3. Promovarea dezvoltării socio-economice în regiunea de cooperare transfrontalieră prin continuarea fondului de proiecte mici, comune, pentru finanțarea unor proiecte de scară mică cu impact transfrontalier.

Proiectele sunt selectate pe principiul în oglindă, deci, de-o parte și de alta a zonei de frontieră.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei de buget, finanțe, domnul deputat Gubandru.

 
 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma examinării proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001, de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria Ro 0103, semnat la București, la 4 decembrie 2001, în ședința din 24 septembrie 2002, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare către plenul Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

De asemenea, și prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul ordonanței. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Cine este pentru proiectul de lege? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Facilitatea suplimentară pentru investiții 2001 (partea a doua) - RO 0101, semnat la București la 4 decembrie 2001.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la facilitatea suplimentară pentru investiții 2001, Partea a II-a, RO 0101, semnat la București, la 4 decembrie 2001.

Din partea inițiatorului.

 

Domnul Andrei Popescu:

Obiectivul este extrem de precis: îmbunătățirea mediului de afaceri din România. Valoarea asistenței financiare nerambursabile acordate este de 24,8 milioane euro. Au fost selectate de către Comisia Europeană un număr de 43 de proiecte de infrastructură regională, grupate pe regiuni corespunzător celor 8 agenții de dezvoltare regională.

Proiectele sunt prezentate detaliat în tabelul anexă al memorandumului, fondurile fiind alocate pentru fiecare proiect. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să fie elaborate în conformitate cu principiile stabilite de Comisia Europeană pentru finanțarea unor investiții din fondurile PHARE, respectiv: principiul maturității și dimensiunii trebuie să aibă la bază un studiu de fezabilitate, iar valoarea să fie mai mare de 2 milioane euro, principiu potrivit căruia proiectul trebuie să se adreseze unor acțiuni din sectorul public, pentru care nu există suficiente fonduri publice; 3. principiul cofinanțării, cota de contribuție de la bugetul național sau bugetul local trebuie să fie de minimum 25%; 4. principiul durabilității să fie conform cu normele și standardele Uniunii Europene, să fie durabil din punct de vedere financiar.

Vă adresăm, încă o dată, rugămintea, să ne acordați votul dumneavoastră favorabil.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Comisiei pentru buget-finanțe, poftiți, domnule Gubandru.

 
 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Facilitatea suplimentară pentru investiții 2001 (partea a II-a) - România 0101, semnat la București la 4 decembrie 2001, în ședința din 24 septembrie 2002, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, la fel, în forma adoptată de Senat.

De asemenea, și prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu dorește nimeni.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Articolul unic. Obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Anexele le aveți. Nu sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2001 (RO 0104 RO-0109), semnat la București la 4 decembrie 2001.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2001 (RO 0104 RO-0109), Semnat la București la 4 decembrie 2001.

Poftiți, din partea inițiatorului.

 

Domnul Andrei Popescu:

Memorandumul de finanțare privind Programul național PHARE 2001 prevede acordarea de asistență financiară nerambursabilă, în vederea sprijinirii României pentru îndeplinirea criteriilor politice și economice de aderare, întărirea capacității administrative, îndeplinirea obligațiilor ce decurg din preluarea aquis-ului comunitar și coeziunea economico-socială. Valoarea asistenței acordate României în cadrul acestui program este de 248.000.000 Euro.

Domeniile prioritare identificate în cadrul acestui memorandum de finanțare se regăsesc în cadrul a șase subprograme, fiecare conținând mai multe proiecte pentru diferite sectoare: criteriile politice - 27.000.000 Euro; criterii economice - 5,6 milioane Euro; consolidarea capacității administrative - 18 milioane Euro; îndeplinirea obligațiilor de aquis - 67,6 milioane Euro; coeziunea economică și socială - 109,25 milioane Euro; programe comunitare și agenții europene - 21 milioane Euro.

Perioada de contractare prevăzută în memorandum expiră la 30 noiembrie 2003, iar cea de efectuare a plăților, la 30 noiembrie 2004. Deoarece memorandumul de finanțare prevede că toate proiectele care implică procurarea de echipamente și efectuarea de lucrări necesită co-finanțare națională, așa cum se menționează în bugetul fiecărei fișe de proiect, aceste sume vor fi suportate din creditele bugetare aprobate din bugetul de stat Fondului național, agențiilor de implementare sau ministerelor și instituțiilor desemnate, autorități de implementare ori beneficiari ale finanțării Programului PHARE.

Cuantumul sumelor ce reprezintă cofinanțarea defalcat pe proiecte este prevăzut în tabelul-anexă care face parte integrantă din ordonanță. Ministerul Integrării Europene vă mulțumește, încă o dată, pentru sprinjinul pe care îl acordați, de fiecare dată, cu generozitate.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget-finanțe, domnul Gubandru.

 
 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ședința din 26 septembrie 2002, în urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul național PHARE 2001 RO-0104 RO-0109, Comisia pentru buget-finanțe, bănci a Camerei Deputaților vă propune ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului, în forma adoptată de Senat. De asemenea, și acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Legea în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la București la 24 iulie 2002, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung, în valoare de 20 miliarde lei, semnat la București la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumul semnat la București la 17 ianuarie 2000.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la București la 24 iulie 2002, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung, în valoare de 20 miliarde lei, semnat la București, la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumul semnat la București la 17 ianuarie 2002.

Suntem în procedură de urgență. Vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere faptul că suntem în procedură de urgență, Comisia pentru buget-finanțe, bănci a Camerei Deputaților vă propune: 5 minute pentru dezbateri generale, și un minut pentru fiecare intervenție în parte. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Dorește cineva să participe la dezbateri? Nu dorește.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege în integralitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu unanimitate de voturi.

Ne oprim aici cu analiza proiectelor de lege. Urmează ca, la ora 18,30, să deschidem secvența destinată întrebărilor și interpelărilor.

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului

După pauză

 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deschidem secvența destinată răspunsurilor date la întrebări. Este ora 18,30.

Din partea Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat Predilă răspunde la o întrebare adresată de domnul deputat Damian Brudașca. Poftiți. Având în vedere că are de răspuns la două întrebări, și tot pentru domnul deputat Damian Brudașca, eu aș propune să le citească pe amândouă odată. Și, aș propune ca domnul Brudașca să fie atent la răspunsul pe care îl dă domnul Predilă.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La prima interpelare, care se referă la situația unui teren din comuna Țaga, județul Cluj, vă informez că, cele 956 ha. sunt în momentul de față administrate și exploatate de AGROCOM S.A. - Cluj, societate care se află în portofoliul Agenției domeniului statului.

În scrisoarea dumneavoastră ne spuneți că în anul 2000 - 2001, și în acest an, această suprafață a fost nelucrată (pârloagă). După datele pe care noi le avem sub semnătura celor responsabili, rezultă că, în anul 2000-2001, 362 ha. teren agricol au fost contractate și lucrate prin asociere în participațiune cu "MĂRIUȚA" Produse Alimentare S.R.L. și "VELȚÂN" S.R.L., și un agromet de acolo, de la Comuna Țaga. 342 ha. au fost culturi proprii ale Societății Comerciale AGROCOM, iar 252 ha. au fost ocupate de diverși cetățeni, care au primit acest pământ în baza Legii nr.1/2000 la anexele 37-38.

În acest an, suprafața de 956 ha. este utilizată pentru culturi proprii ale unității: 248 ha., 52 ha. sunt contractate tot prin asociere în participațiune, 656 ha. de teren au fost predate comisiilor locale pentru punere în posesie a proprietarilor care le revine, conform Legii nr. 1/2000.

Deci, în ceea ce privește propunerea dumneavoastră, ca acestea să fie trecute în patrimoniul unității administrativ-teritoriale, trebuie să vă spunem că această societate, în momentul de față se află în proces de privatizare, și nu mai poate fi făcută operațiunea. Și, ca atare, nu putem să onorăm propunerea dumneavoastră. Dacă era, probabil, acum două luni, putea fi luată în calcul.

Referitor la luciu de apă. Eu vreau să vă informez că acolo sunt mai mult de 110 ha., cum ați spus dumneavoastră. Este vorba de 180,5 ha. Este o fermă piscicolă în comuna Țaga. Sunt trei iazuri acolo. Eu nu știu… Cred că cineva care v-a dat informația nu a cunoscut. Deci, ele sunt ale lui Piscicola - Cluj, și au program de producție în acest an, de 140 tone de puieți și 100 tone pește de consum, deci sub nici o formă nu sunt stricate, nu sunt abandonate. Acesta este răspunsul pe care vi-l dau la prima întrebare.

La cea de-a doua, domnule deputat, dumneavoastră ne-ați rugat în legătură cu completarea la acele localități. Într-adevăr, la vremea respectivă a fost o greșeală. Noi acum am refăcut, și acea localitate, sătucul acela va fi inclus în zona de munte.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc pentru răspuns.

O singură precizare aș dori să fac. Eu, la prima problemă, vreau să vă spun că am fost la fața locului și informația îmi este dată de către primarul localității, domnul Mureșan Gheorghe. Iar în ce privește cea de-a doua solicitare, pe lângă cuprinderea a încă trei localități din comunele menționate în interpelare, solicităm completarea ordinului ministrului și cu noua comună Negreni, pentru ca și locuitorii de acolo să beneficieze de subvențiile care le revin pentru laptele și carnea ce-o livrează în această perioadă.

Dacă primarul localității nu este la el acasă, atunci informațiile mele sunt eronate. Vreau însă să vă spun că, fiind la fața locului, s-a putut constata că, din totalul suprafeței agricole deținute, doar circa 40-45% este lucrată în prezent, chiar și de către acele societăți comerciale pe care dumneavoastră le-ați menționat. Nu doresc să intru în nici o polemică. Mă voi mai duce, încă o dată, după ce primesc răspunsul scris, și vă voi informa la milimetru cu situația de pe teren, nu situația "sub semnătură".

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulțumesc.

Domnul Predilă va răspunde și unei întrebări adresate de doamna deputat Liana Naum.

Poftiți, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Întrebarea doamnei deputat are în vedere și situația deosebită care a fost creată în zona Dobrogei, în ultimii ani, dar mai ales în acest an, în ceea ce privește regimul de precipitații. Sunt două comune la care se referă interpelarea: Dăeni și Gârliciu, care nu sunt în administrarea Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare, fapt pentru care societatea nu putea fi finanțată la lucrările de reabilitare din sursele Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

Noi mai avem la nivel național asemenea situații și în alte localități, și din această cauză am inițiat un proiect de lege pentru transmiterea unor amenajări interioare și locale de irigații și desecări către Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare de la alți deținători.

Trebuie să vă informez că proiectul de lege, deocamdată, nu a fost avizat de Ministerul Finanțelor Publice, deoarece operațiunea presupune cheltuirea unei sume de 568 miliarde, ceea ce reprezintă o creștere de 42%, față de fondurile alocate în 2002 acestei societăți.

În conformitate cu art.2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 147/1999 privind asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, aprobată prin Legea nr. 573/2001, persoanele fizice și juridice care sunt proprietari ori titulari, ori au alte drepturi reale sau utilizatori de terenuri agricole, prin asociere pot constitui asociații ale utilizatorilor de apă. Asociațiile sunt sprijinite, în conformitate cu ordinul ministrului nr. 117/2002, prin acordarea unei alocații de 70% din prețul de achiziționare a instalațiilor de irigat din fondul de dezvoltare a agriculturii.

Totuși, referitor la propunerea dumneavoastră, trebuie să vă spunem că aceste două localități, și altele, vor beneficia de includerea într-un program de reabilitare a sistemelor de irigat, de circa 100.000 ha. din județul Constanța, din sursele de finanțare ale bugetului pe acest an.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat.

 
 

Doamna Elena Liana Naum:

Este OK.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci sunteți mulțumită de răspuns.

Pentru domnul Ștefan Giuglea, din partea Ministerului Agriculturii se solicită o amânare pentru fundamentarea răspunsului. Pentru domnul Bozgă, răspundeți, dacă aveți răspunsul.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnul deputat Bozgă (sigur, chemarea meseriei) a ridicat problema: ce face Ministerul Agriculturii în momentul de față, pentru apărarea sănătății animalelor și prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, problemă de stat, care constituie o sarcină permanentă pentru toate organele și organizațiile noastre de stat, pentru agenții economici, pentru persoane fizice și juridice, precum și o îndatorire pentru noi toți.

Importante pentru păstrarea stării de sănătate a animalelor din gospodăriile populației sunt acțiunile imuno-profilactice obligatorii, care se realizează contra pestei porcine clasice, pseudopestei aviare, rabii, antraxului ș.a. Conform normei sanitar-veterinare privind acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, aprobate prin Ordinul nr. 486/2001, sunt interzise vaccinările contra pestei porcine clasice în județele Arad, Bihor, Caraș, Satu-Mare, Sălaj, Timiș, probabil, vă uitați că este granița de vest, porcinele aflate în teritoriul județelor Alba, Cluj, Gorj, Hunedoara, Mehedinți se vaccinează numai cu vaccin deletat, porcinele din restul județelor se vaccinează cu vaccin viu, asta ca urmare a unor măsuri pentru permiterea exportului de carne în condițiile alinierii la aquis-ului comunitar.

Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 226 din acest an, pentru modificarea și completarea unui ordin mai vechi privind acțiunile sanitar-veterinare obligatorii în domeniul sănătății animalelor, cheltuielile sunt suportate de către proprietarii animalelor și se precizează că Ministerul Agriculturii suportă contravaloarea vaccinurilor, contra pestei porcine clasice și pseudopestei aviare la efectivele proprietatea persoanelor fizice, contravaloarea vaccinurilor și a manoperei pentru vaccinarea contra antraxului la animalele receptive din Delta Dunării, precum și a manoperei pentru vaccinarea animalelor, proprietatea persoanelor fizice, contra pestei porcine clasice și a antraxului la bovine, ovine și cabaline.

De asemenea, Ministerul Agriculturii suportă contravaloarea manoperei pentru vaccinarea contra rabiei, a câinilor și pisicilor proprietatea persoanelor fizice din mediul rural, precum și a manoperei pentru vaccinarea contra rabiei a loturilor de animale suspecte de contaminare, perventiv sau post-infecțios, în zonele rabigene, stabilite de direcțiile sanitar-veterinare, respectiv de cea a municipiului București.

Pentru anul viitor este în curs de elaborare norma sanitar-veterinară ce se referă la programul de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmisterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului.

Pe baza acestui program, statul întreprinde măsuri pentru asigurarea obligativității realizării acțiunilor imuno-profilactice pentru pesta porcină clasică, pseudopesta aviară, antrax, rabie și rujet, urmând a fi stabilită conduita privind asigurarea contravalorii. La toate acestea au fost consultate toate organismele în măsură să poată contribui pentru realizarea unui ordin complet. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să formulați răspunsurile mult mai sintetic, vă rog!

 
 

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Vă mulțumesc pentru răspunsul acordat. În general sunt mulțumit. Întrebarea a fost: pentru anul 2003, ce măsuri se iau? Să recomandați Agenției sanitar-veterinare să reintroducă, să revadă punctul de vedere vizavi de județele din vestul țării, privind vaccinarea contra pestei porcine. Și, începând cu anul 2003, din toate informațiile mele pe care le am, știu că acțiunile sanitar-veterinare vor fi gratuite la populație. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Encuțescu va răspunde unei întrebări adresată de domnul Damian Brudașcu. Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Practic, voi răspunde la două întrebări.

Prima: terenul, în suprafață de 7 ha., a fost atribuit Garnizoanei Huedin pentru poligon, prin hotărârea Consiliului local nr. 37/14.07.1997.

Comandantul Garnizoanei Huedin a depus actele necesare la Biroul de carte funciară de pe lângă Judecătoria Orașului Huedin, în vederea întabulării terenului în cauză. Întrucât o parte din acest teren este revendicată de foștii proprietari, Judecătoria Orașului Huedin a respins întabularea până la clarificarea situației juridice a terenului. În aceste condiții, terenul respectiv nu a fost luat în evidență ca un bun aflat în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Cea de-a doua problemă: fostul internat al Liceului "Octavian Goga" a devenit cazarmă prin ordinul de transfer nr. 4552/24.07.1995, ordin al Ministerului Învățământului. Unitatea militară care a ocupat cazarma respectivă a fost dislocată în altă garnizoană. Deși s-a efectuat această mutare, garnizoana, cazarma respectivă nu a fost dată ca disponibilă de către statul major al forțelor terestre. În concepția statului major general, această cazarmă prezintă în continuare interes operativ și, ca urmare, nu poate fi înstrăinată.

Menționăm faptul că Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea organelor Administrației Publice Locale, în nenumărate cazuri a fost de acord cu transferul imobilelor avute în administrare, atunci când acestea au devenit disponibile. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Brudașca, poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, voi fi foarte scurt. Doar atât vreau să atenționez, că acest imobil, care face obiectul vorbirii domnului ministru, este în momentul de față într-o stare avansată de deteriorare, și dacă așteptăm până când o să ajungă la gânduri mai bune statul major general, o să aflăm acolo de fapt urmele acestei clădiri. Este nevoie de acest spațiu pentru activitatea Consiliului local Huedin, pentru o serie de activități de utilitate publică maximă, între care pentru un serviciu de descarcerare și pentru pompieri, întrucât se cunoaște foamea și necesitatea de spații pentru activități de interes comunitar. Nu se dorește, îi rog totuși pe cei de la Ministerul Apărării să aibă în vedere, să nu distrugă totuși un imobil, prin indiferența de care s-a dat dovadă până în momentul de față, exact ca după bombardament.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Dumitru Pâslaru.

 
 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulțumesc.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați,

Am onoarea să răspund unei întrebări adresate Ministerului Culturii, domnului ministru Răzvan Theodorescu, de către domnul deputat Damian Brudașca, care în prima parte a întrebării sale arată că, nici mai mult, nici mai puțin, faptul că întregul patrimoniu și întreaga cultură românească au fost condamnate la distrugere de către Guvernul României, exemplificând starea jalnică în care se află clădirea memorialului "Octavian Goga", de la Ciucea, și mai ales lipsa de fonduri pentru repararea Bisericii din Lujerdiu.

În cea de-a doua parte a întrebării sale, domnul deputat arată că totuși Ministerul Culturii și Cultelor dovedește o generozitate specială față de manifestările iredentist-șovine, inițiată de ligi, fundații, asociații, societăți maghiare, și că acordă fonduri în această zonă etnică. Iar, în final, solicită fonduri suplimentare pentru restaurarea Castelului "Banffy" din Bonțida.

La toate acestea doresc să răspund în felul următor: Ministerul Culturii și Cultelor, prin programul național de restaurare, finanțează lucrări de restaurare demarate în anii precedenți. Bugetul alocat în 2002 Ministerului Culturii și Cultelor, aprobat de Parlamentul României, respectiv bugetul alocat planului național de restaurare, nu acoperă necesitățile de continuare a tuturor lucrărilor de la șantierele de restaurare deja deschise. Și, în consecință, nu poate acoperi, în nici un fel, lucrări la obiective noi.

În momentul de față, un număr de 235 de monumente istorice au șantiere deschise și fonduri alocate. La un număr de 43 de monumente istorice cu șantiere deschise au fost sistate lucrările datorită diminuării fondurilor alocate de la bugetul de stat pe 2002, situație pe car, sunt convins, că o cunoașteți.

În conformitate cu Legea nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice, precum și cu Legea Administrației Publice Locale, responsabilitatea protejării monumentelor istorice revine, în primul rând, proprietarilor și administratorilor de drepturi reale, precum și autorităților locale ale comunei, orașului sau județului în raza cărora se găsesc. De altfel, din informațiile pe care le deținem, Consiliul județean Cluj a alocat anul acesta fonduri importante pentru lucrări de restaurare la Muzeul etnografic "Cluj-Napoca". Documentația tehnică a obținut, în regim de urgență, avizul Ministerului Culturii și Cultelor.

Până în anul 2003, clădirile monument istoric care adăpostesc instituții muzeale de importanță națională, vor beneficia de un program special de finanțare, ce se va derula pe perioada 2003-2004 cu Banca Mondială.

Referitor la afirmația domnului deputat Brudașca, cu privire la presupusa favorizare de către Ministerul Culturii a lucrărilor de restaurare la monumente istorice și manifestări, aparținând etniei maghiare, precizăm următoarele: în programul național de restaurare, din cele 235 de șantiere deschise la monumente istorice, un număr de 35 aparțin minorităților naționale, și un număr de 8 minorătăților maghiare.

Criteriile de selecționare a finanțării lucrărilor de restaurare prin planul național de restaurare, se referă la valoarea monumentului în patrimoniu național existent: unicitate, stare de degradare, urgența intervențiilor, posibilități de cofinanțare. Criteriile noastre de selecție nu se referă la apartenența la o etnie sau alta, considerându-se în mod firesc că toate valorile de patrimoniu de pe teritoriul României trebuiesc protejate în același fel, fără discriminări și fără favorizări.

Ansamblul Castelului de la Bonțida, proprietatea statului român beneficiază doar în mică măsură de fonduri de la bugetul de stat, majoritatea fondurilor provenind din surse private, străine sau vecine.

Reabilitarea castelului servește drept șantier-școală pentru specializarea muncitorilor restauratori din România, în vederea asigurării de mână de lucru autohtonă specializată în acest domeniu.

De asemenea, Ministerul Culturii și Cultelor sprijină inițiativele legate de protejarea patrimoniului sau altor fundații sau asociații non-guvernamentale și non-profit, indiferent de zonele unde acestea activează, numai pe bază de programe coerente și viabile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Repet apelul: și răspunsurile trebuie să fie mai sintetice.

Domnule Brudașca?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Apreciez modul deosebit de atent cu care s-a redactat acest răspuns și lecția care încearcă să mi se dea. Eu, însă, aș dori să atrag atenția asupra unei realități pe care domnul ministru n-a avut-o în vedere. Vorbea despre unicitatea monumentelor. Aș vrea să-i spun domniei sale că biserica din Lujerdiu este, din acest punct de vedere, un monument unic, este ctitorie Mihai Viteazu.

Nu avem foarte multe asemenea ctitorii pe teritoriul Transilvaniei și cred că este și mai veche și mai importantă decât Castelul de la Bonțida care s-a bucurat, totuși, de mult prea multă atenția financiară din partea autorităților statului.

În precizarea pe care am făcut-o nu m-am referit numai la ajutoarele pentru restaurări, m-am referit și la sumele foarte mari care sunt date în raport cu manifestări culturale ale majorității românești pentru o serie de activități care au caracter revanșard și iredentist. Sunt o serie de manifestări aparent culturale care nu doresc decât să restimuleze spiritul revanșard al minorității maghiare.

Dacă la Ministerul Culturii nu se observă acest lucru sau se dorește să se ascundă acest adevăr este treaba dumnealor. Aș atrage atenția în acest sens că un festival cum este "Saint Istvan", unde majoritatea participanților sunt din Ungaria și unde beneficiază de mare sprijin financiar din partea Ministerului Culturii, în vreme ce "festivalul latinității" nu beneficiază de ajutor din partea aceluiași minister este altă chestiune pe care îl rog pe domnul ministru să o rețină, cel puțin.

Sunt și alte asemenea tabere organizate în diferite centre care nu studiază etnologia sau folclorul românesc, ci studiază, inclusiv cu participări străine, o serie de manifestări care multe dintre ele aparțin unor epoci revolute care au adus jignire demnității și istoriei poporului român.

Dacă acest lucru nu se înțelege la Ministerul Culturii care ar trebui să fie minister pentru instituțiile de cultură din România, îmi pare foarte rău.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule ministru, poftiți.

 
 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Vă promit, domnule deputat, că o să pun la dispoziție o documentație care să cuprindă toate manifestările de acest fel finanțate de Ministerul Culturii și care s-au derulat în spațiul locuit de minoritatea maghiară. Și vom analiza fiecare și vom vedea dacă, de exemplu, Festivalul sarmalelor de la Praid sau Festivalul muzicii maghiare vechi sunt manifestări de origine iredentistă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Înțeleg că a venit un răspuns și pentru domnul deputat Ștefan Giuglea. Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Steriu:

Bună seara. Steriu Valeriu, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Întrebarea este în ce măsură se pot urgenta procedurile de acreditare ale măsurii 3.1 investiții în exploatații agricole în cadrul Programului SAPARD, măsură preconizată inițial a fi acreditată de Comisia Europeană la începutul anului 2003 în trimestrul I.

Răspunsul este: conducerea ministerului are în vedere acreditarea la începutul anului 2003 a încă 4 măsuri din planul național pentru agricultură și dezvoltare rurală, și anume, investiții în exploatații agricole, dezvoltarea și diversificarea activităților economice pentru generarea de activități multiple și venituri alternative, măsura 3.5 - silvicultura și măsura 4.1 - îmbunătățirea pregătirii profesionale.

În acest sens, încă de la sfârșitul lunii aprilie propunerile s-au aprobat pentru începerea pregătirii altor măsuri din planul național pentru agricultură și dezvoltare rurală, în vederea acreditării și a fost emis ordinul ministrului nr. 273 din 2 iulie prin care au fost constituite grupele de lucru.

Măsura 4.1, cu privire la îmbunătățirea pregătirii profesionale însoțește obligatoriu această măsură 3.1 pentru investiții în exploatații agricole, în procesul de acreditare.

În perioada 1- 5 iulie și 22 - 26 iulie au fost primele întâlniri ale grupurilor de lucru cu consilierul de preaderare și experți germani pentru aceste măsuri și respectiv în această săptămână se va desfășura o a doua etapă de lucru cu aceeași experți germani pentru a finaliza aceste măsuri, astfel încât în luna octombrie să poată fi deja demarate pentru măsura 4.1 ultimile retușuri.

În luna noiembrie s-a propus finalizarea acestor măsuri și introducerea modificărilor necesare impuse de procedurile Comisiei europene, precum și amendarea Planului național pentru agricultură și dezvoltare rurală, în vederea prezentării și aprobării de către Comitetul de monitorizare și apoi de către Comitetul Star al Comisiei europene.

În paralel cu aceste acțiuni Agenția SAPARD va desfășura activitatea de elaborare a procedurilor de organizare și de pregătire a structurilor instituționale pentru acreditarea măsurilor 3.1 și 4.1, urmând ca imediat după aprobarea amendării planului național să se facă și acreditarea acestor măsuri în planul Agenției SAPARD. Aceste etape sunt obligatorii, iar timpul alocat fiecăruia este minim, de aceea considerăm că acest termen, trimestrul I 2003, este un termen realist, astfel încât aceste măsuri să poată fi acreditate în acest grafic.

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

E ministru? La răspunsuri ministrul trebuie să răspundă!

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, dacă aveți ceva de spus, vă rog să vorbiți de la tribună, nu din sală, dar după ce termină dânsul. Are dreptul să-și exprime un punct de vedere față de răspunsul pe care l-a primit, conform Regulamentului nostru.

 
 

Domnul Ștefan Giuglea:

Domnule ministru, eu vă mulțumesc pentru răspunsul pe care mi l-ați dat și vă promit că acest răspuns a ajuns la cei care m-au mandatat să pun această întrebare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Anghel Stanciu, poftiți.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Dacă este de procedură!

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, bineînțeles, de procedură, evident.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Viorica, vrei o procedură?!

Domnule președinte de ședință, fac parte dintre cei care am crezut că acțiunea dumneavoastră de miercurea trecută se substituie dorinței sincere de respectare a Regulamentului cu tot ceea ce a implicat aceasta. Deci, am fost de partea dumneavoastră. Vă și consider, de altfel, un vicepreședinte care cunoașteți foarte bine Regulamentul. De aceea sunt surprins că se încurcă procedura de la interpelări cu cea de la întrebări vizavi de posibilitatea de a răspunde și contrarăspunde, că atunci ați acuzat, miercuri, deputații că nu respectă acel timp de 3 minute iar acum văd că nu se respectă nici timpul afectat domnilor miniștri. Nu pot vorbi fiecare!

Și ultima chestiune: cred că este sub prestigiul Parlamentului să admitem, zic eu, sub nivel de secretar de stat să răspundă la interpelări. Eu îmi aduc aminte, domnule președinte de ședință, și vă aduceți dumneavoastră aminte când PDSR-ul, în legislatura trecută, a solicitat prezența domnului Berceanu care era undeva pe la Satu Mare. Și a spus: "Domnule, să vină ministrul să răspundă". Deci, rugămintea mea ar fi ca încercarea dumneavoastră de miercurea trecută de a pune pe făgaș normal discuțiile pe Regulament să o continuați, astfel încât să facem și în acest domeniu, să spunem, puțină ordine.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, art. 157 dă dreptul autorului întrebării, după audierea răspunsului, să poată interveni cu precizări și comentarii, fără a depăși două minute.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Întrebări, dar nu interpelări.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

nu suntem la interpelări, nu avem nici o legătură cu interpelările. Interpelările sunt după 7 și jumătate. Acesta este un răspuns.

Al doilea răspuns: am avertizat reprezentanții Executivului să sintetizeze și să prezinte răspunsuri concise. Nu i-am oprit nici pe dânșii pentru că nici pe colegii dumneavoastră lunea trecută nu i-am oprit, chiar dacă au depășit timpul, nu i-am oprit nici la intervențiile de marți dimineața. Deci, le-am atras atenția că trebuie să se încadreze în trei minute, dar nu le-am luat microfonul. Aceasta într-un semn de politețe. Am dreptul regulamentar - și aici aveți dreptate - să fac lucrul acesta.

În ceea ce privește reprezentarea în rol de secretar de stat, de mai multe ori, în Biroul permanent, am solicitat lucrul acesta și am solicitat și pe alte căi. Datoria mea este să mă străduiesc, nu întotdeauna izbândesc și atunci când dumneavoastră veți veni la guvernare, veți constata că o să vi se întâmple cam același lucru.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Dar dânsul este secretar de stat...

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, știu că este secretar de stat și domnul știe, nu este nici o problemă.

Deci, doamna Maria Manolescu va răspunde la două întrebări formulate de domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Vă rog să răspundeți doar cu CFR-ul, la celălalt îmi dați răspunsul scris.

 
 

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

La întrebarea domnului deputat Damian Brudașca, adresată primului-ministru, privind situația juridică a Căminului de nefamiliști situat în Cluj Napoca...

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Potriviți-vă microfoanele, doamnă, că nu se aude în sală.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

…aflat sub incidența executării silite și posibilitatea vânzării locuințelor din acesta către chiriași, în condițiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu alte destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare, s-a comunicat cu adresa Ministerului Finanțelor nr. 51.254 din septembrie 2002 răspunsul scris domnului deputat.

În prezentarea mea, în sinteză, voi arăta următoarele: măsura sechestrului odată instituită nu poate fi ridicată în procedură administrativă decât în condițiile achitării debitului pentru care a fost instituită. Conform dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, ordonanță aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996 cu modificările și completările ulterioare.

Menționăm că potrivit dispozițiilor art. 76 din Ordonanța Guvernului menționată persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărei executări silite, contestația se introduce la instanța judecătorească competentă potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art. 78 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996, Ministerul Finanțelor publice nu are competența pentru suspendarea executării silite declanșate de către organele fiscale teritoriale ale Județului Cluj, singura în măsură să suspende executarea silită fiind instanța judecătorească care până la judecarea contestației, la cerere, prin încheiere motivată, poate să dispună suspendarea executării silite.

În ceea ce privește posibilitatea de a plăti obligațiile restante către bugetul de stat, în mod eșalonat, precizăm că pentru acordarea de înlesniri la plata obligațiilor bugetare restante, cadrul legal este reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare care, de asemenea, a fost aprobată prin lege.

Înlesnirile la plata obligațiilor restante la bugetul de stat se pot acorda la cererea temeinic justificată a debitorului care se adresează organului fiscal teritorial unde se află înregistrat ca plătitor de impozite și taxe.

Pentru obținerea de înlesniri la plata obligațiilor restante la bugetul de stat debitorul urmează să se adreseze cu documentația care este prevăzută de actul normativ.

Totodată, în concluzie arătăm că în cazul în speță nu se pot aplica dispozițiilor Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, în prezent bunul respectiv aflându-se sub incidența executării silite, situație în care, așa cum arătam înainte, sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței nr. 11/1996. Dar, în acest sens, Direcția generală a finanțelor publice a Județului Cluj va continua operațiunea de evaluare a bunurilor imobile, operațiune care va fi efectuată de un expert neutru, iar chiriașii au posibilitatea să achiziționeze locuințele și cu plata prețului în rate în condițiile legii.

Deci, singura problemă este că nu poate fi invocată Legea nr. 85/1992, ci Ordonanța nr. 11 cu prevederile acesteia, așa cum au fost modificate ulterior.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Vreau să vă informez că se face operațiunea de evaluare, dar se pregătește și evacuarea în prag de sezon rece a celor 86 de familii de acolo și, spre informarea dumneavoastră, trebuie să știți că 12 metri pătrați cât are cea mai mare cameră din acest cămin este evaluată la 140 de milioane de lei.

Marea majoritate a celor care locuiesc în căminele respective sunt oameni săraci și foarte săraci pentru care și plata cheltuielilor curente ridică probleme serioase.

Mă întreb, în aceste condiții, cum vor putea ei să aplice recomandarea de plată în rate, când de abia își duc zilele de pe o zi pe alta?

Pe de altă parte, trebuie să vă spun că problema nu îi privește pe ei, ci ar fi privit Ministerul Transporturilor, căruia i-am adresat o solicitare similară la care, până în momentul de față, nu am primit nici un răspuns. De altfel, din luna iulie am trimis adresă domnului ministru, prin care-l rugam să încerce să suplimenteze sumele pentru a evita scoaterea în prag de iarnă a celor 86 de familii care locuiesc în fostul cămin al CFR-ului de la Cluj Napoca.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Faceți o precizare, dar scurt.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Înțeleg că nu a fost folosită soluția legală prevăzută de lege și anume suspendarea.

Singura în măsură să procedeze la suspendarea acestei hotărâri era instanța de judecată, printr-o cerere de suspendare.

Cred că acolo este o lipsă de acțiune pentru a suspenda executarea și a se evita această scoatere a locatarilor din blocul respectiv.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulțumesc.

Domnul Brudașca și-a manifesta interesul și pentru Campionatul european de planorism. Înțeleg că i s-a transmis răspunsul în scris, da?

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Nu mi-am manifestat interesul pentru campionat, ci pentru faptul că am fost reprezentați de doi cetățeni maghiari...

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mă rog, dumneavoastră vedeți că și la fotbal vine câte o țară europeană, cică este echipa țării aceleia, și toți sunt negri. Aceasta este situația. Bun, deci vi s-a răspuns la aceasta.

Pe urmă ați adresat o întrebare Ministerului de Interne și ați primit răspunsul în scris. Deci am finalizat secvența Damian Brudașca astăzi. Nu, îl mai avem pe domnul Romulus Moucha care răspunde tot domnului Damian Brudașca.

 
 

Domnul Romulus Moucha (secretar de stat, Ministerul Industriei și Resurselor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea domnului deputat Brudașca este complexă, răspunsul este la fel, voi avea plăcerea să-l înmânez în scris la sfârșitul intervenției.

În concluzie, voi da citire numai concluziilor.

Aș vrea, deci, domnule deputat, să rețineți faptul că Hotărârea Guvernului nr. 568 din 2002 privind iodarea universală a sării destinată consumului uman, hranei animalelor și utilizării în industria alimentară respectă pe deplin prevederile Legii concurenței nr. 21 din 1996, cât și a normelor internaționale privind calitatea sării pentru consumul uman, animalier și din industria alimentară.

Acuzele aduse de dumneavoastră Guvernului privind motivele adoptării hotărârii se datoresc unor lacune de documentare, iar referirile la sectorul extractiv, de prelucrare și comercializare care este coordonat de Ministerul Industriei și Resurselor considerăm că nu au nici o bază reală și sunt jignitoare în felul în care ele au fost spuse.

În contextul celor prezentate nu este necesară modificarea Hotărârii Guvernului nr. 568/2002.

Aș vrea, de asemenea, să mai semnalez faptul că în întrebarea dumneavoastră s-a strecurat o greșeală. Dumneavoastră afirmați faptul că sarea importată din Ucraina are un conținut scăzut de NaCl. NaCl sau sare este totuna și există riscul să spunem că apa este săracă în H2O!

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca, poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu mulțumesc domnilor miniștri că ne dau lecții din ce în ce mai interesante, numai că sunt pe lângă obiect.

Domnule ministru, problema pe care am pus-o eu nu se referă la comercializare sau la iodarea universală a sării, se referă la menținerea art. 1 dintr-o hotărâre de Guvern anterioară care nu are nimic de-a face cu Legea concurenței nr. 21/1996.

În art. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 779 din 1995 se preciza că Ministerul Industriilor prin Regia Autonomă a sării este singur producător autorizat și va asigura producția necesară de sare iodată pentru consumul uman pe întreg teritoriul țării.

Dumneavoastră vă referiți în răspunsul pe care l-am primit, care la fel este foarte jignitor pentru un reprezentant al Parlamentului României, ca de altfel și tragerea de urechi la care v-ați pretat dumneavoastră acum câteva minute, lucru care nu înțeleg de ce îl faceți sau este în virtutea programului de guvernare. Aș vrea să vă spun că din răspunsul pe care l-am primit lipsesc o serie de elemente concrete. Dumneavoastră citați numai acele fragmente din articolele de lege, respectiv la art. 2 lit. b) din Legea nr. 21/1996 care vă servesc demonstrație, uitând, spre exemplu, partea care spune așa: "Organele administrației publice centrale sau locale, în măsura în care acestea prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate intervin în operațiuni de plată, influențând direct sau indirect concurența" și aici se uită această parte importantă a răspunsului: "cu excepția situațiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major". Nu cumva apreciați, domnule ministru, că protecția industriei extractive românești constituie un asemenea obiectiv de interes public major?

Și apoi, pentru că răspunul dumneavoastră face referire și la prevederile art. 5 lit. g) din Legea concurenței, eu consider și cred că orice om de bună credință și cu un pic de spirit românesc în el consideră că reprezintă cu adevărat o justificare rezonabilă a nu se cumpăra sare de import atâta timp cât societatea națională a sării este în măsură să asigure întregul necesar pentru consumul uman, animal și industrial.

Prin urmare, este vorba de o greșeală de dactilografiere care mi-a scăpat, dar aș vrea să vă atrag atenția că prin această măsură pe care dumneavoastră o luați contraveniți Programului "Fabricat în România" care este patronat de primul-ministru al acestei țări și nu numai atât, subminați activitatea extractivă pentru că vom ajunge în România, care zace pe o mare de sare, să fim ca cei din Africa, să importăm nisip în Sahara. Așa se va proceda prin această măsură care încalcă prevederii Hotărârii de Guvern care, oricum, asigura un minim de protecție pentru producția indigenă.

În ce privește celelalte recomandări ale dumneavoastră și aluziile care s-au vrut a fi spirituale, vă rog să le faceți pe culoarele Guvernului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Oricum, este explicabil de vreme ce acum o jumătate de oră spuneați că primul-ministru este un ageamiu, așa că nu este nici o problemă!

Pentru domnul deputat Radu Stroe se solicită amânarea răspunsului.

Pentru domnul Emil Boc. Prezentați întrebarea și vă răspunde domnul secretar de stat Florescu.

 
 

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Miron Mitrea și are legătură cu un subiect dezbătut în această sesiune de interpelări.

Subiectul vizează reeșalonarea datoriilor Regionalei CFR SA Cluj la bugetul statului.

Spuneam că se corelează această interpelare cu un răspuns dat anterior, numai că interpelarea mea vizează o altă interpelare depusă de către mine în luna februarie a acestui an, prin care solicitam să precizați ce măsuri aveți în vedere pentru reglementarea situației locatarilor din Căminul CFR din Cluj Napoca.

În acea interpelare nr. 266 b din 18 februarie ne-ați comunicat că se va analiza datoria pe care Regionala CFR o are la bugetul statului, urmând ca în perioada imediat următoare, împreună cu Direcția Generală a finanțelor publice să se întocmească un plan de eșalonare a datoriilor către bugetul statului, astfel încât problema locatarilor din Căminul CFR din Cluj să fie rezolvată.

Având în vedere că nici până în momentul de față această situație nu a fost rezolvată, implicațiile sociale sunt dramatice, domnule ministru, vă rugăm să ne precizați ce demersuri ați întreprins pentru reeșalonarea datoriilor pe care Regionala CFR SA le are la bugetul statului și care este stadiul reeșalonării acestor datorii?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Florescu.

 
 

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLTPL):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, vă facem cunoscute următoarele: s-a depus la Direcția generală a finanțelor publice a Municipiului București cererea de acordare a înlesnirilor la plata obligațiilor Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, conform Ordonanței Guvernului nr. 40/2002.

S-au transmis dosare pentru fiecare regională în parte și pe fiecare punct pentru verificare la Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București.

S-au verificat de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, s-au transmis în teritoriu pentru certificarea debitului la toate direcțiile generale ale finanțelor publice teritoriale.

Pentru Regionala CFR Cluj, în mod deosebit, s-a vorbit cu directorul general al Direcției Generale a Finanțelor Publice Cluj, referitor la problemele care s-au ivit prin sechestrul celor trei imobile ale Regionalei Cluj.

S-a transmis prin fax cererea și adresa de la Direcția generală a finanțelor publice a Municipiului București către Direcția generală a finanțelor publice Cluj pentru amânarea licitației până la finalizarea lucrărilor și încheierea convenției cu Ministerul Finanțelor Publice.

La momentul actual Compania Națională CFR Călători CFR SA este în fază de finalizare a punctajelor pe direcțiile generale ale finanțelor publice teritoriale și cu Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București.

Cu deosebită considerație, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Iar suntem în situația unei neconcordanțe între promisiuni și fapte. Foarte mulți oameni își pun foarte multe speranțe în răspunsul dumneavoastră pe care l-ați dat în luna februarie - repet, 18 februarie 2002. Suntem mâine în 1 octombrie 2002, iar aceste planuri de reeșalonare nu au văzut lumina tiparului, iar zeci de familii sunt în pragul de a fi puse în stradă începând cu luna octombrie sau noiembrie a acestui an.

Iată de ce solicităm Guvernului, pe de o parte, o mai mare responsabilitate atunci când angajează răspunderi, când angajează promisiuni pentru că vine din partea Guvernului și nu din partea oricui, pentru că oamenii altfel vor fi nevoiți să suporte rigorile acestei ierni în alte condiții. Sunt parțial mulțumit de răspunsul dat, dar evident că nu ne satisface din perspectiva rezultatelor. Așteptăm ca aceste reeșalonări să ajungă acolo unde trebuie, iar situația locatarilor de la Căminul CFR din Cluj Napoca să-și găsească soluționarea adecvată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, vă sugerez să întrebați și Ministerul Finanțelor, că de fapt, ei aprobă, sigur că da, ei sunt cu banii.

Pentru Ministerul Justiției a fost, de asemenea, adresată o întrebare de către domnul Emil Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea îi este adresată doamnei ministru Rodica Stănoiu și are în vedere încălcarea drepturilor bănești ale magistraților.

1. În perioada 1 ianuarie 2000 - 31 martie 2002, magistraților li s-a reținut în mod nelegal contribuția de 7% din salariu la bugetul asigurărilor de sănătate.

Ca urmare, magistrații au înaintat acțiuni în justiție împotriva tribunalelor și Ministerului Justiției, având ca obiect obligarea acestora la restituirea sumelor reținute, la valoarea actualizată. Aceste acțiuni au fost admise, iar hotărârile judecătorești irevocabile au fost investite cu formulă executorie și s-a solicitat executarea lor silită, prin proprire. Totuși, președinții tribunalelor, în calitate de ordonatori secundari de credite, și Ministerul Justiției, în calitate de ordonator primar de credite, refuză executarea acestor hotărâri.

Sumele reținute cu același titlu din salariile procurorilor au fost, însă, restituite, fără punerea în executare a hotărârilor.

2. Drepturile bănești ale magistraților trebuia calculate începând cu data de 1 ianuarie 2002, luându-se ca bază de calcul suma de 1.515.280 lei, potrivit art. 13 din Legea nr. 216/2001. La această sumă urma să se adauge, începând de la aceeași dată, procentul de 8% prevăzut de art. 1 din Ordonanța de urgență nr. 187/2001, rezultând suma de 1.636.520 de mii lei, ca bază de calcul.

În prezent, tribunalele și Ministerul Justiției fac obiectul unei acțiuni în instanță, pentru obligarea lor la calcularea corectă a salariilor și la plata retroactivă a diferențelor, în timp ce salariile se calculează luându-se în continuare ca bază suma de 1.232.034 lei.

Având în vedere aspectele sesizate, vă rugăm să aveți bunăvoința de a ne răspunde la următoarele întrebări:

1. Când va restitui Ministerul Justiției magistraților sumele reținute nelegal ca titlu de contribuție la bugetul asigurărilor de sănătate? Care sunt motivele pentru care procurorilor li s-au restituit acești bani cu promptitudine, iar judecătorilor nu?

2. Ce măsuri intenționează Ministerul Justiției să adopte în privința recalculării salariilor magistraților?

3. De ce este nevoie de acțiuni în justiție pentru obligarea Ministerului Justiției la respectarea legii și, mai ales, de ce Ministerul Justiției nu respectă hotărârile judecătorești irevocabile? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea. Poftiți.

 
 

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

În ceea ce privește primul punct al întrebării, Ministerul Justiției nu s-a opus executării sumelor stabilite prin hotărârile judecătorești irevocabile. Faptul că executarea nu a fost dispusă imediat se datorează lipsei disponibilităților din bugetul Ministerului Justiției a fondurilor cu această destinație. În prezent, însă, se caută soluții financiare pentru obținerea sumelor necesare în vederea executării acestor obligații.

Al doilea punct al întrebării dumneavoastră este, într-adevăr, mai complex, el vizează aplicarea dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 50/1996 republicată cu modificările ulterioare, în sensul că valoarea de referință sectorială stabilită de lege pentru indemnizațiile membrilor autorității legislative și executive se aplică de drept și pentru indemnizațiile magistraților. Această prevedere, însă, a fost suspendată prin dispozițiile art. 13 alin. 3 din Legea nr. 216/2001 - este vorba de Legea Bugetului de stat pe anul 2001 - și, în conformitate cu acest text, prevederile din unele acte normative referitoare la stabilirea indemnizațiilor sau a salariilor de bază, după caz, pentru alte categorii de personal, pe baza valorii de referință sectorială, nu se aplică în anul 2001.

În afară de această dispoziție legală, mai există și niște precizări metodologice: 131029/18 mai 2001, date de Ministerul Finanțelor Publice, pentru elaborarea propunerilor de buget pe anul 2002 și a estimărilor pentru anii 2003-2005, normele metodologice prevăzând că fondul aferent salariilor de bază pe anul 2002 va fi stabilit pe baza salariilor din luna decembrie 2001. Ca urmare, în anul 2002 nu am avut prevedere bugetară pentru plata salariilor de bază la nivelul valorii de referință sectorială, potrivit art. 11 din Legea nr. 50/1996 republicată, și nu se puteau efectua plăți decât în cadrul resurselor bugetare aprobate.

Sigur, cu ocazia rectificării bugetului pe anul 2002, s-au făcut demersuri la Ministerul Finanțelor Publice și la Guvernul României pentru cuprinderea în buget a fondurilor necesare pentru aplicarea valorii de referință sectorială potrivit textului invocat, art. 1 din Ordonanța nr. 83/2000. Sunt optimistă și cred că foarte curând se va găsi o soluție, în sensul aplicării cu începere de la 1 ianuarie 2002, a dispozițiilor la care ați făcut referire.

Cu privire la pct. 3 al întrebării, sigur, problema reținerii cotei de 7% din indemnizație, reprezentând cota de contribuție pentru asigurările de sănătate, a fost extrem de controversată, atât în ceea ce privește interpretarea normelor care reglementează asigurările de sănătate, dar a fost controversată și în ceea ce privește soluțiile pronunțate de instanța de judecată. Au fost și soluții prin care s-a respins acest gen de acțiuni.

Acesta este motivul pentru care persoane care au apreciat că li s-au încălcat drepturile au solicitat chemarea în judecată a Ministerului Justiției și a tribunalelor, ca ordonatori secundari de credite. Și aș reveni la răspunsul de la întrebarea nr. 1: nu ne opunem executării acestor hotărâri, ci căutăm soluții financiare convenabile pentru toate părțile. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Îi mulțumesc doamnei ministru pentru precizările făcute, două observații vreau să fac.

Nu putem avea pretenția unei puteri judecătorești puternice și independente, fără o salarizare corespunzătoare. În ultima perioadă, s-au avansat foarte multe propuneri din partea Ministerului Justiției, a primului ministru, cu privire la o salarizare superioară a magistraților, vorbindu-se de salarii foarte bune.

Părerea mea este că, înainte de a face promisiuni, trebuie să ne achităm de acele drepturi care revin magistraților, conform legislației în vigoare. Și, din această perspectivă, poziția noastră este că, înainte de a promite mai mult, să respectăm ceea ce li se cuvine conform legii, dacă dorim într-adevăr să avem o justiție echidistantă din punct de vedere politic și independentă în statul de drept.

Sperăm că aceste drepturi legale, așa cum dumneavoastră ați menționat, vor fi repede soluționate, pentru a asigura mersul justiției din România pe coloanele și făgașele statului de drept. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru domnul Damian Brudașca, mai trebuia să răspundă ministrul administrației publice, însă a solicitat o amânare.

Urmează, din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Deac. Poftiți, cu medicina chinezească, să-l informăm pe domnul Brudașca cum stăm.

 
 

Domnul Radu Deac (secretar de stat, Ministerul Sănătății și Familiei):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Răspunsul la întrebarea domnului deputat Brudașca este extins pe două pagini. Cu permisiunea dumneavoastră, l-aș rezuma, dacă se poate, în câteva idei.

Medicina tradițională chineză este practicată în România și în prezent, existând chiar în subordinea directă a Ministerului Sănătății și Familiei, Centrul național de acupunctură și homeopatie București, unde practică medici cu pregătire specială în domeniu, dintre care unii au efectuat stagii de specializare-perfecționare în China.

De asemenea, în Nomenclatorul de competențe al Ministerului Sănătății figurează această competență, de "medicină tradițională", dobândită prin supraspecializări, efectuate la sistemul de perfecționare și învățământ postuniversitar.

Există, de asemenea, între România și Republica Populară Chineză un Acord de cooperare, din 4 iulie 1995, dată de la care au avut loc, așa cum este prevăzut în acest acord, vizite de studiu pentru însușirea medicinii tradiționale chineze, medici din cadrul Societății române de acupunctură au participat la aceste specializări. De asemenea, au avut loc vizite reciproce pentru mai buna cunoaștere a sistemelor de asigurare a sănătății între cele două țări și o mai bună pregătire a personalului propriu sanitar și de cercetare.

Există, de asemenea, unele companii din China, care și-au exprimat intenția de a deschide în România centre de medicină tradițională, ca inițiativă privată. O mențiune specială: medicii chinezi, pentru a practica în România, trebuie să respecte prevederile Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic.

În concluzie, având în vedere cele menționate mai sus, se poate afirma că practica medicinii tradiționale chineze este posibilă, în prezent, în România, în măsura în care este considerată și produsă de către partea chineză drept temă prioritară în cadrul colaborării bilaterale, urmând ca noile reglementări în acest domeniu să fie o dată cu elaborate o dată cu extinderea acestei colaborară.

Cu deosebită considerație, ministrul sănătății și familiei, dr. Daniela Bartoș. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Brudașca?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Aș vrea să-l informez pe domnul ministru că la Cluj-Napoca funcționează o Asociație de prietenie româno-chineză, care a încercat să aducă din China, la solicitarea, inclusiv a specialiștilor din Centrul universitar Cluj, medicini chinezi, întâmpinând foarte mari probleme în ceea ce privește salarizarea acestora, întrucât nu au obținut drept de muncă. Eu am reținut dintr-o declarație a primului ministru intenția de a reglementa printr-un act normativ, eventual, o ordonanță de urgență, și acest aspect. Și, din acest punct de vedere, întrebam ministerul dacă, în momentul de față, există în lucru vreun acord bilateral româno-chinez, care să dea posibilitatea realizării unor asemenea schimburi de specialiști, eventual de medici specialiști în medicină tradițională chineză, care să practice, efectiv, în România această meserie?

N-am văzut încă textul răspunsului, dar, din cele spuse de către domnul secretar de stat, n-am reținut să fi existat în momentul de față o preocupare concretă, cu un termen clar precizat în această direcție.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă vreți să adăugați ceva, domnule secretar de stat? Dar scurt.

 
 

Domnul Radu Deac:

Domnule deputat,

Îmi pare rău că n-am cunoscut acest aspect concret pe care l-ați ridicat, pentru că l-am fi rezolvat, probabil, mai rapid. Dar am menționat că orice medic, inclusiv cei din China, trebuie să respecte prevederile Legii nr. 74/1995. Dacă există unele aspecte particulare, le vom rezolva concret, de la caz la caz, dar acordul există, el se aplică, dorim să implementăm toate atributele medicinii tradiționale chineze. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nici românii care au studiat în China 5 ani medicina tradițională chineză n-au dreptul de practică în România. Bine, mai meditați...

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Trecem la secvența de interpelări.

Domnul deputat Victor Dobre a depus-o în scris.

Domnul Leonăchescu nu este prezent, este în străinătate.

Doamna Constanța Popa a depus-o în scris.

Domnul Sonea a depus-o în scris.

Domnul Mircea Costache a depus-o în scris.

Domnul Puiu Hașotti a depus-o în scris.

Domnul Anghel Stanciu a depus-o în scris.

Domnul Emil Boc, de asemenea, a depus trei interpelări în scris.

Domnul Ștefan Popescu-Bejat a depus-o în scris.

Doamna Anca Boagiu a depus-o în scris.

Domnul Ștefan Păscuț a depus-o în scris.

Domnul Nicolae Păun a depus-o în scris.

Domnul Ciuceanu n-a depus-o, dar nu este prezent.

Domnul Petru Mirciof a depus-o în scris.

Domnul Nicolae Enescu le-a depus în scris. Vreți să le susțineți sau nu? Dar numai obiectul, așa cum se face. Dacă vreți, poftiți.

 

Domnul Nicolae Enescu:

Am două interpelări.

Una este adresată doamnei ministru al sănătății și familiei, Daniela Bartoș, și are următorul obiect: "Doresc, pe această cale, să vă aduc la cunoștință că subalternii dumneavoastră din teritoriu, care au depus un jurământ la terminarea facultății, precum dr. Dan Bârzu, angajat ca Șef Secție chirurgie a Spitalului orășenesc Cisnădie, nu-și respectă îndatoririle ce decurg din atribuțiile sale, în calitate de angajat. Menționez faptul că domnul doctor deține și funcția de primar al orașului Cisnădie, unde responsabilitățile funcției ce-i revin sunt numeroase și foarte importante, funcție de care nu se achită...

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, mă scuzați, haideți să fim înțeleși, obiectul interpelării este faptul că anumiți medici din sistemul Ministerului Sănătățiii nu-și respectă îndatoririle, pe care, mă rog, și le-au asumat prin jurământ. Iar în ședința care este destinată răspunsului la interpelare, citiți tot acest text și doamna ministru sau secretar de stat de resort vă răspunde. Așa se fac interpelările, vă rog din suflet, nu-mi citiți tot, tema aceasta este, pe care am sintetizat-o eu.

Cealaltă interpelare, vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Enescu:

Cealaltă interpelare îi este adresată domnului ministru al administrației publice, Octav Cozmâncă, și este tot referitoare al domnul dr. Dan Bârzu, care deține funcția de primar și care este incompatibilă cu cealaltă calitate a sa.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E bine, e perfect așa. Și în ședința în care vi se va răspunde la aceste interprelări, dumneavoastră o să citiți tot textul, cât aveți acolo, în cele 3 minute. Așa se face.

Domnul deputat Victor Babiuc. Poftiți.

 
 

Domnul Victor Babiuc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se referă la programul pe care primul ministru l-a enunțat în aprilie anul acesta, privind pregătirea României în vederea aderării la NATO, care avea două scadențe importante: finele sesiunii trecute și luna septembrie a acestui an și despre care nu știm mare lucru să se fi făcut. Dorința este, deci, să ne prezinte domnul ministru ce s-a făcut din acest program, pe care l-a prezentat Parlamentului României și care i-a dat girul. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolăescu și-a depus-o în scris.

Domnul Pleșa nu este.

Domnul Mardari. Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am două interpelări.

Prima este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, și se referă la întârzierea aplicării Legii nr. 309 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, publicată în Monitorul Oficial la data de 6 iunie 2002.

A doua interpelare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, și se referă la motorina pentru agricultură și la subvențiile pentru lapte, carne și cereale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Damian Brudașca a depus trei interpelări în scris.

Domnul Văsălie Moiș este absent.

Doamna Mona Muscă are două interpelări.Poftiți.

 
 

Doamna Mona Octavia Muscă:

Mulțumesc frumos.

Am două interpelări.

Una privește situația Combinatului siderurgic Reșița, este adresată primului ministru Adrian Năstase și solicit informații cu privire la: 1. finalizarea Investiției turnare continuă; 2. care este statutul juridic al CSR în acest moment; 3. care este strategia privind politicile oțelului în România și ce loc ocupă Reșița și, ultima întrebare, 4. motivele respingerii ofertei de creditare AVAB pentru Combinatul siderurgic Reșița.

A doua interpelare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministru al educației și cercetării, și obiectul interpelării este situația limbii latine în învățământul universitar, dar, mai ales, preuniversitar. Și o întrebare pe care am să o depun unde trebuie.

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Radu Stroe a depus în scris.

Domnul Gheorghe Valeriu a depus în scris.

Domnul Valentin Vasilescu a depus scris.

Domnul Dorin Popescu. Da, poftiți.

 
 

Domnul Dorin Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am o interpelare adresată ministrului afacerilor externe, prin care solicit un răspuns; datorită faptului că, dintre toate statele membre ale Consiliului Europei, doar România a semnat Acordul privind exceptarea militarilor americani de la extrădarea de către Curtea Penală Internațională, întrebarea mea este cum evaluați, domnule ministru Geoană, riscul de a elabora politica externă a țării pe ipoteze nedefinitivate?

Și a doua interpelare este adresată tot domnului ministru de externe, Mircea Geoană. Obiectul interpelării este situația creanțelor externe ale României. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Anghel Stanciu a depus în scris.

Domnul Paul Magheru. Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am o interpelare adresată domnului Ioan Mircea Pașcu, ministrul apărării naționale. Am să vă prezint acum pe scurt obiectul interpelării și într-o formă dezvoltată în scris.

Obiectul interpelării îl formează încălcarea prevederilor Constituției, art. 52 alin. 43, și a Legii nr. 46/5 iunie 1996, de către Centrul militar Iași, cu privire la excepțiile obligativității satisfacerii serviciului militar, respectiv, incorporarea elevilor școlilor postliceale. Depun într-o formă dezvoltată, în scris, această interpelare.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, aceasta este o întrebare, că interpelarea spunea: politica în domeniul militar al Guvernului. Dar, mă rog, o să ajungem și la așa ceva...

Domnul Ioan Onisei este absent.

Domnul Ion Luchian a depus în scris.

Domnul Doru Dumitru Palade a depus în scris.

Domnișoara Lia Olguța Vasilescu a depus în scris.

Domnul Ioan Miclea a depus în scris.

Vă mulțumesc pentru colaborare, ne-am încadrat în timp, ba, chiar, avem și economii.

Închid ședința pe ziua de astăzi, ne vedem mâine.

Ședința s-a încheiat la ora 19,43.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 4:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro