Ion Mogoș
Ion Mogoș
Sittings of the Chamber of Deputies of May 21, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.86/31-05-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-10-2019
08-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 21-05-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 21, 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.3 Ioan Mogoș - declarație politică ce vizează o prioritate a politicii externe românești: integrarea în structurile nord-atlantice;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Îl invit pe domnul deputat Ioan Mogoș. Se pregătește domnul Damian Brudașcu.

Domnul Magheru, veniți puțin.

Domnul Ioan Mogoș:

Domnule președinte,

Declarația mea politică vizează o prioritate a politicii externe românești, și s-ar spune prioritatea zero: integrarea în structurile nord-atlantice.

În timpul Reuniunii de la Reykjavik, România a reconfirmat că integrarea nord-atlantică reprezintă un obiectiv prioritar al politicii externe. Încă de la începutul anilor ’90, sintagma "integrare nord-atlantică" a semnificat mai mult decât simpla adeziune la o structură politico-militară. Cum arăta și ministrul de externe, Mircea Geoană, în declarația politică făcută la Universitatea Yale, obiectivul României de integrare în NATO este un semnal, în fapt atașamentul la valorile democratice și liberale ale Occidentului. Probabilitatea de a participa la structurile nord-atlantice ca membru cu drepturi depline este privită ca o șansă pentru România de a se afirma în viitorul apropiat ca un stat european cu putere de decizie în procesul de construcție a unei Europe lărgite spre Est.

Reuniunea de la Reykjavik, precum și decizia Senatului american de a acorda României un ajutor financiar de integrare substanțial au dat naștere unei abordări mai optimiste în ceea ce privește perspectiva de a adera la NATO odată cu reuniunea de la Praga.

Această evoluție integratoare este de fapt rezultatul unei reconfirmări a rolului NATO, după căderea zidului de la Berlin și dezmembrarea Pactului de la Varșovia, dar în primul rând al unei schimbări de securitate națională a Statelor Unite ale Americii, în calitate de membru central al NATO.

Înainte de evenimentele de la sfârșitul anului ’80, NATO se afirma ca o forță, dărâma lanțurile vizavi de pretențiile de mondializare ale puterii comuniste și propunea, prin urmare, o strategie defensivă pronunțat militară.

După destrămarea URSS-ului, NATO deschide calea unei opțiuni politice de restabilire a echilibrului european pe cale pașnică. Este momentul în care imixtiunea NATO în afacerile europene este pusă sub semnul întrebării. Evenimentele din Kosovo au demonstrat nulitatea acestei abordări critice, prin incapacitatea de a regla un conflic european prin mijloace exclusiv europene.

Din aceeași perspectivă, evenimentele din 11 septembrie 2001 demonstrează incapacitatea de a face față terorismului mondial doar prin promovarea unei politici de securitate la nivel național. În urma acestor nefericite evenimente, atitudinea izolaționistă afișată de administrația Bush, la începutul guvernării, a fost înlocuită cu o politică externă deschisă colaborării la nivel mondial, și în primul rând cu reîntărirea relațiilor cu partenerii europeni, atât membri ai Uniunii Europene, cât și state asociate.

Statele Unite ale Americii demonstrează că percep rolul pe care statele sud-est europene îl pot juca în securitatea mondială. Căci România se dovedește a fi un partener important, nu numai prin rolul jucat în menținerea stabilității în Balcani, ci și prin poziția sa geografică, ca stat aflat la intersecția dintre două continente.

Deschiderea unei baze militare la Constanța indică în mod explicit importanța geostrategică acordată de Statele Unite ale Americii flancului sudic al Mării Negre.

Prin urmare, o abordare optimistă a șanselor de integrare nord-atlantică ale României este credibilă în acest moment. Totuși, trebuie avut în vedere faptul că integrarea nu este un proces pasiv, prin afirmarea angajamentelor unei singure părți, ci reprezintă un proces în decursul căruia România trebuie să demonstreze că va fi un partener efectiv. În acest sens, este imperios necesar ca România să respecte angajamentele oficiale, cât și cele mai puțin oficiale, asumate în tot acest timp.

De asemenea, trebuie să se înțeleagă că integrarea nu este un proces unilateral, ci vizează un ansamblu de state. Prin urmare, se impune o colaborare politico-militară mai coerentă și mai precisă între statele candidate. În acest context, colaborarea regională trebuie privită ca fiind un obiectiv prioritar pentru România.

În final, îmi exprim speranța că România va duce la bun sfârșit angajamentele asumate și că prin Reuniunea de la Praga va deveni membru deplin al structurilor nord-atlantice. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 14 october 2019, 19:22
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro