Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 17, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.105/27-06-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-10-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 17-06-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 17, 2002

6. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Trecem la partea a doua a ordinii de zi de astăzi, ședința destinată interpelărilor și întrebărilor.

(După o mică pauză)

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună seara! Vă propun să începem ultima parte a ședinței.

Domnul deputat Metin Cerchez este? Nu este.

Domnul deputat Victor Babiuc. Doriți să completați ceva, sau așteptați răspunsul din partea domnului ministru?

Domnul Victor Babiuc (din sală):

Aștept răspuns.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Așteptați răspunsul. Să-l rugăm pe domnul ministru Romulus Moucha să-i răspundă domnului deputat Victor Babiuc.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac precizarea că, în legătură cu răspunsul pentru domnul deputat Metin Cerchez, eu am răspunsul și-l pot pune la dispoziția secretariatului, respectiv, doamnei de la stenogramă. De asemenea, voi avea plăcerea să-i înmânez domnului deputat Victor Babiuc și răspunsul scris după ce voi face câteva spicuiri din răspunsul pe care l-am întocmit pentru a nu reține prea mult pe domnii deputați.

În legătură cu întrebarea domnului deputat Babiuc, aș dori să subliniez faptul că întrebarea dumneavoastră cu privire la consecințele "a unei erori de evaluare a raportului leu-dolar și a calculării greșite a tarifelor pentru livrarea energiei pentru care populația a plătit suplimentar pentru consumul casnic câteva milioane de dolari", aș dori să precizez următoarele:

Informația pe care o dețineți, pentru care solicitați date suplimentare, este, într-un fel, eronată, în sensul că obiectul acesteia îl poate, eventual, constitui în fapt o eventuală calculare greșită a tarifelor pentru gaze naturale și nu pentru energie.

În ceea ce privește estimarea cursului de schimb, acesta este necesar pentru fundamentarea ordinelor privind aprobarea prețurilor și stabilirea tarifelor reglementate din sectorul gazelor naturale. Estimarea cursului de schimb a avut în vedere pentru fundamentarea ordinelor pe care le emite ANRG și ANRE pentru aprobarea prețurilor și stabilirea tarifelor reglementate din sectorul propriu de activitate, se realizează conform reglementărilor legale în vigoare, avându-se în vedere exclusiv cursul de schimb leu/dolar comunicat de BNR.

ANRG este o instituție publică extrabugetară, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea și nu în subordonarea Ministerului Industriei. Ea este înființată după o serie de acte normative pe care le veți regăsi, stimate domnule deputat, în cursul răspunsului pe care l-am întocmit.

Conform art.4 din Ordonanța Guvernului nr.41, ANRGN elaborează, aplică și urmărește sistemul de reglementări obligatorii la nivel național, necesar pentru funcționarea sectorului și a pieței gazelor naturale. În sfera atribuțiilor ANRGN-ului se numără și aceea de a aproba prețurile respective.

În legătură cu întrebarea propriu-zisă a dumneavoastră, aș dori să precizez faptul că, la data prezentării în comitetul de reglmentare a ANRGN a Ordinului nr.865/195/2001, cursul de schimb leu/USD comunicat de BNR a fost de 31.612 lei/dolar, depășindu-și atribuțiile legale, domeniul său de competență limitându-se exclusiv la stabilirea tarifelor, în funcție de cursul comunicat de BNR, comitetul de reglementare a estimat pentru trim.I al anului 2002 un curs mediu de 33.350 lei/dolar.

În consecință, ca măsură administrativă, s-a dispus prin Ordinul ministrului industriei și resurselor nr.3084 din martie 2002, revocarea din funcție a președintelui ANRGN, unul din motivele principale care au determinat această decizie fiind efectul negativ generat de aplicarea Ordinului ANRGN mai sus menționat.

În vederea rezolvării situației create, prețurile și tarifele în vigoare nu vor suporta modificări în perioada imediat următoare. Mă opresc aici, domnule președinte. Așa după cum am spus, voi înmâna domnului deputat răspunsul scris. De asemenea și pentru domnul deputat Metin Cerchez voi lăsa la secretariat răspunsul întocmit.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Babiuc.

Domnul Victor Babiuc:

Domnule președinte, stimați colegi,

Este adevărat, corectura pe care o face domnul secretar de stat Moucha este corectă. Întrebarea mea se referea la gaz metan, nu la alte soiuri de energie. Dar și gazul metan, dacă vrem, intră în această categorie generală.

Ceea ce am înțeles din răspunsul domniei sale, este însă că, dacă pentru un eventual vinovat s-a găsit președintele acelei agenții pe care l-au schimbat, în legătură cu oamenii care au plătit mai mult decât trebuiau să plătească, nu există preocupare pentru ca să se țină seama de devalorizarea leului raportat la dolar și că o plată făcută în trimestrul I nu poate fi compensată la același curs în semestrul III sau în semestrul IV. Cu alte cuvinte, preocuparea Ministerului Industriei pentru a corecta o eroare care i se datorează exclusiv nu există. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca așteaptă un răspuns din partea Ministerului Justiției.

Mai aveți vreo completare în plus, domnule deputat? Dacă nu, îl invit pe domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat, să vă răspundă.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulțumesc, domnule președinte. Urmare întrebării dumneavoastră transmise Ministerului Justiției, vă comunicăm următoarele:

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase sau comunităților minorităților naționale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestei reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinației acestora.

În perioada procedurilor parlamentare de adoptare a Legii nr. 10/2001, a fost emisă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 308/4 iulie 2000.

Potrivit art. 1 alin. 1 și 4 din ordonanță, numărul maxim de imobile, altele decât lăcașele de cult, ce pot fi retrocedate în natură fiecărui centru eparhial sau centru de cult, nu poate fi mai mare de 10. Menționăm că Ordonanța de Urgență nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România a fost aprobată cu modificări de Camera Deputaților.

Astfel, menținându-se exceptarea de la restituirea în natură a imobilelor care reprezintă lăcașe de cult, prin modificările aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 94/2000 în Camera Deputaților, s-a prevăzut că pentru imobilele preluate de stat cu titlu și ocupate de unitățile de învățământ, de sănătate, așezăminte social-culturale sau de instituții publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România, foștilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

De asemenea, în cazul imobilelor preluate fără titlu și restituite în natură, care au destinația de școli, spitale, grădinițe, centre de plasament, aziluri de bătrâni, s-a instituit obligativitatea încheierii de contract de închiriere pe durata de 5 ani între noii proprietari și deținătorii acestora.

S-a prevăzut, totodată, că despăgubirile bănești se vor acorda în condițiile stabilite, art. 38-40 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora cuantumul și modalitățile de acordare a despăgubirilor bănești vor fi reglementate printr-o lege specială. Legea de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 94/2000 a fost adoptată cu unele modificări și de către Senat, urmând a fi supusă procedurii de mediere.

Deci, pentru celelalte bunuri care fac parte din categoria celor la care ne-am referit, urmează să se întocmească un act normativ care va reglementa regimul acestora.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință, domnilor miniștri,

Întrebarea am adresat-o, de fapt, domnului prim-ministru al României și se referea la faptul că în primul trimestru al acestui an un număr de 150 de intelectuali români din Transilvania au înaintat primului-ministru al României un memorandum, în care luau poziție față de modul defectuos, după părerea lor, în care se procedează la retrocedarea unor imobile cu valoare culturală, istorică și spirituală, care fac parte din patrimoniul cultural al României, pe simplul considerent că în anumite perioade de timp acestea au fost folosite de către minoritățile etnice.

Din acest punct de vedere, se atrage atenția primului-ministru să nu cadă în capcana întinsă de aceste minorități rapace, întrucât construcțiile respective s-au realizat din fonduri publice, din bani publici, iar într-o anumită perioadă de timp istorică, ei au avut doar calitatea de uzufructuari, nu de proprietari. S-au trezit automat, având în vedere larghețea suspectă a Puterii, că sunt proprietari și doresc restitutio in integrum, punând în imposibilitate instituții publice de învățământ, academice, universitare și științifice de a-și continua desfășurarea activității în sediile care le-au revenit, nu din vina lor, după 1945.

Deci, intelectualii români doresc să procedeze, nu în conformitate cu interese politice conjuncturale, ci în conformitate cu interesele de perspectivă ale neamului românesc și cu respectarea realității istorice, rezultată din faptul că aceste construcții care se dau cadou acum acestor minorități rapace, unora dintre ele, în defavoarea altora, se face cu împroprietărirea forțată a lor. Ei nu au fost niciodată proprietari. În timpul ocupației habsburgice au avut calitatea de chiriași ai acestor imobile pe care pretind astăzi că li se cuvin a li se retroceda.

Deci, aceasta a fost intenția mea. Eu apreciez răspunsul dat de domnul ministru, dar nu sunt convins că răspunsul a sesizat apelul disperat al intelectualității române din Transilvania.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc, domnule deputat. Aceeași întrebare constat că ați adresat și Ministerului Culturii. Deci, răspunsul este același și nu are rost să mai pierdem timp.

Am să-l rog pe domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru să-i răspundă doamnei deputat Mihaela Muraru Mândrea.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnelor și domnilor deputați, întrebarea doamnei deputat Mihaela Muraru Mândrea are ca punct de pornire două evenimente: Ziua mondială a proprietății intelectuale - 26 aprilie, care, în anul 2002, a avut ca temă încurajarea creativității și intenția Ministerului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperației de a înființa așa-numita Agenție pentru valorificarea și comercializarea proprietății intelectuale.

Înainte de a răspunde la întrebare, consider necesar să fac unele precizări. Proprietatea intelectuală cuprinde două mari ramuri: proprietatea industrială și proprietatea literar-artistică și științifică. Cea de a doua, cunoscută și sub denumirea de dreptul de autor și drepturi conexe.

În condițiile mondializării, sistemul proprietății intelectuale este supus unor noi provocări, primul efect al acesteia fiind lărgirea la scară mondială a pieței economice, pe de o parte, oferind pe de altă parte și posibilitatea protecției la nivel mondial a proprietății intelectuale, fapt cu consecințe directe asupra activităților de cercetare-dezvoltare. În aceste condiții s-a impus o reorientare în lumea afacerilor, atât în ceea ce privește schimbările tehnologice, cât și noile modele de gestiune financiară, de la coloșii din producția mondială, până la întreprinderile mici și mijlocii.

Astfel se explică faptul că astăzi proprietatea intelectuală reprezintă inima politicilor generale și a strategiilor comerciale, așa cum o demonstrează și proporția crescândă a activelor incorporale în valoarea întreprinderilor, inclusiv a celor mici și mijlocii.

Au existat cazuri în România - și voi prezenta simplificat unul din ele, care să demonstreze cel puțin unul din motivele pentru care este necesară înființarea Agenției pentru valorificarea și comercializarea proprietății intelectuale. Un investitor străin care urma să pună bazele unei afaceri în România, în colaborare cu un investitor român, a prezentat la vama românească contribuția sa la această investiție, și anume: utilajele pentru o fabrică de pâine, constând în câteva tone de fiare provenite din dezafectarea altei fabrici de pâine din țara respectivă, evaluate în documentele vamale la câteva milioane de dolari, și doi saci de hârtii, reprezentând rețetele pentru produse de panificație, evaluate la câteva zeci de milioane de dolari. Ofițerul vamal nu a avut nici o posibilitate de a verifica dacă această valoare a contribuției la investiție, cu aport în proprietatea intelectuală, are vreo legătură cu realitatea, neavând la îndemână nici acte normative în acest sens, nici norme sau metodologii și nici un organism specializat.

Cu aceste precizări, subliniez pentru doamna deputat, că stimularea creației în orice țară dezvoltată sau mai puțin dezvoltată economic se face în primul rând prin crearea cadrului național legislativ corespunzător pentru protecția proprietății intelectuale, armonizat cu cadrul legislativ comunitar sau internațional existent.

În România acest cadru legislativ este până în prezent apreciat ca fiind complet armonizat, atât în ceea ce privește acquis-ul comunitar, cât și reglementările internaționale pertinente, fapt dovedit și de deschiderea și închiderea în cadrul negocierilor vizând viitoarea integrare a României a capitolului "Societăți comerciale, piața internă, proprietatea intelectuală".

Progresele înregistrate de România în planul modernizării legislației demonstrează din nou că termenul de proprietate intelectuală a revenit în vocabularul responsabililor politici și al Executivului, recunoscând valoarea proprietății intelectuale la nivel mondial și național și promovând reforma instituțională prin responsabilizarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor - ORDA - în domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe, și a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, în domeniul proprietății intelectuale.

Reamintim doamnei deputat că România trebuie să se alinieze practicilor de ordin economic, fiscal, juridic din Uniunea Europeană. Totuși, în ceea ce privește impozitarea venitului global, realizat de fiecare cetățean, toți creatorii titulari de drepturi de proprietate intelectuală au fost avuți în vedere atunci când s-a decis acordarea unor facilități. Se încadrează aici și veniturile obținute de autorii unor brevete de invenții, a unor desene și modele industriale, de titularii unor drepturi asupra mărcilor de fabrică sau de comerț, asupra unor procedee tehnice (know-how), asupra operelor de creație intelectuală protejate prin regimul instituit de Legea nr. 8/96 privind dreptul de autor și drepturi conexe.

Aceste facilități constau în stabilirea unei cote maxime de impozitare de 15%, indiferent de cuantumul venitului brut, spre deosebire de venitul altor categorii de contribuabili, de pildă salariații cărora le se impune o cotă de până la 60% din venitul brut, deci 15%; aplicarea unei cote de cheltuieli de 25% din venitul brut, deductibilă din aceasta, ca și contribuțiile obligatorii în vederea calculării venitului impozabil; deducerea unei cote de cheltuieli de 40% din venitul brut a contribuțiilor obligatorii în cazul operelor de artă monumentale, cu 40% deduceri; scutirea de impozite pe venitul din salarii a unor categorii profesionale cu rol deosebit în progresul economic și cultural al României, creatorii de programe de calculator, salariați, cărora li s-au eliminat impozitul pe venit; scutirea de obligația de plată a impozitului pe veniturile din drept de autor, rezultate din activitățile independente, așa cum doamna deputat în întrebarea domniei sale pare să sugereze că ar fi necesar pentru stimularea creației intelectuale, este din păcate o propunere lipsită de realism, care dacă ar putea fi acceptată și aplicată prin unicitatea ei, ar crea disfuncționalități în relațiile internaționale, golind de conținut convențiile internaționale bilaterale de evitare a dublei impuneri. Aceasta creează, prin impozitarea la sursă a veniturilor autorilor străini provenite din România, din exploatarea drepturilor lor de proprietate intelectuală pe teritoriul României, o sursă de venituri însemnată la bugetul de stat.

Vă reamintesc, doamnelor și domnilor deputați, că România, departe de a fi numai un exportator însemnat de proprietate intelectuală, este încă un consumator important de creație culturală străină, dar și de proprietate industrială.

Cât despre complicațiile birocratice la care face referire doamna deputat, o declarație fiscală și o declarație specială pentru venituri din activități independente au devenit o banalitate pentru orice cetățean dintr-o țară europeană și va trebui să se obișnuiască cu aceste formulare până și agricultorul român.

Cât despre intelectualul român, nu cred că ar trebui să fie o corvoadă completarea corectă a unui formular, așa încât mă voi opri aici cu comentariile. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Dacă doamna deputată Mihaela Muraru Mândrea are ceva de comentat? Nu.

Tot dumneavoastră ați solicitat din partea Ministerului Finanțelor Publice un răspuns, dar mi se comunică aici că sunt prezenți la Senat, întreaga conducere, probabil, o fi prezentă la Senat și nu are cine să vă dea răspuns la această întrebare. Probabil că în săptămâna următoare veți primi în scris.

Domnul deputat Damian Brudașca așteaptă un răspuns din partea domnului ministru al informațiilor Vasile Dâncu.

Îl invit pe domnul ministru să răspundă.

Domnul Vasile Dâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Menționez că este vorba de o interpelare, nr. 3.051/6.06.2002 adresată de domnul Damian Brudașca domnului prim-ministru Adrian Năstase, care m-a delegat să răspund acestei interpelări.

"Stimate domnule deputat Damian Brudașca, apreciez preocuparea permanentă a parlamentarilor din partidul dumneavoastră pentru modul în care Guvernul României gestionează fondurile publice, și vreau să vă asigur că eu - prin membrii echipei pe care o conduc - suntem extrem de responsabili în a răspunde întrebărilor și interpelărilor distinșilor deputați și senatori.

De asemenea, țin să vă asigur că respectarea legii în gestionarea fondurilor publice este una dintre preocupările noastre cele mai importante.

Profit de această ocazie pentru a vă informa pe dumneavoastră și opinia publică despre modul în care Guvernul României promovează politica sa de achiziții publice. Toate programele și acțiunile derulate de Guvernul României pentru promovarea imaginii României s-au făcut prin respectarea prevederilor legale.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 163/2001 art. 3 paragrafele 9 și 10 sunt prevăzute clar modalitățile de selectare a proiectelor și alocarea fondurilor. Evaluarea proiectelor se face în raport cu criteriile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului interministerial. Proiectele evaluate sunt supuse de către secretarul executiv spre aprobare Consiliului interministerial care decide ce proiecte primesc finanțare.

Pentru achizițiile publice este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele elemente esențiale definitorii pentru o achiziție publică.

1. Existența unei autorități contractante - persoană juridică.

2. Existența în buget a autorității contractante a fondurilor necesare de care poate dispune în vederea efectuării de achiziții.

3. Intenția și dreptul autorității contractante de a achiziționa în calitate de beneficiar produse, lucrări sau servicii.

În cazul proiectelor și acțiunilor pentru promovarea imaginii României există următoarele particularități: decizia cu privire la finanțare aparține Consiliului interministerial, care nu se încadrează în categoria autorităților contractante, fiind un organism fără personalitate juridică; fondurile sunt prevăzute în bugetul Secretariatului General al Guvernului, de acestea dispunând Consiliul interministerial; beneficiar al proiectelor și acțiunilor este statul român, iar nu o anumită persoană juridică care ar putea fi autoritate contractantă.

În cadrul proiectelor și acțiunilor a căror finanțare a fost aprobată până în prezent de Consiliul interministerial a fost respectată cu strictețe procedura stabilită prin Ordonanța de Urgență nr. 163/2001.

Actele în baza cărora Consiliul interministerial a aprobat finanțarea proiectelor și acțiunilor, au fost întocmite potrivit dispozițiilor legale în vigoare și au fost semnate de către toate persoanele implicate.

În plus, deși potrivit Ordonanței de Urgență nr. 163/2001 finanțarea proiectelor și acțiunilor se aprobă de către Consiliul interministerial, au fost promovate în acest sens și hotărâri ale Guvernului.

Adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârilor Guvernului de aprobare a finanțării proiectelor și acțiunilor pentru imaginea externă a României reprezintă:

1) Întrărirea aprobării Consiliului interministerial, ai căror membri, cu excepția președintelui fundației, fac parte din Guvern.

2) Mijlocul prin care deciziile adoptate în privința finanțării proiectelor și acțiunilor au fost supuse analizei și avizării organelor de specialitate ale Administrației Publice Centrale.

3) Dovada clară a transparenței deciziilor adoptate în privința utilizării fondurilor publice.

În contractele de finanțare încheiate de Secretariatul General al Guvernului este prevăzut că, în cazul unor contracte subsecvente acestora, beneficiarii finanțării au obligația respectării dispozițiilor în materia achizițiilor publice.

Urmărirea respectării de către beneficiarii finanțării a dispozițiilor referitoare la achiziții publice nu este de competența Secretariatului General al Guvernului și, cu atât mai puțin, a Consiliului interministerial ori a Guvernului.

Vă pot asigura că selecția firmelor pentru toate proiectele derulate s-a făcut pe baza unui caiet de sarcini, care conține un punctaj evaluativ foarte precis. Aceste criterii de evaluare pot fi puse la dispoziția dumneavoastră. Dintre proiectele derulate până acum vă amintesc: 1. Reuniunea internațională Vilnius - 10; 2. Monumentul Nicolae Titulescu; 3. Proiectul Casa NATO; 4. Prezența României la concursul EUROVISION 2002 ș.a. Sunt proiecte de interes național care, sper că și dumneavoastră le cunoașteți, și în prezent le susțineți.

Întrucât Guvernul pe care-l conduc respectă prevederile legale, v-aș ruga, domnule deputat, să probați fiecare acuzație pe care o aduceți pentru o clarificare responsabilă a problemelor în interes public.

În speranța că am răspuns punctual la afirmațiile din interpelarea dumneavoastră, vă asigur, domnule deputat, de întreaga mea considerație.

În plus, aș vrea să mai fac o precizare: așa cum ați văzut, domnule deputat, majoritatea proiectelor de finanțare pentru imaginea României sunt gestionate de Secretariatul General al Guvernului, nu de Ministerul Informațiilor Publice. Dar, am și consimțământul ministrului, care este și secretar general al Guvernului, și din partea mea, la oricare din proiectele la care vă referiți, vă invităm la sediul Guvernului și oricând vă pun la dispoziție dosarul care reprezintă finanțarea fiecăruia din proiectele menționate, cu respectarea legilor.

Aș vrea să vă spun că tocmai la Ministerul Informațiilor Publice, ca să fac referire la o interpelare mai veche de a dumneavoastră, am avut controlul Curții de Conturi care a verificat și a realizat descărcarea de gestiune, având în vedere că toate proiectele finanțate de Ministerul Informațiilor Publice s-au efectuat conform legii și niciodată în afara ei. Vă așteptăm oricând pentru clarificări în privința oricărui proiect concret la sediul celor două ministere. Mulțumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Domnul deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi, dați-mi voie să recunosc public că Guvernul condus de domnul Adrian Năstase este fericit să aibă în rândurile sale un om cu inteligența și abilitatea pe care le dovedește și de această dată domnul ministru Dâncu.

Sincer îmi exprim admirația, și nu o fac de complezență și nici conjunctural. Și de această dată domnia sa, cu abilitatea pe care i-am recunoscut-o, mi-a răspuns la aceste probleme, dar nu a atacat fondul problemelor propriu-zise.

Eu am adresat o interpelare primului-ministru în care am semnalat câteva dintre intervențiile mele anterioare, care nu și-au găsit un răspuns. Domnia sa, prin interpelarea sau prin răspunsul pe care mi-l dă, încearcă să mă liniștească, mă refer la primul-ministru, că totul este în regulă. Dar, până în momentul de față, n-am primit răspunsul de la Curtea de Conturi în privința modului în care s-au cheltuit peste 50 de miliarde de lei anul trecut în județul Cluj și nici de această dată n-am primit, măcar sintetic, o prezentare sintetică a costurilor și proiectelor care au făcut obiectul activității de imagine a României în străinătate în anul precedent.

Eu nu pun la îndoială buna-credință a domnului Dâncu. N-am pus-o niciodată. Dar, această insistență de a nu mi se da elementele concrete aici (nu, n-am nevoie de dosare), elementele concrete, să vedem care a fost politica generală a Guvernului prezidat de domnul Năstase anul trecut și în prezent, în ceea ce privește imaginea României în străinătate. Și atâta vreme cât nu găsim la ambasadele României materialele necesare pentru minima prezentare a României, eu mă îndoiesc din acest punct de vedere, și nu altfel, de eficiența acțiunilor și activităților întreprinse în această materie.

Așa cum am precizat, interpelarea vizează răspunsuri parțiale sau derutante la o serie de elemente care îmi dau, din acest punct de vedere, dreptul să mă îndoiesc asupra corectitudinii unora dintre departamentele Guvernului prezidat de domnul Adrian Năstase.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Tot domnul deputat Damian Brudașca aștepta răspunsul din partea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor în legătură cu unele privatizări. Pentru IAS "Poiana" urmează să primească răspunsul în scris. Pentru Agroindustriala de la Cluj a primit chiar astăzi răspunsul în scris. De asemenea, așteaptă un răspuns din partea Ministerului de Interne și-l rog pe domnul secretar de stat Pavel Abraham să-i dea răspuns domnului deputat Damian Brudașca.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu întrebarea domnului deputat Damian Brudașca, transmisă Ministerului de Interne în legătură cu ilegalitățile comise în ceea ce privește privatizarea S.C. Agroindustriala S.A. Cluj-Napoca, am onoarea să vă aduc la cunoștință următoarele:

La data de 3.02.1999, sub nr. 573 s-a autentificat actul constitutiv al S.C. "Agrofulger" S.A. Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Bucium nr. 17-19, Bl. R6, Apt.7, fiecare din cei 40 acționari inițiali deținând câte 2,5% din capitalul social.

La data constituirii printre cei 40 de acționari se afla și Ivan Ilarie, la acea dată director adjunct la Direcția Generală de Agricultură și Industrie Alimentară Cluj, care prin actul constitutiv al societății a fost numit în calitate de cenzor supleant.

În perioada aprilie - iunie 1999 S.C. "Agrofulger" S.A. Cluj-Napoca a participat la mai multe licitații prin care și-a adjudecat cea mai mare parte a activelor aparținând S.C. "Agroindustrial" S.A. Cluj-Napoca. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că directorul general și directorul economic din acea perioadă ai S.C. "Agroindustrial" S.A., respectiv Istrătescu Cristian și Crăciun Gavrilă erau și administratori la S.C. "Agrofulger" S.A.

Urmare anchetei efectuate de organele de cercetare penală ale Poliției județului Cluj, la data de 18.05.2000, în dosarul penal nr. 21564/2000 a fost întocmit referatul de terminare a urmăririi penale, prin care s-a propus Parchetului întocmirea rechizitoriului în vederea trimiterii în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată, fals în declarații, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate, la abuz în serviciu contra intereselor persoanei și uz de fals prevăzute și sancționate de art. 246 și următoarele din Codul penal: 1) Istrătescu Cristian, director general al S.C. "Agroindustrial" S.A. Cluj-Napoca și administrator la S.C. "Agrofulger" S.A. Cluj-Napoca; 2) Crăciun Gavrilă, director economic la S.C. "Agroindustriala" S.A. Cluj-Napoca și administrator la S.C. "Agrofulger" S.A. Cluj-Napoca; 3) Mantev Evghenia, contabilă la S.C. "Agroindustriala" S.A. Cluj-Napoca; 4) Țopan Ovidiu, conducător auto la aceeași unitate; 5) Arpad Ioan, fermier particular.

În perioada aprilie - iunie 1999, ca urmare a modului fraudulos de organizare și desfășurare a licitațiilor privind vânzarea unor active aparținând S.C. "Agroindustriala" S.A. Cluj-Napoca și prin folosirea de acte falsificate, sus-numiții au creat un prejudiciu de 2.285.299.104 lei care a fost recuperat în proporție de 64% prin instituirea secretului asigurator în condițiile legii.

În prezent, dosarul penal în care sunt inculpate persoanele sus-menționate se află pe rolul Judecătoriei Cluj. În urma cercetărilor efectuate de organele abilitate, a rezultat faptul că Ivan Ilarie, actual director general al Direcției Generale de Agricultură și Industrie Generală Cluj nu a fost implicat în organizarea și desfășurarea acestor licitații, neavând nici o contribuție în acest sens. Actualmente, Ivan Ilarie nu mai are calitatea de acționar și cenzor la S.C. "Agrofulger" S.A., acesta retrăgându-se din această societate.

Cu deosebită stimă,semnează domnul ministru de interne Ioan Rus.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule general. Poftiți, domnule Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Țin să apreciez documentarea riguroasă pe care ați făcut-o pentru răspunsul la această întrebare. Doar o singură observație am, care nu a reieșit din acest răspuns al dumneavoastră. S-a uitat, s-a omis, nu s-a știut, oricare dintre situații sunt penalizabile, că în această frauduloasă privatizare au fost implicate și alte persoane din vechea conducere CDR-istă, respectiv Radu Sârbu și fostul prefect Alexandru Fărcaș, care au făcut jocurile unui susținător al PNȚCD-ului financiar, Pascani, recunoscut pentru matrapaslâcurile care le-a făcut și le face în județul Cluj.

Să nu fie cunoscute aceste relații, aceste aspecte și implicarea lui Radu Sârbu în această acțiune sau să fie vorba de așa-zisele raporturi care ar fi existat, încă pe vremea UTC-ului, între acest Radu Sârbu și persoane, chiar din conducerea ministerului dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Ioan Jelev să răspundă domnului deputat Damian Brudașca, în legătură cu solicitarea vizavi de nemulțumirile sociale, ca urmare a privatizării exploatării miniere din zona Roșia Montană.

Domnul Ioan Jelev:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorați deputați,

Stimate domnule deputat Damian Brudașca,

Referitor la întrebarea adresată de dumneavoastră primului-ministru, privind modul în care a avut loc dezbaterea publică pentru aprobarea unor planuri de urbanism general sau zonal, din zona Roșia Montană, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 594A din data de 12.06.2002, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Legii protecției mediului nr. 137/1995, republicată, și a Ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 125/1996, promovarea lucrărilor de investiții cu impact asupra mediului se realizează în baza acordului de mediu, emis de autoritatea de protecție a mediului competentă.

Emiterea actului de reglementare menționat cuprinde mai multe etape procedurale, printre care, analiza documentației tehnice și a studiului de impact într-un colectiv tehnic, din care fac parte reprezentanții tuturor autorităților locale care emit avize de specialitate, urmată de dezbaterea publică a raportului la studiul de impact.

Prin acest mecanism se are în vedere că actul de reglementare care urmează a fi eliberat, respectiv acordul de mediu, să stabilească condițiile de realizare din punct de vedere al protecției mediului, al proiectelor supuse procedurii.

Societatea Comercială Roșia Montană Gold Corporation S.A. a depus la Inspectoratul de protecție a mediului Alba documentațiile tehnice, în vederea eliberării acordului de mediu pentru planul urbanistic general modificat pentru orașul Abrud, planul urbanistic modificat pentru comuna Roșia Montană și planul urbanistic zonal pentru zona de dezvoltare industrială Roșia Montană Gold Corporation S.A.

Documentațiile proiectelor mai sus menționate au fost analizate în cadrul Comisiei de analiză tehnică, la data de 28 mai 2002, după care au fost supuse dezbaterilor publice organizate în orașul Abrud la 10 iunie 2002 și în comuna Roșia Montană 11 iunie 2002.

Menționăm că dezbaterile publice fac parte din cadrul procedurii de obținere a acordului de mediu, în conformitate cu prevederile legislației privind protecția mediului, în vigoare.

Datele și locurile de desfășurare ale dezbaterilor publice au fost publicate, atât în presa locală, cât și afișate la sediul Inspectoratului de protecție a mediului Alba.

În cadrul dezbaterilor publice nu au fost semnalate obiecții referitoare la investițiile care vor fi introduse în planurile urbanistice generale, respectiv în planul urbanistic zonal, cât și la aspectele privind inpactul asupra mediului, generat de acestea.

Anterior dezbaterilor publice, într-un interval de 30 de zile, la primăriile Abrud și Roșia Montană, Inspectoratul de protecția mediului Alba a deschis caiete pentru înregistrarea eventualelor sesizări din partea populației, nefiind până în prezent consemnate reclamații.

În prezent, procedura de emitere a acordulu de mediu pentru planul de urbanism general modificat pentru orașul Abrud, planul de urbanism modificat pentru comuna Roșia Montană și planul de urbanism zonal pentru zona de dezvoltare industrială Roșia Montană Gold Corporațion S.A. este în curs, urmărindu-se completarea documentației, cu toate avizele necesare și cu eventualele obiecții la realizarea acestor proiecte, respectându-se cu strictețe prevederile procedurii de autorizare.

Față de cele prezentate mai sus, având în vedere complexitatea lucrărilor și activităților care se vor desfășura în cadrul proiectelor menționate de dumneavoastră, ministerul nostru, cât și unitatea sa descentralizată de la Alba Iulia va urmări în continuare respectarea strictă a prevederilor legale privind protecția mediului, așa cum de altfel a făcut și până în prezent, atât la promovarea lucrărilor, cât și la punerea acestora în funcțiune.

Cu deosebită stimă, ministrul Petru Lificiu.

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Poftiți, domnule Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Eu vreau să-i spun domnului ministru că, în răspunsul pe care mi l-a dat, n-a făcut nici cea mai mică referire la implicarea reprezentantului Agenției Județene de Protecție a Mediului în aceste matrapazlâcuri.

Vreau să-l informez pe domnul ministru că, în 11 iunie, am primit de la Societatea Alburnus Maior din Roșia Montană un fax disperat, în care mi se prezenta modul în care s-au desfășurat dezbaterile publice pe care dumneavoastră le-ați evidențiat aici: cu bâtele, cu țiganii, cu persoane în stare de ebrietate.

Persoanele direct interesate, unele dintre ele afectate și în ceea ce privește proprietățile lor viitoare n-au avut posibilitatea să intre în sala unde se desfășurau aceste dezbateri într-o manieră democratică de excepție.

Prin urmare, domnule ministru, eu cred că ar trebui să aveți în vedere și să verificați cât se poate de atent acuzația că reprezentantul dumneavoastră la nivelul județului Alba este personal interesat ca lucrurile să meargă de această manieră, întrucât, se pare că membrii ai familiei sale ar fi angajați pe listele acestui patron, altă dată închis în Australia pentru vânzări de droguri.

Este mare disperare la Roșia Montană, este mare disperare și în ceea ce privește efectele de durată, pentru că este vorba de folosirea, potrivit estimărilor făcute de către specialiști, a circa 300.000 de tone de substanță toxică, folosirea acesteia transformând o bună parte din perimetrul acesta într-o zonă de tip lunar.

Cred că nu poate fi tratată problema cu superficialitate și cu îngăduință. Cred că analiza dumneavoastră trebuie să coboare la aceste elemente pe care vi le semnalez sine ira et studio. Nu am nici o implicare personală, doar emoțională. Face parte patriomoniul Munților Apuseni din patrimoniul universal, dacă doriți, patrimoniul turistic, de faună, de floră, de resurse mineraliere și așa mai departe.

Ca minister de specialitate, dumneavoastră trebuie să fiți responsabili și față de viitorul acestei zone. Oamenii de aici așteaptă un punct de vedere categoric și nu încurajarea unor investiții dubioase, a unor persoane dubioase, a unor persoane confirmate de justiția altor țări pentru caracterul penal al afacerilor lor.

În Peru, când a fost vorba de folosirea unei mine de suprafață, cu impact asupra mediului, s-a făcut un referendum cu observatorii internaționali, sub supraveghere internațională.

Vă rog să cereți și dumneavoastră, că aveți abilitatea legală să cereți ca acest referendum, ca să nu existe nici un fel de dubiu, să se facă cu observatori internaționali. Ca să se elimine orice fel de prezumție de șarlatanie în această materie.

Eu am convingerea că domnia voastră, care sunteți din zonă, țineți la Munții Apuseni și țineți la mediul din această zonă, nu veți permite aventuri cu această parte, care este și din punct de vedere istoric și cultural foarte importantă, nu numai din punct de vedere al exploatării miniere.

Eu am toată convingerea că veți trata cu responsabilitate acest apel disperat, nu al meu personal, ci al cetățenilor din Roșia Montană care, întrucât am participat la dezbateri ale lor, au avut încredere în mine, din județul Cluj, și nu în proprii lor deputați, să mi se adreseze pentru a le face cunoscut strigătul de disperare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

În legătură cu extinderea programului TVR2 în județul Cluj, informație solicitată tot de domnul deputat Damian Brudașca, ne va răspunde din partea Ministerului Comunicațiilor domnul secretar de stat Dinu Malacopol.

Domnul Dinu Malacopol:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. asigură difuzarea programelor publice de televiziune pe teritoriul României, principalii săi clienți fiind Societate Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune.

Transportul și emisia programelor Societății Române de Televiziune se face prin rețelele naționale de radiorelee, emițătoare TV și translatoare TV.

În prezent, programul România 1 poate fi recepționat de circa 98% din populație, iar pentru programul TVR 2 acoperirea este asigurată pentru circa 47% din populație.

Din păcate, până acum, dezvoltarea rețelei naționale de emițătoare a fost condiționată atât de fondurile primite de la bugetul de stat, cât și de tarifele practicate de Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, tarife care au fost limitate din rațiuni de protecție socială.

În anul 2001 au fost aprobate de către Guvernul României cinci proiecte de retehnologizare și dezvoltare a rețelelor naționale de radio și televiziune. Dezvoltarea rețelei de emițătoare pentru programul TVR2 se află printre aceste proiecte.

Implementarea proiectului TVR2 care are în vedere 55 de stații de televiziune și 800 de translatoare TV va permite recepționarea acestui program de circa 80% din populație.

Până în prezent s-au instalat două emițătoare de televiziune împreună cu sistemele radiante aferente, unul în județul Vaslui, unul în localitatea Iana, județul Vaslui și două emițătoare, unul FM și celălalt pentru TVR2 în localitatea Balota, județul Mehedinți.

De asemenea, s-a instalat un emițător UHF de 10 kilowați, cu sistemul radiant aferent, în amplasamentul stației Harghita, care să asigure deservirea cu programul public TVR2 a unor zone întinse din Transilvania, respectiv Harghita, Covasna și parțial zona Brașovului.

Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. derulează în continuare un proces de căutare și negociere a unor finanțări internaționale, pentru implementarea proiectului TVR2 în cât mai multe zone.

În legătură cu recepția programului TVR2 pe satelit, vă informez că atât România 1, cât și TVR2 se pot recepționa digital, de pe satelit EUTELSAT.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat, sunteți mulțumit sau aștepați mai mult?

Domnul Damian Brudașca:

Mai mult așteaptă colegii mei să termin eu!

Eu doar doresc să atrag atenția Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației că sunt foarte lăudabile aceste intenții. Am dori să le și apucăm să le vedem aplicate, mai ales cei care suntem în zona Apusenilor. În zona Apusenilor există acest monopol absolut al postului 1 de televiziune. Nu se prinde postul 2 de televiziune, existând, deci, din acest punct de vedere și posibilitatea de manevrare și manipulare politică, prin televiziune a persoanelor din această zonă.

Faptul că mi s-a recomandat folosirea EUTELSAT, toată prețuirea și recunoștința, dar poate îmi spune domnul ministru și cum le folosesc țăranii din această zonă, că informația fără mijloace de aplicare rămâne doar în planul general și generos.

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Și în zona Toplița!

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, s-a reținut, domnule Moisoiu, și în zona Toplița. Faceți o interpelare pentru Toplița.

Ultimul răspuns din această seară l-a așteptat domnul deputat Nicolae Enescu, în legătură cu situația familiei Moraru. Răspunsul trebuia să vină din partea Ministerului Administrației Publice, dar mi se comunică că după finalizarea documentării în teritoriu se va transmite acest răspuns în scris.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 6 october 2022, 11:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro