Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Sittings of the Chamber of Deputies of June 18, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.107/28-06-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-09-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 18-06-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 18, 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.12 Nicolae Vasilescu - comentariu pe marginea Proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la mișcarea antifascistă din România.  

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Vasilescu, ultimul vorbitor.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților a dat undă verde, cu o repeziciune impresionantă, Proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la mișcarea antifascistă din România. Respectivul proiect descrie, practic, istoria României, inventând un curent fascist actual care trebuie urgent combătut prin lege.

S-a făcut o obsesie de către guvernanți pentru fascism, cuvânt vehiculat mai des decât în perioada apariției și existenței acestuia. Dintr-o dată, România devine singura țară fascistă, singura țară care a organizat crime împotriva umanității, singura țară cu criminali de război, cu lagăre de exterminare.

În viziunea celor care ne conduc, noi, poporul român, suntem cei mai răi locuitori ai planetei. Cum or suporta sărmanii să conducă un asemenea popor barbar?! Ungaria, Italia, Germania, Bulgaria, state foste fasciste, nu sunt incriminate de nimeni, evrei sau neevrei.

Iată de ce mi se pare cel puțin primejdios, iresponsabil, dar și ridicol, în același timp, ca România să fie declarată, indirect, țară fascistă de actualii guvernanți. În timp ce noi ne siluim istoria și ne acuzăm pe nedrept conducătorii patrioți, amiralul Horthy este reînhumat în Ungaria, chiar sub nasul Europei, încă de acum 9 ani, fără ca ungurii să se teamă că nu vor intra în NATO sau în Uniunea Europeană. La 4 septembrie 1993, amiralul maghiar a fost redat pământului țării sale cu onoruri, având sprijinul discret al autorităților maghiare. Garda de onoare de la catafalc era formată din marinari purtând, în semn de recunoștință, uniformele vechii armate. Chiar și membrilor Guvernului li s-a permis participarea, în calitate de persoane particulare. Au fost de față 6 miniștri și mai mulți parlamentari.

Nici un om politic din Ungaria sau din afara granițelor ei nu s-a exprimat critic la adresa Ungariei de atunci sau a lui Horthy, cu toate că acesta a deportat sute de mii de evrei în lagărele de exterminare naziste. Numai din nord-vestul Transilvaniei, vremelnic ocupată de unguri, Horthy a trimis în lagărele de exterminare hitleristă peste 150.000 de evrei. Și, totuși, Ungaria este membră NATO, Ungaria cert va fi primită în Uniunea Europeană înaintea noastră, nimeni nu le-a reproșat nimic, nu i-a mustrat pentru gestul de cinstire post-mortem a eroului lor, a istoriei lor.

Amiralul Horthy a fost lăsat în pace de occidentali, murind în liniște în Portugalia, la venerabila vârstă de 89 de ani, spre deosebire de mareșalul Antonescu, care a fost arestat de Palat, în cârdășie cu comuniștii români, și apoi predat, de către ultimii, sovieticilor, pentru a-i hotărî moartea. Oare pentru că în Guvernul american sunt și unguri evrei determină Occidentul să-și exercite memoria selectiv: Horthy, prin trimiterea evreilor la moarte în lagărele naziste este absolvit de orice vină, pe când mareșalul Antonescu rămâne cu marea "vină", aceea de a fi reușit să-i facă scăpați pe evreii refugiați din nord-vestul Ardealului cotropit de horthyști și chiar din Ungaria, trimițând o mare parte din ei în Palestina, chiar sub nasul naziștilor. Însuși Hitler recunoștea că "evreii considerau România țara lor de refugiu, evreii din Ungaria traversează în masă frontiera română, unde sunt primiți mai bine decât soldatul ce se întoarce de pe front". Iată ce spunea Hitler!

În timpul amiralului maghiar, horthyștii au cotropit teritorii ale statelor vecine: nord-vestul României, o parte din Iugoslavia, precum și Ucraina subcarpatică care aparținea Cehoslovaciei. Populația din aceste teritorii a fost supusă unui calvar inimaginabil: crime, masacre odioase, profanări, maltratări, expulzări în masă. Dar istoria maghiară descrie într-o manieră impresionantă luptele eroice și martiriul maghiarilor.

Este posibil ca cercurile conducătoare actuale de la Budapesta, ca și cele occidentale, să considere că toate crimele și atrocitățile horthyste împotriva altor state să fi fost făcute pentru binele poporului maghiar, iar pe Horthy să-l prezinte ca pe un conducător care s-a străduit pentru ca țării lui să-i fie bine.

În 1920, Ungaria devine primul stat fascist din lume și rămâne așa până în 1945, luptând alături de Germania, când aceasta a fost învinsă. Alianța lui Horthy cu Hitler, după ajungerea acestuia la putere în Germania, în 1933, precum și alianța predecesorului său Bela Kun cu Lenin, în 1919, când Ungaria a devenit stat al sovietelor, au fost și sunt considerate, de către urmașii actuali ai acestora, ca fiind conjuncturale, acte săvârșite pentru binele țării.

Ungaria a fost pașalâc turcesc, a fost stat al sovietelor, stat fascist și, cu toate acestea, istoria Ungariei nu are ce-și reproșa nimic, în timp ce poporul român, care a rezistat deznaționalizării, a rezistat transformării teritoriilor sale în pașalâc sau al transformării României în stat fascist, este obligat să-și arunce istoria la lada de gunoi.

Pentru declanșarea "războiului sfânt", cu sprijinul regelui, a șefilor partidelor istorice, a marii mase a populației din România pentru eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, precum și pentru redobândirea Transilvaniei de sub ocupația Ungariei fasciste, mareșalul Ion Antonescu este stigmatizat de unii reprezentanți actuali ai poporului român. Pentru sângele vărsat de armata română, pentru umilințele la care a fost supus poporul român, noi pe cine ar trebui să tragem la răspundere? De ce românii sunt mereu căutați și găsiți vinovați fără vină și obligați să-și ceară scuze pentru vini care nu le aparțin? Noi, poporul român, cui să cerem daune, atât morale cât și materiale, pentru nedreptățile îndurate din partea cotropitorilor, atât din est cât și din vest. Deplângem soarta milioanelor de evrei uciși în lagărele naziste, deplângem și înfierăm holocaustul, acolo unde el s-a produs, dar pe poporul român cine îl deplânge, dacă înșiși conducătorii lui îl hulesc?!

Lovind în eroii neamului, se lovește în trecut și în istoria sa. Protestăm împotriva intenției Guvernului și Parlamentului României de a impune prin lege un anumit punct de vedere asupra istoriei românești și facem apel la întreaga societate românească să se opune revenirii poporului român la stadiul de cobai ideologic, pe care l-a avut în perioada comunismului, solicitând, totodată, ca inițiatorii Legii privind unele măsuri referitoare la mișcarea antifascistă din România să-și depună capadopera la Parlamentul Ungariei, acolo unde s-ar putea să-și aibă obiectul.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 15 september 2019, 17:25
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro