Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 18, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.107/28-06-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 18-06-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 18, 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața.

 
  Ștefan Baban - declarație intitulată: Cooperația de credit în România, o fata morgana;

Îl invit pe domnul Ștefan Baban. Se pregătește domnul Ștefan Giuglea.

   

Domnul Ștefan Baban:

Bună dimineața.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

"Cooperația de credit în România - o fata morgana."

Cooperația de credit în România nu deține în prezent nici 1% din piață, pe când, în alte țări europene, ponderea este de 30%, reprezentată în cea mai mare parte de creditul agricol, creditul mutual și altele.

Și în țara noastră trebuie să se dezvolte o alternativă de finanțare pentru mediul rural.

CEC-ul și-a închis în ultimii ani mai multe agenții rurale, iar de ceva vreme este într-o continuă restructurare.

Raiffeisen Banca Agricolă țintește exclusiv clientela de la SAFI, dar își simplifică rețeaua din mediul rural și nu va reuși să facă față tuturor cerințelor.

Într-un mediu economic sănătos, cooperativele de credit vor constitui o alternativă de finanțare.

Lacunele și schimbările repetate din legislația românească cu privire la acest domeniu a adus multe prejudicii, dând naștere inclusiv la cazuri nefaste, precum Banca Populară Română.

Practic, în ultimii doi ani, perioada în care BNR a intervenit cu măsuri exprese care să pună ordine în sistemul cooperației de credit, o serie de instituții abia au reușit să supraviețuiască, altele au dispărut sau urmează să fie lichidate.

O primă întrebare esențială este: ce surse de finanțare au cooperativele de credit? Dacă până în 1995 acestea s-au alimentat în proporție de 95% din fondul social al membrilor cooperatori, ulterior s-a ajuns ca acesta să reprezinte până la 45%.

Până acum doi ani, când a apărut Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2000, cooperativele de credit au funcționat după Legea nr.109/1996. Această ordonanță a redefinit sistemul cooperatist de credit ca unul de activitate bancară, cu o casă centrală care îndeplinește rolul bancar pentru cooperativele afiliate, toate coroborate dând naștere la atâtea probleme și disensiuni în sistem, impunându-se necesitatea existenței unui fond propriu de garantare, precum și afilierea la fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar.

Marile probleme apărute în sistem au fost generate, în cea mai mare parte, de vidul legislativ, de reglementările în continuă schimbare. Pe lângă Legea nr.109/1996, au mai apărut: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2000, Legea nr.272/2000, care a modificat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2000 și Legea nr.200/2001, care le-a aprobat pe amândouă. Legea nr.109 a fost prea permisivă, în baza acesteia fiind înființate băncile populare, care nu ar fi trebuit să fie autorizate, controlate și supravegheate nici de BNR și nici de o altă rețea cooperatistă; pur și simplu, au putut să funcționeze de capul lor. La ce ne referim: simplu, în ultimii doi ani, cooperativele de credit funcționează și după Legea nr.109 și după Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97, creându-se astfel multe confuzii.

În prezent, haosul este deplin. Reorganizarea cooperativelor de credit se face după Legea nr.200, iar, de funcționat, funcționează încă după Legea nr.109. În aceste condiții, dacă vom mai avea sau nu un sistem viabil al cooperației de credit, rămâne de văzut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Giuglea - referire la procesul de degradare prin eroziune a litoralului românesc;

Îl invit la microfon pe domnul Ștefan Giuglea. Va urma domnul Vlad Hogea.

   

Domnul Ștefan Giuglea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să vă rețin atenția cu o problemă deosebit de importantă a județului Constanța, în general, și a litoralului Mării Negre, în special, pentru care trebuie luate măsuri urgente, ferme și de durată.

Studiile întreprinse arată că litorarul românesc se află într-o stare gravă în ceea ce privește extinderea eroziunii, circa 60-70% din lungimea țărmului fiind afectat.

În zona Rezervației Biosferei Delta Dunării, plaja a pierdut din suprafață în ultimii 35 de ani peste 2400 de hectare (circa 80 de hectare pe an), iar pe unele porțiuni în care lățimea cordonului litoral este mai redusă, la furtuni marea acoperă complet țărmul, uneori formând breșe care se unesc cu apele lacurilor litorale, afectându-se ecosistemul lacului respectiv.

În sectorul sudic Midia - Vama Veche, mobilitatea liniei țărmului înregistrează o evoluție diferită: plaja din Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, plaja Venus-Saturn cu 36 de metri, și zona 2 Mai, unde plaja a dispărut sau are lățimi de ordinul metrilor.

Principalele cauze care au condus la acest fenomen, pe lângă cele naturale care se referă la ridicarea nivelului Mării Negre, a circulației curenților marini, sunt: lucrări pe Dunăre și principalii afluenți (Porțile de Fier 1 și 2), lucrări inginerești în zona litorală (Sulina, diguri portuare), intervenția directă asupra plajelor (exploatarea nisipurilor).

Lucrările hidrotehnice realizate au vizat protejarea țărmului cu faleze de înaltă și joasă altitudine. Protecția falezelor s-a realizat prin lucrări de terasare, taluzare, drenare, consolidare, implementarea soluțiilor de tip greu (diguri și epiuri) și de tip ușor (innisipare artificială, garduri de fixare a depozitelor de sedimente).

În acest sens, au fost executate construcții hidrotehnice de apărare începând cu perioada anilor 1936 și continuând apoi, treptat, pe etape de dezvoltare până în anul 1991, când această activitate a fost mult diminuată sau stagnată.

La o investigație preliminară efectuată de organismele de specialitate în anul 2000 asupra stării sistemului de protecție litorală, se constată o pondere de circa 55% din diguri cu grad mediu și avansat de degradare.

În perioada anilor 1990-2000, în zona litorarului sudic amenajat s-a înregistrat o modificare majoră a liniei țărmului, în care efectul eroziv a avut o pondere de circa 76%, ceea ce reflectă faptul că soluțiile de protecție și-au atins numai parțial scopul inițial.

Eroziunea plajelor duce la pierdere de teritoriu, dar, mai ales, compromite ecosisteme, costiere marine și valoarea socio-economică a zonei litorale și, în principal, activitatea de turism și balneologie, generând pagube importante economiei naționale și dezvoltării durabile a țării.

Problema procesului de degradare prin eroziune a litoralului este considerată de multe state ca fiind de importanță națională, motiv pentru care mi-am permis să trag un semnal de alarmă în legătură cu fenomenele grave ce se produc în acest sens pe teritoriul țării, pe o lungime de 244 de kilometri de litoral românesc.

În acest context, propun: implicarea tuturor factorilor responsabili de la nivelul județelor în programe și proiecte comune, menită să înlăture cauzele de eroziune, altele decât cele naturale; reconsiderarea și revitalizarea comisiei interministeriale pentru analizarea și studierea situației într-o manieră științifică, pentru o cunoaștere aprofundată a fenomenelor locale și regionale a diferitelor sectoare de litoral, dar și a întregului geosistem Dunăre - Marea Neagră; verificarea proceselor și soluțiilor de protecție și reabilitare în poligoane experimentale și, după găsirea variantelor optime, aplicarea lor în teren; dirijarea unor fonduri speciale interne sau externe, pentru punerea în aplicare a programelor și măsurilor adoptate în scopul diminuării și înlăturării gravelor fenomene care afectează zona litorarului românesc, programe ce pot acționa pe o perioadă de 25-50 de ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Vlad Gabriel Hogea - despre PSD și repetatele încălcări ale legii;

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Onorată Adunare,

Autoritarismul are două fețe: una frumoasă și surâzătoare, cea a respectării legii și a sistemului tradițional de valori, și una hâdă, urâțită de grimase, aceea a abuzului, a presiunilor ilegale, a șantajului generalizat, a tiraniei instituționale.

PSD a optat pentru varianta a doua, care a adus în ultimii ani alienarea democrației noastre fragile și originale, transformarea acesteia într-o caricatură grotescă de cea mai proastă calitate și concepție. Fudulia a devenit aroganță. Aceasta s-a prefăcut în megalomanie care, la rândul ei, a fost antecamera dictaturii de subdezvoltare, instaurată de actualii noștri guvernanți pe nepusă masă și în disprețul tuturor.

Cuvintele ar putea părea prea dure, iar exprimarea nefericită, dar, la o cercetare mai atentă a tentațiilor și tendințelor satrapice ale unor lideri ai Partidului Social Democrat, vom vedea că ideea enunțată de noi anterior este cât se poate de bine fundamentată.

Aici nu este vorba de minuscule erori de sistem, inerente volumului mare de activitate, nici de acțiuni izolate fără relevanță și finalitate.

Noi credem că PSD greșește deliberat, prin repetatele încălcări ale legii. Suntem convinși că totul este premediat și planificat cu grijă, iar pașii făcuți de 19 luni încoace sunt gradați într-un crescendo care va sublima în creuzetul dictaturii nulităților.

Nu mai departe de săptămâna trecută, oficialii PSD Iași, reprezentanții Guvernului în teritoriu, dar și fruntașii organelor alese ale administrației publice județene, au declanșat o campanie infernală de diversiuni, amenințări și promisiuni demagogice în comuna Rediu, unde vor avea loc duminică, 23 iunie, alegeri pentru primăria localității.

Înfuriați de faptul că reprezentantul PRM, Vasile Haidău, este cotat cu prima șansă, baronii PSD-iști și-au dat, pentru a câta oară, arama pe țară. Să le spui unor dezmoșteniți și năpăstuiți ai soartei că le tai racordul de gaz metan și legătura la rețeaua electrică dacă nu votează cu omul mediocru pe care Puterea îl vrea cu orice preț primar?! Aceasta este o imensă grosolănie pe care nimeni nu trebuie să și-o permită.

Nu cu ambițiile tiranice ale unor vătafi de plasă, ca aceia implicați în evenimentele de mai sus, va intra România în Europa, ci cu oameni valoroși, pragmatici și cinstiți, capabili să țină în echilibru balanța Puterii.

În măselele deja putrede ale PSD a intrat caria dictaturii.

Degeaba și-a pus Puterea o proteză europeană, pentru că alegerile din 2004 vor fi o nucă nu tare, ci de-a dreptul pietroasă.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată: Locul tricolorului românesc este și pe primăria din Sfântu Gheorghe;

Îl invit pe domnul deputat Adrian Moisoiu. Va urma domnul Codrin Ștefănescu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Locul tricolorului românesc este și pe primăria din Sfântu Gheorghe.

"Cred într-un Dumnezeu,

Cred într-o patrie,

Cred într-o dreptate divină eternă,

Cred într-o reînviere a Ungariei! Amin."

Este crezul unguresc cu care începeau și se terminau orele de clasă și la aproape 20 de ani de la Trianon, și prin care se imprima în conștiința școlarilor, ca un "adevăr etern al lui Dumnezeu", ideea reînvierii vechii Ungarii.

Aici își are explicația gestul primarului Almos Albert al municipiului Sfântu Gheorghe și președinte al UDMR Covasna care, înainte de Ziua Eroilor, când un grup de militari de la unitatea de vânători de munte din Sfântu Gheorghe a dat jos drapelul decolorat de intemperii de pe turnul primăriei Sfântu Gheorghe, a interzis arborarea noului tricolor. Acest drapel avea o semnificație deosebită: eliberarea în ziua de 8 septembrie 1944 a primului oraș din Transilvania de sub ocupația horthistă.

Gestul său, care constituie o sfidare deliberată și incalificabilă a însemnelor naționale ale României, a bulversat pentru moment societatea civilă românească în ajunul Zilei Eroilor, dar și așa-zisei comemorări a 82 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Iar Trianonul este considerat de toți ungurii, chiar și în ziua de astăzi, drept cea mai mare tragedie a istoriei lor.

În acea zi fatală pentru ei, de 4 iunie 1920, când Agoston Bernad, ministrul muncii și ocrotirii sociale, și Alfred Drasche Lázár, însărcinat extraordinar și ministru plenipotențiar, au semnat Tratatul, în întreaga Ungarie au bătut clopotele, pe clădiri au fost arborate steaguri de doliu, circulația s-a oprit, ziarele au apărut cu un chenar negru, iar în biserici s-au ținut slujbe de prohodire.

Trianonul a însemnat amputarea națiunii ungare și sfârșitul Ungariei istorice. A fost un șoc din care ungurii nu și-au revenit nici astăzi, exprimat plastic prin sintagma "Nu, nu, niciodată!" Ei nu pot să uite că Ungaria a cedat României un teritoriu mai mare decât cel cu care au rămas: 36,2%, față de 32,7%.

"Bajcsi zsilinszky" în limba engleză și tradus în limba maghiară de chiar fostul președinte al Ungariei, Árpád Göncz, în cartea "Transilvania - trecut și viitor" spunea: "În ceea ce privește Transilvania, există o singură alternativă: națiunea ungară, înainte și după Tratatul de la Trianon, ține în modul cel mai ferm la drepturile ei de proprietate asupra întregii Transilvanii. Nu va exista niciodată o generație de unguri dispusă să renunțe la acest sfânt drept istoric. Națiunea ungară este gata ca, în orice clipă, să ia arma în mână pentru a-și exercita acest drept, sacrificându-și chiar viața în luptă, fiindcă fără Transilvania nu poate să existe un stat ungar, nici o misiune ungară, și nici o viață ungurească". Într-o singură problemă "nu putem face concesii, Transilvania, în întregimea ei, ca unitate intangibilă, trebuie repusă sub stăpânirea Sfintei Coroane Ungare".

Și ce facem noi în aceste condiții? Încheiem un protocol de colaborare la guvernare între PSD, partidul care a fost votat de majoritatea românilor, eu spun credibili, fiindcă au crezut în retorica naționalistă a lui Ion Iliescu și Adrian Năstase, și o minoritate care niciodată nu va înceta să uneltească pentru a repune Transilvania, sub o formă sau alta, sub stăpânirea Sfintei Coroane Ungare.

Este soluția pe care au găsit-o și negociat-o Adrian Năstase și Viorel Hrebenciuc la nivel central sau prefectul Ovidiu Natea și întreg staful PSD din județul Mureș la nivel local și care, apoi, s-a materializat prin darea afară din Liceul Bolyai din Târgu Mureș a elevilor de la secția română.

Oare ungurii, în locul nostru, ar fi procedat la fel?

Este amnezia de care au suferit toții ionii, și adrienii, și viorelii, și ovidii, și acoliții lor, și care nu vor să-și amintească de jertfa de sânge a eroilor noștri căzuți în două războaie mondiale, de cei asasinați în lagărele de exterminare ungurești, de prigoana la care a fost supusă Biserica Română, atât cea ortodoxă, cât și cea greco-catolică din Transilvania, de cei trimiși drept carne de tun și uciși pe câmpul de luptă în cadrul regimentelor ungurești din Ucraina și până în Germania, în anii Dictatului de la Viena.

Oare atât de ușor se poate trece peste declarația din 6 ianuarie 1990 a organizației ungurilor americani, din care citez: "Statele Unite să ceară guvernelor românești dreptul de autodeterminare pentru ungurii din Transilvania. Să se deschidă acolo universitatea Bolyai, să rămână limba ungară egală cu cea română. Toate monumentele, bisericile ungurești să fie reparate. Pe clădirile oficiale, denumirile să fie scrise în ungurește și românește, la fel străzile. Ungurii care au suferit să fie despăgubiți. Ungurii să fie admiși în oficii și alte locuri de muncă și să aibă reprezentanți politici. Pretindem libertate politică, religioasă și culturală. Românii din Transilvania să învețe ungurește, să se înțeleagă cu populația maghiară. Toate aceste libertăți să fie garantate de către Statele Unite, până când se vor trasa frontierele definitive. Numai așa putem rămâne fiii lui Kossuth. Acum este ora păcii, să aducem înapoi milioanele de unguri." Semnat Demeter Tibor.

De aceea, revenind la primarul din Sfântu Gheroghe, al cărui nume nu mai vreau să îl rostesc, nu mă mir că, la solicitarea Ministerului Administrației Publice de a repune tricolorul la locul său, de a înceta acțiunile provocatoare și de a respecta Constituția și simbolurile statului român național și unitar, a declarat ritos: "Acest steag nu va mai fi niciodată acolo." Și acest steag, aseară, 17 iunie, încă nu era repus!

Este dovada clară că Guvernul României și+a pierdut autoritatea asupra județelor Covasna și Harghita.

Domnilor guvernanți,

Doresc să închei alocuțiunea mea cu două citate, la care vă invit în mod deosebit să meditați, rostite de Nicolae Iorga la 8 septembrie 1915 la Vălenii de Munte, în prefața la "Istoria românilor din Ardeal și Transilvania": "În această carte este numai sânge și lacrimi. Ne-am plătit cu ele pentru cel puțin 1000 de ani. Aibă deci măcar urmașii noștri zile mai bune!", și, respectiv, de Nicolae Titulescu la 1 noiembrie 1915 la Iași: "România este patria noastră și a tuturor românilor de pretutindeni. Este o singură ființă etnică. Este România celor de demult și a celor de mai apoi. Este patria celor dispăruți și a celor ce va să vie."

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Codrin Ștefănescu - declarație ce are ca temă luptele politice interne care se desfășoară în cadrul PNL;

Dau cuvântul domnului deputat Codrin Ștefănescu. Va urma domnul Damian Brudașca.

   

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asistăm de o bună perioadă, tot mai deziluzionați, la adevărate "lupte" politice interne care se desfășoară în cadrul Partidului Național Liberal.

Luând în considerare statutul pe care acest partid îl are, acela de partid de opoziție, unul mai mult formal decât relevant, mi se pare firesc ca eventualele critici aduse Guvernului, sau cel puțin unei părți a acestuia, să aparțină unei formațiuni politice stabile, capabilă să își soluționeze divergențele interne.

În acest context, PNL nu se află nici pe departe în postura de critic obiectiv demn de luat în considerare și, cu atât mai puțin, de a emite pretențiile unui bun colaborator și sfătuitor. Astfel, consider inoportună cererea PNL de demitere a domnului Mihai David din funcția de secretar de stat al Ministerului Dezvoltării și Prognozei.

A fi solicitată demiterea din funcție a unui tânăr specialist, expert în mai multe domenii de activitate și un adept declarat al abandonării mentalităților învechite, tocmai de aceia care și-au demonstrat în timpul guvernării 1996-2000 lipsa totală de profesionalism și eficiență, iresponsabil conservatorism în ideea de schimbare, ține de umorul ieftin cu care PNL și-a obișnuit deja firavul său electorat. Acesta este și adevăratul motiv pentru care primul- ministru Adrian Năstase nu a dat curs solicitării venite din rândurile liberalilor, răspunsul său nefiind nicidecum o adeziune pentru limbajul caracterizat de aceștia ca fiind "de mahala".

Mai mult decât atât, tot acest "spectacol dezagreabil", acest "tumultum nejustificat", după cum îl prezintă chiar un membru marcant - Radu F. Alexandru, fac din PNL un partid care și-a pierdut identitatea și încearcă să și-o regăsească, prin atacuri succesive, la adresa oricărei persoane care le poate aduce mai multă mediatizare.

În paralel, fără a conștientiza că toate aceste acțiuni nu fac decât să grăbească prăbușirea PNL și să îi anuleze orice șansă de a constitui o opoziție democratică, liderii săi continuă să se implice în sandaluri ieftine.

În final, cu riscul de a mă identifica în apărătorul domnului Mihai David, consider că importante sunt realizările acestuia, capacitatea de soluționare a problemelor complexe pe care le presupune funcția pe care o deține, și nu micile "găselnițe" de moment pe care o Opoziție mult prea anemică încearcă a le transforma în veritabile "bombe de presă".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - intervenție referitoare la: - fapta primarului de la Sfântu Gheorghe de a da jos tricolorul românesc de pe primărie; la declarația domnului deputat Vida Iuliu;

Îl invit pe domnul deputat Damian Brudașca. Se pregătește domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În cele 18 luni de când se află la conducerea țării, Guvernul prezidat de Adrian Năstase nu a dat dovadă doar de incompetență, inconștiență și iresponsabilitate, ci și de lașitate.

Cu toate fumigenele pregătite minuțios în laboratoarele ministrului Vasile Dâncu, cetățenii României, mai ales cei din Ardeal, se simt astăzi cu mult mai puțin în siguranță decât în decembrie 2000, și aceasta datorită sacrificării sistematice a interesului național și a liniștii populației, spre a face concesii care miros a trădare de țară.

Astăzi, în România lui Iliescu și Năstase, cetățenii români sunt mai batjocoriți de unguri chiar decât în timpul dualismului de tristă amintire.

Vrând să obțină cu orice preț bunăvoința unor cercuri străine, Adrian Năstase a cedat în fața ungurilor mult mai mult decât ar fi vrut aceștia să obțină. Chiar dacă nu se recunoaște, astăzi, limba maghiară este limbă oficială, contrar Constituției și celorlalte legi în vigoare. S-au cedat, sau sunt pe punctul de a se ceda ungurilor și instituțiilor acestora, proprietăți ce nu le-au aparținut niciodată, cele mai multe construite din sudoarea tuturor locuitorilor Transilvaniei, nu din fondurile grofilor și magnaților.

Autoritatea instituțiilor statului român este simplă vorbă în vânt în județele Harghita și Covasna, cu toate încercările de contestare a acestui adevăr dureros. Cea mai recentă dovadă în acest sens este este obrăznicia fără de margini a primarului din Sfântu Gheorghe de a da jos tricolorul național de pe primăria acestui municipiu românesc.

Este un fapt de o gravitate extraordinară, dar Adrian Năstase și miniștrii săi nu iau nici o măsură împotriva acestui dușman declarat al statului și poporului român. Ei sunt însă viteji și exigenți nevoie mare când este cazul primarilor Funar, Ghișe, Ciuhandu și alții, pentru că luptă pentru respectarea legii, iar unii dintre ei sunt patrioți autentici.

Domnul Adrian Năstase face, prin lipsa de reacție în fața acestei infamii, dovada de necontestat că puțin îi mai pasă de această țară și de problemele ei. El a ajus să lase obrajii țării scuipați cu nerușinare de acest individ al cărui loc nu este pe jilțul de primar într-un oraș al României, ci după gratii, alături de alți infractori periculoși.

Fapta primarului de Sfântu Gheorghe nu este unică și singulară. Chiar dacă ar fi, primul-ministru ar trebui să nu mai obstrucționeze, cel puțin justiția să își facă datoria. Este grav și de neiertat atunci când un demnitar atât de important ca Adrian Năstase tace și întoarce spatele de la această faptă periculoasă. Această atitudine a încurajat, încurajează și va încuraja și mai mult extremismul unguresc să acționeze împotriva unității și integrității statele a României.

De fapt, această unitate și integritate au fost contestate și de deputatul Vida Iuliu în declarații consacrate împlinirii a 82 de ani de la încheierea Tratatului de la Trianon. Aceste declarații nu aparțin unui om de rând, ci unei persoane care de mulți ani de zile este deputat în Parlamentul României, unui om care, în această calitate, a jurat să respecte Constituția și legile țării. Dar deputatul Vida Iuliu are privirile îndreptate spre trecut și regretă existența statului național unitar român cu prețul, consideră el, dispariției himericei Ungarii Mari.

Credem că deputatul Vida Iuliu are și alte motive personale, de familie, să atace dur statul care i-a încredințat demnități și în care se bucură de respect, pe care, se vede, nu le merită.

Și în cazul său, premierul Năstase a tăcut și continuă să tacă, tăcere ca va stimula și alte luări de poziție și acțiuni îndreptate împotriva statului român.

Frecvența, numărul și gravitatea unor asemenea declarații și fapte produc o profundă îngrijorare și teamă în rândul populației românești din Ardeal. Oamenii sunt speriați nu numai că văd amenințată țara, ci se văd ei înșiși posibile victime ale terorismului de mare cruzime al urmașilor celor care au săvârșit crimele de la Ip, Trăsnea, Huedin, Sărmaș, Oradea, și care au îndoliat întregul pământ al Ardealului.

Există toate motivele pentru asemenea îngrijorare. Cu cât, din slăbiciune, lașitate sau indiferență, guvernanții români cedează în fața rapacității cercurilor extremiste ungurești, cu atât acestea devin și se manifestă mai ostil, mai disprețuitor, mai semeț. Iar instituțiile statului român tolerează să fie sfidate și umilite, fiind neputincioase să impună respectarea legii și sancționarea acestor dușmani din interior ai poporului român.

Ca deputat din Ardeal al Partidului România Mare, atrag atenția premierului Adrian Năstase că nici un alt premier al României nu a mai manifestat o asemenea slăbiciune și nu s-a aliat cu extremismul maghiar împotriva țării și a poporului român.

Chiar dacă cesiunile lui în fața pretențiilor și obrăzniciei acestor minoritari dau bine peste hotare, poate fi sigur că românii nu iartă, nu uită și nu vor tolera în veci să fie batjocoriți în propria lor țară.

De pe acum sunt pregătite locurile în care, în curând, vor fi pedepsiți cei care cred că pot abuza la nesfârșit de omenia și toleranța românilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Becsek Garda Dezideriu Coloman - despre confortul și neajunsurile din trenurile puse la dispoziție de SNCFR;

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregătește domnișoara Lia Olguța Vasilescu.

   

Domnul Dezideriu Coloman Becsek-Garda:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cetățeanul României, la începutul mileniului al III-lea, dacă dorește să călătorească cu trenul, este nevoit să constate lipsa de respect și bun-simț din partea acelora care, conform legii, ar trebui să vegheze pentru confortul și timpul călătorului, ca trenurile să nu aibă întârzieri care să afecteze durata nepermisă a călătoriilor în dauna cetățeanului. Realitatea este, însă, cu totul alta. Aș enumera doar câteva exemple în acest sens.

Exista o cutumă în cadrul planificării, a mersului trenurilor, care cuprindea și lucrările de întreținere a căii ferate, refacții, și eventualele anulări de trenuri în perioada respectivă. Dar, în prezent, parcă am trăi într-un stat african subdezvoltat, unde interesul călătorului nu contează.

Pe linia Ploiești - București unde, începând cu vara anului trecut, are loc modernizarea căii ferate, trenurile întârzie regulat, o oră, o oră și zece minute, față de cele prevăzute în mersul trenurilor.

Eu aș fi de acord să cunoaștem mai bine frumusețile Câmpiei Române, în special localitățile Crivina, Buftea, Periș și Chitila, unde trenurile așteaptă deschiderea liniei, dacă pe lângă calea ferată în aceste așezări nu ar exista munți de gunoaie.

Ar fi preferabil ca în mersul trenurilor, planificarea să fie întocmită în așa fel ca aceste staționări să nu mai existe. Dar o asemenea planificare cere competență din partea conducerii SNCFR-ului.

În aceste situații deosebite când, din cauza lucrărilor, trenurile întârzie, ar fi de preferat ca trenurile de legătură să aștepte aceste trenuri, pentru că nu călătorul este pentru CFR, ci CFR-ul pentru călători.

Sunt niște fapte dezgustătoare, când angajații CFR-ului râd de călătorii care, în momentul sosirii în gară a trenului întârziat văd coada trenului cu care trebuiau să continue călătoria. În statele din Uniunea Europeană se spune că timpul costă bani. Noi, călătorii CFR-ului trebuie să așteptăm, din cauza acestor întârzieri, ore întregi în gări murdare unde s-au desființat sălile de așteptare clasa I-a, cum este cazul stației Brașov-călători.

Casierii, de multe ori, au un comportament inacceptabil, cum s-a întâmplat la gara de scurt parcurs din Cluj-Napoca, unde, după ce am stat la rând la casa de bilete, casiera Neamț Paula mi-a spus că nu are bilet pe parcursul Cluj - Gheorghieni și m-a trimis la o altă casă de bilete, unde, din nou, a trebuit să stau la rând și unde casiera Chițan Dana a folosit un ton necuviincios, jignindu-mă cu cuvinte necuvenite.

După cum știu, prima casieră trebuia să mă servească cu bilet de mână, dacă nu avea bilet tipărit pentru relația respectivă, bilet bianco. Am vrut să depun reclamație la șeful stației sau la șeful de tură, dar ei erau de negăsit.

În trenul rapid "Avram Iancu", pe distanța Tg.Mureș - București, la clasa a II-a, sunt vagoane de calitate, iar la clasa I-a vagonul nr.12 este într-o stare catastrofală care ar corespunde clasei a IV-a. Este o jignire pentru călători care plătesc bani grei pentru diferență de clasă față de clasa a II-a, unde confortul este mult mai bun. Ar fi preferabil ca domnul ministru Mitrea se impună ca, compunerea acestor garnituri să se facă cu mai mult simț de răspundere.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Lia Olguța Vasilescu - declarație referitoare la situația dezastruoasă în care se află agricultura doljeană;

O invit pe domnișoara deputat Lia Olguța Vasilescu să prezinte declarația politică.

Între timp, poate mai apare cineva dintre cei înscriși pe listă.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Prin această intervenție, aș dori să atrag atenția Executivului că trebuie să se implice mai mult în problemele ce țin de agricultură, întrucât, cel puțin în județul pe care eu îl reprezint în Parlament, Doljul, situația este de-a dreptul dramatică. Astfel, din cauza înghețului din această iarnă, precum și a secetei care a pârjolit aproape tot, în acest an, 92% din suprafața cultivabilă a județului a fost afectată, pagubele ridicându-se la cifra de 644 miliarde lei, fără șansa de a fi recuperată vreodată.

Județul Dolj se află pe unul dintre primele locuri pe țară în ce privește numărul agricultorilor care au solicitat instalații și echipamente de irigat subvenționate de stat cu 70%, în baza Ordinului Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr.117/2002. Până acum s-au cerut echipamente în valoare totală de 25,1 miliarde lei, însă valoarea aprobată pe țară este de aproximativ 600 miliarde lei, ceea ce înseamnă că numai Doljul ar epuiza circa 20% din această sumă. Absolut insuficient aș spune.

Deși Doljul este unul dintre județele cele mai afectate de secetă, valoarea pagubelor fiind de peste 640 miliarde lei, nu se întrevăd speranțe ca acești bani sau o parte din ei să fie recuperați ca ajutor din partea Guvernului. Culturile de vișin, prun, cais, zarzăr au fost calamitate în proporție de 50%, în vreme ce la grâu situația este aproape de dezastru, specialiștii estimând proporții de 1.055 kg/ha la grâu și secară, 910 kg/ha la orz și 715 kg/ha la ovăz.

Situația județului nu este mai bună nici în ceea ce privește zootehnia. Deși statul a hotărât acordarea în folosință gratuită a construcțiilor zootehnice dezafectate, în baza Ordonanței de urgență nr.168/2001, pentru agricultorii care doresc să le populeze cu animale și să relanseze acest sector, s-a dovedit că doar o mică parte dintre acestea pot fi atribuite. Astfel, din 21 de ferme inventariate la nivelul județului, doar 5 au fost atribuite și din 127 de adăposturi inventariate numai 16 au fost acordate până la această dată.

În aceste condiții, este foarte posibil ca rezervele de hrană să nu ne ajungă nici măcar până în luna noiembrie, ceea ce înseamnă că vom fi din nou nevoiți să importăm cereale și produse de origine animală din alte țări. Poate că, din aceste motive, Guvernul va înțelege să aloce mai mulți bani de la buget, anul viitor, Ministerului Agriculturii, mai ales că instalații de irigat nu prea mai există pe nicăieri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Napoleon Pop - referire la măsurile din învățământul preuniversitar aprobate prin Ordinul 3342/11.03.2002;

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să mă refer la câteva măsuri în învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2002 - 2003 aprobate printr-un recent Ordin al ministrului, nr.3342/11 martie a.c.

Metodologia privind încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2002 - 2003, aprobată prin Ordinul MEC menționat mai sus, prevede la art.17 organizarea cu clasă întreagă a activităților de laborator tehnic și de instruire practică comasată, ceea ce înseamnă că numărul de elevi la clasă va crește la 25, la numărul maxim admis de Legea nr.84/1995, adică 28 de elevi pentru clasele de liceu și 30 de elevi pentru clasele de școală profesională.

Este de menționat că, până în prezent, aceste activități s-au desfășurat zeci de ani cu clasa împărțită în două grupe de maximum 10 elevi.

O consecință negativă imediată a acestei măsuri o constituie problemele de spații și de dotare, întrucât:

    1. marea majoritate a laboratoarelor și atelierelor de instruire practică existente în școli sunt dimensionate, dotate și organizate pentru 15 - 18 locuri de instruire practică;

    2. spațiul existent permite cu greu organizarea altor locuri de instruire, în detrimentul respectării normelor de protecția muncii, activitățile practice fiind desfășurate de minori necalificați;

    3. în foarte puține situații se dispune și de resursele materiale necesare pentru echiparea a noi locuri de instruire: mobilier, scule, mașini, aparate, ș.a.m.d.;

    4. într-un număr extrem de redus de situații există contracte de colaborare cu agenții economici pentru perioade de timp compacte, care, însă, nu asigură parcurgerea corectă a programelor școlare.

Măsura este discriminatorie, în primul rând, pentru cadrele didactice care desfășoară activități practice, întrucât, la același salariu, efortul de supraveghere și de instruire este dublu, iar eficiența muncii este redusă, conducând la aprecieri nefavorabile ale activității cadrelor didactice, cu consecințe negative privind acordarea salariului de merit, a gradației de merit, prioritate la detașare, transferare, susținerea de grade didactice, disponibilizări.

Măsura este discriminatorie, de asemenea, și pentru elevii de liceu, filiera tehnologică și școli profesionale, deoarece prin măsurile de organizare a activității elevii sunt discriminați în ceea ce privește șansa unei bune pregătiri. Astfel:

    1. toate normele pedagogice și de muncă demonstrează că un singur cadru didactic nu poate simultan supraveghea și îndruma 28 - 30 de minori pentru a le forma deprinderi practice specifice la nivelul practicării unei meserii;

    2. condițiile de pregătire practică oferă absolvenților de liceu șanse reduse de promovare a examenului pentru obținerea certificatului de competențe profesionale;

    3. programele de pregătire practică la școala profesională sunt concepute conform Programului de reformă în învățământul profesional și tehnic PHARE-VETRO 9405 și au ca obiectiv principal formarea profesională la nivelul pregătirii elevilor din țările Uniunii Europene;

    4. șansa integrării absolvenților pe piața forței de muncă va fi diminuată și din cauza pregătirii slabe în domeniul de calificare, ratându-se o formă de protecție socială a tinerilor conferită tocmai de calitatea pregătirii.

Organizarea activității practice cu clase de 28 - 30 de elevi este contrară tuturor programelor școlare în vigoare restructurate în anii 1999, 2000 și 2001, în cadrul programului de reformă a învățământului care precizează că activitatea practică în ateliere și laboratoare se desfășoară cu clasa împărțită în două grupe de câte 10 elevi.

Nu în ultimul rând, menționez faptul că imposibilitatea supravegherii normale a unui număr mare de minori care desfășoară activități practice specifice (de exemplu, lucrări în domeniul electric, cu mașini unelte, în construcții etc.) poate conduce la accidente de muncă, cu toate consecințele medicale și legale cunoscute.

Este de neînțeles această modificare a metodologiei angajării personalului didactic din învățământul preuniversitar, care transferă dificultățile de finanțare a salariilor din învățământ tot pe spinarea elevilor, fiindu-le compromisă pregătirea profesională și viitorul lor imediat într-o piață a muncii și așa precară din punct de vedere al capacității de absorbție, al organizării și competiției.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Valentin Vasilescu - presa din România - unealtă de manipulare a opiniei publice;

Dau cuvântul domnului deputat Valentin Vasilescu.

   

Domnul Valentin Vasilescu:

Stimați colegi,

În ultimii 12 ani, au existat nenumărate operațiuni speciale, pregătite în secret și executate, fie nemijlocit, fie de forțe coordonate de serviciile noastre de informații.

Atunci când una dintre acestea ajungea să transpire, din greșeală, în presă, exista posibilitatea desconspirării persoanelor de care depindea autorizarea lor și în folosul cărora se executau. Cum aceste persoane se găseau în vârful ierarhiei statului, acoperirea lor constituia sarcina de serviciu pentru toate serviciile secrete: poliție, armată și justiție. Se găseau rapid țapi ispășitori, se confecționa o variantă cât de cât credibilă și nu mai conta că, pentru atingerea acestui scop, se încălcau toate legile și unor oameni nevinovați li se stricau rostul și li se distrugeau familiile.

Infractorii care ne conduc sunt mai presus de lege, de omenie și, pentru a-i scăpa pe aceștia nepedepsiți, oamenii obedienți puși chiar de ei în fruntea serviciilor speciale, ale armatei, poliției și justiției, nici nu-și imaginează măcar vreodată că vor plăti alături de foștii lor stăpâni.

Manopera menită să-i scoată basma curată pe infractorii din fruntea statului nu ar fi avut sorți de izbândă fără o intensă mediatizare, doar a versiunii plăsmuite de autorități. Tonul era dat pe canalele consacrate, adică pe posturile naționale de Radio și TV.

Fabulațiile comise în paginile cotidianelor sau în emisiunile posturilor de Radio și TV private nu constituiau nimic altceva decât variațiuni pe tema preluată de pe posturile naționale de Radio și TV, ceea ce demonstrează, fără doar și poate, că, prin această complicitate dovedită cu adevărații infractori, patronii de presă din România, și nu altcineva, sunt cei care, de ani buni, au compromis ideea de libertate a presei. Bombardamentul cu informații false, dar dirijate, a avut darul de a întări, în mintea consumatorului de știri, acea percepție confecționată de profesioniști în manipulări din instituțiile statului.

Bagajul de cunoștințe redus al majorității oamenilor simpli nu le permitea acestora să analizeze în profunzime datele și explicațiile oferite cu lux, în flux continuu, de autorități și aceștia, chiar dacă sesizau că era ceva necurat la mijloc, tot nu erau capabili să discearnă adevărul de minciună.

Dacă dorim să înțelegem procesul manipulării, trebuie să tratăm informația precum un vector. Este compusă dintr-un modul cantitativ, comensurat prin multele fațete, precum numărul de cuvinte sau cifre ineditul ei, gradul de generalizare, etc. Cel mai important este faptul că, pentru a fi considerată drept informație, înșiruirea de elemente mai sus amintite trebuie să fie utilă cuiva și de aceea are un sens și o direcție.

Atâta timp cât, cu complicitatea patronilor și directorilor de canale media din România, opinia publică a fost supusă unui asalt mediatic menit să inoculeze nevinovăția celor aflați în fruntea statului, este evident că intenția și scopul aplicării procedeului diversionist servea în exclusivitate acestora.

Zilele trecute, media românească a comentat în exces de imaginație un presupus accident care l-a avut ca protagonist pe Sorin Ovidiu Vântu. Au fost relatate întâmplări delirante care, potrivit jurnaliștilor, se petreceau în toate mediile: pe apă, sub apă, în aer și pe pământ. După două zile, s-a dovedit că opinia publică din România a fost indusă în eroare tocmai de presă, adică de cea care avea obligația s-o informeze corect.

Atâta timp cât pentru presa din România a devenit o practică curentă reflectarea fidelă a oricărei minciuni sfruntate emanate de cei aflați la putere, nu pot să spun decât că presa este, de cele mai multe ori, doar o unealtă de manipulare a opiniei publice. A fost suficient ca cineva, nu spun cine, să se substituie unei persoane din Executiv și să emită o informație falsă, dar cu un grad ridicat de credibilitate. Obedienți până peste poate, patronii de presă, fără nici o excepție, au crezut că i-au identificat corect sensul și direcția acestei informații, ceea ce i-a determinat să înghită pe nerăsuflate gălușca, amplificând-o mai apoi. Au procedat astfel pentru că li s-a format deja un reflex care s-a dovedit plin de avantaje în trecut și nu au crezut, nici un moment, că nu se vor evidenția, și de această dată, în ochii celor de la putere.

Este clar că printre criteriile care au stat la crearea unui eveniment de primă pagină nu a stat suferința pe care ar fi putut s-o suporte ființa omenească, fie ea și Sorin Ovidiu Vântu, ci percepția eronată că au primit dezlegare chiar de la putere pentru a trata acest subiect tabu. Privit din acest unghi, demersul făcut de conducerea Clubului Român de Presă de a se întâlni cu președintele Ion Iliescu, pentru a-l determina pe acesta să nu promulge un proiect de lege inițiat în conformitate cu toate legile țării de un deputat care este întâmplător și ministru, nu mi se pare o aberație, așa cum părea la început.

Dacă domnul Tinu și domnul Nistorescu au dorit să-i reamintească domnului Iliescu că a ajuns președinte și datorită campaniei murdare de presă dusă împotriva PRM și a liderului său Corneliu Vadim Tudor, Clubul Român de Presă este cu adevărat o invenție jalnică, de care România nu cred că are nevoie. Ceea ce e mai trist este că, prin trecutul său controversat, actualul președinte al României este susceptibil de a fi șantajat de baronii presei care au dovedit deseori că, pentru ei, legea se negociază și nu se aplică.

Constat că în România există oameni adevărați care sunt conștienți de lipsa de moralitate a așa-zișilor "baroni ai presei". Constat că acești oameni au descifrat la perfecție mecanismul de manipulare a opiniei publice de către putere, cu ajutorul presei și reușesc să-l destructureze fără nici o dificultate.

O veche zicală spune că: "Cine ridică sabia, de sabie va pieri". Dacă presa din România va continua să urmeze aceeași cale ca și până acum, nimic nu o va împiedica să se autodistrugă.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - intervenție referitoare la întâlnirea membrilor Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului României cu o delegație similară a Parlamentului Bulgariei și cu reprezentanții Comisiei pentru Uniunea Europeană a Parlamentului Spaniei;

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregătește domnul Nicolae Vasilescu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În ziua de 14 iunie 2002, a avut loc un eveniment deosebit, a cărui derulare nu a sensibilizat așa cum trebuie redacțiile presei de toate nuanțele.

Membri ai Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului României și o delegație similară a Parlamentului Bulgariei s-au întâlnit într-o amplă dezbatere cu reprezentanții Comisiei pentru Uniunea Europeană a Parlamentului Spaniei. Cei trei președinți ai comisiilor respective, senatorul Liviu Maior, deputatul Daniel Vâlcev și deputatul Jozep Borrell Fontelles, au asigurat trilateralei întâlniri succesul discuțiilor pe mereu actuala temă a integrării europene. Din tonul optimist al intervențiilor, a rezultat că integrarea României și Bulgariei este acceptată și momentul deciziei finale se apropie.

În calitate de parlamentar al Partidului România Mare, am prezentat poziția constructivă a partidului nostru față de amplul proces de construcție europeană. Analiza parametrilor definitorii ai acestui proces arată limitele decizionale ale principalilor actori și capcanele în care pot cădea țări întregi. Este evident pentru oricine că integrarea ar trebui să se desfășoare asimptotic și, atunci când diferențele au devenit acceptabile, decizia politică a aderării să devină și actul juridic de confirmare.

Apariția în timp a unor noi provocări și schimbarea continuă a realităților geopolitice au ca efect formularea unor noi condiții impuse statelor în curs de aderare, fapt care amână ad libitum decizia finală de aderare. În acest fel, oricând pot fi introduse criterii noi pentru țările candidate, spre a putea fi menținute la distanță, pe post de surse de forță de muncă ieftină și piețe de desfacere pentru produsele fabricate în țările avansate.

Este un joc periculos de-a șoarecele și pisica pe spinarea popoarelor, pentru că, pe măsură ce avansăm în asimilarea legislației europene, pe măsură ce crește gradul de integrare în Uniunea Europeană, scade nivelul de trai al populației. Ne vom integra cu o populație sărăcită, eurosceptică. Lipsurile duc la frustrări și indiferență. Să ne așteptăm, deci, la un absenteism major al alegătorilor la viitoarele alegeri.

Din punctul de vedere al Partidul România Mare, soluția integrării este una pur politică. Aceasta este și mai evidentă dacă se compară atitudinea Uniunii Europene față de țările baltice - Estonia, Letonia și Lituania - în raport cu România și Bulgaria, aflate la limita sud-estică a Europei unite.

Fără îndoială, România și Bulgaria vor intra împreună în structurile euro-atlantice și simultan, pentru că au cinci parametri definitorii comuni: 1. ortodoxia; 2. destin istoric apropiat; 3. experiența tristă a socialismului de import care, după Saracioglu, ministrul turc de externe, a fost expresia imperialismului rus; 4. Dunărea; 5. Marea Neagră.

Nu se poate o Europă durabilă fără Marea Neagră și fără Dunăre, viitorul fluviu al prosperității europene.

Partidul România Mare privește integrarea simultană a României și Bulgariei în structurile europene ca un fapt inevitabil și necesar. De aici, efortul nostru constructiv pe traiectoria faptelor care apropie decizia finală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Vasilescu - comentariu pe marginea Proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la mișcarea antifascistă din România.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Vasilescu, ultimul vorbitor.

   

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților a dat undă verde, cu o repeziciune impresionantă, Proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la mișcarea antifascistă din România. Respectivul proiect descrie, practic, istoria României, inventând un curent fascist actual care trebuie urgent combătut prin lege.

S-a făcut o obsesie de către guvernanți pentru fascism, cuvânt vehiculat mai des decât în perioada apariției și existenței acestuia. Dintr-o dată, România devine singura țară fascistă, singura țară care a organizat crime împotriva umanității, singura țară cu criminali de război, cu lagăre de exterminare.

În viziunea celor care ne conduc, noi, poporul român, suntem cei mai răi locuitori ai planetei. Cum or suporta sărmanii să conducă un asemenea popor barbar?! Ungaria, Italia, Germania, Bulgaria, state foste fasciste, nu sunt incriminate de nimeni, evrei sau neevrei.

Iată de ce mi se pare cel puțin primejdios, iresponsabil, dar și ridicol, în același timp, ca România să fie declarată, indirect, țară fascistă de actualii guvernanți. În timp ce noi ne siluim istoria și ne acuzăm pe nedrept conducătorii patrioți, amiralul Horthy este reînhumat în Ungaria, chiar sub nasul Europei, încă de acum 9 ani, fără ca ungurii să se teamă că nu vor intra în NATO sau în Uniunea Europeană. La 4 septembrie 1993, amiralul maghiar a fost redat pământului țării sale cu onoruri, având sprijinul discret al autorităților maghiare. Garda de onoare de la catafalc era formată din marinari purtând, în semn de recunoștință, uniformele vechii armate. Chiar și membrilor Guvernului li s-a permis participarea, în calitate de persoane particulare. Au fost de față 6 miniștri și mai mulți parlamentari.

Nici un om politic din Ungaria sau din afara granițelor ei nu s-a exprimat critic la adresa Ungariei de atunci sau a lui Horthy, cu toate că acesta a deportat sute de mii de evrei în lagărele de exterminare naziste. Numai din nord-vestul Transilvaniei, vremelnic ocupată de unguri, Horthy a trimis în lagărele de exterminare hitleristă peste 150.000 de evrei. Și, totuși, Ungaria este membră NATO, Ungaria cert va fi primită în Uniunea Europeană înaintea noastră, nimeni nu le-a reproșat nimic, nu i-a mustrat pentru gestul de cinstire post-mortem a eroului lor, a istoriei lor.

Amiralul Horthy a fost lăsat în pace de occidentali, murind în liniște în Portugalia, la venerabila vârstă de 89 de ani, spre deosebire de mareșalul Antonescu, care a fost arestat de Palat, în cârdășie cu comuniștii români, și apoi predat, de către ultimii, sovieticilor, pentru a-i hotărî moartea. Oare pentru că în Guvernul american sunt și unguri evrei determină Occidentul să-și exercite memoria selectiv: Horthy, prin trimiterea evreilor la moarte în lagărele naziste este absolvit de orice vină, pe când mareșalul Antonescu rămâne cu marea "vină", aceea de a fi reușit să-i facă scăpați pe evreii refugiați din nord-vestul Ardealului cotropit de horthyști și chiar din Ungaria, trimițând o mare parte din ei în Palestina, chiar sub nasul naziștilor. Însuși Hitler recunoștea că "evreii considerau România țara lor de refugiu, evreii din Ungaria traversează în masă frontiera română, unde sunt primiți mai bine decât soldatul ce se întoarce de pe front". Iată ce spunea Hitler!

În timpul amiralului maghiar, horthyștii au cotropit teritorii ale statelor vecine: nord-vestul României, o parte din Iugoslavia, precum și Ucraina subcarpatică care aparținea Cehoslovaciei. Populația din aceste teritorii a fost supusă unui calvar inimaginabil: crime, masacre odioase, profanări, maltratări, expulzări în masă. Dar istoria maghiară descrie într-o manieră impresionantă luptele eroice și martiriul maghiarilor.

Este posibil ca cercurile conducătoare actuale de la Budapesta, ca și cele occidentale, să considere că toate crimele și atrocitățile horthyste împotriva altor state să fi fost făcute pentru binele poporului maghiar, iar pe Horthy să-l prezinte ca pe un conducător care s-a străduit pentru ca țării lui să-i fie bine.

În 1920, Ungaria devine primul stat fascist din lume și rămâne așa până în 1945, luptând alături de Germania, când aceasta a fost învinsă. Alianța lui Horthy cu Hitler, după ajungerea acestuia la putere în Germania, în 1933, precum și alianța predecesorului său Bela Kun cu Lenin, în 1919, când Ungaria a devenit stat al sovietelor, au fost și sunt considerate, de către urmașii actuali ai acestora, ca fiind conjuncturale, acte săvârșite pentru binele țării.

Ungaria a fost pașalâc turcesc, a fost stat al sovietelor, stat fascist și, cu toate acestea, istoria Ungariei nu are ce-și reproșa nimic, în timp ce poporul român, care a rezistat deznaționalizării, a rezistat transformării teritoriilor sale în pașalâc sau al transformării României în stat fascist, este obligat să-și arunce istoria la lada de gunoi.

Pentru declanșarea "războiului sfânt", cu sprijinul regelui, a șefilor partidelor istorice, a marii mase a populației din România pentru eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, precum și pentru redobândirea Transilvaniei de sub ocupația Ungariei fasciste, mareșalul Ion Antonescu este stigmatizat de unii reprezentanți actuali ai poporului român. Pentru sângele vărsat de armata română, pentru umilințele la care a fost supus poporul român, noi pe cine ar trebui să tragem la răspundere? De ce românii sunt mereu căutați și găsiți vinovați fără vină și obligați să-și ceară scuze pentru vini care nu le aparțin? Noi, poporul român, cui să cerem daune, atât morale cât și materiale, pentru nedreptățile îndurate din partea cotropitorilor, atât din est cât și din vest. Deplângem soarta milioanelor de evrei uciși în lagărele naziste, deplângem și înfierăm holocaustul, acolo unde el s-a produs, dar pe poporul român cine îl deplânge, dacă înșiși conducătorii lui îl hulesc?!

Lovind în eroii neamului, se lovește în trecut și în istoria sa. Protestăm împotriva intenției Guvernului și Parlamentului României de a impune prin lege un anumit punct de vedere asupra istoriei românești și facem apel la întreaga societate românească să se opune revenirii poporului român la stadiul de cobai ideologic, pe care l-a avut în perioada comunismului, solicitând, totodată, ca inițiatorii Legii privind unele măsuri referitoare la mișcarea antifascistă din România să-și depună capadopera la Parlamentul Ungariei, acolo unde s-ar putea să-și aibă obiectul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
   

Vă mulțumesc tuturor pentru atenție.

Cu aceasta, prima parte a ședinței de astăzi s-a încheiat.

 
Dezbateri asupra Proiectului Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice.  

(Partea a doua a ședinței este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă a doua parte a ședinței noastre de astăzi destinată dezbaterii actelor normative înscrise pe ordinea de zi, să vă anunț că din 344 de deputați și-au înregistrat prezența 281 și 63 sunt absenți, din care 36 participă la alte acțiuni parlamentare. Am rămas data trecută la proiectul Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice. La pct.38 din...

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

... poziția 39.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord. 38 era titlul Secțiunii a 3-a de fapt care nu era cu amendament, însă eu trebuie să întreb sala dacă are obiecțiuni la titlul Secțiunii a 3-a. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.28 vă rog să urmăriți amendamentul 39 care propune de fapt renumerotarea textului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Se renumerotează textul.

Art.29 alin.1 - urmăriți amendamentul 40. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 40? Nu aveți. Admis amendamentul, se modifică art.29, alin.1 care va fi și renumerotat 30.

Art.29 alin.2 - urmăriți de asemenea, tot la amendamentul 40 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat amendamentul 40. Se modifică alin.2 de la art.29.

Art.30, urmăriți amendamentul 41. Dacă aveți obiecțiuni?

La art.30 urmăriți amendamentul 41. Dacă aveți obiecțiuni la art.30 alin.1? Nu aveți. Adoptat amendamentul.

Art.30 alin.2 - urmăriți amendamentul de la aceeași pagină, înregistrat tot la amendamentul 41. Nu aveți obiecțiuni. Adoptat amendamentul, se modifică art.30, alin.2 în mod corespunzător.

Art.30, alin.3, 4. Nu au fost amendamente făcute de comisie, dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.31, comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Art.32, urmăriți amendamentul 43, comisia propune eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, eliminat textul.

Titlul cap.III. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.33 alin.1 - urmăriți amendamentul 45. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, se modifică art.33 alin.1 în mod corespunzător.

După alin.1 vă rog să urmăriți același amendament 45. Comisia propune adăugarea unui alin.2. Îl găsiți la pag.27 sus. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se introduce alin.2.

Actualul alin.2 de la art.33 va deveni alin.3 și este ușor amendat de către comisie. Urmăriți amendamentul 45, poziția a III-a de la amendament la pag.27. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se modifică actualul alin.2 care va deveni 3.

Actualul alin.3 care va fi renumerotat 4 este amendat de comisie prin amendamentul 45, poziția 4, la pag.27. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se modifică alin.3 care va deveni, prin renumerotare, 4.

După alin.4 urmăriți la pag.28 din raport, alin.5 nou propus de comisie. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se adaugă un nou alin.5.

Art.34, alin.1 și 2, comisia nu are modificări de propus, dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

La alin.3, urmăriți amendamentul 46, poziția a III-a. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 46 poziția a III-a? Nu aveți. Admis amendamentul, se modifică art.34 alin.3 în mod corespunzător.

După actualul alin.3, comisia propune la același amendament 46 poziția a IV-a un alineat nou. Urmăriți la pag.29. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, se introduce art.34 alin.4.

Art.35 alin.1, urmăriți amendamentul 47, poziția 1. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat 35.1 în mod corespunzător.

Art.35 alin.2, urmăriți amendamentul 47, poziția a II-a. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, se modifică art. 35 alin. 2 în mod corespunzător.

Art.36 alin.1, urmăriți amendamentul 48, poziția a I-a. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, se modifică art. 36 alin.1 în mod corespunzător.

După art.36 alin.1, urmăriți amendamentul 48, poz. a II-a, comisia propune un alin.2 nou. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se adaugă alineatul nou.

Actualul alin.2 de la art.36 se propune de către comisie să fie modificat prin amendamentul 48, poz.a III-a. Urmăriți pag.30. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se modifică actualul alin.2 în mod corespunzător.

Art.37, urmăriți amendamentul 49. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 49, modificat art.37 în mod corespunzător.

Art.38, comisia propune modificarea preambulului acestuia. Urmăriți amendamentul 50. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 50, se modifică preambulul art.38. Lit.a), b), c), d) și e) din componența art.38 nu sunt propuse spre modificare de către comisie. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Titlul cap.IV. Nu aveți obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Art.39 alin.1 lit.a), b), c), d), comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votate toate în formularea inițiatorului. După lit.d), comisia propune, prin amendamentul 52, o literă nouă e). Urmăriți-o la pag.32. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se introduce lit.e).

Art.39 alin.2, vă rog să urmăriți amendamentul 52, poz. a II-a. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat 39, alin.2 în mod corespunzător.

Art.39 alin.3, comisia nu a avut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră nu aveți. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.40 alin.1, urmăriți amendamentul 53. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 53, se modifică 40 alin.1 în mod corespunzător.

Art.40 alin.2 și 3. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Admis în formularea inițiatorului.

Art.41. Nu are obiecții comisia. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră nu aveți. Votat în formula inițiatorului.

Art.42 dacă aveți obiecții? Nici dumneavoastră, nici comisia nu a avut. Votat în formularea inițiatorului.

Art.43. Urmăriți vă rog la art.43 amendamentele 56, 57. Comisia propune scindarea art.43 în două. La art. 43 alin.1 comisia nu propune nici o modificare. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Adoptat art.43 alin.1 în formularea inițiatorului.

Art.43 alin.2 - nu propune modificare comisia. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Adoptat în formularea inițiatorului.

Art.43 alin.3 - urmăriți amendamentul 56, poziția a III-a. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se modifică art. 43 alin. 3 în mod corespunzător.

Art.43 alin.4 care va deveni 44 alin.1, urmăriți amendamentul 57. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 57? Nu aveți.

Art.43 actual alin. 4 va deveni art. 44 alin.1 în alcătuirea de la amendamentul 57.

Actualul art. 43 alin.5, urmăriți amendamentul 57 poz. a II-a. Comisia propune renumerotarea lui în alin.2 de la art.44. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. art.43 alin.5 se transformă în art.44 alin.2 cu formularea de la amendamentul 57, poz. a II-a.

Pentru alin.6 de la fostul 43, mai exact de la actualul 43, urmăriți amendamentul 57, poziția a III-a, primul de la pag.35. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, alin.6 va deveni alin.3 de la noul art.44.

Urmăriți în continuare actualul alin.7 de la art.43, poziția a II-a de la pag.35. Comisia propune modificarea acestuia și transformarea lui în alin.4 de la art.44. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, textul va deveni în formularea propusă, alin.4.

Actualul alin.8 de la art.43, comisia propune prin poziția a III-a de la pag.35 eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se elimină textul.

Actualul art.44, urmăriți amendamentul 58. Nu aveți obiecțiuni la amendamentul 58, se modifică actualul art.44 și se renumerotează potrivit amendamentului.

La art.45 alin.1 actual, urmăriți amendamentul 59. Nu aveți obiecțiuni, admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzător.

Art.45 alin.2, comisia nu are propuneri de modificare. Desigur, textul se va renumerota. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis textul în formularea inițiatorului.

Alin.3 actual de la art.45, urmăriți poz. a III-a de la amendamentul 59. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se modifică actualul alin.3, potrivit amendamentului 59, poziția a III-a.

Art. 46, articolul actual, alin.1 urmăriți amendamentul 60. Nu aveți obiecțiuni, admis amendamentul 60. Art.46 alin.1 se modifică în mod corespunzător devenind 47.1.

Art. 46 alin.2 actual, urmăriți tot amendamentul 60 la poziția a II-a. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se modifică textul în mod corespunzător.

După actualul alin.2, comisia ne propune, prin același amendament 60, dar la poziția a III-a, un alineat nou introdus. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se introduce noul alineat.

Alin.3 care va deveni 4, lit.a) și b), comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Adoptat textul în formularea inițiatorului.

Actualul alin.4, comisia propune, prin amendamentul de la pag.38, poziția a II-a, reformularea acestuia. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se reformulează actualul alin.4 de la art.46.

Alin.5, urmăriți amendamentul de la poziția a III-a din pag.38. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, alin.5 se modifică în mod corespunzător și va deveni 6.

Actualul alin.6 va fi renumerotat, comisia nu are propuneri cu privire la conținutul acestuia. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat alineatul în formularea actuală, dar va fi renumerotat.

Titlul cap.V. Nu aveți obiecțiuni, nici comisia nu a avut, rămâne în formularea inițiatorului.

Art.47. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Adoptat textul, dar va fi renumerotat.

Art.48, alin.1. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat amendamentul 63, se modifică alin.1 în mod corespunzător.

Pentru art.48, alin.2 urmăriți amendamentul 63, poziția a II-a. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Adrian Câmpurean (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiatorul solicită să se voteze varianta propusă de Guvern care este mult mai realistă decât propunerea comisiei. Noi mulțumim pentru intenția de a ne da 0,8% din p.i.b., dar suntem convinși că această cifră este foarte greu de atins, de aceea, vă rugăm să votați versiunea propusă de noi. Merci.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Stanciu. Vorbiți în numele comisiei sau în nume propriu, că nu sunteți autorul amendamentului?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, diseară, la liturghie, vă exprimați în felul acesta!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Amendamentul este al comisiei, votat în comisie și nu îndrăznesc să spun, susținut și de minister, că mi-e frică.

Chestiunea pe care noi, astăzi, o luăm în dezbatere este esențială pentru viitorul acestei țări. Ceea ce din 1990 nu se înțelege este că, fără cercetare științifică și transfer tehnologic, produsele noastre nu pot fi competitive și nu pot ocupa piața. Asta este clar. Și atunci, noi, comisia, ca organ de specialitate al Camerei, am hotărât să dăm acest semnal, solicitând să se investească în cercetarea științifică românească.

Toate țările din jurul nostru investesc peste valorile pe care noi le-am preconizat. Cele dezvoltate, în afară de alocațiile bugetare, atrag și din mediul economic surse mai mari decât alocațiile bugetare, pentru că știu care este forța progresului; cercetarea științifică. Noi, pe undeva, ne-am obișnuit că acel cercetător este undeva, cercetează ceva și nu folosește la nimic. Nu credem că aceasta este viziunea corectă.

De aceea, domnule președinte și stimați colegi, noi v-am propune să votați varianta comisiei. Votul vă aparține, dar și responsabilitatea dacă nu votați. Cert este că noi am închis, domnule ministru, acquis-ul comunitar și acolo, vă rog să spuneți, ce prevede; la cât trebuie să ajungem și în cât timp. Deci, s-a închis dosarul privitor la cercetarea științifică și Comunitatea Europeană ne obligă să investim, ea ne obligă.

Deci, iată, domnule președinte, că sunt și eu în situația să vă cer să votați acquisul comunitar. Votați împotrivă, domnilor, ca să pot să vă critic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Câmpurean:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Capitolul 17 referitor la cercetarea științifică este, într-adevăr, închis, angajamentul României este formulat așa cum apare el în propunerea noastră. Este vorba, într-adevăr, de a se atinge valoarea de 1% din p.i.b, dar de abia în 2007, deci, de abia în 2007. Este vorba de o creștere graduală la fel cum se întâmplă în toate țările membre ale Comunității Europene, așa este prevăzut și în documentul de poziție, așa cum am prevăzut noi în proiectul de lege.

Ce este de precizat, că nu este vorba de o alocare exclusivă de la bugetul de stat, ci este vorba de finanțarea, în general, a cercetării, or, aici se ia în calcul inclusiv contribuția pieței libere la cercetare, nu numai alocarea la buget. Și aș da exemplul celei mai puternice țări în domeniul cercetării din Europa, Finlanda, care are o alocare de 3,6% din p.i.b., dar această alocare se referă strict la alocarea globală, nu la cât suportă bugetul Finlandei.

Bugetul cheltuiește în Finlanda pentru cercetare doar 0,9% din p.i.b. Atunci când vorbim de finanțarea cercetării, ne referim la finanțarea globală, finanțare bugetară plus finanțarea de pe piața liberă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că cercetarea este un domeniu foarte important și este un domeniu care poate să prefigureze viitorul, dezvoltarea, progresul ș.a.m.d., însă, de principiu, nu mi se pare corect să stabilim, prin legi speciale, cât trebuie să acordăm unuia sau altuia din domenii, fiindcă dacă am face așa am ajunge în situația de a nu mai fi nevoie să mai votăm bugetul. Dacă am stabili prin legi speciale cât să acordăm pentru fiecare domeniu de activitate, înseamnă că Legea bugetului nu ar mai fi necesară să mai fie discutată în Parlament.

Pe de altă parte, sigur că pentru cercetare sunt necesari foarte mulți bani, dar aceștia, și la noi, probabil în viitor, vor trebui să fie acordați și din alte surse în afara bugetului de stat.

Cercetarea este susținută în foarte multe țări și din fonduri private și cred că și la noi va fi susținută, într-un timp cât mai scurt, din aceste fonduri, dar rămâne de principiu că, prin legea specială, prin legea aceasta pe care noi o discutăm astăzi, nu putem să fim de acord să stabilim o anume cotă, fiindcă, repet, vom ajunge în situația ca, însumând cotele pe care le aprobăm pentru fiecare domeniu de activitate, să depășim cota care revine bugetului din produsul intern brut.

Din p.i.b. pentru bugetul de stat se acordă aproape 30% din acesta, iar dacă vom aloca pentru fiecare domeniu, prin legi speciale, cote fixe, vom ajunge să depășim procentul anual din p.i.b. care îl acordăm pentru bugetul de stat.

Deci, v-aș ruga să fim de acord cu propunerea reprezentantului Guvernului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Asistăm în ultima perioadă la o situație care cred că nu este caracteristică altor guvernanți. La acest microfon, atunci când Parlamentul încearcă să ajute un domeniu sau altul de activitate, aflat în stare de avarie, așa cum este în momentul de față cercetarea științifică în România, vin demnitarii, titulari ai ministerelor respective, și spun că n-au nevoie de bani, ca, după aceea, să ajungem în situații ridicole - pe vremuri se făceau coșciuge la teatre și în alte instituții - poate că se va ajunge din nou ca cercetătorii, din lipsă de fonduri, să treacă și la alte activități, așa cum trec polițiștii, care au ajuns să facă servicii infractorilor și altor categorii declasate.

Nu știu, nu înțeleg această logică guvernamentală. Parlamentul dorește, prin această lege specială, cu titlu special, dată fiind situația deosebit de gravă pe care o cunoaște cercetarea științifică românească, lipsită de cadre importante care în ultimii ani au părăsit România, datorită condițiilor materiale precare, vrea Parlamentul să sprijine această activitate de cercetare, iar titularul departamentului respectiv spune: "Îmi pare rău, dar noi nu avem nevoie de bani". Eu aș dori mai multă angajare și responsabilitate, inclusiv din partea guvernanților, pentru că noi sesizăm poate mai bine decât o fac guvernanții, situația destul de critică, dacă nu o putem califica și altfel, în care se află acest domeniu important. Trebuie să se rețină că noi vom rămâne în istorie nu prin sloganurile electorale sau prin alte afirmații în sfera politică, ci vom rămâne pentru acele rezultate ale cercetării științifice care ne vor impune în atenția lumii întregi și a generațiilor ce vin.

Prin urmare, susțin această inițiativă de majorare cu caracter temporar, pentru că se va reveni desigur asupra acestei situații atunci când starea economică a României va permite o finanțare corespunzătoare, propun deci, să se susțină acest amendament de suplimentare a fondurilor alocate activității de cercetare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionescu, poftiți!

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulțumesc domnule președinte.

În calitate de inițiator al acestui amendament, vreau să vă spun că s-a discutat mult în Comisia noastră de învățământ cât la sută trebuie să acordăm din p.i.b. pentru cercetare, iar Guvernul vine și ne spune nouă că nu susține acest lucru.Vreau să spun că aceste considerente sunt tratate diferit, cu unități de măsură diferite. Dacă la învățământ s-a acceptat tot din partea aceluiași guvern să existe un procent și se merge pe acest procent mai departe și în Comisia de învățământ a fost unanim acceptat acest lucru, deci, în consens cu Guvernul, de ce venim acum cu cercetarea care se discută la aceeași comisie și spunem că nu suntem de acord.

Deci, eu consider că ar trebui să judecăm cu aceeași unitate de măsură și să susținem această inițiativă că sunt convins că și domnul Câmpurean are în gând așa ceva, numai că i s-a transmis pe semne, printr-o altă filieră, să nu susțină acest lucru, cu toate că are nevoie imperativă de acest 0,8%. Din considerente logice și legice, eu consider că trebuie să menținem și să susținem 0,8% din p.i.b., considerând că am judecat cu aceeași unitate de măsură, atât pentru învățământ cât și pentru cercetare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori să spun un singur lucru: finanțarea cercetării medicale este absolut sub limitele posibilității de a fi ceea ce trebuie să fie la ora actuală și dacă ne gândim la faptul că facem niște lucruri de vârf și am adus niște contribuții foarte importante în balanța cercetărilor internaționale, acest lucru trebuie să ne dea de gândit. Cred că stabilirea unui procent din p.i.b. pentru cercetare este un lucru absolut necesar pentru ca să nu rămânem fără cercetare și aș vrea să vă spun că cercetarea fundamentală, care este poate cea mai importantă, la ora actuală este absolut subfinanțată și aș dori să vă rog să analizăm, cu toată profunzimea, acest lucru și să acordăm acest 0,8% din p.i.b. care este o necesitate, cu atât mai mult cu cât noi acționăm la fel pentru învățământ căruia îi asigurăm 4%, dăm pentru sănătate 4,1 din care, în fond, de la bugetul de stat nu dăm decât 0,38%, restul fiind banul privat al contribuabilului, vă rog să ne gândim adânc, pentru că cercetarea se află într-o suferință deosebită. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraș, pentru o ultimă intervenție.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Revin și îmi cer scuze pentru timpul consumat. Vreau să vă spun că este nevoie pentru a susține cercetarea, dar nu este corect ca, printr-o lege specială, să alocăm o sumă fixă, un procent fix din produsul intern brut pentru cercetare, fiindcă dacă facem acest lucru va trebui să facem pentru toate domeniile de activitate și o să ajungem în situația să alocăm, prin legi speciale, mai mult decât este posibil să alocăm pentru întregul buget din produsul intern brut.

Deci, să lăsăm la latitudinea Guvernului care înțelege foarte bine importanța acestui sector de activitate, să aloce, în măsura în care este posibil, o sumă cât mai mare pentru cercetare. Repet, nu este corect din punct de vedere tehnic, al finanțării ca să alocăm, să stabilim printr-o lege specială, cât trebuie să stabilim pentru fiecare domeniu de activitate.

Deci, este bine să rămânem pe varianta pe care o susține inițiatorul și care a fost de fapt stabilită în proiectul inițial de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu.

Vă propun să încheiem dezbaterea la acest amendament, după această intervenție.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Grigoraș nu a citit atent amendamentul propus, pentru că prin amendament se prevede un plafon minim, de la care Guvernul poate să ofere oricât dorește de mult. Și-mi doresc ca domnul deputat Grigoraș să mă asculte.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Comisia, pentru a doua oară. Am propus sistarea dezbaterilor. După asta, sunt obligat, într-adevăr, să dau cuvântul comisiei, dar nu mai reluăm dezbaterile cu alte intervenții, după aceasta.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă rog să ne credeți că cei care am inițiat acest amendament și care a întrunit majoritatea voturilor, adică unanimitatea voturilor în comisie, am fost perfect conștienți că el va întâmpina o opoziție. Așa cum conștient este și domnul ministru Câmpurean, că amendamentul este foarte bun. Dar trebuie să miște în front, că, altfel, i se pun în cârcă ceea ce spune distinsul nostru coleg Grigoraș care, împreună cu distinsul nostru coleg Ionescu, nu ascultă. Pentru că, dacă asculta, și-ar aduce aminte distinsul nostru coleg că în legislatura trecută, tot comisia noastră, cu sprijinul PDSR-ului, nu al PSD-ului, a impus în textul legii 0,8%. Și atunci s-a putut. Domnul Grigoraș ne-a susținut, cu doamna ministru Andronescu și cu toți ceilalți, trăgând semnalul de alarmă.

Acum, domnul Petruș, care este autorul amendamentului și care ne-a băgat asta în casă, nu mai ia cuvântul.

Deci, noi vom vota, domnule președinte, conform conștiinței noastre de oameni, angrenați în cercetare. Plenul va vota din punct de vedere politic. Dar, cert este - și o spun cu toată responsabilitatea - că dacă ne vom mai juca cu cercetarea științifică cu alba-neagra într-o subfinanțare, nu de 0,30, domnule Grigoraș … Domnule ministru, depășit 0,18? Deci, atât avem, când bulgarii, când ungurii bagă deja peste 1%.

Deci, am vrut să tragem efectiv un semnal de alarmă, domnule președinte. Și dumneavoastră știți acest lucru, pentru că și dumneavoastră ați pus la dosarul de conferențiar și de profesor lucrări de cercetare științifică, că, altfel, nu se poate.

Dar, am dori să vedem, cel puțin din partea celor angrenați în cercetare, că dau acum un vot de conștiință și unul politic.

Vă rog să-i urmăriți și dumneavoastră, domnule președinte, cum cercetătorii noștri vor abandona cercetarea pentru cariera politică, prin votul pe care-l dau. Noi rămânem, comisia, consecvenți și vom vota pentru acest amendament.

Vă mulțumim, indiferent care va fi rezultatul. Semnalul de alarmă l-am tras.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am spus de două ori: s-au încheiat dezbaterile la acest amendament. Au fost peste 12 intervenții și nu cred că se mai invocă alte argumente.

Supun votului dumneavoastră, potrivit regulamentului, întâi amendamentul comisiei și apoi, dacă acesta, în funcție de cum se va vota, vom vedea ce facem cu textul inițiatorului.

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? 43 de voturi pentru.

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

(Aplauze)

Deci, cu 43 de voturi pentru, nu mai contează abținerile, și cu 25 de voturi împotrivă, amendamentul comisiei a fost admis și, în consecință, nu mai supunem votului textul inițiatorului.

La amendamentul nr.63, alin.3.

Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.63, poz.3, de la pag.39.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; se modifică alin.3 de la art.48.

Alin.4.

Vă rog să urmăriți primul amendament de la pag.40.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat alin.4 în mod corespunzător.

La alin.5, urmăriți al doilea amendament de la pag.40.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat alin.5 în mod corespunzător.

Pentru alin.6, urmăriți al treilea amendament de la pag.40.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat alin.6.

La alin.7, urmăriți ultimul amendament de la pag.40.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat alin.7.

Art.49 alin.1.

Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.64.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat textul în mod corespunzător.

Amendamentul nr.64, alin.2.

Comisia nu are amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Admis textul în formularea inițiatorului.

După alin.2, comisia vă propune, printr-un amendament de la poz.3 a pct.64 un alineat nou - alin.3; urmăriți-l la pag.41.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; introdus alin.3.

La art.50, comisia nu are amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră.

Admis textul în formularea inițiatorului.

Art.51. De asemenea, comisia nu are amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Admis în formularea inițiatorului.

Art.52 alin.1, partea introductivă.

Comisia nu are amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți nici dumneavoastră.

Se adoptă textul în formularea inițiatorului.

La lit.a), urmăriți partea a doua a amendamentului nr.67, al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul nr.67 cu privire la lit.a), care se modifică în mod corespunzător.

Lit.b). Urmăriți amendamentul de la pag.42.

Nu aveți obiecțiuni.

Modificat textul lit.b), potrivit amendamentului comisiei.

La lit.c). Urmăriți același amendament - nr.67, de la pag.42.

Nu aveți obiecțiuni.

Modificat lit.c) în mod corespunzător.

La lit.d), urmăriți amendamentul comisiei, de la aceeași pagină.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat textul în mod corespunzător.

Lit.e). Urmăriți amendamentul ultim de la pag.42.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat amendamentul; modificat lit.e).

Art.52 alin.2.

Urmăriți primul amendament de la pag.43.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat amendamentul; se modifică alin.2 în mod corespunzător.

Alin.3. Urmăriți amendamentul de la poz.2, pag.43.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; modificat alin.3.

Alin.4. Urmăriți amendamentul de la poz.3, pag.43.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat alin.4.

Alin.5. Urmăriți ultimul amendament de la pag.43.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; modificat alin.5.

Art.53. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în formularea inițiatorului.

Art.54 alin.1. Urmăriți amendamentul nr.70.

Nu aveți obiecțiuni la amendamentul nr.70.

Se modifică art.54 în mod corespunzător.

Art.54 alin.2. Comisia nu are amendamente.

Nu aveți obiecțiuni.

Adoptat în formularea inițiatorului.

Art.55 alin.1 și alin.2.

La nici un alineat comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat art.55 în formularea inițiatorului.

Art.56 alin.1.

Urmăriți amendamentul nr.72, poz.1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr.72, poz.1; se modifică art.56 alin.1 în mod corespunzător, care se va și renumerota.

Alin.2 și alin.3 lit.a).

Comisia nu a avut obiecțiuni.

Nici dumneavoastră.

Adoptat în formularea inițiatorului.

Alin.3 lit.b).

Urmăriți amendamentul de la pag.45, cu privire la lit.b).

Admis amendamentul; modificat lit.b) în mod corespunzător.

Lit.c). Comisia nu a avut obiecții.

Nici dumneavoastră.

Votat în formularea inițiatorului.

Lit.d). Urmăriți primul punct de la pag.46 - amendamentul comisiei.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; se modifică lit.d) în mod corespunzător.

Lit.e), lit.f), lit.g), lit.h) și lit.i).

Nu mai sunt amendamente din partea comisiei.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Adoptat în formularea inițiatorului.

Alin.4 și alin.5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptate în formularea inițiatorului.

Art.57 alin.1.

Urmăriți amendamentul nr.73, prima parte.

Nu aveți obiecțiuni la amendamentul nr.73, prima parte.

Adoptat în varianta comisiei.

Pentru amendamentul nr.73 alin.2, comisia propune eliminarea.

Domnul ministru are o obiecție.

 
   

Domnul Adrian Câmpurean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimulentele pe care le-am prevăzut la alin.2 sunt menite să încurajeze și să ajute întreprinderile mici și mijlocii inovative să transfere rezultatele cercetărilor.

Transferul tehnologic, după cum știți, este una din marile probleme cu care se confruntă cercetarea românească. Adică, se cheltuiesc foarte mulți bani de la buget pentru realizarea acestor cercetări, iar rezultatele nu sunt aplicate, deci ele nu se transformă în produse și, ca atare, nu se reîntregește bugetul prin taxele pe care ar trebui să le recuperăm din vânzarea produselor noi, realizate pe baza cercetării.

De aceea, vă rugăm să lăsați acest paragraf, pentru a stimula întreprinderile mici și mijlocii - cele mai flexibile și mai capabile să preia rezultatele cercetării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia. Poate ne lămurește dilema, după care, până acum, a cerut stimulente peste tot și acum este împotriva lor.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Evident că argumentația domnului ministru este corectă.

Ceea ce, însă, ne-a determinat pe noi să solicităm eliminarea acestui paragraf îl constituie faptul că, dacă întreprinderile mici și mijlocii le ține numai cu stimulente în toate legile și mai vine o lege acum și rezultatul cercetării științifice îl transferăm - pe un leu, o să ne ceară domnul ministru - tot către întreprinderile mici și mijlocii, s-ar putea să piardă efectiv acel reflex de supraviețuire. Dacă-i dai tot timpul?! Nu mai caută.

Și atunci, eu aș zice să lăsăm întreprinderea mică să preia, prin transfer tehnologic, la un preț chiar de un leu, cum o să susțină domnul ministru la punctul următor al ordinii de zi - și cred că asta-i stimularea cea mai mare; dar să iei din banii cercetării, care sunt 0,17-0,18 din p.i.b., ca să dai la întreprinderea mică, cred că-i prea mult. Ea are alte stimulente, are alte legi în care i se acordă facilități. Și noi acordăm facilitate în sensul transferării rezultatelor cercetării științifice, nu la valoarea lor reală, ci la o valoare, am putea spune, efectiv de stimulare, conform proiectului de lege care vine imediat după acesta.

Cred că stimul mai mult decât atât să-i dai voie să preia rezultatele cercetării științifice, nu la prețul efectiv, ci să poată să preia la forța întreprinderii, eu zic că-i suficient. Dumneavoastră hotărâți. Dar să nu încurcăm planurile, că ajungem iar la bancurile științifice, tehnologice și industriale. Aici este vorba de cercetarea științifică, dincolo este vorba de aplicarea cercetării științifice. Va prelua cercetarea științifică la prețuri sub cele care le-au produs. Este suficient și o să vă solicităm să votați legea care vine în continuare și care stimulează tocmai acest transfer tehnologic.

Aș propune să fie și domnul ministru de acord că ce-i mult strică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Voi supune, întâi, votului, potrivit regulamentului, desigur, amendamentul comisiei care propune eliminarea textului.

Cine este pentru? Da, este unanimitate.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Stimați colegi, care ați votat pentru, nu puteți vota și împotrivă.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei și s-a eliminat textul.

Art.58 alin.1.

Urmăriți amendamentul nr.74.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat art.58 alin.1.

Art.58 alin.2.

Urmăriți amendamentul nr.74, poz.2.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; modificat alin.2.

Art.59 alin.1.

Urmăriți prima parte a amendamentului nr.75, pag.48.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; modificat textul.

Alin.2 și alin.3.

Comisia nu are amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.60 alin.1.

Comisia nu are modificări, decât propuneri în numerotare.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat textul în formularea inițiatorului; textul se renumerotează, însă.

După actualul art.60, actualul text, comisia propune un text nou care se constituie în alin.2; urmăriți-l la poz.2 de la pag.49.

Dacă aveți obiecțiuni?

Da, poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Adrian Câmpurean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi suntem, în principiu, de acord cu acest alineat nou introdus, dar am dori ca formularea să fie următoarea: "Valoarea contractelor de finanțare încheiate pe perioade multianuale se poate actualiza anual, luându-se în calcul și coeficientul de inflație înregistrat"; adică, să se adauge "se poate" și "și coeficientul de inflație", având în vedere că sunt diverse cauze care pot determina modificarea sau recalcularea contractelor de finanțare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci: "se poate actualiza, luându-se în calcul și coeficientul de inflație". Păi, aici, textul curge așa! De ce ați subliniat "și", pentru că este și în …

 
   

Domnul Adrian Câmpurean:

În loc de "se actualizează" - "se poate actualiza".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, doar cuvântul "poate" îl propuneți.

Președintele Comisiei de învățământ - domnul Stanciu. Spuneți dacă putem introduce cuvântul "poate".

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este primul caz în care "poate" înseamnă "nu poate", pentru că în formularea noastră - a comisiei -, era o chestiune imperativă: să se actualizeze valoarea în raport de anumiți factori, inclusiv de coeficientul de inflație. Când punem "poate", nu mai este imperativ.

Deci, iată, când putem, nu dăm; când nu putem, dăm.

Și vă spun lucrul ăsta, că l-am întâlnit la toți prim-miniștrii care au fost profesori și, după ce nu mai erau prim-miniștri, voiau să dea bani la învățământ. Adică, atunci când puteau, nu dau; când nu puteau, dau.

De aceea, domnule președinte, eu aș zice, haideți, să dăm acum, când putem. După ce n-o să mai fim nici eu aici, nici dumneavoastră acolo, degeaba dăm.

Deci, rămânem la formularea inițială. Chiar dacă se va adopta cea pe care o prevede domnul ministru, rezultatul va fi același: vom putea, și nu vom da.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Palade.

 
   

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un aspect tehnic. Deci, în momentul de față eu închei un contract pentru desfășurarea unui anumit proiect de cercetare, pe o durată de trei ani, să spunem - rata medie, doi-trei ani, -, și anumite prevederi în contract privind finanțarea contractului, eu le estimez la nivelul în care-mi înaintez oferta. În desfășurarea proiectului apar coeficienții aceștia pe care, din păcate, mă rog, îi estimăm într-un fel, ies alt fel - este vorba de inflație - și atunci, practic, în ultimii ani de desfășurare a activității, eu sunt cu sume la mai puțin de jumătate decât îmi sunt necesare pentru desfășurarea contractului de cercetare.

Din acest motiv, este bine să rămână așa cum este amendamentul comisiei. Țin minte că acest lucru se făcea până în anii ’95-’96; automat, în fiecare an, se făceau aceste corelări ale valorilor planificate în contractele încheiate de minister cu diverse unități de cercetare și coeficienții de inflație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Și eu cred că trebuie să rămână varianta noastră și să vă spun de ce: sunt două moduri de a calcula valorile pentru contracte multianuale.

De exemplu, se poate calcula în dolari de la început sumele, sau în ceva echivalent - euro, ce vreți dumneavoastră, care rămâne stabil - și, atunci, nu se mai pune problema reactualizării, pentru că mă refer la ceva stabil. Și sunt astfel de contracte.

Deci, în cazul când am aprobarea asta, contractele care se calculează de la început în … sunt cele internaționale, mai ales, care vin și finanțează din afară.

Așa cum a spus și domnul Palade, există acest risc, ca să nu mai poți să desfășori lucrările pe care le-ai făcut.

Deci, asta nu înseamnă că este și obligatoriu, dacă vă uitați, pentru că se spune așa: "Valoarea contractelor de finanțare încheiate pe perioade multianuale se actualizează anual, luându-se în calcul și coeficientul de …" Înseamnă că trebuie să iau în calcul și altceva, și alți factori. De exemplu, pot să-i reduc valoarea, dacă constat că el nu a făcut ceea ce trebuie în cadrul contractului respectiv. Nu înseamnă neapărat numai să crească; sigur că da, poate să și scadă.

Deci, dacă eu recalculez anual această valoare, poate să și scadă. Și s-au întâmplat lucrurile astea, de exemplu la multe programe. El n-a făcut ce s-a angajat să facă și i-a scăzut valoarea.

Deci, să nu înțelegem că înseamnă neapărat creșterea valorii respective la recalculare. Deci, rata inflației evident că aduce un plus, dar sunt alți factori care pot să coboare valoarea contractului. Așa că, eu zic că formularea aprobată de comisie este bună și poate fi acceptată așa.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Potrivit regulamentului, voi supune întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei, în formularea existentă în raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei, în formularea prezentată în raport.

Art.61 alin.1.

Urmăriți amendamentul nr.77.

Comisia propune eliminarea lui.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul; eliminat textul.

De fapt, la art.61 este un singur alineat.

Art.62. Urmăriți amendamentul nr.78.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; se modifică textul în mod corespunzător.

Art.63 alin.1.

Urmăriți amendamentul nr.79.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; modificat art.63 alin.1, în mod corespunzător.

După art.63 alin.1, comisia ne propune un alineat nou, pe care-l numerotează alin.2.

Urmăriți poz.2 de la amendamentul nr.79, pag.50.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; se introduce alineatul nou.

Actualul alin.2 va fi renumerotat.

Dacă aveți obiecțiuni la formularea actuală?

Comisia n-a avut.

Nici dumneavoastră.

Admis textul; se renumerotează.

Actualul alin.3.

De asemenea, comisia nu are obiecții.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Adoptat textul, dar va fi renumerotat.

Art.64 alin.1.

Urmăriți amendamentul nr.80, poz.1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat art.64 alin.1, în mod corespunzător.

Alin.2 actual.

Urmăriți poz.2 de la amendamentul nr.80.

Comisia propune eliminarea.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; eliminat alineatul.

După fostul alineat, comisia propune un text nou.

Dar de ce-l numerotați cu alin.1, domnule Stanciu? Pentru că alin.1 a rămas.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Este o eroare de mașină; nu este umană.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, nu este "umană". Deci, rețineți, vă rog, este o eroare de mașină, nu umană, la Comisia de învățământ.

Poz.2 de la amendamentul nr.80.

Nu aveți obiecțiuni.

Adoptat amendamentul introdus în noul text.

Actualul alin.3.

Comisia vă propune, prin amendamentul de la poz.1, pag.52, eliminarea.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul; eliminat textul.

Comisia vă mai propune, la poz.2 de la pag.52, un alineat nou - alin.3.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; se introduce un nou alineat.

Actualul alin.4.

Comisia propune eliminarea.

Urmăriți poz.3 de la pag.52.

Nu aveți obiecțiuni.

Adoptat amendamentul; eliminat actualul alin.4.

În continuare, la ultima poziție de la pag.52, comisia ne propune încă un alineat nou - alin.4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; introdus textul.

Alin.5. Comisia propune eliminarea.

Urmăriți pag.53.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; eliminat textul.

În continuare, comisia ne propune un text nou - alin.5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; introdus alin.5.

Comisia ne mai propune încă un alineat - alin.6.

Urmăriți ultima poziție de la pag.53.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; introdus alin.6.

Prima poziție de la pag.54.

Comisia ne mai propune încă un alineat - alin.7.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; se introduce alin.7.

Art.65. Urmăriți amendamentul nr.81.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; modificat art.65.

La art.66. Urmăriți amendamentul nr.82.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; introdusă modificarea propusă de comisie.

Art.67. Urmăriți amendamentul nr.83.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.83; modificat art.67.

Art.68. Urmăriți amendamentul nr.84; pentru prima parte a acestuia și pentru lit.a), urmăriți prima parte a amendamentului nr.84.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul; se modifică art.68, preambul, și lit.a).

Lit.b). Comisia nu are obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Adoptat lit.b) în formularea inițiatorului.

Lit.c). Urmăriți amendamentul nr.84.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul; modificat lit.c), în mod corespunzător.

Lit.d), lit.e), lit.f) și lit.g).

Comisia nu are obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Adoptate, toate, în formularea inițiatorului.

Titlul Capit.VI.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.69 alin.1, partea introductivă.

Urmăriți amendamentul nr.86.

Nu aveți obiecțiuni.

Modificat textul în mod corespunzător.

V-aș ruga să următiți lit.a), lit.b) și lit.c).

Comisia propune păstrarea acestora, dar inversarea lor.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Sunt adoptate textele în formularea inițială, dar modificată ordinea acestora, potrivit propunerii comisiei.

Comisia mai propune o nouă lit.b) care rămâne cu această numerotare pentru că, vă rog să sesizați amendamentul 86, comisia a reașezat aceste litere și aceasta rămâne în formularea propusă de comisie la ultima poziție de la pag.56. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Lit.b) a fost modificată corespunzător.

Art.69 alin.2 și 3, dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut, nici dumneavoastră, adoptate în formularea inițiatorului.

Art.70, urmăriți amendamentul 87 cu privire la partea introductivă și la lit.a). Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți, adoptate în formularea propusă de comisie.

Lit.b). Comisia nu are observații. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptată în formularea inițiatorului.

Lit.c). Urmăriți amendamentul comisiei de la pag.57 penultima poziție. Nu aveți obiecțiuni, a fost admis amendamentul, modificată lit.c).

Lit.d), urmăriți ultima poziție, de la pag.57. Nu aveți obiecțiuni, este modificat textul corespunzător.

Lit.e), comisia nu are propuneri. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Rămâne în formularea inițiatorului.

Art.71. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 88. Nu sunt. Este admis amendamentul, modificat art.71, corespunzător.

Art.71 alin.2, dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Adoptat în formularea inițiatorului.

Art.72. Urmăriți amendamentul 89. Nu aveți obiecțiuni la 89, modificat art.72 în mod corespunzător.

Titlul Capitolului VII. Nu aveți obiecțiuni, votat în formularea inițiatorului.

Art.73 până la lit.c) inclusiv, dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut. Adoptate în formularea inițiatorului.

Lit.d), urmăriți amendamentul 91 final. Nu aveți obiecțiuni? Este admis amendamentul, modificată lit.d), în mod corespunzător.

Alin.2 și 3 de la art.73 nu sunt obiecțiuni la comisie. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat în formularea inițiatorului.

Art.74 până la alin.4 inclusiv, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptate toate 4 alineatele de la art.74 în formularea inițiatorului.

Art.74 alin.5 urmăriți, vă rog, primul amendament de la pag.61. Nu aveți obiecțiuni. Este admis amendamentul modificat în alin.5 corespunzător.

Art.75. Urmăriți pct.93, nu are propuneri de modificare, decât renumerotarea acestuia.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Se renumerotează textul în formularea inițială.

Art.76. Nu aveți obiecțiuni. Este admis în formularea inițiatorului, se renumerotează.

Art.77 alin.1, urmăriți amendamentul 95, prima poziție. Nu aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul, modificat art.77 alin.1 în mod corespunzător.

Art.77 alin.2, urmăriți poz. 2 de la amendamentul 95. Adoptat amendamentul, modificat art.77 alin.2 corespunzător.

Art.78, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în formularea inițiatorului. Se renumerotează acest text.

Art.78, alin.2 actual, urmăriți amendamentul 96 poz.2, adoptat amendamentul, modificat alin.2.

Art.78, alin.3 actual, comisia nu are obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Alin.3 rămâne în formularea inițiatorului.

Art.79, urmăriți amendamentul 97. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 97. Se modifică 79 corespunzător.

Art.80, alin.1, 2, 3, 4 și 5 - comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră, votat în formularea inițiatorului.

Titlul Capitolului VIII. Nu sunt obiecțiuni, votat în formularea inițiatorului.

Art.81, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în formularea inițiatorului.

Art.82, urmăriți amendamentul 101 pentru alin.1. Adoptat amendamentul 101, se modifică 82 alin.1 și se renumerotează în mod corespunzător.

Art.82 alin.2, comisia nu are obiecțiuni. Nici dumneavoastră. Votat în formularea inițiatorului. Se renumerotează însă textul.

Art.83 alin.1, urmăriți amendamentul 102. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 102, se modifică art.83. alin.1 în mod corespunzător.

Art.83 alin.2, urmăriți, vă rog, poz.2 de la amendamentul 102, dar îl rog pe domnul Stanciu să se pronunțe asupra următoarei dileme. Câte alineate 1 poate avea un articol? Sunteți de acord cu renumerotarea acestora? Vă mulțumesc.

Vă rog să urmăriți art.83 alin.2, poz.2 de la amendamentul 102. De acord cu amendamentul, modificat textul și se renumerotează însă în 2.

Art.84 alin.1 comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Adoptate în formularea inițiatorului.

Art.84 alin.2 urmăriți amendamentul de la poz.2 de la pag.66. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat alin.2 de la art.84.

Art.85 alin.1, urmăriți amendamentul 104. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți, adoptat amendamentul și este modificat art.85, alin.1.

Art.85 alin.2, 3 și 4, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.85 alin.5, urmăriți amendamentul de la poz.3 pag.67. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul modificat în alin.5.

Art.86 alin.1 și 2, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Adoptat în formularea inițiatorului.

Art.87, urmăriți amendamentul 106. Nu aveți obiecțiuni. Admis, art.87 se modifică în mod corespunzător.

Titlul Capitolului IX. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Art.88. Ce să înțeleg, stimată comisie, de la amendamentul 108. Trebuie eliminate cele două alineate de la art.88, pentru că dumneavoastră spuneți aici: "Prevederea este inclusă în art.12 al legii".

Vă rog să propuneți dumneavoastră ca să nu fiu eu obligat să fac propuneri în locul dumneavoastră.

 
   

Domnul Petru Andea:

Întrucât prevederile acestui articol au fost mutate în art.12 al legii se subânțelege că acest articol se elimină.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aceeași soluție o aveți și pentru amendamentul 109?

 
   

Domnul Petru Andea:

Exact.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimați colegi, deci la amendamentul 108, dacă aveți obiecțiuni la propunerea de eliminare? A fost admis amendamentul și este eliminat textul.

La art.89 dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 109 care, de asemenea, propune eliminarea. Nu aveți. A fost admis amendamentul și se elimină textul.

Art.90 actual, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat în formularea inițială, dar se renumerotează.

Titlul anexei, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițială.

Pct.1, 2 și 3 din anexă, dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut. Votate în formularea inițiatorului.

După pct.3, comisia vă propune printr-un amendament pe care îl aflați la pag.71 o cifră 4, nouă. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, se introduce pct.4.

Actualele pct.4, 5 și 6 care vor fi renumerotate, ca urmare a introducerii unui nou punct, 4, comisia le păstrează în formularea inițiatorului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți, adoptate în formularea inițiatorului.

Pct.7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, comisia le păstrează în formularea inițiatorului. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat în această formulare, dar vor fi renumerotate.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs textele acestei legi importante, dar voluminoase, vă vom supun votului final în ședința de astăzi.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Am ceva de prezentat, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, după regulament, moțiunea o depuneți la mine, n-o prezentați la tribună, pentru a verifica dacă este regulamentară sau nu.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Aș vrea s-o prezint acum, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu vă înțeleg dorința dumneavoastră de a apărea la televizor, dar nu pot să vă dau cuvântul. O lăsați la mine. Președintele este cel care anunță depunerea moțiunii. O să fac acest lucru după ce vom verifica întrunirea condițiilor prevăzute de lege.

V-aș ruga să-mi permiteți să luăm rapid rapoartele de mediere înscrise pe ordinea de zi de astăzi și între timp rog toți șefii grupurilor parlamentare să-și adune colegii, pentru exprimarea votului final, se apropie ora cu pricina.

 
Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligații ale agenților economici care furnizeză produse și prestează servicii pentru instituțiile publice din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.  

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 232/2000.

Pct.1, textul Camerei Deputaților. Nu se dezbate și nici nu se supune votului.

Pct.2 și 3, tot varianta Camerei Deputaților.

Pct.4 și 5, tot varianta Camerei Deputaților.

Pct.6, varianta Camerei Deputaților.

Pct.7, varianta Camerei Deputaților.

Pct.8 și 9 variantele Camerei Deputaților. Pct.9 cuprinde și anexele. Toate fiind variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat și nici nu se supun votului.

Voi supune raportul în ansamblu votului final în ședința de astăzi.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export - Import a României EXIMBANK - S.A.  

Următorul raport de mediere, cel cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2002.

La pct.1, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat textul Senatului.

Pct.2 și ultimul, varianta Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii sau votului.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final la sfârșitul ședinței de azi.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.  

Următorul raport de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2002.

Pct.1, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat singurul punct al raportului de mediere.

Raportul, în întregime, îl vom supune votului în ședința de astăzi.

Reiterez invitația de a pofti în sală pentru a nu fi nevoiți să facem apelul nominal, stimați colegi.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură.  

Raportul de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002.

Pct.1, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. S-a adoptat pct.1.

Pct.2, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Raportul îl vom supune votului final în ședința de astăzi.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.  

Următorul raport de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2001.

Pct.1, varianta Senatului, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. S-a adoptat unicul punct al raportului de mediere.

Raportul final îl vom supune votului dumneavoastră în ședința de astăzi.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.  

Raportul de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenurile aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ teritoriale.

Pct.1 și 2, variantele Camerei Deputaților. Nu se supun votului și nici dezbaterii, potrivit regulamentului nostru. Cele două puncte au fost unicele aflate în mediere.

Raportul final îl vom supune votului dumneavoastră în ședința de astăzi.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor.  

Raportul de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2001.

Pct.1, varianta Camerei Deputaților, nu se supune votului.

Pct.2, 3 și 4 tot variantele Camerei Deputaților.

Pctd.5, 6 și 7, variantele Camerei Deputaților.

Pct.9, varianta Camerei Deputaților.

Pct.10 și 11, variantele Camerei Deputaților.

Pct.12 și 13 la fel.

Pct.14 și 15, tot variantele Camerei Deputaților.

Pct.16 la fel.

Pct.17 și 18, aceeași soluție.

Pct.19, Camera Deputaților.

Pct.20, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. S-a adoptat varianta Senatului.

Tot la pct.20 pentru alin.2 și 4 de la art.41, comisia ne propune varianta Camerei Deputaților ca și pentru pct.5. Nu se fac dezbateri cu privire la acestea.

Pct.21 și 22, varianta Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii.

Pct.23, pentru alin.1 de la art.44 varianta Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri.

La alin.2, comisia ne propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin.3 de la art.44, urmăriți pag.17, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

La pct.24 și 25, 26 din raport, variantele Camerei Deputaților. Nu se supun votului.

Pct.26, varianta Camerei Deputaților. Nu se supune votului.

Pct.27, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.28, varianta Camerei Deputaților, nu se supune dezbaterii, fiind varianta proprie.

Pct.29, 30, 31, variantele Camerei Deputaților.

Pct.32, 33, 34 și 35, variantele Camerei Deputaților.

Pct.36, 37, 38 variantele Camerei Deputaților.

Pct.39, varianta Camerei Deputaților.

Pct.40 și 41, variantele Camerei Deputaților.

Pct.42, 43, variantele Camerei Deputaților.

Pct.44, care e ultimul punct aflat în mediere, tot varianta Camerei Deputaților.

Cu aceasta am parcurs textele aflate în mediere la acest raport.

Voi supune votului dumneavoastră final raportul în întregime astăzi.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava.  

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava.

Pct.1 și 2, varianta Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii.

Pct.3, 4 și 5, variantele Camerei Deputaților, nu se supun dezbaerii.

Vom supune însă votului final raportul în ședința de astăzi.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava.  

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava.

Pct.1 și 2, 3, 4 și 5, toate sunt variantele Camerei Deputaților. Nu se supun votului și nici dezbaterii dumneavoastră.

Vom supun însă votului raportul în ansamblu în ședința de astăzi.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului între România și Regatul Țărilor de Jos pentru exportul prestațiilor de securitate socială, semnat la București, la 13 noiembrie 2001.  

Avem două acorduri și v-aș ruga să le parcurgem pentru a le putea vota astăzi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea acordului dintre România și Regatul Țărilor de Jos pentru exportul prestațiilor de securitate socială.

Cine este inițiator? Domnule ministru Gaspar, vă rog.

Comisia pentru muncă și protecție socială să se pregătească să prezinte raportul.

Cine este din partea comisiei pentru muncă?

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Guvernul supune spre dezbatere astăzi în plenul Camerei Deputaților proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre România și Regatul Țărilor de Jos pentru exportul prestațiilor de securitate socială, care a fost semnat la București la data de 13 noiembrie 2001.

Proiectul de Lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, a fost discutat în Comisia permanentă pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților care, în urma verificării concordanței cu dispozițiile Legii nr.4/1991 cu privire la încheierea și ratificarea actelor internaționale, l-a avizat favorabil.

Ca atare, rog plenul Camerei Deputaților să se pronunțe prin vot asupra proiectului de lege la care m-am referit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru muncă susține prin raportul său adoptarea proiectului în forma prezentată de inițiator. Mai doriți să faceți vreo precizare? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic care conține și acordul, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți, adoptat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în ședința de astăzi.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.  

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Cereri de reexaminare din partea Președinției.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propune adoptarea legii în forma votată de Senat. Dacă mai dorește să facă vreo adăugire? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 2 și 3, nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formularea adoptată de Senat.

Titlul Capitolului II. Nu sunt obiecțiuni.

Art.4, dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.

Capitolul III. Titlul. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în formularea Senatului.

Art.5, 6, 7 și 8. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.9, 10, 11, 12 și 13. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea Senatului.

Art.14. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în formularea Senatului.

Am parcurs acest proiect aflat în reexaminare. Îl vom supune votului final astăzi.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea plății contribuției României la Fondul de Cooperare al Inițiativei Central Europene.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea plății contribuției României la fondul de cooperare al inițiativei central-europene.

Domnule ministru Gaspar, dacă vreți să prezentați acest proiect?

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Guvernul prezintă plenului Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de Lege privind plata contribuției României la fondul de cooperare al inițiativei central-europene. Proiectul de lege a fost dezbvătut de către Comisia de politică externă a Camerei Deputaților, a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ și, ca atare, vi-l supunem spre adoptare în forma care a fost prezentată de către Guvern o dată cu sesizarea Camerei Deputaților prin Hotărârea de Guvern purtând data din 30 mai 2002.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru politică externă?

Comisia propune adoptarea legii în forma prezentată. Dacă doriți să mai faceți vreo adăugare? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți, adoptat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecțiuni.Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

În sală se află 165-167 de persoane, deci nu avem cvorum.

În aceste condiții, suntem nevoiți să facem apelul nominal.

Vă rog, domnule secretar Mohora, să faceți apelul.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

- Abiței Ludovic - Prezent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - Absent
- Ana Gheorghe - Prezent
- Anastasescu Olga Lucheria - Prezentă
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Absent
- Andronescu Ecaterina - Absentă
- Antal Istvan - Prezent
- Anton Marin - Absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - Absent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Absentă
- Ariton Gheorghe - Prezent
- Armaș Iosif - Absent
- Arnăutu Eugeniu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Baban Ștefan - Prezent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Prezent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - Prezent
- Baltă Tudor - Absent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Absent
- Bartoș Daniela - Absent
- Bădoiu Cornel - Prezent
- Bălăeț Mitică - Prezent
- Bălășoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Prezent
- Bâldea Ioan - Prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Absent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - Absent
- Bivolaru Ioan - Absent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeș Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Boajă Minică - Prezent
- Boc Emil - Prezent
- Bogea Angela - Absentă
- Boiangiu Cornel - Prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - Absent
- Böndi Gyöngyike - Absentă
- Borberly Laszlo - Absent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - Absent
- Brînzan Ovidiu - Prezent
- Brudașca Damian - Prezent
- Bucur Constantin - Absent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Prezentă
- Buzatu Dumitru - Absent
- Buzea Cristian Valeriu - Prezent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Absent
- Cazimir Ștefan - Prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - Prezent
- Cerchez Metin - Absent
- Cherescu Pavel - Absent
- Chiliman Andrei Ioan - Absent
- Chiriță Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciuceanu Radu - Prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Prezent
- Cladovan Teodor - Prezent
- Cliveti Minodora - Absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - Absent
- Cojocaru Nicu - Prezent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creț Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crișan Emil - Absent
- Dan Matei-Agathon - Absent
- Daraban Aurel - Prezent
- Dinu Gheorghe - Prezent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobre Victor Paul - Absent
- Dobrescu Smaranda - Absentă
- Dolănescu Ion - Absent
- Dorian Dorel - Absent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoș Liviu Iuliu - Absent
- Dragu George - Prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Absent
- Dumitriu Carmen - Absentă
- Duțu Constantin - Absent
- Duțu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Prezent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Absentă
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Gaspar Acsinte - Prezent
- Georgescu Florin - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Absent
- Gheorghiu Adrian - Absent
- Gheorghiu Viorel - Prezent
- Gingăraș Georgiu - Absent
- Giuglea Ștefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraș Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hașotti Puiu - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Prezent
- Holtea Iancu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Absent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Costel Marian - Prezent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Ionescu Mihaela - Prezentă
- Ionescu Răzvan - Absent
- Ionescu Smaranda - Prezentă
- Iordache Florin - Absent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovács Zoltan - Prezent
- Lari Iorga Leonida - Prezentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ștefan - Prezent
- Lăpușan Alexandru - Absent
- Leonăchescu Nicolae - Prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepșa Victor Sorin - Absent
- Longhen Ghervazen - Prezent
- Loghin Irina - Prezentă
- Luchian Ion - Absent
- Magheru Paul - Prezent
- Maior Lazăr Dorin - Prezent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Prezent
- Mera Alexandru Liviu - Prezent
- Merce Ilie - Prezent
- Meșca Sever - Prezent
- Miclea Ioan - Prezent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - Absent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Mițaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Prezent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Prezent
- Mogoș Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Prezent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiș Văsălie - Prezent
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian-Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Prezent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacșu Ilie - Prezent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamțu Horia Ion - Prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - Absent
- Nica Dan - Absent
- Nicolae Ion - Prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistor Vasile - Prezent
- Niță Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Prezent
- Palade Doru Dumitru - Prezent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pașcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Patriciu Dinu - Absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Pășcuț Ștefan - Prezent
- Păun Nicolae - Absent
- Pécsi Ferenc - Prezent
- Pereș Alexandru - Prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Absent
- Pleșa Eugen Lucian - Absent
- Podgoreanu Radu - Absent
- Pop Napoleon - Absent
- Popa Constanța - Prezentă
- Popa Cornel - Prezent
- Popa Virgil - Prezent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - Absent
- Popescu Costel-Eugen - Prezent
- Popescu Dorin Grigore - Absent
- Popescu Gheorghe - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu Virgil - Prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Prezent
- Priboi Ristea - Absent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Pușcaș Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Absent
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - Absent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Absent
- Rădulescu Grigore Emil - Prezent
- Roșculeț Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Rușanu Dan Radu - Absent
- Sadici Octavian - Prezent
- Sali Negiat - Absent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Prezent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sassu Alexandru - Absent
- Saulea Dănuț - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Prezent
- Sirețeanu Mihail - Prezent
- Sonea Ioan - Prezent
- Spiridon Nicu - Absent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezentă
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stanciu Zisu - Absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănișoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Prezent
- Stoica Valeriu - Absent
- Stroe Radu - Prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Prezent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Prezent
- Șnaider Paul - Prezent
- Ștefan Ion - Prezent
- Ștefănescu Codrin - Absent
- Ștefănoiu Luca - Prezent
- Știrbeț Cornel - Prezent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tărâță Culiță - Absent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ștefan - Absent
- Teculescu Constantin - Absent
- Timiș Ioan - Prezent
- Toader Mircea Nicu - Absent
- Todoran Pavel - Absent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - Absent
- Țibulcă Alexandru - Prezent
- Țocu Iulian Costel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Lia Olguța - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vekov Károly-János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Prezent
- Videanu Adriean - Absent
- Vișinescu Marinache - Prezent
- Voicu Mădălin - Prezent
- Voinea Florea - Prezent
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Ioan-Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - Prezent

(Deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal își consemnează prezența la secretarul de ședință.)

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă): Citiți încă o dată tabelul cu cei absenți. Domnul Tudor Mohora: Am reținut. Dar nu-i citesc pe toți pentru că este inutil.
Tărâță Culiță - prezent
Toader Mircea Nicu - prezent
Andrei Ioan - prezent
Baltă Tudor - prezent
Bogea Angela - prezentă
Cliveti Minodora - prezentă
Gingăraș Georgiu - prezent
Ionescu Anton - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Lepșa Victor Sorin - prezent
Pușcaș Vasile - prezent
Puwak Hildegard -Carola - prezentă
Saulea Dănuț - prezent
Gheorghe Valeriu - prezent
Pleșa Eugen -Lucian - prezent
Stanciu Zisu - prezent

 
Supunerea la votul final: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap; (adoptat)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Primul proiect înscris la vot final: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, lege ce urmează a fi votată în condițiile art.74 alin. (1) din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitatea celor prezenți.

Aprobarea unei modificări în componența unei comisii de mediere.  

Până când numără colegul meu câți sunt prezenți, v-aș ruga să fiți de acord ca în Comisia de mediere pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 94/2000, să-l înlocuim pe domnul Wittstock Eberhard-Wolfgang cu domnul Firczac Gheorghe.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți. Vă mulțumesc.

Supunerea la votul final: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap; (adoptat)

Deci 253 de deputați au răspuns prezent și tot atâția au votat pentru prima lege.

  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap; (adoptat)

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 40/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Proiectul se adoptă în condițiile art.74 alin. (1) din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Vă rog să nu mai rămâneți cu mâna ridicată pentru a ne induce în eroare.

Deci, 251 voturi pentru și 2 abțineri.

  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap; (adoptat)

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 47/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Aplicabile dispozițiile art.74 alin. (1) din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 253 de voturi.

  Propunerea legislativă privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor; (adoptat)

Propunerea legislativă privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de deputați pentru.

  Proiectul de Lege privind Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor; (adoptată propunerea de respingere a proiectului)

Proiectul de Lege privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Se propune respingerea acestui proiect, ca urmare a adoptării precedentului proiect. Proiectul se adoptă în condițiile art.74 alin. (2) din Constituție.

Cine este pentru această soluție? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți, 253 de deputați.

  Propunerea legislativă pentru abrogarea O. U. nr. 85 din 14.06.2001 și O.U. 166 din 17.12.2001 și menținerea prevederilor art.48,79 și 80 din Legea nr. 164/2001, așa cum au fost adoptate de Parlamentul României; (adoptată propunerea de respingere a propunerii)

Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de Urgență nr. 85/14.06.2001 și a Ordonanței de Urgență nr. 166/17.02.2001și menținerea prevederilor art.48, 79 și 80 din Legea nr.164/2001, așa cum au fost adoptate de parlamentul României. Se propune respingerea acestei propuneri legislative, în condițiile art.74 alin. (1) din Constituție.

Cine este pentru această soluție? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 253 de voturi pentru.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind impozitul pe profit; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind impozitul pe profit (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați votul. Repet: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind impozitul pe profit.

   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Precizați atunci profitul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu perturbați numărătoarea voturilor, domnule președinte Stanciu.

173 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Multe voturi neexprimate.

Cu 173 voturi pentru, 61 voturi împotrivă și nici o abținere s-a adoptat raportul Comisiei de mediere.

 
  Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; (adoptat)

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, art.74 alin (2) din constituție.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 175 voturi pentru, 63 voturi împotrivă și nici o abținere s-a adoptat proiectul de lege.

Domnul deputat Boc vrea să explice votul grupului Partidului Democrat. Aveți cuvântul!

   

Domnul Emil Boc:

Domnilor miniștri,

Domnule președinte,

Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege. Partidul Democrat nu este împotriva abilitării Guvernului de a emite ordonanțe în perioada cuprinsă între sesiunile parlamentare, dar este împotriva abilitării abuzive a Guvernului de a emite ordonanțe în perioada cuprinsă între sesiunile parlamentare. Și se pare că guvernarea actuală pregătește depășirea oricăror recorduri în materie de ordonanțe simple și ordonanțe de urgență.

Dacă în materia ordonanțelor de urgență până în prezent, la fiecare două zile, Guvernul PSD a emis câte o ordonanță de urgență, și anume din cele 542 de zile de guvernare de până acum au fost emise peste 270 de ordonanțe de urgență, în materia ordonanțelor simple lucrurile stau și mai bine. Vreau numai să vă reamintesc că în perioada iulie - august 2001, Cabinetul Năstase a emis 87 de ordonanțe simple, în baza Legii de abilitare. Cu alte cuvinte, mai mult de o ordonanță pe zi. Acum se pare că vom avea de-a face cu o altă premieră. În cele două luni de zile Guvernul PSD își propune prin această lege de abilitare să sfideze orice record în materie și să depășească orice sfidare a Constituției și să reglementeze prin ordonanțe toate domeniile scadente, pe care nu a reușit să le treacă prin Parlament în perioada sesiunilor parlamentare. Cu așa ceva nu vom fi de acord, nu vom putea accepta ca Parlamentul să fie transformat într-un factor de ratificare, un apendice al Guvernului, inutil, și care doar să vină și să aplaude după ce deciziile au fost luate în Guvern. Am făcut multiple amendamente; au fost respinse în totalitate, ca nu cumva să se ajungă la mediere.

În consecință, noi apreciem că aceste formule vagi, extrem de largi conținute în textul Legii de abilitare vor da posibilitate Guvernului să reglementeze tot ce dorește și tot ce n-a reușit de fapt prin Parlament. Mai mult decât atât, suntem convinși că și în această vară vom avea surprize, la fel cum am avut în iarnă, să apară reglementări aberante, cum este Ordonanța nr. 21 emisă în iarnă, repet, prin care primarii sunt sancționați de către împuterniciții Administrației Publice Centrale, de către Ministerul Administrației Publice pentru faptul că n-au curățit gheața din fața clădirilor, n-au reușit să realizeze un cadru arhitectonic adecvat, n-au reușit să vopsească clădirile ș.a.m.d.

Iată că aceste lucruri se întâmplă în perioada vacanțelor parlamentare, când Guvernul - știind că nu mai are nici un fel de cenzură din partea Parlamentului - își permite să adopte reglementări care sunt contrare normelor europene în materie. Și de această dată suntem convinși că se va întâmpla același lucru. Mai mult decât atât, noi am apreciat că este inoportună includerea în Legea de abilitare a unor domenii doar pentru a da curs cererilor din Protocolul de colaborare PSD-UDMR. Să fim bine înțeleși, n-avem nimic cu Protocolul PSD-UDMR. Este o chestiune democratică și se practică peste tot în lume - alianțele. Dar nu credem că aceste puncte trecute în protocol trebuie introduse și legiferate pe ușa din dos, adică prin ordonanțe simple și nu prin dezbatere publică în fața dumneavoastră, adică în fața Parlamentului. Și mă refer aici la abrogarea Decretului nr. 100/1990 cu privire la stabilirea procedurii de atribuire și schimbare de denumiri. Credem noi că o asemenea procedură nu poate avea loc prin ordonanță simplă. Nu este nici o urgență, nu este nici un fel de problemă ca ea să fie dezbătută în toamnă.

Iată de ce Partidul Democrat a votat împotriva acestei noi arme, împotriva acestei noi tendințe pe care partidul de guvernământ o are, și anume tendința de a instaura dictatura Executivului în România și de a sfida în totalitate Parlamentul ca factor democratic și de deliberare publică. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea grupului PSD, domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Fiind vorba despre Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe în perioada iulie - august, perioadă în care, așa cum spuneam și ieri, când s-a dezbătut în plen acest proiectul de lege, Parlamentul își desfășoară activitatea în circumscripții și în comisii, am să vorbesc în calitate de membru al Guvernului și trebuie să spun, cu părere de rău, că am impresia că o să expire mandatul acestei legislaturi 2000 - 2004 și domnul deputat Boc nu o să înțeleagă care este sensul adevărat al instituției delegării legislative.

Am să-i recomand, și îi promit că mâine am să-i aduc, monografia pe care au editat-o doi mari specialiști în drept constituțional, profesorul Ioan Muraru și profesorul Mihai Constantinescu, ca să înțeleagă foarte bine în ce condiții poate Guvernul să emită ordonanțe, în baza Legii de abilitare, și că modul în care Constituția a reglementat această instituție, este tocmai pentru a veni în sprijinul actului de guvernare.

Vreau să-l liniștesc și sub aspectul numărului de ordonanțe care vor fi emise în baza Legii de abilitare și că nu vom depăși recordurile pe care le-au avut guvernele din perioada 1996 - 2000. Guvernul Vasile a adoptat ca ordonanțe, în baza Legilor de abilitare, 210 ordonanțe, domnule deputat. Guvernul Isărescu - 138 de ordonanțe, în baza Legii de abilitare. Guvernul Ciorbea - 113.

Din punctul acesta de vedere, vreau să vă spun că în perioada ianuarie - 31 mai 2002, în baza Legii de abilitare, actualul Guvern a emis numai 39 de ordonanțe și care erau absolut strict necesare pentru realizarea anumitor obiective din programul de guvernare. (Aplauze din partea grupului PSD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule Boc.

 
   

Domnul Emil Boc: (de la microfon)

Drept la replică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-a pronunțat numele? Dumneavoastră, ca distins profesor universitar, știți când aveți dreptul la replică. Când vi s-a afectat reputația? N-a spus nimic indecent.

Poftiți!

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte,

În primul rând, vreau să-i amintesc domnului ministru că eu am făcut referire la vacanța de vară iulie - august, anul trecut, când au fost 87 de ordonanțe simple, și nu la perioada ianuarie 2002. Deci, domnia sa, în mod vădit intenționat, deformează și vă informează greșit pe dumneavoastră.

În al doilea rând, vreau să-l informez pe domnul ministru că partidul pe care îl reprezintă, în anul 1999 a sesizat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pentru numărul mare de ordonanțe simple și de urgență, pe care le-au emis guvernele 1996 - 1999. Iată că acum, după ce au sesizat Consiliul Europei, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, acum vin și spun: "Dom’ne, noi n-am făcut decât un pic mai mult decât ceilalți". Cum rămâne cu sesizarea Adunării Parlamentare, domnule ministru, în condițiile în care dumneavoastră exact aceeași procedură o urmați.

Mai mult decât atât, dumneavoastră, într-un an și jumătate de guvernare, ați emis mai multe ordonanțe de urgență decât guvernarea din perioada 1996 - 1998, la care facem referire.

Cum rămâne cu memoriul adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei?

Și, mai mult decât atât, domnule ministru, mie nu-mi trebuie monografii și alte lucrări de specialitate. Îmi face plăcerea să vă înmânez dumneavoastră Constituția României, deschisă la art. 58, care spune: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și - domnule ministru - unica autoritate legiuitoare a țării". Cred că ați înțeles despre ce este vorba. (Aplauze din partea grupului PD)

 
  Proiectul Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice; (adoptat)

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice (art. 74, alin.(2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Mecanismul de vot a funcționat cu întârziere la unii colegi. Dar, în final s-au apropiat de unanimitate.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 246 voturi pentru, 5 abțineri și un vot împotrivă s-a adoptat proiectul de lege.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligații ale agenților economici care furnizeză produse și prestează servicii pentru instituțiile publice din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 95/2000 privind stingerea unor obligații ale agenților economici care furnizează produse și prestează servicii pentru instituțiile publice din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1

Adoptat cu 252 voturi pentru, o abținere și nici un vot împotrivă.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export - Import a României EXIMBANK - S.A.; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK S.A. (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de deputați prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură, (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul juridic al autovehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/97 privind regimul drumurilor, (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de deputați.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava (art. 74 alin. (1) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de deputați.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava; (adoptat)

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava (art. 74 alin. (1) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi.

  Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între România și Regatul Țărilor de Jos pentru exportul prestațiilor de securitate socială, semnat la București, la 13 noiembrie 2001; (adoptat)

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre România și Regatul Țărilor de Jos pentru exportul prestațiilor de securitate socială, semnat la București la 13 noiembrie 2001 (art. 74. alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de deputați.

  Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării; (adoptat)

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (art. 74 alin. (1) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de deputați.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea plății contribuției României la Fondul de Cooperare al Inițiativei Central Europene; (adoptat)

Proiectul de Lege pentru aprobarea plății contribuției României la Fondul de Cooperare al Inițiativei Central-Europene (art. 74 alin. (2) din Constituție).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 253 de deputați.

   

Am parcurs lista votului final de astăzi.

 
Informare privind depunerea unei moțiuni inițiate de deputați ai Grupului parlamentar al PRM cu tema Falimentul de partid și de stat.  

Vă anunț despre depunerea unei moțiuni, de către colegii noștri de la PRM, moțiune simplă intitulată: "Falimentul de partid și de stat" și plină de "citate latine", dintre care: "Cățeluș cu părul creț/Fură rața din coteț". Am citat de la dumneavoastră, stimați colegi!

O să stabilesc, potrivit Regulamentului, data dezbaterii acestei moțiuni.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare (amânarea votului final).  

În continuare trecem la dezbaterea proiectelor care sunt înscrise în continuarea ordinii de zi de astăzi.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea, organizarea și finanțarea activității de cercetare-dezvoltare.

Inițiatorul este prezent?

Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rugăm să aprobați ordonanța în forma în care a fost ea adoptată de Guvern, având în vedere că prin aceasta se stimulează transferul rezultatelor cercetării către producție. Avem convingerea că dacă în timp de un an, o lucrare de cercetare nu a fost cumpărată de nimeni, ea riscă să devină depășită din punct de vedere moral și atunci este de preferat să fie transferată gratuit și înregistrată în contabilitate pentru valoarea de un leu, pentru ca totuși să putem valorifica rezultatele obținute prin cercetarea respectivă.

Valorificarea nu se face nu datorită faptului că nu există un interes pentru rezultatele cercetării, ci pur și simplu pentru că, din nefericire, agenții economici, mai ales întreprinderile mici și mijlocii, cele care ar avea posibilitatea tehnică să se adapteze la nou, nu au puterea financiară să cumpere aceste rezultate.

În consecință, marea majoritate a lucrărilor de cercetare rămân în rafturi și nu se valorifică. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu, președintele Comisiei de învățământ, cercetare, tineret și sport.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Iată că, după ce - prin bunăvoința dumneavoastră - Legea cercetării a întrunit, cum era și firesc, unanimitate de voturi, se află acum în fața dumneavoastră un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe a cărei finalitate este o înlesnire a transferului tehnologic, de fapt a cercetării științifice spre întreprinderi.

Comisia noastră a luat în dezbatere și a avizat practic, în unanimitate, acest raport. La lucrările comisiei au participat: doamna ministru Ecaterina Andronescu, domnul ministru Radu Damian și domnul ministru Adrian Câmpurean.

Deci, vă supunem atenției dumneavoastră raportul în forma în care a fost votat de comisie, spre a nu crea alte probleme Ministerului Educației și Cercetării. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

V-aș ruga, stimați colegi, să urmăriți în paralel raportul Comisiei de învățământ, cercetare, tineret și sport și textul legii.

La titlul acesteia dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

S-a votat în formularea inițiatorului.

Cuprinsul articolului unic - preambul.

Nu aveți obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

La pct. 1 vă rog să urmăriți amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 3? Nu aveți.

S-a admis amendamentul 3.

Preambulul pct. 1 se modifică potrivit acestui amendament.

Cu privire la alin. 20 de la pct. 1 urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 4 al comisiei? Nu aveți.

S-a admis amendamentul. S-a modificat alin. 20 potrivit propunerii formulate de către comisie.

La alin. 20? Poftiți. Păi, de ce nu ați fost atent când v-am întrebat. Revenim la alin. 20.

 
   

Domnul Petru Andea:

După cum spuneam, scopul acestei ordonanțe este acela de a transfera în mod gratuit și înregistra în contabilitate la valoarea de un leu. Altfel, se schimbă tot sensul acestei ordonanțe. Deci, suntem de acord ca durata să fie prelungită de la 6 luni la un an, dar insistăm asupra faptului ca valoarea să rămână valoarea de contabilitate de un leu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Unde este textul care insistați să rămână?

Stimați colegi,

Reprezentantul Guvernului este de acord cu prelungirea termenului de la 6 luni la 1 an, dar insistă să se păstreze sintagma: "transferate la agenții economici solicitanți, la valoarea de un leu", sintagma eliminată de comisie.

Domnul profesor Andea, din partea comisiei. Vă rog să vă pronunțați.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este adevărat că filozofia întregii reglementări se așează pe ideea de a valorifica la un preț simbolic cercetare științifică, însă, tot atât de adevărat este că întreaga construcție a legii rezolvă această problemă, fără a trimite în derizoriu cercetarea științifică, presupunând că ea poate fi valorificată doar la prețul de un leu.

În consecință, comisia a considerat că se păstrează esența legii, fără a se menționa valoarea de un leu.

Eu susțin măsura votată în comisie, deci fără "un leu", prețul cercetării științifice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Ați ascultat și explicațiile domnului ministru și ale comisiei.

Supun votului dumneavoastră întâi amendamentul 4 al comisiei, astfel cum a fost formulat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitatea celor prezenți a fost adoptat amendamentul 4. Deci, alin. 20 se modifică în mod corespunzător.

Alineatul 21. Urmăriți, vă rog, în text, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în formularea inițiatorului.

Alineatul 22. Urmăriți amendamentul 6. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 6? Nu aveți. Admis amendamentul 6, alin. 22 se modifică în mod corespunzător.

Alineatul 23. Urmăriți amendamentul 7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 7, modificat alin. 23.

Alineatul 24. Comisia nu are observații. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Comisia vă propune după alin. 24 un alineat nou, 25, prin amendamentul 9. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 9, se introduce alin. 25.

La pct. 2, titlul, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră, votat în unanimitate.

Titlul anexei, al tabelului.

Urmăriți amendamentul 11. Nu aveți obiecțiuni la amendamentul 11. Modificat titlul tabelului, anexa 1, potrivit acestui amendament, denumirea temei.

În continuare, textele tabelului nu mai au modificări propuse de comisie.

Dacă aveți dumneavoastră obiecții? Nu aveți. Adoptate toate textele tabelului în formularea inițiatorului, mai puțin titlul tabelului.

Vă rog să constatați că am parcurs textele acestui proiect de lege. Deși proiectul are caracter ordinar, totuși, prezența din sală nu-mi permite să o supun votului dumneavoastră. O vom face la ședința viitoare, destinată acestui scop.

 
Proiectul de Lege privind înființarea Universității Tibiscus din Timișoara (amânarea dezbaterilor). <br>Proiectul de Lege privind înființarea Universității Bioterra din București (amânarea dezbaterilor).  

Pentru proiectele de la punctele 18 și 19 avem o cerere din partea doamnei ministru a învățământului să se amâne dezbaterea, pentru că nu poate fi prezentă la susținerea celor două proiecte, inițiate de Guvern.

Dezbaterea Propunerii legislative privind reorganizarea grupurilor școlare (amânarea votului final).  

La pct. 20, propunerea legislativă privind reorganizarea grupurilor școlare.

Cine este inițiatorul propunerii? Domnule deputat Ionescu, poftiți.

   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea privind reorganizarea grupurilor școlare este în portofoliul Comisiei de învățământ de foarte mult timp, de circa un an de zile. O mică istorie: a intrat în plen, după care a revenit înapoi în comisie și comisia a dat verdictul cu 10 la 8 ca să fie respinsă.

Problema esențială la această propunere legislativă este următoarea: această lege este inițiată de mine și de colegul meu, Moisoiu.

Se știe că după Revoluție, în majoritatea grupurilor școlare, marea parte a cadrelor didactice de conducere și-au asumat răspunderea pentru menținerea cadrelor didactice, prin promovarea unor noi tipuri de filiere de învățământ în aceste grupuri școlare, și anume, în afară de filiera tehnologică, s-a promovat filiera teoretică și vocațională.

În acest sens, s-a constatat, nu numai de către noi, care suntem specialiști și avem, eu și cu colegul meu o activitate mare în activitatea de management, în ceea ce privește conducerea grupurilor școlare, cât și de către Ministerul Educației și Învățământului, că a scăzut preponderent calitatea, deoarece baza materială nu este competitivă pentru toate cele trei filiere. Există unități școlare în țară în care se pregătesc elevii în cele trei filiere.

În acest sens, noi am venit cu propunerea comasării, acolo unde este cazul, a acestor grupuri școlare pentru ca baza materială să fie reîmprospătată și adusă la un nivel competitiv corespunzător, iar celelalte clase din filiera teoretică, acolo unde este cazul, de asemenea, să meargă către unitățile care pregătesc numai în filiera teoretică și unitățile care pregătesc în filiera vocațională.

În acest sens, am cerut un punct de vedere al inspectoratelor școlare din țară.

Deci, după o perioadă de câteva luni, din cele 41 de inspectorate școlare, am primit aviz de la 30 de inspectorate școlare favorabile, cu niște amendamente, pe care noi am venit și am îmbrăcat vechiul proiect de lege cu aceste amendamente și le-am supus din nou comisiei.

În acest sens, vreau să reliefez faptul că acest proiect are o acoperire și din punct de vedere juridic, în proporție de 75% din sufragiile celor îndreptățiți să-și spună punctul de vedere, și anume favorabil, motiv pentru care eu vă rog și vă invit ca să votăm, să dăm un vot de conștiință, pentru că acest proiect vine numai și numai în scopul creșterii calității învățământului, atât pe filiera teoretică, cât și tehnologică.

Un singur exemplu vi-l dau: la unitățile unde funcționează mai multe tipuri de filiere unde este un amalgam de tipuri de filiere și o bază materială care este necontrolată și nu este o bază materială consolidată pentru unul dintre aceste tipuri de filiere, se pregătesc copii, spre exemplu, atât la liceele de cultură generală, la filologie cât și la unitățile unde se pregătesc în meserie.

Nivelul calitativ al elevilor după absolvire este net diferit, cu toate că au aceeași emblemă, aceeași diplomă. În acest sens, noi am dorit să creștem calitatea învățământului atât teoretic, cât și practic.

Nu am venit cu o lege impusă, ci am spus: acolo unde este cazul. Și unde este cazul? Decât în zonele unde se găsesc mai multe unități școlare de acest tip și unde se poate face așa ceva, și anume în unitățile unde există o singură unitate noi nu venim imperativ să impunem acest lucru, decât în orașe. Și în orașe se poate schimba în bine învățământul, prin comasarea, în concluzie, a acestor unități și readucerea învățământului pe o treaptă calitativă superioară, deoarece învățământul preuniversitar trece prin niște colapsuri, mai cu seamă învățământul de filieră tehnologică.

Deci, în concluzie, eu cred că hotărârea inspectoratelor școlare de a trimite aviz favorabil acestui proiect de lege, în proporție de 75% , deci cu o putere juridică de 75%, care ar reprezenta și un referendum național, constituie cea mai bună dovadă că acest proiect de lege este viabil și trebuie pus în aplicare. Motiv pentru care, vă rugăm să-l votați, deoarece vine în sensul creșterii calității învățământului preuniversitar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei de învățământ, domnul președinte Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Cu adresa nr. 228 din 19 aprilie 2001, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost sesizată în fond și a înaintat raport la propunerea legislativă privind reorganizarea grupurilor școlare, nr. 29/232 din 25 februarie 2002.

În ședința Camerei Deputaților din data de 5 martie 2002 s-a decis retrimiterea la comisie a propunerii legislative, pentru o nouă dezbatere și întocmirea unui raport suplimentar.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, în ședința din 28 mai 2002, a reanalizat propunerea legislativă menționată și a hotărât menținerea raportului în forma prezentată anterior: 6 voturi pentru modificarea raportului, 9 voturi împotriva modificării raportului și 2 abțineri.

La lucrările comisiei au participat: doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării, domnul Radu Mircea Damian, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

Deci, acesta este raportul comisiei, care propune respingerea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină, cu privire la propunerea comisiei? Domnul deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Stimați colegi,

Ne găsim într-un moment în care ar trebui lucrurile puțin văzute altfel: este vorba de situația în care se găsește învățământul românesc și dacă o anumită propunere legislativă este făcută de un anumit grup parlamentar, în acest caz, măsura cu care se judecă această propunere este alta decât cea dacă este făcută de un alt grup parlamentar. Eu cred că învățământul, ca și alte sectoare sociale ale țării, trebuie tratate cu aceeași unitate de măsură.

Propunerea pe care o dezbatem, inițiativa legislativă pe care o dezbatem astăzi, aceea privitoare la grupurile școlare, înființarea acestora sau reînființarea acestor grupuri școlare, este în concordanță totală cu orientarea europeană, și anume aceea de a pregăti niște specialiști, în domenii, cât mai buni. Și adevărul este că, până acum, învățământul românesc a dat dovadă că poate și că pregătește specialiști de calitate superioară, aceștia participând la diverse olimpiade, concursuri internaționale, plecând peste țări și mări ca să se angajeze acolo. de fiecare dată au dovedit că au atât cunoștințe teoretice, cât și cunoștințe practice, pentru ca să poată să fie competitivi. această propunere cu care s-a venit, această inițiativă legislativă, de fapt, aceasta dorește. Iar efortul material este minim, bineînțelesc, lăsând la o parte oarecari probleme de mutare a unor cadre didactice dintr-o școală în alta. De ce? Pentru că, în momentul în care se investește într-un anumit tip de școală, în acest caz baza materială trebuie adunată. Suntem prea săraci pentru ca să dispersăm fondurile în toate școlile, iar această bază materială să nu fie folosită cu o eficiență maximă.

Eu vă rog frumos să vă gândiți și să ne gândim cu toții la această problemă și, în consecință, propun ca să se respingă propunerea comisiei, respectiv inițiativa legislativă să fie acceptată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Terminându-se dezbaterile generale, voi supune votului dumneavoastră propunerea de respingere la ședința pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat". Comisia pentru agricultură. Din partea Guvernului domnul ministru Gaspar. Rog Comisia pentru agricultură să-și ia locul.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Guvernul supune dezbaterii plenului Camerei Deputaților proiectul de lege care prevede trecerea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor în administrarea și gospodărirea în regim silvic a Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".

Prin această lege se încearcă să se îndrepte o necorelare care a apărut ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 26/1996, Codul Silvic, respectiv a Legii nr. 103/1996, referitoare la fondul cinegetic și protecția vânatului. Având în vedere că Regia Protocolului încă din anul 1990 avea în administrare fondul forestier respectiv la care face referire legea, necorelarea acestor prevederi cu situația de fapt a dus, în acest fel, la o situație specială, ca anumite activități de interes public să nu poată fi desfășurate de către regie.

Așa cum menționam, legea precizează foarte clar că fondul forestier va fi gospodărit în regim silvic, prin structuri silvice, constituite potrivit legii.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul legislativ.

De asemenea, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a avizat favorabil proiectul de lege.

Vom avea în final, domnule președinte, să facem un amendament care este un amendament de tehnică legislativă, ca urmare a faptului că între timp a apărut o nouă hotărâre de Guvern și ar trebui ca referirea din art. 5 să se facă la această hotărâre și nu la hotărârea menționată, care este o hotărâre din anul 2000.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată în fond spre dezbatere și avizare cu Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", transmis cu adresa nr. 4 din 28 ianuarie 2002.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului legislativ și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administrația Protocolului de Stat" face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituție.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru, 7 împotrivă și 1 abținere în ședința din 21.05.2002.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea proiectului de lege în forma prezentată de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină? Poftiți, domnule deputat.

Domnul deputat Ludovic Mardari de la PRM.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cadrul Comisiei de agricultură am propus respingerea acestui proiect de lege, deoarece, prin acest transfer la Agenția Protocolului de Stat a terenurilor forestiere există riscul să se ajungă de la exploatarea în regim silvic la exploatarea în regim protocolar.

Pe de altă parte, cine ne poate garanta că peste o anumită perioadă de timp nu vor fi solicitate pentru aceeași destinație și alte suprafețe de pădure din țară.

Se creează un precedent care poate duce la refacerea privilegiilor partidului unic dinainte de 1990.

Rog pe domnii deputați să respingă acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu. Poftiți, domnule deputat, din partea Comisiei pentru agricultură.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am discutat și la comisie, asigurăm pe stimatul nostru coleg că într-adevăr nu se va întâmpla așa, din mai multe considerente. Personal - am spus-o și atunci - cred că este momentul să renunțăm la o serie întreagă de suspiciuni. Problema care este în discuție nu este o problemă nouă, așa, ca utilizarea aceasta pe care o are suprafața respectivă nu este de acum, este cu mult mai de mult timp. Nu facem altceva decât să intrăm în normalitate, deci să ne aliniem Legii nr. 26 și Legii nr. 103. Iar prin art. 3 la această lege - vizează clar și am aprobat cu marea majoritate - "fondul funciar prevăzut la art. 1 va fi gospodărit în regim silvic, prin structuri silvice constituite potrivit legii", iar la art. 4: "fondul de vânătoare, prevăzut la art. 2 va fi gestionat în Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", în conformitate cu prevederile legale în vigoare".

De ce spunem acest lucru? Această suprafață care intră în administrarea patrimoniului Protocolului de Stat este pentru o utilitate specială de care România are nevoie în relațiile internaționale, care au fost, sunt și vor fi în continuare, de a reprezenta în această situație România.

De aceea, considerăm oportum ca dumneavoastră să votați hotărârea comisiei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul 1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 2 și 3. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Articolul 4. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art. 5 s-a anunțat un amendament de formulare. Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Având în vedere faptul că Regulamentul de organizare și funcționare al regiei este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 533 din 2002, publicat în Monitorul Oficial al României partea I nr. 391 din 7 iunie 2002, care aborgă integral Hotărârea Guvernului nr. 854/2000, cu modificările și completările ulterioare, propunem reformularea art. 5 din proiectul de lege pentru a pune în concordanță cu situația juridică, în momentul de față.

Articolul 5 ar urma să aibă următoarea redactare: "Regulamentul de organizare și funcționare al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat a aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 533/2002, publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr. 391 din 7 iunie 2002, va fi modificat prin Hotărârea Guvernului, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi".

Deci, nu am făcut decât să introducem noua hotărâre față de hotărârea care a fost abrogată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră modificarea art. 5, potrivit propunerii domnului ministru Gaspar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Vă rog să vă exprimați voturile ceilalți. Cine este pentru art. 5 în reformularea propusă de domnul Gaspar? 25 voturi pentru.

25 pentru, 8 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a votat cu 25 pentru și 8 împotrivă textul art. 5.

La lista anexă dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Vom supune votului final proiectul de lege în ședința destinată acestui scop.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (amânarea votului final).  

Următorul proiect. La pct. 22, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale.

Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această modificare în corpul Legii nr. 268 a survenit ca urmare a multiplelor observații și mai ales a propunerilor care au venit din teritoriu, dar și a constatărilor și greutăților cu care s-a confruntat Agenția Domeniilor Statului în procesul de privatizare.

În realitate, măsurile se referă la accelerarea procesului de privatizare și de aceea au fost diversificate formele de licitație. S-a introdus la art. 14, prin două alineate, negocierea directă și licitația publică cu strigare.

În același timp, s-a prevăzut și posibilitatea ca după prima licitație, neadjudecată de o societate comercială, să poată fi divizată și vândută ca active.

În esență, acestea sunt modificările în proiectul legii. Ea are toate avizele, inclusiv a fost votată și de plenul Senatului și de aceea v-am ruga să-i acordați votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru agricultură?

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată în fond spre dezbatere și avizare cu Proiectul de Lege pentru modificarea și competarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului, cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, transmisă cu adresa nr. 180 din 8 aprilie 2002.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consililului legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Consiliului economic și social.

Prin proiectul de lege se propun modificări și completări la Legea nr. 268/2001, vizând accelerarea procesului de privatizare precum și stabilirea unor metode de concesionare în vederea utilizării activelor aflate în stadiu avansat de degradare și care nu prezintă interes pentru societățile comerciale care le au în patrimoniu.

În raport cu obiectivul și conținutul său, ce vizează modifcarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 din Constituție.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 1 abținere, în ședințele din 28.05 și 29.05 a.c.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 28.03.2002.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificări și completări, a proiectului de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriți în paralel proiectul și raportul.

La titlul proiectului de lege nu au fost obiecțiuni la comisie. Dacă aveți dumneavostră? Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Partea de preambul a art. I.

Urmăriți amendamentul nr. 1, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 1 din art. I, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în formularea Senatului.

La pct. 2, urmăriți amendamentul nr. 2. Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La dezbaterea pe fond din cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001, la punctul 2 lit. f), la art. 4 alin. 1, Grupul parlamentar PRM a făcut următorul text: "Cumpărarea de terenuri cu destinație agricolă în vederea concesionării sau arendării acestora pentru realizarea de exploatații agricole optime", fiind propusă scoaterea sintagmei "sau schimbul".

Motivarea acestei propuneri o constituie faptul că schimburile de terenuri cu destinație agricolă care aparțin societăților formate pe terenurile fostelor IAS-uri pot duce la abuzuri în continuare. Astfel, terenuri cu fertilitate mai scăzută și importanță nesemnificativă a amplasării pot fi dirijate prin schimburi în proprietatea unei anumite clientele politice, căreia i se vor atribui terenuri cu fertilitate mărită și amplasamente în locuri strategice. Fapt întâmplat cu ocazia aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, când, spre exemplu, au fost executate schimburi de terenuri de la Suceava lângă București sau de la marginea unei localități mai lângă viitoarele amplasamente ale unor autostrăzi.

Aceste imperfecțiuni ale legii au împiedicat repunerea în drepturi pe vechile amplasamente pentru foștii proprietari, conducând la o mulțime de dosare în justiție și constituind un factor de întârziere în stabilirea dreptului de proprietate, care, și la ora actuală, este nedefinitivat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, să înțeleg că dumneavoastră susțineți menținerea textului inițial?

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Amendamentul de la acest punct, respins.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Tot în cadrul discuției în comisie, s-a căzut de acord să rămână "cumpărarea sau schimbul de terenuri cu destinație agricolă, în vederea concesionării sau arendării acestora pentru realizarea de exploatații agricole optime", însă, s-a venit cu o mențiune, făcută de către colegul Marinache Vișinescu și Dan Rasovan, de a realiza acest schimb de teren cu destinație agricolă numai în cadrul aceluiași județ. Deci, fără să ajungem la schimburi de acestea, într-adevăr, între județe.

Care este rostul acestei propuneri? Ca să putem realiza exploatații agricole funcționale în cadrul județului, acțiune pe care nu o descoperim noi acum, au realizat-o alții înaintea noastră și în condiții foarte bine, a se vedea situația din Franța.

Acțiunea aceasta de cumpărare nu începe mâine, dar legea nici nu o facem pentru câteva luni sau un an, deci, este o lege care trebuie dimensionată și să intre să funcționeze. Și, într-adevăr, prin realizarea acestui deziderat menționat la articolul respectiv, avem toate șansele ca, într-adevăr să se realizeze exploatații agricole, care să producă eficient, cu productivități mai mari și care să ne pună în situații normale în competiția aceasta între țările Comunității Europene.

Deci, susținem varianta comisiei, cu amendamentul făcut de către cei doi colegi, domnul Vișinescu, PRM, și domnul Dan Rașovan, PSD. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei cu privire la lit. f).

Cine este pentru? 15 voturi pentru.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 15 la 4, s-a adoptat amendamentul nr. 2 al comisiei cu privire la lit. f).

La pct. 3 din proiect, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 4.

Vă rog să urmăriți amendamentul nr. 3 al comisiei, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul 3, se modifică pct. 4, cu privire la art. 7 alin. 1, în mod corespunzător.

La pct. 5 și 6, comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Pct. 7.

Urmăriți amendamentul nr. 4, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul nr. 4, modificat pct. 7 în mod corespunzător.

La pct. 8 și 9, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate textele în formularea Senatului.

Pct. 10.

Urmăriți amendamentul nr. 5. Nu aveți obiecțiuni la acest amendament. Admis amendamentul, modificat pct. 10 corespunzător.

Art. II. Comisia nu a avut amendamente, dumneavoastră nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. III? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. IV? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Am parcurs textele acestui proiect, urmează să-l supunem votului final la ședința care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare.

Aveți cuvântul, domnule ministru Moucha.

   

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

La 30 ianuarie 1998, Guvernul României a emis o Ordonanță nr. 39, care la art. 24 făcea o serie de decalări în timp ale aplicării unor articole din respectiva ordonanță. 6 luni mai târziu, respectiv, la 27 iulie a aceluiași an, deci, în 1998, se emite Ordonanța Guvernului nr. 44, care aplică alte decalări în timp ale aplicării Ordonanței nr. 39 (precedenta, despre care făceam vorbire); de asemenea, Ministerului Finanțelor îi "trasează", să spunem așa, sarcina de a aduce o serie de modificări în bugetul instituției standardizării statului.

Față de faptul că Ordonanța nr. 44, al cărei text îl supunem atenției dumneavoastră este în momentul de față caducă și că prevederile pentru bugetul de stat pe anul 1998 au fost operate la momentul respectiv, considerăm că această ordonanță nu mai este necesar să fie legiferată.

Aș dori, de asemenea, să precizez faptul că în Camera Deputaților ea a fost analizată pe fond de Comisia pentru industrie și servicii, care are și ea soluția ca această lege de aprobare a ordonanței, respectiv, ordonanța în sine, să fie respinsă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule Moucha.

Dacă, dintre dumneavoastră, dorește cineva să participe la dezbateri?

Comisia pentru industrie și servicii? Domnul președinte Antal.

 
   

Domnul Istvan Antal:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum vi s-a prezentat, acest proiect de lege a avut ca obiect de reglementare modificarea unor prevederi din Ordonanța nr.39 privind activitatea de standardizare, și anume, prelungirea termenului de intrare în vigoare a respectivei ordonanțe cu 94 de zile.

Având în vedere că amânarea intrării în vigoare cu 3 luni a prevederilor articolelor menționate la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 44 privind activitatea de standardizare națională în România nu are nici un fel de relevanță în prezent, deoarece și-a exercitat efectul la rectificarea de buget pentru anul 1998, a adus corecturile necesare, în conformitate cu prevederile art. II din Ordonanța nr. 44, precum și datorită faptului că prin procesul de legiferare a Ordonanței Guvernului nr. 39 se aduc modificări ale textului ordonanței de bază, chiar abrogarea unuia dintre articole, la care se face referire în Ordonanța nr. 44, s-a apreciat că nu este oportună aprobarea prin lege a acestei ordonanțe.

Ca atare, Comisia pentru industrie și servicii propune respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește totuși cineva să intervină cu privire la propunerea comisiei? Nu.

Vom supune această propunere votului final în ședința de vot stabilită de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integral al poluării (amânarea votului final).  

Vă propun să luăm în dezbatere și proiectul de la pct. 25: Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării.

Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Ioan Jelev:

Mă numesc Ioan Jelev, secretar de stat la Ministerul Apelor și Protecției Mediului.

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Doresc să vă prezint Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării. Prin această lege, pe de o parte, noi realizăm o armonizare într-un capitol important al legislației Uniunii Europene, prin preluarea unor prevederi ale unor directive specifice acesteia; în același timp, reușim să simplificăm procesul de autorizare, prin faptul că se stipulează clar că numai 746 de unități economice, care au fost identificate, vor face obiectul acestei reglementări, e vorba de unități economice deosebite, cu impact asupra mediului în industria energetică, chimică, petrochimică, minerit, depozitarea deșeurilor.

Prin această reglementare se pune un accent deosebit pe prevenire, pe corelarea măsurilor pentru toate componentele de mediu în ansamblu și promovarea celor mai bune tehnici disponibile în domeniile respective. De altfel, pentru activitățile existente se prevede că termenul limită de punere în aplicare, ținând seama de costurile transpunerii în practică, este anul 2015. Pentru activitățile noi, desigur că de la început vor trebui luate în considerare aceste elemente specifice legii.

Vă mulțumim pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu adresa nr. 223/29 aprilie 2002, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege a fost dezbătut și avizat în fond, în procedură de urgență, în două ședințe, respectiv, 8 și 15 mai.

Prin Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării se urmărește completarea și armonizarea legislației române în domeniul protecției mediului cu prevederile Directivei nr. 96/1961 privind prevenirea și controlul integrat al poluării.

La lucrările comisiei din ziua de 8 mai au fost prezenți 24 de deputați, dintr-un total de 12 membri. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege a fost adoptat și de Senat, în ședința din 22 aprilie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune Camerei Deputaților admiterea, cu modificările rezultate și care sunt anexate. Deci,propunem admiterea, cu modificări, a proiectului de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriți în paralel titlul legii și al ordonanței. La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

Vă semnalez că la preambulul articolului unic va trebui să faceți o îmbunătățire, în aprobarea Senatului se spune: "Se aprobă ordonanța, cu următoarea modificare...", or, dumneavoastră aveți mai multe modificări. Deci "…cu următoarele modificări și completări" sau vedeți cum vine.

La alin. 2 din proiectul de lege adoptat de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în formula propusă.

Titlul ordonanței de urgență? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în formularea propusă.

La art. 1 alin. 1 și 2, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavostră? Nu.

Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

Alin. 3 de la art. 1, urmăriți amendamentul nr. 1. Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul nr. 1, modificat alin. 3 de la articol în mod corespunzător.

La art. 2, comisia nu a avut obiecții, dacă aveți dumneavostră? Nu.

Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

Titlul Cap. II? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 3 alin. 1, urmăriți amendamentul nr. 2, care se referă la lit. g), l) și o).

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament 2? Nu aveți.

Admis amendamentul și modificat art. 3 alin. 1, la lit. g), l) și o).

La celelalte litere, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate în formularea din ordonanță.

La alin. 2, nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art. 4? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

Art. 5, la lit. c), urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 3 de la pag. 5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr. 3, se modifică art. 5 lit. c).

La art. 6 și 7, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Art. 8 alin. 1? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în formularea din ordonanță.

Art. 8 alin. 2? Urmăriți amendamentul nr. 4 de la pag. 5. Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul, modificat art. 8 alin. 2, potrivit amendamentului.

Art. 9. Pentru lit. a) și c), comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți.

Adoptate în formularea inițiatorului.

Pentru art.9 lit. b), urmăriți amendamentul nr. 5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul nr. 5, modificată lit. b).

Titlul Cap. III? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Art. 11. La lit. a) și e), urmăriți amendamentul nr. 6.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr. 6 și se modifică lit. a) și e) de la art. 11 în mod corespunzător.

Pentru lit. b), c), d) și f), comisia nu a mai avut amendamente, dacă aveți dumneavostră? Nu.

Votate în formularea din ordonanță.

Art. 12 și 13? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în formularea din ordonanță.

Art. 14, urmăriți amendamentul nr. 7. Nu sunt obiecțiuni.

Votat amendamentul, modificat art. 14.

Art. 15? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea din ordonanță.

Titlul Cap. IV? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea din ordonanță.

Art. 16 alin. 1 lit. a), j).

Comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavostră? Nici dumneavoastră.

Votat în formularea din ordonanță.

La lit. k), urmăriți amendamentul nr. 8.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat amendamentul nr. 8, modificată lit. k).

Art. 16 alin. 2 și 3.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în formularea din ordonanță.

Art. 17? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea din ordonanță.

Art. 18.

Urmăriți amendamentul nr. 9.

Nu aveți obiecțiuni, admis amendamentul, modificat art. 18.

Titlul Cap. V? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea din ordonanță.

Art. 19.

Adoptat.

Art. 20 lit. a), c) și e) de la pct. 1.

Comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți.

Votat în formularea din ordonanță.

Pentru. art. 20 pct. 1 lit. b) și d), urmăriți amendamentul nr. 10.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr. 10, modificate lit. b) și d).

La pct. 2, urmăriți, de asemenea, tot amendamentul nr. 10, poz.2 de la pag. 9.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 10, cu privire la pct. II, care se modifică în mod corespunzător.

La pct. 3, comisia nu a avut obiecțiuni. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Art. 21.

Adoptat în formularea din ordonanță.

Titlul Cap. IV?

Adoptat în formularea din ordonanță.

Art. 22?

Adoptat în formularea din ordonanță.

La Anexa nr. 1, dacă sunt obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votată în formularea din ordonanță.

La Anexa nr. 2, urmăriți amendamentul nr. 11.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr. 11 și se modifică Anexa nr. 2 în mod corespunzător.

Vă rog să constatați că la anexele nr. 3 și 4, comisia nu a mai avut amendamente, dacă nici dumneavoastră nu aveți, se votează în formularea inițiatorului.

Am parcurs proiectul de lege, urmează să îl supunem votului final la ședința de vot specială.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii și formării asistenților medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967 (amânarea votului final).  

Mai există inițiatorul care așteaptă de dimineață și pentru proiectul de la pct. 26: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra formării și instruirii asistenților medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967. Îi dau cuvântul domnului ministru Gaspar.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin Hotărârea nr. 160/30 aprilie 2002, Guvernul supune Parlamentului spre adoptare Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii și formării asistenților medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967.

Acest proiect de acord a fost examinat de către Consiliul Legislativ și avizat favorabil.

De asemenea, el a fost examinat de comisia sesizată în fond a Camerei Deputaților, Comisia pentru sănătate și familie. S-a constatat că acordul se încadrează în prevederile Legii nr. 4/1991 cu privire la încheierea și ratificarea tratatelor și, ca atare, supun plenului ca acesta să fie adoptat în forma pe care Guvernul a prezentat-o Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al Comisiei de sănătate?

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Privind Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii și formării asistenților medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967, Comisia pentru sănătate și familie a analizat acest proiect de lege și vă roagă să fiți de acord cu el în această formă, întrucât el respectă cerințele europene, respectiv, punctele cheie: 4.600 de ore de pregătire la asistenții medicali și intrarea în profesie între 17 și 19 ani.

În aceste condiții, prin ratificarea acestui proiect, vom putea să continuăm școlarizarea și să acordăm legislația noastră cu legislația europeană.

Vă propunem să adoptați acest proiect. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care cuprinde dispoziția de ratificare a acordului, acord pe care îl aveți anexat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege, urmează să îl supunem votului final. Acest lucru se va realiza în ședința stabilită în acest scop de Comitetul ordinii de zi.

Cu aceasta, vă rog să îmi permiteți să declar închisă ședința de astăzi și să vă urez lucrări fructuoase în comisii, pentru după-amiază. La revedere.

Ședința s-a încheiat la ora 13,40.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 19 october 2019, 19:02
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro