Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 21, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.86/31-05-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 21-05-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 21, 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Muhora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

 
  Adrian Moisoiu - despre cauze care duc la neîncredere în politică și în instituțiile democratice ale țării;

Să începem programul intervențiilor. Între timp or să mai vină și alți colegi.

Poftiți, domnule Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În mesajul domniei sale, transmis cu ocazia împlinirii a 12 ani de la primele alegeri postdecembriste, de luni, 20 mai, 2002, președintele Ion Iliescu a spus: "Mă adresez tuturor prietenilor și susținătorilor democrației, îndemnându-i să lupte împotriva acestui rău care o amenință: neîncrederea în politică și în instituțiile democratice, în justiție și în solidaritatea națională și socială. Astfel, procesul început la 20 mai 1990 își va dovedi perenitatea și justețea".

Între teorie și practică este însă mare diferență. Pentru că neîncrederea în polică și în instituțiile democratice ale țării este generată chiar de modul în care Guvernul P.S.D., partid al cărui președinte a fost domnul Ion Iliescu, încalcă cu nepăsare legile, pe care tot el le-a emis și votat, prin intermediul protocolului de colaborare în Parlament dintre P.S.D. și U.D.M.R.

În acest sens, am să mă refer la modul în care a fost schimbat din funcție și instalat un nou secretar general în județul Mureș, la începutul lunii aprilie a acestui an.

În art. 120 alin. 5 din Legea nr. 215 a administrației publice locale se spune: "Eliberarea din funcție a secretarului general se face de către Ministerul Administrației Publice, numai la propunerea consiliului județean, aprobată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție". Este limpede că prin aceasta se înțelege că și dacă eliberarea din funcție s-ar fi făcut în baza unei cereri de demisie, aceasta ar fi trebuit discutată de consiliul județean. Or, în ultimele două luni, acesta nu a fost nici măcar convocat!

De asemenea, numirea noului secretar general trebuia să se facă conform art. 120 alin. 3, al aceleași legi, care spune: "Numirea se face pe bază de concurs sau examen, după caz. Concursul va fi organizat în condițiile legii, de către președintele consiliului județean, în termen de 45 de zile de la data de la care postul a devenit vacant".

Este mai mult decât clar că, în acest caz, în mod obligatoriu trebuia organizat concurs și nu ca postul să fie ocupat prin transferarea secretarului general al primăriei Municipiului Târgu Mureș, care până în acel moment fusese, timp de 8 ani, președinte al consiliului județean și în ultimul an chiar prefect al județului.

Personal, îl apreciez pe domnul ex-prefect, care probabil ar fi ocupat postul și pe bază de concurs sau examen, dar numai după minimum 45 de zile de la vacantarea acestuia. De altfel, de această perioadă de timp ar fi fost nevoie ca domnia-sa să se purifice politic, pentru ca să îndeplinească și cerința exprimată în alin. 1 al aceluiași articol 120: "Secretarul general nu poate fi membru al vreunui partid politic sau formațiuni politice, sub sancțiunea eliberării din funcție". Or, domnul Ioan Togănel a fost președinte al Partidului Social Democrat din județul Mureș până în clipa când a fost eliberat din funcția de prefect, adică până în momentul în care a fost transferat pe actualul post.

Oare chiar așa de ușor renunță la crezul lor politic, la doctrina partidului, membrii marcanți ai partidului de guvernământ? În lumea animală, aceasta se numește "cameleonism". Să ne mai mirăm că populația nu are încredere în partidele politice și în special mureșenii în P.S.D.? Doar este de notorietate că "lupul își schimbă părul, dar năravul, ba"!

Doamne, câtă dreptate a avut Ion Luca Caragiale, pe care îl sărbătorim în acest an, în piesa sa "O scrisoare pierdută", unde Agamiță Dandanache se întreba, cum "chiar el să rămână fără coledzi?"

Lăsând însă gluma la o parte, se poate aprecia ușurința și nepăsarea cu care se încalcă legea tocmai de cei care ar fi trebuit să fie primii care să o respecte. astfel, funcționarul public de rând, văzând cum șefii săi o încalcă, se întreabă: "De ce să n-o încalc și eu?". În acest mod se generează elementele primare ale fenomenului de corupție și pe care aș putea să-l compar cu un bulgăre de zăpadă care, prin rostogolire, devine din ce în ce mai mare și în final se transformă într-o avalanșă distrugătoare.

Iată unul din motivele pentru care voi încheia cu o lozincă a celor peste 15.000 de sindicaliști participanți la mitingul de la Brașov, de joi 16 mai a.c.:

"Vrem restructurare, dar la Palatul Victoria!".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Paul Magheru - declarație referitoare la un act reprobabil comis la Oradea după sărbătorirea majoratului;

Îl invit pe domnul deputat Paul Magheru. Se pregătește domnul Ioan Mogoș.

   

Domnul Paul Magheru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se referă la un act reprobabil, comis zilele trecute. În noaptea de 14 spre 15 mai, 2002, în orașul Oradea s-a întâmplat un eveniment cu semnificații deosebit de grave.

După sărbătorirea majoratului, la liceul exclusiv maghiar "Ady Endre", doi tineri de naționalitate maghiară, Kupol Laszlo Arpad și Pandy Csaba din Oradea, s-au dedat la acte de huliganism inimaginabile pentru doi tineri abia trecuți de vârsta majoratului, dintre care unul student la un colegiu de turism al Universității din Oradea, iar al doilea șomer, cu studii intermitente la o universitate din Budapesta.

În drum spre casă, pe la orele 4 - 5 dimineața, cei doi tineri, desprinși dintr-un grup de cheflii, au smuls de pe fațada clădirii din apropiere firma Cabinetului parlamentar al deputatului P.R.M., Paul Magheru, au aruncat-o pe trotuar, iar cea a partidului și geamurile exterioare au fost murdărite cu fecale.

Acțiunea nu a fost nici spontană, nici inconștientă, ci deliberată, din moment ce, după mărturia unui paznic de noapte, profanatorii s-au folosit de mijloace speciale pentru a-și manifesta disprețul față de un birou parlamentar al Partidului România Mare și față de un partid politic românesc.

Fapta este cu atât mai gravă și mai regretabilă, cu cât ea a fost comisă la scurt timp după ce o delegație de elevi maghiari și români de la Liceul "Bolyai-Farkas" din Târgu Mureș au făcut o vizită colegilor lor de la Liceul maghiar "Ady Endre" din Oradea, pentru a-i sprijini în demersurile lor democratice de a nu fi separați pe criterii etnice.

O altă coincidență stranie face ca gestul celor doi huligani să intervină exact în preziua sosirii la Oradea a unei comisii de îndrumare și control, însoțită de reprezentanți din conducerea centrală a Partidului România Mare.

Organizația P.R.M. Bihor este îngrijorată și mâhnită de faptul că în județul și orașul nostru, renumit prin tolerență și bună-înțelegere între naționalități, această agresiune nu este singulară. Eșarfele tricolore ale coroanelor depuse la monumentele eroilor din Oradea sunt de multe ori furate și distruse. Panglica depusă de P.R.M. la monumentul din centrul orașului Beiuș a fost, de asemenea, ruptă. O echipă de reporteri de la ziarul local "Realitatea bihoreană" a constatat că " Într-adevăr, coroanele depuse acum câteva zile la statuia ostașului român sunt răsturnate și nu mai au panglici tricolore, oferind o imagine dezolantă a modului în care înțeleg unii să respecte istoria și simbolurile naționale".

Nemulțumit de amenda contravențională ce li s-a aplicat celor doi huligani, Biroul Executiv al P.R.M. Bihor a făcut o plângere la Poliția Municipiului Oradea și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, pentru reintegrarea corectă a faptei la infracțiuni. Prin latura ei obiectivă și subiectivă, prin modul în care a fost săvârșită, scopul urmărit, efectele și pagubele produse, fapta îmbracă forma unor infracțiuni pedepsite de Codul penal.

În ce mă privește, regret că făptuitorii acestui ultraj contra bunelor moravuri sunt tineri. Unul dintre ei, student la universitatea la care eu sunt profesor. Acțiunea lor mă mâhnește, dar nu mă descurajează.

Ca deputat P.R.M. mi-am propus și sunt îndreptățit să cred că am contribuit substanțial la impunerea unui model cu adevărat european de conviețuire interetnică, interculturală și interconfesională recunoscut și apreciat de mulți parteneri din străinătate, inclusiv din Ungaria și din Germania.

Consecvent politicii sale reale de respect al tuturor drepturilor naționalităților, dar și de apărare a identității și demnității naționale, P.R.M. condamnă cu fermitate orice manifestare de șovinism și exclusivism național, cultivat de unele vârfuri ale iredentismului, revizionismului și revanșismului maghiar.

Păcat că unele ideologii, cu totul străine umanismului contemporan, pot năuci mintea și inima unor tineri, poate inocenți în fața răutăților omenești. Încă din antichitate, cei vinovați de coruperea ideologică a tinerilor erau condamnați la pedepse drastice. Inocularea insidioasă a ideilor periculoase în mentalul tinerilor inocenți și dezarmați în fața complexității vieții este o crimă și un obstacol serios în calea viitorului umanității, pe care trebuie să-l depășim prin cultură, educație, toleranță, bunătate, ospitalitate, dar și prin exigență și responsabilitate față de însemnele, valorile și istoria poporului român. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ioan Mogoș - declarație politică ce vizează o prioritate a politicii externe românești: integrarea în structurile nord-atlantice;

Îl invit pe domnul deputat Ioan Mogoș. Se pregătește domnul Damian Brudașcu.

Domnul Magheru, veniți puțin.

   

Domnul Ioan Mogoș:

Domnule președinte,

Declarația mea politică vizează o prioritate a politicii externe românești, și s-ar spune prioritatea zero: integrarea în structurile nord-atlantice.

În timpul Reuniunii de la Reykjavik, România a reconfirmat că integrarea nord-atlantică reprezintă un obiectiv prioritar al politicii externe. Încă de la începutul anilor ’90, sintagma "integrare nord-atlantică" a semnificat mai mult decât simpla adeziune la o structură politico-militară. Cum arăta și ministrul de externe, Mircea Geoană, în declarația politică făcută la Universitatea Yale, obiectivul României de integrare în NATO este un semnal, în fapt atașamentul la valorile democratice și liberale ale Occidentului. Probabilitatea de a participa la structurile nord-atlantice ca membru cu drepturi depline este privită ca o șansă pentru România de a se afirma în viitorul apropiat ca un stat european cu putere de decizie în procesul de construcție a unei Europe lărgite spre Est.

Reuniunea de la Reykjavik, precum și decizia Senatului american de a acorda României un ajutor financiar de integrare substanțial au dat naștere unei abordări mai optimiste în ceea ce privește perspectiva de a adera la NATO odată cu reuniunea de la Praga.

Această evoluție integratoare este de fapt rezultatul unei reconfirmări a rolului NATO, după căderea zidului de la Berlin și dezmembrarea Pactului de la Varșovia, dar în primul rând al unei schimbări de securitate națională a Statelor Unite ale Americii, în calitate de membru central al NATO.

Înainte de evenimentele de la sfârșitul anului ’80, NATO se afirma ca o forță, dărâma lanțurile vizavi de pretențiile de mondializare ale puterii comuniste și propunea, prin urmare, o strategie defensivă pronunțat militară.

După destrămarea URSS-ului, NATO deschide calea unei opțiuni politice de restabilire a echilibrului european pe cale pașnică. Este momentul în care imixtiunea NATO în afacerile europene este pusă sub semnul întrebării. Evenimentele din Kosovo au demonstrat nulitatea acestei abordări critice, prin incapacitatea de a regla un conflic european prin mijloace exclusiv europene.

Din aceeași perspectivă, evenimentele din 11 septembrie 2001 demonstrează incapacitatea de a face față terorismului mondial doar prin promovarea unei politici de securitate la nivel național. În urma acestor nefericite evenimente, atitudinea izolaționistă afișată de administrația Bush, la începutul guvernării, a fost înlocuită cu o politică externă deschisă colaborării la nivel mondial, și în primul rând cu reîntărirea relațiilor cu partenerii europeni, atât membri ai Uniunii Europene, cât și state asociate.

Statele Unite ale Americii demonstrează că percep rolul pe care statele sud-est europene îl pot juca în securitatea mondială. Căci România se dovedește a fi un partener important, nu numai prin rolul jucat în menținerea stabilității în Balcani, ci și prin poziția sa geografică, ca stat aflat la intersecția dintre două continente.

Deschiderea unei baze militare la Constanța indică în mod explicit importanța geostrategică acordată de Statele Unite ale Americii flancului sudic al Mării Negre.

Prin urmare, o abordare optimistă a șanselor de integrare nord-atlantică ale României este credibilă în acest moment. Totuși, trebuie avut în vedere faptul că integrarea nu este un proces pasiv, prin afirmarea angajamentelor unei singure părți, ci reprezintă un proces în decursul căruia România trebuie să demonstreze că va fi un partener efectiv. În acest sens, este imperios necesar ca România să respecte angajamentele oficiale, cât și cele mai puțin oficiale, asumate în tot acest timp.

De asemenea, trebuie să se înțeleagă că integrarea nu este un proces unilateral, ci vizează un ansamblu de state. Prin urmare, se impune o colaborare politico-militară mai coerentă și mai precisă între statele candidate. În acest context, colaborarea regională trebuie privită ca fiind un obiectiv prioritar pentru România.

În final, îmi exprim speranța că România va duce la bun sfârșit angajamentele asumate și că prin Reuniunea de la Praga va deveni membru deplin al structurilor nord-atlantice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Damian Brudașca - declarație politică intitulată Minciuni și duplicitate pesedistă;

Îl invit pe domnul Damian Brudașca. Se pregătește domnul Iulian Mincu.

   

Domnul Damian Brudașca:

Bună dimineața.

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Minciuni și duplicitate pesedistă". Nimeni nu se mai îndoiește de caracterul duplicitar al Puterii PSD-UDMR. Până și reprezentanți de seamă ai instituțiilor europene și euroatlantice au observat și criticat de mai multe ori limbajul dublu și nesincer, folosit la București.

Personal, la Bruxelles, în februarie 2001, am fost martor la reacția neechivocă a comisarului european Günther Verheugen, scârbit de frazele meșteșugite ale unui demnitar înalt de pe Dâmbovița, ca și de raportările lui menite a uimi și lăsa Europa cu gura căscată.

Asistăm în ultimul timp, în ciuda dezmințirilor disperate ale Secției de propagandă, condusă de ministrul Vasile Dâncu, la un alt fenomen care ar putea compromite grav șansele de aderare a României la NATO - dezinformarea. Uitând că au de-a face cu instituții de mare prestigiu și competență profesională, reprezentanții puterii, în frunte cu chiar primul-ministru, încearcă să ducă "cu preșul" forurile europene și internaționale. Cel mai recent este scandalul de proporții declanșat de dezinformarea Consiliului Europei în legătură cu abrogarea sau modificarea articolelor 205, 206, 238 și 239 din Codul penal. Și, ca să reconfirme că P.S.D. a moștenit pe deplin Partidul Comunist Român, liderii acestuia au găsit și țapul ispășitor. Acesta, soldat disciplinat, a acceptat să-și pună cenușă în cap și să urle din răsputeri cât de mult regretă brusca amnezie de care ar fi dat dovadă. Dacă adevăratul vinovat ar fi cu adevărat, cel identificat de conducerea PSD și de primul-ministru, atunci ar fi trebuit sancționat exemplar și imediat prin destituirea din toate funcțiile pe care le deține pe linie de partid și parlamentară. Asta, pentru a nu mai permite a se repeta așa ceva și a arăta Consiliului Europei buna-credință a autorităților române. Că nu s-a întâmplat acest lucru, este încă o dovadă a faptului că puterea PSD - UDMR nu renunță la duplicitatea în care se complace, duplicitate care în final ar putea afecta eforturile pe linia integrării europene și euro-atlantice.

Dar să revenim la fondul problemei: cazul neabrogării articolelor 205, 208, 206, 238 și 239 nu este întâmplător. El este legat strâns de teroarea întreținută de actuala putere împotriva unor lideri ai opoziției. Articolele în discuție se referă în primul rând la delicte de presă, insultă, calomnie și ofensă adusă autorității.

Menținerea lor permite Guvernului Adrian Năstase să se războiască în continuare cu toți cei ce-și permit să facă publice jaful, corupția și ilegalitățile ce definesc actualul regim bicefal. Se știe că în baza unor asemenea articole din Codul penal s-a permis intentarea a zeci de procese liderului celui mai mare partid politic din Opoziție: senatorul Corneliu Vadim Tudor. Abrogarea articolelor respective ar determina Puterea să pună capăt acestor procese, ca și agresiunii la care este supus președintele Partidului România Mare.

Noi înțelegem disperarea cuplului "Iliescu-Năstase", care văd în senatorul Corneliu Vadim Tudor cel mai neînduplecat adversar politic al potlogăriilor pe care aceștia le patronează și le lasă nesancționate. Dar, oricât de important ar fi președintele Partidului România Mare, chiar și pentru regimul bicefal de la București, Puterea nu are dreptul să sacrifice interesul național doar spre a se putea răzbuna în continuare. O asemenea atitudine este specifică, în cel mai bun caz, doar regimurilor din statele bananiere.

Guvernul Adrian Năstase ar fi mai credibil dacă, măcar o singură dată de la instalarea sa, ar spune adevărul și ar recunoaște scenariul care a făcut posibilă o asemenea dezinformare nedemnă Consiliului Europei.

Încă un aspect: scuza invocată de cel care-și asumă vina, este ridicolă. Căci, cum am putea crede că un jurist remarcabil, doctor în științe juridice, poate confunda art. 200 (abrogat cu adevărat), cu articolele 205, 206, 238 și 239. Așa ceva ar putea face doar un ageamiu care nu justifică demnități însemnate, de greutate, ca cele deținute de cel sacrificat de PSD. Măcar o singură dată, fiți onești, domnilor de la Putere, și spuneți adevărul Europei! N-ați abrogat articolele respective, pentru că încă nu l-ați eliminat pe senatorul Corneliu Vadim Tudor din viața politică românească. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - intervenție ce prezintă interrelația dintre starea de sănătate a populației și asistența medicală în România;

Îl invit pe domnul Iulian Mincu. Se pregătește domnul deputat Metin Cerchez.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În declarația mea politică voi prezenta interrelația dintre starea de sănătate a populației și asistența medicală în România.

Starea de sănătate a populației din România continuă și în 2002 să se mențină la fel ca și în anul anterior: avem mortalitatea generală cea mai mare din Europa; predomină în continuare mortalitatea prin boli cardio-vasculare, fiind una dintre cele mai crescute de asemenea din Europa; natalitatea este în continuă scădere, iar mortalitatea la copiii sub un an este printre cele mai crescute din Europa; numărul personalului medical este printre cel mai scăzut din Europa: 1, 8 medici la mia de locuitori și 3,9 asistenți medicali la mia de locuitori - în raport cu Bulgaria, spre exemplu, 33 medici, 6 asistente medicale la mia de locuitori; Cehia 2,9 medici și 8,3 asistente medicale la mia de locuitori; Suedia, 3 medici și 7,2 asistente medicale la mia de locuitori; Spania 4 medici și 4,1 asistente medicale la mia de locuitori.

Datorită salariilor mici și condițiilor de muncă în acest an, pe cele 2.400 posturi de medici specialiști scoase la concurs pe întreaga țară, dintre cei 3.000 de specialiști proveniți din rezidențiat, s-au înscris numai 800 de candidați. Cauzele? Bugetul foarte mic al sănătății și asigurărilor sociale de sănătate.

Din cele 461 de spitale, 30% folosesc echipamente depășite. O pătrime au datorii pentru întreținere; 22% datorii pentru produse alimentare; peste jumătate din utililajele de termoficare a energiei electrice în stații de oxigen au un grad avansat de uzură. Peste 150 de spitale necesită urgent reparații și consolidări.

Sumele care au revenit prin cotizații și care au fost strânse de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pe 2001, respectiv 41 mii miliarde, au fost girate de Ministerul Sănătății, care a acordat pentru cheltuieli de sănătate 34 mii miliarde, mult sub necesități, având în vedere că existau datorii de 5 mii miliarde pentru medicamente neplătite.

Bugetul pe anul 2002 a prevăzut la capitolul "cheltuieli" o sumă care va acoperi numai inflația. Deci criza asta se va menține, având în vedere numărul mare de bolnavi internați, de exemplu, 7.333.330 în 2001, față de 6.520.922 în 2000.

Sumele alocate pentru sănătate au fost în anul 2000 de 53 dolari/cap de locuitor; în anul 2001 de 70 dolari/cap de locuitor; comparativ cu Turcia 146% dolari; Grecia 500 dolari; Slovenia 743 dolari; Elveția 2.283 dolari. Acestea pot explica situația dezastruoasă a sănătății din România.

Recent, Avocatul Poporului din România sublinia lipsa de medicamente compensate, datorită subfinanțării sistemului sanitar și datoriilor către firmele furnizoare de medicamente.

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2000 se majorează salariile, în condițiile în care sumele nu sunt prevăzute în buget. De unde banii?

Se cere de către Avocatul Poporului, fapt pe care-l subliniem și noi și-l susținem, ca fondurile de sănătate să fie administrate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fără implicarea Ministerului Finanțelor, care deține fondurile la Trezoreria statului. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Metin Cerchez - declarație politică, sau politica de a face mișto sau, altfel spus, nu toți suntem papagali;

Îl invit pe domnul deputat Metin Cerchez. Se pregătește domnul Cristian Sandache.

   

Domnul Metin Cerchez:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică, sau politica de a face mișto sau, altfel spus, nu toți suntem papagali.

La aproape 2 ani de la învestitură, sunt nevoit să vă aduc la cunoștință, dumneavoastră și opiniei publice, batjocura, ridicată la rang de lege, a unor deputați din Biroul Permanent și a unor funcționari publici din conducerea Camerei Deputaților, care, din lefuri grase și scaune sus-puse, își permit a-și bate joc de demnitatea unor parlamentari.

Mă refer, îndeosebi, la secretarul general, Cristian Ionescu, la chestorul Alexandru Lăpușan și la "tovarășul", pardon, am uitat că și-a schimbat partidul, dar nu și năravul, Tudor Mohora.

Nimeni, chipurile, nu a sesizat și verificat dacă ai lor colegi au dotarea necesară a birourilor parlamentare. Când li s-a cerut acest lucru au interpretat-o ca un afront, de parcă așteptau să li se dea șpagă ca să facă acest lucru. Au trecut apoi la șantaj la conducerea grupului, la amenințări directe. Alexandru Lăpușan, deși este la al doilea mandat, nu de "arestare", în funcția de chestor, nu știe, după 6 ani, cu ce trebuie să fie dotat un birou parlamentar. Tudor Mohora, deși nu a vorbit niciodată cu mine, afirmă că l-aș fi refuzat. De Cristian Ionescu, ce să mai spun?! Nu știu pe ce pile, cunoștințe și relații a fost angajat, dar este cel puțin Dumnezeu în Parlamentul României. Oricum, eu nu mă pot închina unui astfel de individ, luat în brațe de cei ce l-au pus. Este problema lor de imagine.

Nu vedeți că orice lucru grav pe care-l semnalizez, este luat la mișto de cei aflați în fruntea bucatelor. Miștoul este ridicat la rang de lege. Este normal când ești plin de bani!... Ce-ți mai pasă de părinții care se sinucid în fața copiilor că nu au ce pune pe masă, că fură un salam să aibă familia ce mânca, și câte și mai câte.

În închisori stau doar cei care au furat o găină sau o pâine. Arătați-mi unul, din cei care au furat miliarde, măcar unul, care este arestat! Ce poate fi mai elocvent!?

La toate interpelările pe care le facem, primim răspunsuri la mișto, de genul răspunsului Ministerului Finanțelor: "Vom obliga să aibă case de marcaj și vânzătorii de lumânări și ghiocei".

Când spui de abuzuri ale judecătorilor, ministrul justiției îți spune că n-are ce face. La Constanța, o procuroare spune despre conaționalii mei că "Put. Eu nu mă dau decât cu "Chanel 5" și nu pot să-i interoghez".

Aceeași procuroare, împreună cu procurorul Deli Iorga trimite un nevinovat în pușcărie, după ce a fost bătut de Poliție, și se află pe moarte în Spitalul Jilava; pentru că, spun dânșii, a furat 400.000, deși partea vătămată spune că nu respectivul i-a luat banii. Un tânăr este ținut în mod ilegal în închisoare. Deoarece am cerut ca respectivul să fie apărat de un avocat angajat, acest lucru s-a interpretat ca trafic de influență. I-am spus domnului procuror Tănase Joița că traficul de influență l-au făcut cei care au vândut vapoarele și fac în continuare trafic cu țigări și cu benzină.

Sunt urmărit pe stradă, am telefoanele interceptate. Am ajuns să fiu înjurat în patru situații diferite de subofițeri de la Poliția Circulație din Constanța, în fața unor martori, pentr a fi provocat. Domnul ministru de interne îmi răspunde la mișto. Le semnalizez abuzuri și ei pun Unitatea 0962 să mă urmărească. Ghinionul dumneavoastră este că, în calitate de membru al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, voi face totul ca cetățenii să fie respectați de cei ce trăiesc din banul public.

Cu răspunsuri la mișto nu vom fi niciodată în NATO sau în Uniunea Europeană. Dacă ați înțeles mesajul meu, aveți timp să vă schimbați. Dacă nu, veți vedea că mentalitatea adevăraților democrați este alta. Vremurile școlii de partid "Ștefan Gheorghiu" au trecut. Toată lumea vede că vechii comuniști sunt cei mai bogați și înverșunați "capitaliști". Dar, dacă de poporul român vă bateți joc, fără să vă pese, de structurile euro-atlantice, parcă nu vă mai puteți bate joc căci, iată, nu mai ține.

P.S.: Oare, de ce ați mai jurat pe Biblie, dacă nu aveți frică de niciun Dumnezeu?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Cristian Sandache - intervenție cu titlul Mai mult bun simț;

Îl invit pe domnul deputat Cristian Sandache. Urmează domnul Vlad Hogea.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi, intitulată "Mai mult bun simț" mi-a fost sugerată de o recentă discuție avută cu un muncitor ieșean, în contextul căreia, domnul Mihai, acesta fiindu-i numele, m-a întrebat destul de tăios de ce nu se iau măsuri drastice împotriva acelor parlamentari care absentează în chip repetat și nemotivat de la lucrările Camerei Deputaților ori Senatului.

Pornind de la paragraful existent în cuprinsul Constituției României, text ce precizează că "nimeni nu este mai presus de lege", cetățeanul considera că acesta nu este respectat tocmai de către demnitarii care prin dezinteresul, real sau de imagine, manifestat față de lucrările Parlamentului, sfidează pur și simplu interesele electoratului pe care îl reprezintă în cel mai înalt for legislativ al țării.

În același timp, cetățeanul observa aproape retoric: "Dacă eu aș absenta, de pildă, trei zile nemotivate de la serviciu, sunt dat urgent afară. Oare, dumneavoastră, parlamentarii, pe perioada exercitării mandatului sau mandatelor, nu vă aflați în serviciul națiunii?". Dacă nu se mai respectă nimic, mai bine s-ar hotărî eliminarea din Constituție a precizării potrivit căreia "nimeni nu este mai presus de lege".

Problema, pentru unii, evident minoră, nu poate fi, cred, ignorată. Aceste aspecte nu pot conduce decât la o accelerare a erodării imaginii Parlamentului, în percepția opiniei publice românești.

Istoria a demonstrat cu prisosință că, pe o anumită perioadă de timp, astfel de reprezentări se pot dovedi extrem de periculoase pentru însăși ideea de democrație.

Instituția Parlamentului nu trebuie identificată cu acei reprezentanți ai săi, mai puțin chemați a o ilustra.

Nu cred, însă, că avem dreptul să nesocotim, fie și sub această latură, interesele esențiale ale celor care ne-au mandatat să-i reprezentăm. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Vlad Gabriel Hogea - un an și jumătate de guvernare PSD - un an și jumătate de ineficiență și incompetență;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vlad Hogea. Se pregătește doamna Paula Ivănescu.

   

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna aceasta se împlinesc exact 18 luni, adică 1 an și jumătate, de când PSD, fost PDSR a preluat puterea pierdută în 1996.

Deși alegătorii care au votat partidul celor trei roze ofilite au sperat în mai binele țării, domnul Iliescu și Năstase au reinstaurat un regim corupt și clientelar, dominat de ineficiență și incompetență.

Populația este "carne de tun" pentru experimentele sângeroase ale clanului de guvernământ. Minciuna, instituționalizată de Partidul Social Democrat, îi împinge pe români într-o stare de neliniște permanentă, vecină cu pierderea conștiinței de sine.

Dacă ne-am lua după aberațiile propagandei PSD-iste, am ajunge să credem că trăim într-un paradis terestru, protejat cu grijă de Sfântul Ion și Sfântul Adrian.

Realitatea, însă, este alta, dureroasă și tristă pentru majoritatea locuitorilor României. Odinioară puternici, acum suntem mai slabi ca niciodată. Odinioară independenți, acum ne târâm pe fundul prăpastiei care ascunde umilința și defetismul. Odinioară liberi, acum plătim tribut pașalelor străine care au ajuns să facă legea în țara românilor.

Acestea toate, datorită neputinței acestui popor urgisit de a-și lua soarta în propriile mâini și a vota forțele de orientare națională care îi apără interesele.

Totuși, lucrurile par să se schimbe, iar încrederea electoratului în puterea de la București a scăzut în mod semnificativ.

Pe cerul istoriei a apărut "carul mare" al renașterii naționale, cu care putem scoate țara din mlaștina unde au afundat-o guvernele criminale de după 1989.

Atunci când îl ai și pe Dumnezeu de partea ta în această luptă, raportul de forțe devine inegal.

Inamicii națiunii și ai naționalismului luminat, progresist, creator, au pierdut definitiv războiul. Este doar o chestiune de timp, iar nouă, care am prevestit această oră astrală a României, nu ne rămâne decât să așteptăm să ni se împlinească profeția, de dragul românilor și al țării.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Paula Maria Ivănescu - declarație referitoare la situația dramatică în care trăiesc cetățenii României;

O invit pe doamna deputat Paula Ivănescu. Urmează domnul Nini Săpunaru, în ordinea venirii.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

De multe ori îmi pun întrebarea: oare ce Dumnezeu mai căutăm noi aici, în Parlamentul României, atâta timp cât în viața oamenilor pe care îi reprezentăm nu se întâmplă nimic bun, ba, din contră, o duc din ce în ce mai rău?

Un raport cosmetizat al actualei puteri, arată, chiar așa și cosmetizat, situația dramatică în care cetățenii României trăiesc. O treime din ei nu au nici măcar minimul de subzistență asigurat. 6,5 persoane, în afară de treimea pomenită înainte, își pot asigura hrana care, de obicei, se recomandă în curele de slăbire.

Pensionarii, părinții noștri, rudele noastre, înaintașii noștri, o duc din ce în ce mai rău. Familiile cu doi sau mai mulți copii nu o mai pot scoate la capăt. Oare, pentru cine se guvernează în România? Guvernul Adrian Năstase, Guvernul PSD, așa cum face și cu toate celelalte, ne anunță triumfalist, la sfârșitul anului trecut, că a crescut industria și p.i.b.-ul cu circa 5%. Unde Dumnezeu s-au dus aceste creșteri economice, dacă oamenii o duc mai rău decât anul trecut? Dacă puterea de cumpărare, chiar și a celor fericiți, care au un loc de muncă, a scăzut față de creșterea prețurilor și atunci ne gândim: oare acești bani din creșterea economică pe care să nu o punem sub îndoială, ajung în beneficiul populației? Nu. Avem și răspunsurile de rigoare. Guvernul Adrian Năstase guvernează nu pentru popor, nu pentru oameni, nu pentru cetățenii României, ci pentru cei puțini și aleși, care fac parte din găștile de interese ale acestui partid-stat.

Sunt deja cunoscute exemplele, cadourile de mii de miliarde, zeci de mii de miliarde, făcute unui Iacubov, unui Nicolae, unui Burci de la o televiziune privată, și multe, multe altele.

Și atunci, ne gândim: pentru ce susținem - care susținem - o putere care ia de la săraci să dea la bogați?! Pentru ce în țara aceasta omul nu mai poate respira? Omul nu mai poate trăi, omul nu-și mai poate crește copiii, omul își blesteamă zilele pe care le mai are. Pentru ce această putere a acaparat absolut toate pârghiile și le folosește în interesul clientelei politice?

Eu sper că noi, cei din Parlament, indiferent de culoarea politică, va trebui să începem să ne gândim și pentru cei care ne-au dat votul lor și ne-au trimis aici, altfel vom rămâne un Parlament fără popor.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Nini Săpunaru - despre abuzurile actualei puteri în administrația locală din teritoriu;

Îl invit pe domnul deputat Nini Săpunaru. Urmează domnul deputat Emil Rădulescu.

   

Domnul Nini Săpunaru:

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă alătur celor care au sesizat o serie de abuzuri ale actualei puteri în administrația locală din teritoriu. Vă fac cunoscut un caz din județul Vrancea: abuzul prefectului de Vrancea față de Consiliul local Homocea. Comuna Homocea este a patra localitate a județului și prima comună ca număr de locuitori: peste 10.000.

Configurația Consiliului local Homocea este următoarea: 10 consilieri PSD, 6 PNL, 1 PRM.

În ședința ordinară a Consiliului local Homocea, desfășurată în data de 28 decembrie 2001, s-a propus și s-a votat schimbarea din funcția de viceprimar a domnului Solomon Ștefan, președinte al Organizației locale a PSD.

Din cei 17 consilieri în funcție, 15 au votat această schimbare, iar 2 au votat împotrivă.

Din cei 10 consilieri ai PSD, 8 au votat pentru schimbarea viceprimarului.

După negocieri, între prefectul județului Vrancea și Consiliul local Homocea, și foarte multe presiuni, s-a ajuns la o soluție de compromis: viceprimarul să-și dea demisia.

În următoarea ședință a Consiliul local, pe ordinea de zi s-au aflat două puncte contradictorii: revocarea hotărârii privind schimbarea viceprimarului și demisia aceluiași viceprimar.

La această ședință a fost ales, prin vot secret, cu un număr de 13 voturi pentru, viceprimar al Comunei Homocea, candidatul liberal Ionescu, fapt ce a condus la neprimirea avizului de legalitate din partea prefectului.

Cu 12 voturi împotrivă și 5 pentru, Consiliul local Homocea a respins solicitarea prefecturii de a revoca hotărârile.

Urmare acestui refuz, Consiliul local Homocea a fost acționat în judecată de către Prefectura Vrancea.

În urma acestor acțiuni în justiție împotriva Consiliului local, în ziarul local subordonat PSD-ului au apărut articole care fac, probabil, parte dintr-un plan care să conducă, în cele din urmă, la izolarea consilierilor locali ai PNL din Homocea, prin atragerea consilierilor PSD către primari, dacă doriți, într-un război psihologic.

Dacă această presiune psihologică nu va avea efectul scontat, probabil prefectura Vrancea și conducerea PSD, cu ajutorul justiției din Tribunalul Vrancea, care judecă după alte criterii decât cele juridice, va recurge la soluția extremă de dizolvare a Consiliului local Homocea și organizarea de alegeri anticipate, sperând că prin acestea să recâștige pozițiile pierdute din Consiliul local, pe care, în acest moment, nu-l mai controlează.

Constatăm o similitudine cu ceea ce s-a întâmplat, cu Consiliul general al Bucureștiului.

Domnilor reprezentanți ai partidului de guvernământ, dacă nu reușiți să rezolvați problemele din localități în stilul dumneavoastră, ce faceți? Anulați Consiliul local? Nu mai alocați fondurile necesare acelei localități? Când veți renunța la imixiunea politicii PSD în problemele administrației locale?

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Grigore Emil Rădulescu - date statistice despre rata inflației și prețuri, discuții despre familia statistică și familia reală;

Îl invit pe domnul deputat Emil Rădulescu și va urma doamna Constanța Popa.

   

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Mijloacele de informare în masă anunță că rata inflației a scăzut spectaculos în luna martie. Ce păcat că prețurile nu au ținut cont de aceasta.

O rată a inflației mai mică, înseamnă, în mod sigur, o indexare a salariilor și pensiilor mai firavă. Aproape sigur înseamnă dobânzi mai mici la bănci. Ar trebui să însemne, foarte sigur, o încetinire a creșterii prețurilor. Însă, această din urmă semnificație nu mai este atât de valabilă în practică, precum în teorie. Așa se explică de ce nu toată lumea mai crede în cifrele oficiale.

Deschizi televizorul, la ora știrilor, și îl auzi pe premier vorbind din nou despre scăderea inflației. Îți amintește că tocmai s-a scumpit din nou benzina și că electricitatea, energia termică, gazele, biletele de autobuz, abonamentul la telefon, laptele și cafeaua, până și pingelitul pantofilor, costă mai mult.

Nefiind toți specialiști în economie, românii percep intuitiv diferența dintre rata comunicată de autorități și creșterea prețurilor, așa cum se simte în portofel.

Explicația pe larg a acestei diferențe se reduce, în mare, la ideea că mediile statistice distorsionează realitatea.

De fapt, constați de fiecare dată când ți se spune că scade inflația, se mai scumpește ceva.

Evident, îți spui: "Iar mint ăștia?!". De fapt, nu minte nimeni; rata inflației scade, pe bune. În martie a fost chiar nesemnificativă. Paradoxul se explică prin modul în care este calculată rata inflației.

Încă un exemplu: în statistică, o familie alocă pentru apă, canalizare, salubritate, gaze, încălzire centrală doar 7% din totalul cheltuielilor lunare, adică mai puțin pentru pâine, produs ce reprezintă 8,4% din cheltuielile totale.

În realitate, o familie de 3 persoane, cu venituri de circa 7 milioane de lei, apropiate de caracteristicile familiei medii, din punct de vedere statistic, și înghesuită în două camere la bloc, plătește o întreținere de circa 700.000 lei, vara și peste 1,5 milioane de lei, iarna.

Inutil să mai facem comparația cu cheltuielile totale sau cu cele pentru pâine.

Trebuie să mai adăugăm că, în timp ce pâinea s-a scumpit cu numai 11% în cursul anului trecut, prețul gazelor s-a dublat, gigacaloria s-a scumpit cu 64%, apa și serviciile de canalizare și salubritate cu 35%.

Metodologia folosită de Institutul de statistică pentru calcularea inflației este identică cu cea utilizată de Uniunea Europeană. Deci, nu poate fi suspectată de vicii ascunse, însă aplicată în România, unde există diferențe mari între cheltuielile unei familii de la oraș și a uneia de la țară și dintre cheltuielile făcute iarna și cele din lunile de vară, această metodologie conduce la concluzii ciudate și rezultate neverosimile.

De exemplu, în anul 2000, o gospodărie românească cheltuia în medie 120.000 lei pentru energie termică și electrică.

Media este atât de coborâtă datorită gospodăririlor din mediul rural, unde nu este termoficare, dar și datorită faptului că consumul de energie termică se reduce la apa caldă folosită în casele din mediul urban.

Această medie lunară pe țară stă la baza, în calculul ponderii cheltuielilor cu energia și totalul cheltuielilor unor gospodării.

Mai departe, această pondere arată cu cât contribuie scumpirea energiei la rata inflației. Așa se face că scumpirea gigacaloriei este simțită din plin de o familie de orășeni și nu este percepută deloc de cei care trăiesc la țară. La fel se întâmplă și cu serviciile: canalizare, furnizarea apei potabile și a gazelor sau serviciile telefonice.

Alte distorsiuni apar datorită serviciilor cu caracter sezonier, cum sunt serviciile hoteliere.

Nu ne îndoim de corectitudinea culegerii și prelucrării datelor pe baza cărora se calculează rata inflației. Constatăm, însă, rezultate anormale ale sondajului statistic care a determinat ponderea fiecărui produs și servicii, rata inflației.

De exemplu, cheltuielile medii cu pâine ale unei gospodării, au aceeași pondere cu cele pentru achitarea facturilor la energia electrică, termică și gaze, luate împreună. Neașteptat de mică este ponderea cheltuielilor alimentare: 44,7% din totalul cheltuielilor unei gospodării.

Evident, ponderile descriu corect structura cheltuielilor unei gospodării medii. Medie, din toate punctele de vedere. Însă, această familie medie nu există în carne și oase, ci doar în statistică.

Familiile reale diferă mult de familia medie, iar cheltuielile, de asemenea.

Unui român, statistic, îi trebuie o jumătate de mileniu pentru a efectua o călătorie cu avionul la Cluj, îi trebuie 2 decenii pentru a face o călătorie dus-întors București-Oradea cu vagonul de dormit, și își poate permite o cameră de hotel o dată la 5 ani. Un frigider nou, cel mult o dată la un secol.

Așadar, pentru cel puțin 70% din români, evoluția prețurilor la călătoriile cu avionul sau la frigidere, evoluția tarifelor de cazare în hoteluri, nu au nici o relevanță.

În schimb, pentru ei, ponderea consumului de alimente, ori a întreținerii în cheltuielile totale, este cu mult mai mare decât arată statistica. Și, din păcate, tocmai la aceasta prețurile cresc cel mai mult.

Deși fiecare familie simte creșterea prețurilor diferit, în funcție de ce și cât consumă, totuși, inflația arată bine în statistică.

Aceasta și din cauza faptului că ineficiența în economie nu este aruncată în prețuri, cât în datorii restante, din ce în ce mai mari, către bugetele publice, datorii care, dacă vor depăși punctul critic, se vor revărsa în prețuri.

Inflația mică de astăzi, ar putea fi doar o mască frumoasă a unei realități parșive.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Constanța Popa - declarație politică dedicată familiei, cu ocazia zilei de 15 mai, Ziua internațională a familiei;

O invit pe doamna deputat Constanța Popa și va urma domnul Eugen Nicolaescu.

   

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi o dedic familiei, deoarece în fiecare an la 15 mai se sărbătorește "Ziua internațională a familiei" și "Ziua familiei române", un eveniment, din nefericire, puțin marcat, în mod special, în acest an, și trecut neobservat pentru mulți dintre noi.

Consider că această declarație politică este cu atât mai necesară, cu cât zilele acestea s-a prezentat pe media situația sărăciei sau categoriile cele mai defavorizate din punct de vedere al veniturilor familiale și familiile cu mulți copii au o pondere foarte mare în cadrul celor care au venituri foarte mici. Să nu mai aibă nevoie societatea românească de familii cu mulți copii, de cei care asigură perpetuarea neamului românesc? Este adevărat că, în România, ca în toate societățile în curs de dezvoltare, familia a suportat profunde transformări: de la extinderea coabitării celibatului, la diminuarea rolului părinților în căsătoria tinerilor, la scăderea ratei nupțialității și a natalității, până la creșterea divorțului. Dar, specialiștii consideră și realitatea ne confirmă că aceste fenomene pot crea consecințe grave pentru indivizi, dar și pentru societate.

Creșterea frecvenței bolilor psihice, a sentimentului de insecuritate, mutațiile apărute în comportamentele descendenților, printre care creșterea potențialului delincvențial, în special în rândul copiilor proveniți din familii monoparentale, sunt câteva dintre fenomenele care trebuie să ne îngrijoreze.

Familia românească a suportat și ea, în ultimii ani, schimbări profunde, de ordin structural și comportamental. Trecerea la economia de piață a pus familia românească în fața unor situații noi, între care cele mai grele sunt cele legate de șomaj și sărăcie, și poate așa se explică scăderea continuă a natalității, dacă ținem cont de faptul că și lipsa locuințelor îngreunează situația tinerilor de a-și întemeia o familie și afectează în mod direct calitatea vieții și comportamentul nostru demografic.

Importul unor modele considerate occidentale, au dus la apariția, în ultima vreme, a unei mari diversități de modele familiale și stiluri de viață noi, deși încă reduse față de modelul nostru tradițional, românesc, de nucleu familial.

Aceste noi stiluri de viață subminează stabilitatea familiei însăși și determină sistemul de securitate socială să se adapteze acestor situații.

Libertatea de alegere a modelului familial, care ia din ce în ce mai multă amploare și la noi, va obliga politica familială să se adapteze noilor condiții sau politica familială va influența alegerea modelului familial?

Care va fi viitorul familiei în România și în lume? Ce măsuri trebuie să ia viitoarea legislație românească pentru a conserva transmiterea zestrei biologice și culturale a poporului român? Sunt câteva, doar, din întrebările la care, cred eu, trebuie să găsim un răspuns, în special, aici, în forul legislativ al țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu. Nici că nu se putea, de ziua dumneavoastră, să nu vă alegeți o temă de suflet, și bine ați făcut. Vă urez "la mulți ani dumneavoastră, și tuturor celor care astăzi își sărbătoresc ziua, colegi de parlament.

 
  Gheorghe Eugen Nicolaescu - exprimarea nemulțumirii față de spectacolele mediatice oferite de domnul ministru Dan Matei Agathon: Palmieriada Agathoniană, Uite Dracula, nu e Dracula etc;

Îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolaescu. Se pregătește domnul Buga Florea.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Întreaga țară, cetățeni, oameni politici, mass-media, asistă, în ultimul timp, la spectacolele mediatice oferite de Ministerul Turismului, prin persoana domnului Dan Matei Agathon.

După ce, timp de aproape două săptămâni, oficialul amintit s-a jucat în public de-a "uite Dracula, nu e Dracula", acum paginile ziarelor românești și ecranele televizoarelor sunt asaltate de problema palmierilor de pe litoralul românesc.

"Palmieriada Agathoniană" pare a fi capul de afiș al știrilor de la cele mai importante televiziuni, iar vașnicul ministru al turismului nu scapă nici o ocazie de a se mândri cu realizările sale, ce se dovedesc a fi, în realitate, doar niște investiții păguboase.

Este motivul pentru care nu încetăm să ne întrebăm: ce sau cine l-a determinat pe domnul ministru Agathon să aprobe achiziționarea celebrilor palimeri, din import, cu sume cuprinse între 400 și 700 de dolari pe bucată, în loc să solicite Grădinii botanice din Iași aceleași plante, dar la jumătate de preț, în care este inclus și efortul de aclimatizare în România.

În timp ce populația se luptă cu majorările de prețuri la bunurile de larg consum, cu creșterea facturilor la utilități, pentru Guvernul PSD, principala problemă nu pare a fi supraviețuirea cetățenilor României, aflați în pragul mizeriei, ci supraviețuirea, deja, a faimoșilor palmieri ai ministrului Agathon.

Dacă privim spre ceea ce se dorește a fi o reformă fundamentală în turismul românesc, observăm că toate acțiunile ministrului turismului sunt doar o cursă mediatică, în care aleargă fără sprijinul unor acțiuni concrete și viabile care să asigure României un succes real în domeniu.

Astfel, se știe că orice proces de reformă trebuie să fie susținut de o legislație performantă, coerentă și adaptată la nevoile reale ale acestei țări.

Este inutil să mai amintim faptul că lansarea de proiecte fără acoperire, fără fundamentare, așa cum s-a dovedit a fi "Dracula Park" sau plantarea de plante exotice, nu poate ține loc de avantajul pe care îl constituie implementarea unei legislații de natură să aducă încredere și performanță operatorilor de turism români sau străini.

În contradiție cu scopul declarat de a atrage cât mai mulți turiști străini pe litoralul și în munții României, ministrul Agathon a acceptat, fără a schița măcar o umbră de protest, majorarea cotei de t.v.a. pentru turismul internațional la 19%.

În acest context, declarația domniei sale, prin care recunoaște că acest fapt va afecta anumite societăți din domeniu și, în special, pe cele unde mai mulți turiști străini decât români, pare a fi una, cel puțin cinică.

Probabil domnul ministru are deja o soluție de rezervă care conține, desigur, un impact mediatic sporit.

De aceea, nu ne-ar mira dacă mâine ar anunța plantarea de portocali pe pârtiile de schi sau de cocotieri în Delta Dunării.

De asemenea, pentru a analiza stadiul și succesul reformei în turism, este destul să spunem că, în plin seson estival, încă se mai privatizează hotelurile de pe litoralul românesc, iar cele din țară trec printr-un proces care nu este lipsit de semne de întrebare asupra corectitudinii.

Probabil că strategia și modalitățile de privatizare și reformă ale turismului românesc sunt rodul unei adânci meditații a domnului ministru Agathon la umbra unui prematur uscat palmier.

De aceea, Partidul Național Liberal cere ministrului turismului și, în special, domnului Agathon alocarea unui buget de timp, între două apariții televizate, pentru ordonarea proiectelor și stabilirea priorităților în domeniu. Mai mult decât atât, sugerăm domnului ministru abordarea unei strategii coerente în domeniu, axată pe litera și spiritul legii, ferită de orice abordare superficială, într-un domeniu care este o prioritate națională de dezvoltare pentru România. Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Florea Buga - prezentarea protestului Grupului parlamentar al PRM adresat președintelui Camerei Deputaților referitor la lansarea unei culegeri de insulte, calomnii și denigrări la adresa liderului PRM, la Clubul parlamentarilor;

Îl invit pe domnul deputat Buga Florea și va urma domnul Napoleon Pop.

   

Domnul Florea Buga:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Conducerea Camerei Deputaților le-a aprobat domnilor deputați Ilie Neacșu și Sever Meșca să-și lanseze azi, la Clubul parlamentarilor, o culegere de insulte, calomnii și denigrări la adresa liderilor Partidului România Mare, intitulată pompos ca fiind o carte.

Nu ne deranjează maculatura produsă de foștii noștri colegi, debarcați din partid pentru abateri grave, dar ne deranjează faptul că le-a fost pus la dispoziție un club, fără consultarea membrilor plătitori de cotizație, pentru a-și exhiba creațiile.

Întrucât suntem împotriva ridicării insultei și calomniei la rangul de principii, ale desfășurării disputelor politice, am încercat să-i determinăm pe susținătorii din umbră ai celor doi creatori să renunțe la găzduirea acestei reprezentații de circ, pe cât de jalnică, pe atât de dezagreabilă, dar până la urmă se răsfrânge asupra întregului Parlament.

Demersul nostru nu a reușit, semn că preopinenții noștri sunt încurajați să-și joace până la capăt rolul rezervat de către noii lor stăpâni.

Acestea sunt considerentele pentru care, de la această tribună, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaților doresc să fac public protestul nostru adresat Președintelui Camerei Deputaților.

Domnule președinte Valer Dorneanu,

Deputații Partidului România Mare protestează energic împotriva deciziei de a se pune Clubul parlamentarilor la dispoziția domnilor Ilie Neacșu și Sever Meșca pentru a lansa astăzi și acolo o culegere de insulte și calomnii la adresa liderilor partidului nostru, din care aceștia au fost excluși pentru abateri grave. Toți suntem membri ai Clubului și ne așteptam să fim consultați înainte de luarea deciziei, care transformă sediul Camerei Deputaților într-un "bâlci al deșertăciunilor". Lansarea unei maculaturi imunde, scrise într-un limbaj suburban, nu onorează Parlamentul Țării. Din contră, este de natură să-l discrediteze și mai mult în fața opiniei publice.

Pe de altă parte, se creează un precedent periculos, deoarece și alții vor dori să se războiască în același mod cu adversarii politici, ceea ce va transforma Clubul parlamentarilor într-o scenă bulevardieră.

Suntem total împotriva comercializării "creației" celor doi parlamentari în incinta Camerei Deputaților, deoarece am încălca normele unei minime decențe și am încuraja proliferarea "operelor" scatologice, care, în țările civilizate, se difuzează numai în chioșcuri cu perdelele trase sau prin agenții pentru handicapații mintali. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Napoleon Pop - referire la relațiile cu organismele internaționale în preajma summitului de la Praga;

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop, se pregătește domnul Mihai Baciu.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarațiile unor distinși miniștri ai Guvernului, relatări și reluări în presă, aduc în centrul opiniei naționale, și nu numai, disfuncționalități în relațiile României cu FMI și Banca Mondială "

Anul 2002 fiind un an special pentru România, indiferent de natura și profunzimea noilor înțelegeri apărute cu cele două organizații financiare internaționale, exact când noi tranșe de credit, care trebuiau eliberate, sunt amânate, ceea ce se întâmplă devine deja sistemic. Acest lucru ar trebui să îngrijoreze nu numai pe politicieni și întreaga societate românească, întrucât, pentru a nu știu câta oară, România, în fața unor promisiuni finalizate cu semnături în regulă, își manifestă neputința de a trece prin constrângeri negociate și asumate.

Această boală este caracteristică tuturor Guvernelor din perioada de tranziție și este o dovadă că pe guvernanții ajunși la putere prin promisiuni populiste îi interesează mai puțin destinele acestei țări pe termen mediu și lung, cât interesele personale imediate, de a nu-și pierde pozițiile ministeriale.

Atât timp cât opțiunea euro-atlantică plutea în aer, fără șanse clare de materializare, o astfel de atitudine, poate explicabilă, nu a făcut decât să pună după fiecare eșec al finalizării acordului cu FMI și Banca Mondială câte un bolovan la temelia lipsei de credibilitate externă a României. Dar acum, în preajma unei posibile decizii favorabile pentru aderarea la NATO a României, doar în cîteva luni, cum mai poate fi înțeleasă lipsa de coerență și finalitate în derularea condiționalităților asumate pentru macrostabilizare și restructurarea economiei naționale.

Să nu uităm că însuși Guvernul s-a lăudat cu fermitatea negocierilor purtate, cu rezultatul bun al acestora pentru România și, atunci, întrebarea este ce scârțâie și la cine, când este vorba de obligații asumate? Mai mult, ceea ce deranjează este că și acel puțin asumat în cunoștință de cauză trezește în discursul guvernanților o lozincă extrem de periculoasă, cu care FDSN a ajuns la putere în 1992, - deci cu 10 ani înainte, respectiv că reforma se face numai în măsura în care ea poate fi asimilată de populație.

Și s-a făcut reformă, de 10 ani încoace, sub umbrela acestei lozinci, cu următoarele efecte menționate în versiunea pentru consultări a planului național anti-sărăcie: sărăcirea majorității populației, extinderea sărăciei severe, excluziunea socială, creșterea ratei sărăciei în rândul salariaților, erodarea mai rapidă a beneficiilor sociale decât a veniturilor salariale "ș.a.m.d.

Ne putem întrebarea in numele cui și cui servește reactivarea acestui slogan atât de periculos, în anul 2002, când în însăși cel mai important document aprobat de Parlamentul României în decembrie 2001 - Strategia de Securitate Națională a României - la Cap. 3.5., se subliza că "Principalele probleme de securitate a României sunt cele de natură economică. Dificultățile tranziției economice prelungite, scăderea calității vieții, inegalitățile sociale, creșterea numărului celor care trăiesc sub pragul sărăciei, toate acestea pot produce intoleranță, afectează solidaritatea socială, favorizează populismul, pot alimenta manifestările radicale și extremiste, având efecte dintre cele mai grave asupra instituțiilor și mecanismului de funcționare a statului".

Aceste lucruri nu le-am spus eu, ci le-am votat cu încrederea că ceea ce s-a scris în documentul citat este literă de lege pentru noi toți și actualul Guvern. După un astfel de document cred că nu mai este loc de politicianism, de o viziune și o interpretare personală în ceea ce privește reforma economică și, în consecință, se impunea respectarea cu bună-credință a angajamentelor asumate de către Guvernul României în relațiile cu FMI și Banca Mondială. Astfel, zestrea reală de securitate cu care încercăm să intrăm în NATO va fi formată exact din consecințele exacte ale lipsei de reforme economice și instituționale prevăzute în Strategia de Securitate Națională a României.

Țin să avertizez asupra acestui lucru, întrucât noi, clasa politică în totalitate, suntem responsabili - prin continua neonorare a promisiunilor, în special în angajamentele noastre internaționale de interes major pentru viitorul națiunii noastre - de lipsa de credibilitate externă a României și de lipsa de credibilitate internă a noastră față de 23 de milioane de cetățeni. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mihai Baciu - declarație de politică generală, pornind de la constatarea că partidul de guvernământ atacă partidul democrat;

Am plăcerea să-l invit pe domnul deputat Mihai Baciu să ne onoreze cu declarația Excelenței Sale... Și urmează domnul Vișinescu.

   

Domnul Mihai Baciu:

Mulțumesc, domnule președinte. Trebuie să intru în tonul limbajului dumneavoastră, deci:

Excelența Voastră, domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Nu voi face azi o declarație politică pe o temă anume, pe o temă punctuală, sunt atât de multe, încât nu m-am hotărât pe una anume, ci voi face o declarație de politică generală, plecând de la constatarea, absolut evidentă pentru oricine, că în ultimul timp, în mass-media românești, în presă, în televiziune, oriunde vreți dumneavoastră, inclusiv aici, la Parlament, partidul de guvernământ, prin toate mijloacele, cu toate ocaziile și din toate direcțiile atacă Partidul Democrat, în care vede dușmanul principal, dușmanul ireconciliabil, care trebuie distrus. Este adevărat că noi suntem, nu "dușmanul principal", suntem adversarul principal al partidului de guvernământ și suntem percepuți în mod corect.

Din această cauză, partidul de guvernământ a îndreptat toate tunurile, unele de tinichea, împotriva liderului formațiunii noastre, împotriva lui Traian Băsescu, pe care încearcă, pe toate căile, cum vă spuneam, și cu toate mijloacele, să-l demonizeze. Nu-l acuză numai de fapte negative de ordin politic sau economic, dar chiar face, de multe ori, presa subordonată puterii, trimiteri la așa-zise defecte fizice, de comportament și mai știu eu cum, metode pe care le cunoaștem mai demult.

Dar să lăsăm la o parte aceste constatări și să revenim la câteva fapte, absolut idubitabile. În Consiliul General al Municipiului București, s-a ajuns, din cauza acestei uri, din cauza acestei dușmănii fără limite împotriva lui Băsescu, ca acești consilieri ai PSD-ului să voteze și să adopte măsuri care vin în totală contradicție cu interesul general al celor pe care îi reprezintă domniile lor, este vorba de bucureșteni. Suntem pe cale să pierdem bani mulți, nemaipunând la socoteală obrazul pe care ni-l pătăm mereu, datorită acestei dușmănii față de primarul general al Capitalei din partea consilierilor Municipiului Bucureștiului ai PSD-ului.

Ba, mai mult decât atât - și v-aș ruga să rețineți cu mare atenție ceea ce spun acum - am înțeles (și eu zic că am înțeles bine) că acești consilieri vor să introducă recurs în anulare împotriva hotărârilor definitive ale instanțelor, care au constat - instanțele, deci, au constatat - caracterul nelegal și netemeinic al acelor hotărâri pentru care a fost desființat de către Guvern Consiliul General. Cu alte cuvinte, ei încearcă acum, printr-o mișcare disperată, bazându-se pe ideea că Procurorul General, subordonat puterii, va accepa acest recurs în anulare și vor anula alegerile care trebuie să se țină în Municipiul București pentru Consiliul General. Este o încercare disperată, eu sper să nu aibă succes, dar în condițiile politice în care trăim nu este exclusă nici o asemenea eventualitate.

Ați asistat cu toții la moțiunea pe care am depus-o săptămâna trecută, în legătură cu acea televiziune, zisă "strategică", din Constanța. S-a răspuns la această moțiune într-o manieră neașteptată și neobișnuită în Parlamentul României: nu s-a aminitit nimic în răspunsul Guvernului și în răspunsurile date de reprezentanții PSD-ului de tema, ca atare, ci s-a vorbit numai de Băsescu. Că, Băsescu este așa, că Băsescu este altfel..., în orice caz, că Băsescu n-ar mai trebui să facă umbră pământului era concluzia generală a tuturor acestor declarații.

S-a dezgropat învechitul și depășitul dosar al flotei românești, că "Băsescu a vândut flota!", ca și cum o flotă a unei țări o vinzi așa, ca pe o cutie de chibrituri sau ca pe nu știu ce marfă măruntă la o piață! Dacă era adevărat acest dosar, putea să fie Traian Băsescu de mult anchetat și condamnat, nu s-a întâmplat, pentru că este o invenție acest dosar. Și spun acum deschis în fața dumneavoastră, dacă se vor aduce dovezi clare că Băsescu a vândut, cum se spune, flota țării, sunt primul care își va da demisia din Partidul Democrat!

 
   

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Și treceți la PSD sau la PRM?

 
   

Domnul Mihai Baciu:

S-au promovat în Parlament acte normative în contradicție vădită cu Constituția și cu legile existente, pentru a satisface clientela politică a PSD, numeroasă și rapace, numeroasă și tot mai lacomă. Mă refer la Ordonanța nr. 184, care a dat pe mâna primăriilor de sector tot ce înseamnă administrare a patrimoniului școlar; s-a promovat o ordonanță de urgență care dă pe mâna sectoarelor autorizațiile de construcții, se promovează alte și alte măsuri legislative în vădită contradicție cu cadrul legislativ general și Constituția, tocmai pentru a promova interesele clientelei și pentru a scădea, atât cât mai avem și noi, din influența opoziției, fie ea democrată, fie ea liberală.

Și, atunci, în încheiere, stau și mă întreb, făcând și paranteza, PSD-ul a reușit să pună mâna și să controleze această mare parte din mass-media naționale, mass-media publice - mă refer la Televiziunea română, la Radioul național, la Rompres, acum, a fost clocită, după cum știți, și o Lege privind audiovizualul, pe care o vom lua în discuție... Și domnul Ionel Olteanu, care se distrează aici, în fața mea, amicul meu și colegul meu de la Consiliul Europei, știe foarte bine...

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Nu vă provocați colegii, vă rog frumos, că vă intimidează, pe urmă!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Excelența Voastră, nu mă intimidează domnul Olteanu!

 
   

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Nici nu am încercat!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Nici nu încearcă, știe că nu are nici un succes, dar este vesel pentru că, uneori, adevărul duce, sigur, la stări de veselie...

 
   

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Așa este! Bravo, domnule Baciu!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Deci, a controlat și controlează PSD-ul o mare parte din mass-media românești și prin intermediul acestora duce aceeași politică de care vă spuneam mai înainte, în loc să se ocupe de marile probleme ale țării. Sunt metode cunoscute, domnilor! Când sărăcia crește, când învățământul se află în colaps - ne aflăm în fața blocării anului școlar, când sănătatea este vai de capul ei, a oamenilor, nu a noastră, cei din sala aceasta, când omul vine la spital cu medicamente și cu mâncarea de acasă, sigur că sunt cunoscute aceste mijloace de deterunare a atenției publice, prin atacuri la persoane, la partide, prin scoaterea în evidență, în prim plan, a unor fapte nesemnificative: accidente, epidemii, eu știu, cine știe ce borfași pe care îi prinde poliția ș.a.m.d.

Așa încât, închei, domnule președinte...

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Era și timpul!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Era și timpul să închei, deși tema pe care o pun nu are sfârșit...

Închei, domnule președinte, spunând colegilor mei, dintre care mulți îmi sunt prieteni, din partidul de guvernământ, că există un adevăr foarte vechi, pe care Biblia l-a afirmat acum mai mult de două mii de ani, că Biblia se întinde pe mai mult de 100 de ani, care spune că: "De ceea ce te temi, în general, nu scapi". Vă temeți de noi, în primul rând, de Partidul Democrat, nu veți scăpa, pentru că avem doi aliați extraordinari: valoarea noastră și erodarea, pe drept cuvânt, prin politica generală a partidului de guvernământ. Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru atenția cu care m-ați ascultat.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumim, apluaze furtunoase. (Aplauze ironice ale unor deputați PSD.)

 
  Marinache Vișinescu - o abordare a problemelor agriculturii;

Îl invit la microfon pe domnul Marinache Vișinescu și se pregătește domnul Sali Negiat.

   

Domnul Marinache Vișinescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-o apariție recentă pe postul de televiziune, Premierul Adrian Năstase, explica, în speech-ul său, faptul că Guvernul va dirija resursele bugetare alocate agriculturii numai către marile exploatații agricole.

Dintr-o analiză atentă, remarcăm că de la preluarea puterii de către actuala Coaliție guvernamentală PSD-UDMR, cel mai de amploare fenomen economic, politic și social în agricultură îl constituie nu reconstituirea dreptului de proprietate asupra pământului, ci, mai ales, constituirea de mari moșii, acțiune pe care o putem numi fără nici o exagereare "moșieriada". Prin aceasta, actuala Putere își aranjează clientela politică, luând în stăpânire, la limita legii, cea mai importantă ramură a economiei românești, agricultura.

În realizarea acestui deziderat, Puterea nu a ținut cont absolut de nimic, astfel că s-a intrat inclusiv în domeniul privat al statului, care, din 900 mii de ha, mai are, după datele primite la Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților de la domnul Candet, directorul ADS-ului, numai 350-400 de mii de ha. Așadar, din domeniul privat al statului lipsesc 500-550 de ha pământ, care a fost luat în proprietate în mod ilegal.

Dacă mai adăugăm faptul că privatizarea fostelor IAS-uri și concesionarea pământului acestora s-a făcut și se face în sens unic către clientela politică aservită PSD-ului, atunci, ne putem explica adevăratul substrat al afirmațiilor Premierului Adrian Năstase vizavi de faptul că Guvernul va dirija resursele bugetare alocate agriculturii numai către exploatațiile agricole mari. În fapt, prin această precizare, primul ministru recunoaște că banii de la buget vor fi dirijați, acordați, moșierimii pesediste, asigurându-i-se astfel și resursele financiare necesare desfășurării procesului de producție în mod gratuit.

Dumneavoastră, doamnelor și domnilor cetățeni ai României din mediul rural, în calitatea pe care o aveți, de mici producători agricoli, trebuie, după opinia primului ministru, să fiți înțelegători, să apreciați că prin această măsură nu vi se dorește decât binele. Bine pe care, însă, domniile voastre nu îl remarcați, de 12 ani încoace, decât în curțile celor care au fost sau sunt încă în slujba Puterii.

Dumneavoastră, micii proprietari, în calitate de producători agricoli, vă zbateți și reușiți cu greu să înființați culturile agricole, să le întrețineți, să le recoltați, iar atunci, la recoltare, nu aveți cui vinde producția obținută cu atâta sudoare și sunteți nevoiți să o vindeți sub prețul producției, iar Guvernul nu intervine în ajutorul dumneavoastră cu nimic. Dumneavoastră trebuie să fiți, însă, înțelegători, sărăcia, necazul în care vă zbateți nu influențează cu nimic cinismul guvernanților.

Partidul România Mare respinge o astfel de abordare a problemelor din agricultură. Noi considerăm că la baza politicilor agricole trebuie să stea stimularea performanței și nu dimensiunea exploatației agricole. Ca urmare, stimulentele acordate agricultorilor trebuie să se acorde pe unitatea de produs livrată pe piață, în felul acesta, producătorii agricoli, mai mici sau mai mari, vor fi stimulați la fel și vor fi astfel obligați, pentru a rezista competiției, să producă mai mult, mai ieftin.

În politica sa privind agricultura, Partidul România Mare, odată ajuns la putere, îi va acorda acesteia importanța cuvenită. Agricultura va beneficia de un program distinct, ca factor hotărâtor în asigurarea securității alimentare a populației, și va avea în vedere întreg procesul de concepție, pregătire, exploatare și desfacere a producțiilor agricole, concomitent cu o dotare corespunzătoare, stimularea creșterii animalelor, revigorarea marilor combinate zootehnice, refacerea și modernizarea sistemelor de irigații, scopul final fiind eradicarea sărăciei și a mizeriei crunte din domeniul rural, refacerea și dezvoltarea agriculturii românești, pentru asigurarea unor produse de calitate și la prețuri cu adevărat accesibile la produsele agroalimentare. Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Sali Negiat - reiterare a problemei Cimitirului musulman din București;

Dau cuvântul domnului deputat Sali Negiat, urmează domnul Nicolae Vasilescu.

   

Domnul Sali Negiat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acum câteva luni, tot pe același subiect, făceam o intervenție, dar, din păcate, se vede că nu prea și-a făcut efectul și suntem nevoiți să facem o altă intervenție.

Capitala României, București, are o comunitate musulmană, încă din secolele trecute, Alexandru Ioan Cuza, aprobând înființarea unui nou cimitir musulman, în locul celui existent, în plin centru - zona Cișmigiu, deoarece existența locuitorilor de credință islamică necesita acest lucru. Până în prezent, Cimitirul musulman funcționează în cadrul Cimitirului eroilor turci, care este proprietatea Republicii Turcia, iar spațiul aferent cimitirului pentru locuitorii Municipiului București este deja plin cu morminte.

De aici, rezultă necesitatea unui nou cimitir pentru Comunitatea musulmană și Parohia musulmană din București, care cuprind, la ora actuală, un număr de peste 30 de mii de locuitori de confesiune islamică, care sunt atât cetățeni români de diferite origini etnice, tătari, turci, albanezi, arabi etc., cât și cetățeni străini, stabiliți în București în ultimii 12 ani, turci, arabi etc., din diferite motive. La această realitate, se adaugă existența ambasadelor diferitelor țări musulmane sau cu populație musulmană semnificativă, care au, de asemenea, personal de confesiune musulmană.

După 1990, Parohia musulmană din București a acționat pentru obținerea unui teren aferent unui nou cimitir. Abia în anul 2001, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București, nr. 59/29 martie 2001, Anexa 3, și validată de Prefectura Municipiului București este repartizat un teren de 3 ha pentru Cimitirul musulman și 3,7 ha extindere cimitirul ordox, la cel de 17,2 ha cimitir ortodox deja existent, toate aceste terenuri fiind în zona Domnești, Cimitirul Prelungirea Ghencea, sectorul 6.

Parohia musulmană București a obținut toate avizele și acordurile conforme cu legislația în vigoare și pentru cimitirul ortodox existent, care, deja, funcționa, toate cheltuielile fiind suportate de Comunitatea musulmană.

Din luna iunie 2001, Comunitatea musulmană se lovește de refuzul Primăriei Generale a Municipiului București pentru aplicarea acestei hotărâri a Consiliului General, refuz ce nu se întemeiază pe nici o bază legală. Anexa la acea hotărâre atestă, prin Avizul de urbanism nr. 3 CA 21/XI/27.09.2000, că terenul repartizat este proprietatea domeniului privat sau public al Primăriei Municipiului București sau al statului.

Ultimul refuz de aplicare fiind comunicat Parohiei musulmane în luna mai 2002, după multe tergiversări, prin Adresa nr. 4476/26.04.2002 a Direcției patrimoniu, evidență proprietăți, cadastru, care ne aduce la cunoștință că un cimitir uman nu este de utilitate publică. Este un răspuns alarmant și incoștient, scris alb pe negru, la care se adaugă răspunsul verbal al funcționarilor de la acea direcție, că: "Parohia musulmană nu are dreptul la acest teren".

Conducerea executivă și funcționărească demonstrează grave lipsuri de cunoștințe civice și istorice. Comunitatea musulmană este formată din cetățeni români, care, de-a lungul istoriei, de la 1878 încoace, și-a adus contribuția și a dat jertfe de sânge în Armata română, atât în primul război mondial, în războaiele balcanice, cât și în al doilea război mondial. Comunitatea musulmană estea formată din cetățeni români, loiali statului român.

M-am adresat personal domnului primar general Traian Băsescu, pe care l-am rugat să-și ajute concitadinii musulmani din București, dar, din păcate, s-a dovedit că este împotriva aplicării acestei hotărâri, arătând rea-voință. Cu atât mai mult, acest primar general, este dobrogean și am considerat că își va ajuta concitadinii săi de confesiune musulmană, fiindcă el a fost bine primit în zona Constanța, unde este în legături familiale cu foarte mulți cetățeni români musulmani și chiar a fost, de ani de zile, de când dumnealui trăiește, a fost omenit de această comunitate.

În fața acestei situații, nu rămâne decât varianta apelului către forurile superioare din România: către Guvernul României, către Președinția României, cât și pentru forurile superioare din străinătate: Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Congresul mondial al țărilor islamice etc., inclusiv la trecerea în viitorul apropiat la forme de protest legal: demonstrații, pichetări de protest etc. Această situație demonstrează că Primăria Generală București încalcă în mod flagrant legile României și drepturile minorităților naționale și religioase din România, ceea ce duce la necesitatea afirmării ferme a poziției Comunității musulmane din România. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Vasilescu - despre România - conjunctură istorică și argumente strategice;

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Vasilescu, urmează domnul Ionel Olteanu.

   

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu trebuie să bagatelizăm și nici să încâlcim în fraze de un optimism oficial boala certă de care suferă societatea românească și care se manifestă în fenomenul dedublării indiferente, ci să o dezvăluim poporului pentru ca să învățăm ceea ce nu trebuie să repetăm: politică, discursuri, promisiuni, programe de guvernare, dar ceea ce ne arată viața, istoria adevărată a încercărilor, este foarte departe de aceste fermecătoare perspective. La ce bun aceste fraze umflate și absolut false?

Viața ne demască înșelăciunile și amăgirile și scoate la lumină mai devreme sau mai târziu artizanii nimicirii ei, ne arată în mod concret și ne bagă cu de-a sila în capete ceea ce este. De 12 ani se duce cea mai meschină politică de amăgire a unui popor lipsit pe zi ce trece de orice speranță.

11 septembrie 2002 reprezintă data la care am început să prezentăm interes pentru americani, ca fiind o posibilă placă turnantă între Orient și Occident. Cred că motivele pentru care Statele Unite privește insistent către România nu sunt cele de apreciere, ci, mai degrabă, de interes.

Avantajul istoric în această conjunctură, pentru România, îl reprezintă Marea Neagră, un argument strategic pentru scopurile Administrației Bush. Creșterea interesului strategic-economic al Bazinului Mării Negre, în relație cu sudul Caucazului și cu Bazinul petrolifer al Mării Caspice reprezintă motivele pentru care România devine, iată, atrăgătoare.

Ca să se vadă cât de apreciați suntem de aliatul numărul 1 al SUA, Marea Britanie, citim în "The Economist" astfel: "Strecurarea în NATO a codașei Românii, țară cu mulți săraci lipiți pământului, înnăcriți, gata să îi asculte pe populiști, și nu tocmai devotați, din instinct, valorilor civice occidentale..." Câtă nevoie trebuie să aibă NATO de noi, dacă ne ia cu sărăcie cu tot, cu corupție cu tot!

"O să intrăm în NATO!" Dezideratul acesta se va îndeplini cu toate avantajele lui, dar și cu toate sacrificiile, cu obligațiile ce decurg de aici. Dar ceea ce se omite a se spune sunt costurile fabuloase la care se ridică participarea noastră în cadrul Alianței.

Pare aproape incredibil ca în România mileniului al III-lea, când autoritățile aspiră la integrarea în organizațiile internaționale, să ne mai moară copiii de foame sau din lipsă de medicamente, ca și în cazul sau în situația sutelor de copii bolnavi de SIDA din orașele Iași, Bacău, Constanța, Giurgiu, Cluj, Olt, Sibiu, cărora le-au fost întrerupte tratamentele, provocându-le moartea în chinuri groaznice. Cine plătește pentru acest genocid?

Presa, săptămâni întregi, rezervă prima pagină prostituatei Andreșan, dar despre sărăcia la care este supus poporul român gata să explodeze nici un cuvânt.

Se pune bir pe sărăcie. Pentru acoperirea găurilor negre cresc taxele și impozitele. Guvernul îi salvează pe giganții industriali, în timp ce populației care riscă să ajungă în mizerie pentru neplata întreținerii nu i să dă nici o șansă, nu i se acordă nici o soluție. Nu este logic și nici moral să îi ceri săracului o parte din pâinea pe care o câștigă sau din laptele pe care îl dă copiilor, în timp ce marilor firme care rulează miliarde li se reeșalonează datoriile la bugetul de stat.

România a devenit izvor nesecat de inspirație pentru filmele de groază ale lui Hitchcock. Titluri de articole din presă, precum "Săracii Europei își vând rinichii la Istanbul", "Aproape jumătate din populație trăiește în sărăcie", "Tatăl își omoară copiii și se sinucide din sărăcie", nu pot fi aduse ca argumente ale politicii de aderare la Uniunea Europeană.

Nu putem adera la Uniunea Europeană cu o corupție instituționalizată, cu o birocrație comunistă, cu o sărăcie lucie. Cine are nevoie de un "muribund cangrenos" condus de un guvern fudul, care nu a fost în stare să învețe, dacă nu din greșeli, măcar din experiența țărilor vecine, foste comuniste, ca și noi.

Se vorbește că restructurarea industriei va produce peste 20000 de șomeri, conform unor date ale Autorității pentru Privatizarea și Administrarea Participațiunii Statului, în conformitate cu Programul "RICOP" convenit cu Uniunea Europeană.

Unde sunt măsurile minime de protecție socială propuse de Guvernul Năstase pentru acești năpăstuiți? Se regăsesc ele, oare, în creșterea prețurilor la carburanți? Se regăsesc ele, oare, în majorările de prețuri la alimente sau la energia electrică și termică? Se regăsesc ele, oare, în programele pe care dânșii ni le propun numai din punct de vedere teoretic?

Chiar dacă nu îi pasă nimănui că țara aceasta se zbate în agonie de doisprezece ani și că am devenit depozitari ai suferințelor care se perpetuează cu indiferență în toate guvernele care s-au plimbat prin tranziție, eschivându-se de la fondul adevăratei probleme - soarta poporului român, noi trebuie să fim îngăduitori și să trăim cu speranță, așa ni se spune. Adevărul nu se lasă falsificat timp îndelungat, fiindcă nu există nimic mai implacabil decât faptele, iar istoria va judeca ce rău imens a făcut țării, alegându-se întotdeauna drumurile cele mai anevoioase.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ionel Olteanu - marcarea unui nou succes al țării noastre - hotărârea Consiliului Europei de încheiere a monitorizării României;

Îl invit pe domnul deputat Ionel Olteanu. Urmează doamna deputat Mihaela Ionescu.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum cunoașteți, joi, 16 mai 2002, Comisia de monitorizare a respectării angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, reunită la București, a hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, închiderea procedurii de postmonitorizare a obligațiilor și a angajamentelor României.

Această importantă hotărâre, comparabilă cu decizia de anul trecut privind înlăturarea obligativității vizelor pentru cetățenii români în țările europene aparținând spațiului Schengen, reprezintă, fără îndoială, o confirmare a progreselor României pe calea reformelor democratice și a atașamentului autorităților române față de valorile europene ale democrației pluraliste, ale statului de drept și ale drepturilor omului.

Dincolo de orice atitudini individuale, erori sau imperfecțiuni sesizabile încă în viața cotidiană referitoare la aceste valori esențiale, astăzi putem avea, iată, certitudinea că România este o democrație veritabilă, dotată cu un stat de drept funcțional, care are, în sfârșit, legitimitatea să privească cu încredere justificată într-o integrare rapidă în NATO și Uniunea Europeană.

Monitorizarea de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a unor angajamente și obligații specifice asumate îndeosebi de țările din Europa Centrală și de Est, cu prilejul admiterii acestora în Organizația Drepturilor Omului de la Strasbourg, este un exercițiu democratic bazat pe cooperare, asistență și solidaritate pentru consolidarea unui spațiu european de securitate democratică.

În prezent, România este recunoscută ca parte componentă a Europei democratice, ca beneficiar și furnizor de securitate democratică, datorită consolidării valorilor europene în practica autorităților naționale și în comportamentul cetățenilor săi.

Contrar percepției actuale referitoare la originea și obiectul procedurii de monitorizare a APCE, exercițiul care vizează statele membre ale Consiliului Europei denumite "Noile Democrații", dar și cele cu democrație vulnerabilă ori disfuncțională, demonstrează că această procedură nu a început și nu se va termina cu România. În acest sens, amintim angajamentul asumat de Spania, cu prilejul admiterii sale în Consiliul Europei la 8 octombrie 1977, de a adopta o constituție democratică și angajamentul asumat de Lichtenstein în 1978 de a accepta în condiții asemănătoare obligația de a lua măsurile necesare privind discriminarea femeilor.

Prin Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr.1123/1997, s-a hotărât încetarea monitorizării României, sub condiția îndeplinirii într-un an a unor angajamente restante, printre care cele referitoare la ameliorarea situației copiilor instituționalizați și a condițiilor de detenție din penitenciare, la modificarea sau abrogarea unor dispoziții din Codul penal și la includerea în legislația românească privind proprietatea a principiului restitutio in integrum și a principiului despăgubirii echitabile. Ca urmare a depășirii acestui termen, la începutul anului 2000 s-a deschis procedura de postmonitorizare a țării noastre privind angajamentele neîndeplinite, în condițiile în care președintele Comisiei de monitorizare a APCE, domnul Mota Amaral, Portugalia, s-a adresat în repetate rânduri fără succes președintelui de atunci a Delegației parlamentare române la APCE, domnul Vasile Lupu.

Început din toamna anului trecut, demersul Delegației române actuale la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de închidere a procedurii de postmonitorizare a României s-a soluționat favorabil săptămâna trecută, această importantă decizie fiind îndeosebi rezultatul eforturilor Guvernului și Parlamentului actual, cu colaborarea parlamentarilor Gheorghe Frunda și Radu Berceanu, din UDMR și respectiv din Partidul Democrat, cărora țin să le mulțumesc sincer și pe această cale, pentru că au știut să pună, deasupra intereselor individuale sau de partid, interesul național.

De asemenea, țin să mulțumesc și altor distinși reprezentanți, fie că fac parte din partidele de la Putere sau din Opoziție ori din societatea civilă, pentru contribuția lor critică sau încurajatoare referitoare la luarea acestei decizii unanime de încetare a monitorizării României.

În același timp, stimați colegi, țin să subliniez determinarea Partidului Social Democrat de a asigura îndeplinirea obligațiilor obișnuite care decurg pentru țara noastră din calitatea de membru al Consiliului Europei, pentru că suntem cu toții conștienți că încetarea postmonitorizării angajamentelor specifice ale țării noastre nu înseamnă că România nu mai are obligații de realizat.

Ca unul care am fost la originea demersului privind încetarea monitorizării României în 1997, aflat pe atunci la conducerea Direcției pentru drepturile omului și Consiliul Europei din Ministerul Afacerilor Externe, și ca inițiator al acțiunii care a condus la încetarea postmonitorizării angajamentelor țării noastre, nu pot să nu mă bucur astăzi, împreună cu toți românii, pentru confirmarea României ca parte integrantă a familiei democrațiilor europene.

În același timp, astăzi nu reușesc încă să depășesc sentimentul de amărăciune pe care îl încerc în legătură cu exagerarea importanței unei erori regretabile, dar scuzabile, referitoare la menționarea în documentul introductiv al Delegației române la APCE cu privire la abrogarea sau modificarea unor articole din Codul penal, deși aplicabilitatea acestor dispoziții în practică era oricum asigurată de incidența dispozițiilor din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România încă din 1994 și, desigur, de practica autorităților române care, în ceea ce privește art.238, în ultimii doi ani nu a avut decât un singur caz de trimitere în judecată cunoscut.

Prin urmare, stimați colegi, cred că avem posibilitatea, și nu trebuie să ezităm să o facem, de a ne bucura împreună, pentru că succesul înregistrat săptămâna trecută în legătură cu încetarea monitorizării României este un succes al țării, chiar dacă el, fără îndoială, reprezintă o contribuție deosebită a guvernării actuale. El este un succes al tuturor. De aceea, noi toți trebuie să fim vigilenți, atenți în legătură cu obligațiile noastre la Consiliul Europei, decurgând din statutul de membru al Organizației de la Strasbourg, la fel ca și țările fondatoare ale acestei organizații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mihaela Ionescu - declarație politică referitoare la situația paradoxală din cimitirul militar Ghencea;

O invit pe doamna deputat Mihaela Ionescu. Urmează domnul Emil Boc. Cu rugămintea să concentrați, deoarece suntem în criză de timp.

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi se înscrie în linia celei începute de colegul meu de la minoritatea turcă. Dânsul aducea atenției dumneavoastră situația necesității unui cimitir musulman în București. Eu, în declarația mea, mă voi referi la situația paradoxală a cimitirului militar Ghencea din București.

Reforma armatei române indică o multitudine de parametri, dintre care, inevitabil, unii au făcut deliciul presei.

Nu la amănuntele de strategie sau organizare se referă prezenta declarație politică, ci la niște aspecte cotidiene destul de paradoxale, ca să nu le numim grotești.

Nu vom vorbi nici despre numărul mare de generali ai unei armate din ce în ce mai mici, ci de faptul că mulți dintre deținătorii noilor grade, într-o luptă "eroică" în timp de pace, se și bulucesc să-și asigure morminte cât mai centrale pe aleile principale ale neîncăpătorului cimitir militar Ghencea din București.

Bătrânele văduve ale veteranilor, soțiile piloților pieriți în accidente aviatice, rudele eroilor neamului nu își mai găsesc mormintele, deoarece fiecare alee centrală a fost îngustată de un șir de gropi care au fost inițial săpate fără a presupune moartea iminentă, pe unele gravându-se în grabă ulterior numele unor persoane care vor să-și asigure încă de pe acum, când încă mai sunt "în pâine", un loc de veci pentru VIP-uri.

Declarația de față este urmarea numeroaselor memorii și sesizări primite de la văduvele de militari care nu mai pot accede pe aleile principale, dar și pe cele secundare spre mormintele celor dispăruți, deoarece noile gropi, în marea lor majoritate concesionate unor gradați încă în viață, sunt practic lipite de celelalte morminte datorită amplasamentelor improprii.

Se cunoaște faptul că o înmormântare militară implică, în majoritatea cazurilor, dacă nu chiar în toate cazurile, prezența fanfarei, a unui pluton de onoare care necesită un drum larg care trebuie să intre în cimitir pe o alee, nu în monom.

După o iarnă în care mulți bătrâni nu au mai putut veni la cimitir, aceștia intră acum în panică pentru că găsesc acolo un peisaj cu totul nou.

Se știe faptul că nu mic este numărul generalilor care își au locul de veci la rând, lângă un gard, în partea din spate a cimitirului destinată, cum este normal, mormintelor mai noi.

Îl rog de aceea pe domnul ministru al armatei să analizeze această situație și să dispună măsurile care se impun, dacă este vorba de un abuz.

Vă cer acest lucru în numele familiilor militarilor care nu înțeleg de ce se concesionează și se sapă gropi în cimitirul militar Ghencea din București pentru oameni în viață, și de ce acest lucru se face în mod preferențial pe aleile din față, și nu la rând, cum este normal.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Emil Boc - declarație cu titlul generic: Guvernul PSD mimează democrația;

Îl invit pe domnul deputat Emil Boc. Urmează domnul Costel Ionescu.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care o voi prezenta are ca titlu generic "Guvernul PSD mimează democrația".

PSD mimează democrația, nesocotind grav interesele poporului român, iar strategia de marketing pentru piața externă a Guvernului nu corespunde, din păcate, nici pretențiilor instituțiilor europene, nici promisiunilor electorale ale PSD.

Guvernul PSD a demonstrat recent că preferă să mintă decât să facă reformă.

Pentru Guvernul Năstase, satisfacerea intereselor clientelei politice reprezintă o urgență, vezi ordonanțele SNTR și RAFO Onești. În schimb, reforma este o preocupare secundară.

Minciunile din campania electorală nu le contabilizează nimeni. Minciunile oferite ca marfă de export nu pot rămâne însă fără consecințe.

Statul de drept presupune însușirea valorilor democratice și, mai ales, voința de a le respecta.

Doar înființarea unor instituții, paravan de hârtie împotriva abuzurilor sau corupției, nu ține loc de reformă instituțională. Înființarea unor instituții care nu au la dispoziție mijloacele de a funcționa este o măsură sterilă, fără nici o contribuție practică la progresul societății românești. Exemplu: Instituția Avocatul Poporului constituie unul dintre pilonii de bază ai funcționării statului de drept în România.

Aceeași corupție generalizată care amenință acum șansele României de integrare în NATO subminează și încrederea cetățenilor români în democrație. În aceste condiții, instituția Avocatul Poporului rămâne, în detrimentul intereselor românilor, doar o cenușăreasă.

Avocatul Poporului, ca instituție, se remarcă în prezent doar prin sfidarea acesteia de către autoritățile statului și, în special, de către Guvernul Adrian Năstase.

Recent, Avocatul Poporului a pierdut o finanțare nerambursabilă în valoare de 1000000 de EURO din partea instituției similare din Grecia, pentru că Guvernul român nu a fost capabil să îi asigure un sediu în care să își desfășoare activitatea. Acest lucru a fost posibil în condițiile în care diligențele Avocatului Poporului pe lângă autoritățile române, în vederea dobândirii unui spațiu, au început încă de anul trecut, de la numirea domniei sale în funcție, și au atins punctul culminant anul acesta, cu ocazia dezbaterii în Parlament a raportului Avocatului Poporului pe anul 2001. Care a fost răspunsul Guvernului Năstase? Sfidare. Care a fost răspunsul Guvernului Năstase? Atribuirea spre folosință Avocatului Poporului a unui hol al Băncii Agricole. Aceasta, în condițiile în care domnul prim-ministru Adrian Năstase are ambiția personală de a cheltui 400 de miliarde de lei de la buget pentru transformarea unei aripi a Parlamentului în muzeu de artă contemporană.

În același timp, în aceleași condiții, Poșta Română a achiziționat în schimbul sumei de 65 de miliarde de lei un bloc, aparținând firmei Gelsor a lui Sorin Ovidiu Vântu, pentru mutarea unor birouri.

Guvernul Năstase sfidează Avocatul Poporului, refuzându-i atribuirea unui sediu funcțional pentru desfășurarea activității în slujba cetățenilor, în timp ce, prin ordonanțe guvernamentale, înstrăinească imobile de lux în favoarea propriei clientele politice. Pentru instituția care veghează la respectarea drepturilor cetățenilor, însă, nu s-a putut găsi decât holul unei bănci. Acesta este respectul acordat de Guvern cetățenilor.

În raportul pe anul 2001, de asemenea, Avocatul Poporului a făcut publică lista instituțiilor aflate în subordinea Guvernului care nu au răspuns solicitărilor acestei instituții legate de plângerile cetățenilor. Guvernul Năstase a răspuns, ca și în problema sediului, cu nepăsare. Domnul Năstase nu a profitat de ocazie pentru a apărea la televizor, probabil pentru că subiectul nu era suficient de spectaculos.

Atragem încă o dată atenția Guvernului condus de domnul Adrian Năstase, prin această declarație politică, asupra faptului că statul de drept nu presupune doar existența unor instituții, ci și crearea condițiilor pentru funcționarea acestora. De aceea, acum, în al doisprezecelea ceas, solicităm Guvernului atribuirea unui spațiu funcțional instituției Avocatului Poporului.

În același context, ținem să îi amintim domnului prim-ministru că una dintre condițiile impuse de Uniunea Europeană, în vederea integrării României, este și independența Curții de Conturi. La fel ca și în cazul Avocatului Poporului, PSD a considerat că simpla existență a acestei instituții menită să asigure corectitudinea și cheltuirea corectă a banilor publici este suficientă, drept pentru care reforma în acest domeniu a constat în diminuarea bugetului, reducerea personalului și instalarea clienților politici ai PSD în cele mai bine plătite funcții.

Are de gând domnul Năstase să guverneze țara sau dorește doar un premiu Oscar pentru funcția de prim-ministru?

Guvernarea PSD nu este doar un simulacru de democrație, ci un simulacru de guvernare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc frumos.

 
  Costel Marian Ionescu - intervenție intitulată: Onoarea guvernanților este pusă la îndoială;

O dată cu urarea de "La mulți ani!", îl invit pe domnul Costel Ionescu să ia cuvântul. Urmează domnul Pășcuț.

   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru urare, domnule președinte.

Declarația mea este intitulată "Onoarea guvernanților este pusă la îndoială".

În goana furibundă de afirmare pe arena turismului internațional, ministrul Dan Matei Agathon și-a legat destinul de înfăptuirea proiectului faraonic "Dracula Park", amplasat în apropierea așezării medievale Sighișoara.

În situația în care acest proiect nu va putea fi realizat, ministrul Turismului și-a exprimat dorința de a demisiona din funcție.

Am prezentat cu circa o lună în urmă inoportunitatea construirii acestui parc de distracții în apropierea Sighișoarei, pe platoul Braite, precum și denumirea dată, prin care se aduce voit un prejudiciu imens de imagine poporului român, prin eludarea istoriei și dezavuarea unor personalități istorice ale poporului nostru, aspect reliefat în acest sens în special în presa din străinătate.

Pentru realizarea acestui kitsch, s-a lansat un împrumut la nivel național la care a subscris primul chiar primul-ministru, iar apoi alți miniștri și membri importanți ai PSD-ului.

Cu circa o săptămână în urmă, primul moștenitor al tronului Marii Britanii, Charles, care a efectuat o vizită în țara noastră, și-a exprimat dezacordul față de proiectul "Dracula Park" lângă Sighișoara. Efectul a fost imediat, prin recomandarea de către președintele Ion Iliescu de neîncepere a lucrărilor în această zonă. În aceste condiții, ministrul Agathon și-a făcut publică intenția de demisie în cazul imposibilității construirii parcului Dracula.

Partidul România Mare consideră că fondurile colectate, precum și cele din buget puteau fi dirijate și folosite în foarte multe domenii care solicită imediat infuzie de capital pentru reabilitarea parțială a unor situații din ce în ce mai disperate în care trăiește sub limita de subzistență circa 70% din populația țării.

Cel mai important capital al oricărei societăți este omul, aspect neglijat de către toate guvernele postdecembriste. Aspectul cel mai edificator este oferit prin accidentul colectiv produs în mina Vulcan, în urma căruia și-au pierdut viața zece mineri.

Se pune întrebarea firească: "Este într-adevăr necesar un parc de distracții cu dimensiuni megalomanice care înglobează fonduri uriașe, în timp ce utilajele tehnologice din mina Vulcan au peste 100 de ani de funcționare?" Răspunsul este foarte simplu: "Nu".

Partidul România Mare consideră că este necesar ca actualul Guvern să-și schimbe fundamental politica, în scopul satisfacerii cerințelor unui trai civilizat pentru toți cetățenii, și nu declarativ, în mod demagogic, așa cum se afirmă de către partidul de guvernământ.

În acest context, sumele strânse pentru proiectul "Dracula" pot fi folosite în scopul realizării unor priorități imediate din economie, iar ministrul Turismului este necesar să-și prezinte, cu conștiința împăcată, demisia de onorabilitate specifică unor persoane cu ștaif.

Un alt caz asemănător în anumite direcții îl reprezintă așa-numitul succes repurtat de către prefectul capitalei, Gabriel Oprea, împreună cu primarii de sector, care au controlat activitatea desfășurată în piețele capitalei în preajma sărbătorilor pascale. Printre neregulile constatate de aceștia în piețele agro-alimentare, au fost evidențiate următoarele: 1) inflația aberantă a prețurilor ce are loc zilnic, sub privirile îngăduitoare a tuturor responsabililor care au misiunea să controleze piețe agro-alimentare, aspect care s-a menținut până în sâmbăta Paștelui; 2) imposibilitatea diferențierii nivelului prețurilor existente la producătorii autentici față de cele existente la bișnițarii de meserie, deoarece aceștia, în cea mai mare parte, nu plătesc către bugetul centralizat al statului sumele provenite din activitatea de comercializare; 3) calitatea îndoielnică a unor produse agro-alimentare, care sunt verificate numai cu ocazia unor zile importante.

Partidul România Mare consideră că mai mult de jumătate dintre producătorii cu certificate de producător nu au acoperire față de cantitatea de produse comercializate în suprafețele agricole de teren deținute și cultivate.

Din aceste considerente, precum și din altele ce au la bază numeroase încălcări flagrante de legi petrecute în piețele agro-alimentare exită o economie subterană în creștere, flagel foarte periculos, deoarece, prin metodele primitive de corupție care generează îmbogățiri rapide așa-numiților comercianți, se atentează la siguranța alimentației cetățenilor.

Ca efect al vizitei prefectului și primarilor de sector, adaosul comercial al unor produse agro-alimentare a scăzut rapid - de la 30% la circa 5%, dar prețul de vânzare a rămas totuși neschimbat.

Partidul România Mare consideră că îndreptarea acestei situații se realizează printr-un cadru jurisdicțional clar și complet, în scopul eliminării avansate a corupției din piețele agro-alimentare.

Chiar dacă actualul Guvern prezintă o creștere economică de circa 4,5%, în condițiile în care agricultura nu reprezintă de mult o prioritate decât declarativ, nivelul de trai scade aproape zilnic, tocmai datorită dezinteresului tuturor partidelor care au fost la guvernare în realizarea unei legislații clare privind comercializarea produselor agro-alimentare.

Partidul România Mare consideră că introducerea prețurilor prag elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Ministerul Finanțelor Publice, conform art.14 din Legea privind organizarea și funcționarea piețelor, produselor agricole și alimentare din România, reprezintă un deziderat absolut necesar, dar care a rămas numai la nivelul legii, fără să se aplice.

Partidul România Mare solicită stabilirea instrumentelor concrete de însănătoșire a comerțului cu produse agro-alimentare, cerință strict necesară pentru evitarea degradării existenței fibrei biologice, precum și pentru creșterea veniturilor bugetare. Această lege este incompletă, deoarece nu face legătura organică dintre piețele agro-alimentare cu vânzare en-detail și cele cu vânzare en-gros.

Partidul România Mare apreciază că decizia prefectului Gabriel Oprea de a-și da demisia dacă nu poate să stopeze fenomenele corupției din piețele agro-alimentare, aspect de altfel demonstrat ulterior, constituie, în opinia noastră, o dovadă de onorabilitate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Pășcuț - despre cosmetizarea realității operată de actualul guvern;

Îl invit pe domnul Ștefan Pășcuț. Se pregătește ultimul vorbitor, domnul Costache Mircea.

   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, în contextul tragediei generate de explozia de la mina Vulcan, a trebuit să constatăm din nou că Puterea nu se poate lepăda de cea mai grea poate din moștenirile sale - obișnuința de a cosmetiza realitatea, de a minți în beneficiul imaginii Guvernului Năstase. În acest scop, Guvernul a căutat încă de la instalarea sa să își subordoneze mass-media, și se pare că a și reușit.

Astfel, cu neplăcută surprindere, a trebuit să constatăm că nici un ziar nu a difuzat comunicatul Partidului România Mare cu privire la evenimentele de la Vulcan, ci doar Radio România Actualități, a doua zi, a îndrăznit să îl difuzeze, și numai după ce Guvernul și-a spus poziția. Acest lucru a fost posibil, trebuie să o spun, chiar dacă mă repet, numai ca urmare a felului în care Guvernul și-a aservit presa, fie prin preluarea directă, instalându-și trepădușii în poziții de conducere, fie prin șantaj sau intimidare.

Ieri am văzut că se poate merge și mai departe. Senatorul Adrian Păunescu invitase la emisiunea sa de la PRO TV câțiva mineri din Valea Jiului, pentru a discuta situația de acolo. Ei bine, departe de a sprijini această inițiativă pozitivă, conducerea CNH a ajuns chiar să lanseze amenințări la adresa acelora dintre mineri care ar fi dorit să ajungă la emisiunea acestuia pentru a spune adevărul despre condițiile în care trăiesc și muncesc. Firesc, CNH, devenit din agent economic agent politic, și liga sindicatelor, pe al cărui președinte PSD-ul l-a făcut deputat, pentru a-și asigura liniștea, lipsindu-i pe mineri de reprezentare, nu sunt interesate să audă adevărul, ci numai minciunile Guvernului, ultima fiind "Că de aceea nu sunt bani pentru măsuri de protecția muncii - pentru că ponderea cheltuielilor salariale din totalul cheltuielilor ar fi de peste 18%" Este declarația primului-ministru. În realitate, salariile reprezintă doar 35-40% din total cheltuieli, iar 20-25% sunt cheltuieli cu munca vie și viramente, iar 40% sunt cheltuieli materiale. Nici această situație nu este roză din punct de vedere economic, dar la această situație s-a ajuns și datorită politicii iresponsabile de prețuri practicate de Guvern, care permite creșterea prețurilor accelerată la energie și combustibili, în vreme ce prețul tonei de cărbune este ținut pe loc, ducând la dereglări importante ale bilanțurilor economice ale companiei, obligând minerii să lucreze în condiții tehnice greu de imaginat pentru cei din afară, de unde și frecvența nepermis de mare a accidentelor de muncă.

Prin această abordare, Guvernul Adrian Năstase se dovedește a fi doar un trist continuator al politicii antinaționale a Guvernului Ciorbea, pe care electoratul l-a scutit de activitate, în actuala legislatură. Pe de altă parte, prin politica pumnului în gură și a minciunii, ca politică de stat, ni se aduce aminte de un alt personaj din istoria recentă a României, și anume Nicolae Ceaușescu.

Trebuie, oare, să înțeleg că, practicând aceleași metode ca și el, guvernanții de azi ai României se îndreaptă conștient spre aceeași finalitate?!

Cu această ocazie, aș dori să transmit, și de la acest microfon, condoleanțe familiilor îndoliate ale minerilor dispăruți în accidentul colectiv de la Mina Vulcan. Dumnezeu să-i odihnească!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - declarație ce are ca subiect recensământul populației și al locuințelor.

Ultimul vorbitor, domnul Costache Mircea.

   

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este în mod cu totul și cu totul firesc să ne punem o întrebare în legătură cu felul cum gândește Guvernul nostru, Guvernul României este Guvernul nostru, al tuturor, cum gândește, cum prognozează, cum ia pulsul societății românești, cum folosește anumite instrumente pentru a cunoaște starea de fapt din țară, pentru a cunoaște realitatea exactă căreia trebuie să-i facă față, căreia trebuie să-i aducă corecțiile necesare, căreia trebuie să-i imprime, în baza programului său de guvernare, sensul dorit. E nevoie, întotdeauna, de date statistice, de prognoze, de sinteze, de date reale.

Ce prilej mai bun, pentru a cunoaște starea exactă a unor domenii, a unor stări de lucruri, decât recensământul, recent efectuat, al populației și locuinței, credem că era mai bun? Era de așteptat ca un recensământ, care se face o dată la 10 ani și care costă sute de miliarde de lei, să scoată în evidență, nu numai date privind structura etnică, nu numai alte aspecte legate de vârste și profesii, de locuința cea singură în care se poate afla un cetățean, la un moment dat, unica, ci și alte aspecte. Și, nu m-am așteptat, sincer să fiu, ca, în acest recensământ, să nu se regăsească și întrebări privind alte proprietăți, alte proprietăți imobiliare, în special, pentru că, cu ocazia unor drumuri prin țară, fiecare constatăm, cu surprindere, că țara noastră este mai înfloritoare decât o cred unii și decât o cunosc unii, că, pe la periferia marilor centre urbane, dar și a micilor localități, apar zone rezidențiale, pâlcuri de vile, care de care mai spectaculoase, cu arhitecturi din ce în ce mai surprinzătoare, care arată un chip nou al patriei noastre, fără uzine, fără fabrici, fără complexe zootehnice, fără sisteme de irigații, fără unități de știință și fără stabilimente de sănătate, dar cu foarte multe cabane, case de vacanță, vile, piscine și dotări ultramoderne, probabil inspirate din filmele la care ne uitam cu jind odinioară.

Cum, în baza recensământului, care ne-a costat, repet, o sumă importantă de bani, ne așteptam să știm și câte proprietăți imobiliare dețin unele persoane și, probabil, mai târziu, în baza programului anticorupție, a înființării Parchetului național, că, vorba aceea, până mai ieri, vorbeam la pereți, iar acum vorbim la Parchet, mă așteptam ca actualul Guvern să aibă o situație exactă, în urma recensământului, și a acestor investiții importante, care înnobilează chipul nou al României, și să știm dacă sursele din care au fost construite au fost impozitate pe venitul global, dacă se plătesc taxe și impozite pe acele imobile, dacă energia electrică, pentru că avem date exacte că, în unele dintre ele, nu există nici contoare, pur și simplu, instalațiile de aer condiționat, de pompare a apei și alte astfel de amenajări, se acționează electric, dar fără plata consumurilor legale.

Dacă, din acest recensământ, care se numește "al populației și al locuințelor", cineva a cunoscut pluralul și semnificația lui stilistică și nu a zis "al locuinței", considerând, după un tipic mai vechi, că omul nostru are o singură locuință, dacă o are și pe aceea, ci "al locuințelor", din cele constatate de mine, pe teren, și din discuții cu cetățenii, nu rezultă că ar fi fost menționate toate proprietățile imobiliare ale cetățenilor noștri, și, ca atare, mă întreb cum crede actualul Guvern că va putea să justifice, în practică, angajamentele pe care și le-a luat, nu numai în fața națiunii, ci și în fața unor foruri internaționale, de a stăpâni flagelul corpuției, de a introduce legea în stat. Eu le doresc succes, deși am toate motivele să mă îndoiesc!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
   

Urându-vă dumneavoastră "La mulți ani" și tuturor colegilor noștri parlamentari care își serbează ziua de nume astăzi, declar închisă prima parte a lucrărilor noastre.

 
Aprobarea componenței nominale a comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

(În continuare, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari ")

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă anunț deschiderea celei de-a doua părți a ședinței noastre pentru discutarea proiectelor de acte normative înscrise pe ordinea de zi, precum și ședinței de vot final.

Sunt prezenți în sală, din cei 344 de deputați, 262, absenți 82, din care 34 participă la alte acțiuni parlamentare.

Dați-mi voie să repet mesajul pe care colegul meu Cornel Ciontu l-a adresat tuturor celor care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena, să le urăm "La Mulți Ani", multe bucurii în viață, prosperitate alături de familiile și cei dragi dumnealor.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor, vă rog să fiți de acord să aprobăm câteva comisii de mediere.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.175/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;

Prima este la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.175/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 19899, pentru care sunt propuși colegii noștri Dumitriu Carmen, Bădoiu Cornel, Clivetti Minodora, Cristea Marin, Bogea Angela, Stoian Mircea, Székely Ervin-Zoltán.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.189/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2001 privind controlul contribuțiilor de asigurări sociale și soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și ale caselor teritoriale de pensii;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.189/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2001 privind controlul contribuțiilor de asigurări sociale și soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și ale caselor teritoriale de pensii.

Sunt propuși colegii noștri Todoran Pavel, Andrei Ioan, Motoc Marian, Apostolescu Maria, Mărăcineanu Adrian, Barbu Gheorghe, Pop Napoleon.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor și importurilor de produse strategice;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor și importurilor de produse strategice. Sunt propuși colegii noștri Bar Mihai, Boajă Minică, Neamțu Horia, Moisescu George, Săpunaru Nini, Winkler Iuliu, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agenților de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenților de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite. Sunt propuși colegii noștri Bar Mihai, Boajă Minică, Neamțu Horia, Holtea Iancu, Moisescu George, Cladovan Teodor, Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanțarea, în sistem descentralizat, în domeniul științei, tehnologiei și inovării.

Ultima comisie, cea pentru medierea la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanțarea, în sistem descentralizat, în domeniul științei, tehnologiei și inovării, comisie în care sunt propuși domnii Andea Petru, Antonescu Napoleon, Roșculeț Gheorghe, Ionescu Costel, Mincu Iulian, Baciu Mihai, Ionescu Anton.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind protecția împotriva efectelor fumatului.  

Trecem la dezbaterea rapoartelor de mediere aflate pe ordinea de zi de astăzi.

Primul raport este cel la Proiectul de Lege privind protecția împotriva efectelor fumatului.

Vă rog să urmăriți raportul.

La punctul 1, cel cu privire la titlul legii, varianta Senatului. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La punctul 2, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctele 3 și 4, tot variantele Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 5, de asemenea, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La punctul 6, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctele 7 și 8, tot variantele Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-au adoptat punctele 7 și 8.

Punctele 9 și 10, tot variantele Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La punctele 11 și 12, texte comune. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți. S-au adoptat punctele 11 și 12 cuprinzând texte comune.

Punctul 13, de asemenea, un text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat punctul 13.

Punctul 14, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctele 15 și 16. Dacă aveți obiecțiuni la variantele Senatului? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 17, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 18, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 19, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 20, varianta Senatului, este ultimul punct. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Parcurgând toate textele raportului de mediere, urmează să-l supunem votului dumneavoastră final, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2001.

Punctul 1, textul Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Punctul 2, de asemenea, varianta Camerei Deputaților, variantă ce vizează toate alineatele textului. Potrivit Regulamentului, nu se supune votului sau dezbaterii dumneavoastră.

Punctele 3, 4, tot variantele Camerei Deputaților, aceeași soluție.

Punctele 5, 6, 7, textele Camerei Deputaților.

Punctul 8, text Camerei Deputaților.

Punctele 9 și 10, text Camerei Deputaților.

La punctul 12, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctele 13 și 14, variantele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii și votului dumneavoastră.

Punctele 15, 16, variantele Camerei Deputaților.

Punctul 17, tot varianta Camerei Deputaților.

La punctul 18, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 19, varianta Camerei Deputaților.

Punctul 20, tot textul Camerei Deputaților.

Punctul 21, la fel.

Punctul 22, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctele 23, 24, variantele Camerei Deputaților.

Punctul 25, tot varianta Camerei Deputaților.

Pardon, varianta Camerei Deputaților nu se supune dezbaterii.

Această variantă este și la punctul 26, și la 27, 28, 29, 30.

La punctul 31, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La punctul 32, varianta Camerei Deputaților. Nu se fac discuții și nici vot cu privire la această variantă.

Punctul 33, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 34, varianta Camerei Deputaților.

Punctul 35, varianta Camerei Deputaților.

Punctul 36, 37, textele Camerei Deputaților.

Punctele 38, 39, textele Camerei Deputaților.

Punctele 40, 41, textele Camerei Deputaților.

Punctul 42, tot varianta Camerei Deputaților.

Punctele 43, 44, variantele Camerei Deputaților.

Punctele 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, care e și ultimul, toate, variantele Camerei Deputaților, cu unanimitate de voturi ale comisiei. Nu se supun discuției și nici votului dumneavoastră.

Parcurgând punctele raportului de mediere, supunem raportul, în ansamblu, votului dumneavoastră final, în condițiile art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.

Punctul 1, textul Camerei Deputaților. Nu se face dezbatere și nici vot.

Punctul 2, tot textul Camerei Deputaților.

La punctul 3, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 4, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctele 5 și 6, text comun. Dacă aveți obiecțiuni la vreunul din aceste două texte? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 7, varianta Camerei Deputaților. Nu au loc dezbateri și nici vot.

Punctele 8 și 9, tot variantele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Parcurgând punctele raportului de mediere, supun raportul, în ansamblul său, votului dumneavoastră, în condițiile art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea și completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974.  

Raportul de mediere privind Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2000.

Primul punct, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctele 2, 3 și 4, variantele Senatului, de asemenea. Dacă aveți, la vreunul din aceste puncte, obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 5, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Este cineva din partea Comisiei de mediere la acest proiect sau inițiatorul?

Domnule Ion Stan de la Suceava, vă rog să veniți puțin să-mi dați o explicație. (Domnul deputat Ion Stan merge la prezidiu)

Stimați colegi,

Aveam o nelămurire. După raportul de mediere, vedeți că sunt câteva anexe. Explicația lor exte următoarea: Anexa I a fost eliminată, ca urmare a votării, de către dumneavoastră, a textului Senatului. Celelalte anexe rămân nemodificate, prin raportul Comisiei de mediere.

Parcurgând punctele raportului de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2000, urmează să supunem raportul, în ansamblu, votului dumneavoastră, în condițiile art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

În unanimitatea celor prezenți, s-a adoptat și acest raport.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de dezastre, calamități naturale și alte catastrofe, în agricultură.  

Următorul este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de dezastre, calamități naturale și alte catastrofe în agricultură.

Vă rog să urmăriți raportul.

La punctul 1 cu privire la titlul legii și la titlul capitolului 1, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri sau vot.

Punctele 3 și 4, texte comune propuse de Comisia de mediere. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La punctul 4, textul comun, precizez, a vizat art.2 alin.1.

Tot la punctul 4 din raportul Comisiei de mediere, există un alin.2 nou, la art.2, propus de Camera Deputaților. Având în vedere acest lucru, alin.2 nu se mai supune dezbaterii sau votului.

Punctul 5, textul Camerei Deputaților.

Punctele 6 și 7, texte comune propuse de Comisia de mediere. Dacă aveți obiecțiuni la aceste texte? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 8, tot text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctele 10 și 11, variantele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Punctele 12 și 13, variantele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Punctul 14, varianta Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii sau votului.

Punctul 15, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctele 16, 17 și 18, variantele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților.

Punctul 19, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți un mic intermezzo, pentru a saluta, în sală, delegația Comisiei pentru protecția mediului și resurselor a Adunării Naționale Populare a Republicii Populare Chineze, condusă de domnul Zang Alru, vicepreședintele comisiei. (Domnii deputați se ridică în picioare și aplaudă)

Stimați colegi,

La punctul 20 din raport, textul Camerei Deputaților. Nu se supune votului sau dezbaterii.

La punctul 21, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 22, tot text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 23, text comun. La punctul 23, textul comun vizează art.19, lit.a). Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru același punct 23, la lit.b) și c), variantele Camerei Deputaților, ceea ce înseamnă că nu se supun votului dumneavoastră.

Punctul 24, varianta Camerei Deputaților.

Punctul 25, varianta Camerei Deputaților.

Punctul 26, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 27, tot text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctele 28, 29, 30, variantele Camerei Deputaților.

Punctul 31, varianta Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastră.

Parcurgând toate punctele raportului de mediere, supun votului dumneavoastră raportul, în ansamblu, în condițiile art.74, alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2002 privind modificarea și completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari SUA, semnat la București la 13 octombrie 1999.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2002.

Rog reprezentantul Comisiei de buget, domnul deputat Grigoraș, să propună timpii de dezbatere, pentru că ne aflăm în procedură de urgență.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2002 pentru modificarea și completarea art.3 din Ordonanța Guvernului nr.11/2000, a întocmit raport favorabil, a reținut și două amendamente.

Vă propunem, pentru dezbatere, 10 minute timp total, 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriți, în paralel, textele acestuia și raportul Comisiei de fond.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1? Nu aveți. Adoptat în unanimitate. Articolul unic se modifică în mod corespunzător.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Punctul 1 al articolului unic. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.2, vă rog să urmăriți amendamentul nr.2.

Amendamentul nr.2 vizează art.31.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul nr.2, cu privire la art.31, în unanimitate.

art.32, cu privire la care nu există obiecțiuni din partea comisiei.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Se adoptă 32, în varianta inițiatorului.

Acestea sunt punctele proiectului de lege, de fapt, textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență.

Ordonanța de urgență a avut un articol unic cu trei puncte, pe care le-am votat în unanimitate.

În aceste condiții, parcurgând proiectul de lege și textele ordonanței de urgență, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, art.6, prin proiecte cu aplicare comună între România și Olanda; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic? Nu este nimeni din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic?

Amânăm, atunci, după votul final, până când domnul președinte Oltean ar putea participa la acest proiect.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența.

Tot Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; aceeași situație.

Aș ruga staful să anunțe reprezentanții comisiei să se pregătească, după votul final, să parcurgem și acest proiect.

Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine; se dezbate joi.

Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 s-a votat. Următorul, iarăși este votat.

La pct.17: Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România. Lipsesc și inițiatorul și comisia. Lipsește inițiatorul; aceeași situație.

Reprezentanții Comisiei pentru decorații sunt? Nu sunt; amânăm.

Pct.19, pct.20, pct.21 - toate sunt cu Virtutea Militară, Virtutea Aeronautică.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2002 privind completarea articolului 7 din Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar.  

Pct.22: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2002 privind completarea art.7 din Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar; procedură de urgență.

Vă rog, domnule vicepreședinte, să prezentați.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au luat în discuție Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2002 privind completarea art.7 din Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar și a hotărât, în urma dezbaterii, cu unanimitate de voturi, ca acest proiect să fie susținut în forma prezentată.

Propun timp maxim de dezbatere 5 minute și un minut de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă dorește cineva să intervină, totuși, cu comentariu la proiectul de lege? Nu.

Trecem, atunci, la titlul proiectului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanței de urgență.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență, constatând că este o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră acest proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Reexaminarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială ca urmare a cererii Președintelui României (adoptarea textului).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr.66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială.

Este inițiatorul, domnule Gaspar? La proprietatea industrială.

Comisia de industrii și servicii?

Suntem într-o procedură de reexaminare a legii, la cererea Președintelui României.

Din partea Comisiei de industrii și servicii vi se va prezenta raportul.

   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia de industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în vederea reexaminării, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietatea industrială, transmis cu adresa nr. 383/2000, respectiv 2002.

Proiectul de lege a fost însoțit de cererea de reexaminare, formulată de către domnul Ion Iliescu, Președintele României, cerere de reexaminare cu privire la art.I, pct.14, din Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2000, lege care a fost adoptată de Senat la data de 11 martie 2002 și de Camera Deputaților, la data de 19 martie 2002.

Prin cererea de reexaminare, la care am făcut referire, se solicită modificarea art.19 alin.1, prin care s-a statuat că formele de exercitare a profesiei, cabinetele individuale, cabinete individuale asociate și societăți civile profesionale trebuie să aibă personalitate juridică. Această prevedere este în contradicție cu prevederile art.26 alin.2 din ordonanță, potrivit căruia reprezentarea juridică în fața instanțelor de către consilierii în proprietatea industrială este condiționată de calitatea acestora - de avocat sau consilier juridic.

În urma dezbaterii în ședința care a avut loc în data de 23 aprilie 2002, Comisia de industrii și servicii a hotărât ca obligativitatea înregistrării ca persoană juridică să fie eliminată pentru cabinetele individuale autorizate și cabinetele individuale asociate pe bază de contract, dar să rămână pentru societățile civile profesionale în care-și desfășoară activitatea consilierii în proprietatea industrială.

Motivația o constituie faptul că societatea civilă profesională, în care-și desfășoară activitatea consilierii în proprietatea industrială, întrunește condițiile pentru a se constitui ca persoană juridică prin hotărâre judecătorească, conform prevederii Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitați mai multe persoane din partea inițiatorului.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați, din totalul de 26 de membri ai comisiei, raportul comisiei fiind adoptat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Obiecțiile Președinției au vizat cuprinsul art.19 alin.1.

Comisia, reevaluând acest text, vă propune, prin pct.3 din raport, un nou text la art.19 alin.1.

Dacă aveți obiecțiuni la acest text? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat noul cuprins al art.19 alin.1, care va fi înglobat în legea votată deja de către dumneavoastră.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, articolul 6, prin proiecte cu aplicare comună între România și Olanda, semnat la Haga, la 23 noiembrie1999.  

Sunt informat că s-au prezentat inițiatorii pentru Protocolul de la Kyoto. Pct.12. Este și din partea comisiei, da? Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Poftiți. Din partea inițiatorului, domnul Florescu, da?

Vă rog să propuneți, că suntem în procedură de urgență, timpii de dezbatere.

   

Domnul Ion Florescu:

Vă propun, pe total, 20 de minute și nu mai mult de două minute pe intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Domnule ministru, dacă doriți? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea textelor proiectului de lege și ordonanței.

Dacă la titlul legii, aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.1 și art.2, care alcătuiesc împreună conținutul ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege și ordonanței de urgență, constatăm că este vorba de o lege cu caracter ordinar, vă supun votului dumneavoastră, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului, adoptată la Florența, la 20 octombrie 2000.  

Pct.13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența.

Nu suntem în procedură de urgență.

Rog pe domnul ministru să prezinte acest proiect și să se prezinte și pe dumnealui, pentru stenogramă.

   

Domnul Ovidiu Ianculescu (secretar de stat, MAPM):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Diversitatea și calitatea valorilor culturale și naturale ale peisajului constituie o patrimoniu comun al statelor europene.

Din acest motiv, s-a considerat necesar să se adopte de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, la 19 iulie 2000, Convenția europeană a peisajului, care să vină în completarea cadrului legislativ internațional, existent în domeniu.

Convenția a fost semnată de 18 state, printre care și România, în cadrul Conferinței ministeriale de la Florența, la 20 octombrie 2000.

Obiectivul Convenției este de a direcționa eforturile generale în sensul punerii în aplicare la nivel local, regional, național și european a politicilor și măsurilor de protecție, management și amenajare a peisajului, în scopul conservării și îmbunătățirii calităților sale.

Părțile vor recunoaște juridic peisajul, ca o componentă esențială a cadrului de viață pentru populație și-l vor integra în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism și în cele culturale, de mediu, agricole, sociale și economice, ca și în alte politici, cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Pentru punerea în practică a prevederilor Convenției, conform art.8 al acesteia, țara noastră poate beneficia de asistență tehnică și științifică, în scopul întăririi eficientizării măsurilor de protecție, gestiune și amenajare a peisajului.

Față de cele prezentate, vă propunem aprobarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției europene a peisajului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic?

 
   

Domnul Ion Florescu:

Sunt secretarul comisiei. Mă numesc Florescu.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu adresa nr.217 din 25 aprilie 2000, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența, în 20 octombrie 2000.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ nr.446 din 4.IV.2002 și, la fel, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege a fost dezbatere și avizat în fond în procedură obișnuită, în ședința din 14 mai 2000. Face parte din categoria legilor ordinare, potrivit dispozițiilor art.74 alin.2 din Constituție.

Prin Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene a peisajului se urmărește luarea unor măsuri coordonate pentru adoptarea la nivel local, regional, național și international, a unor politici și măsuri de protecție, gestiune și amenajare a peisajului, având în vedere toate peisajele, de fapt, extraordinare și obișnuite care determină calitatea cadrului de viață al populației, având drept scop reducerea sau eliminarea, în decursul viitorilor ani, a tuturor amenințărilor care există la ora actuală la adresa diversității biologice a peisajului.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Octav Ianculescu, care este prezent și astăzi în sală, secretar de stat în Ministerul Apelor și Protecției Mediului.

La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați, din totalul de 26. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma dezbaterilor din ședința mai sus amintită, comisia propune admiterea, fără modificări, a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, stimați colegi, la parcurgerea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care se referă la dispoziția de ratificare a Convenției, convenție pe care o aveți anexată proiectului de lege. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate și textul articolului unic.

În aceste condiții, supunem proiectul de lege votului dumneavoastră, ținând seama că este o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2002 pentru modificarea alin.(3) al art.21 din Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.  

La pct.24: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2002 pentru modificarea alin.3 al art.21 din Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați.

Comisia de industrii și servicii este? Suntem chiar în procedură de urgență, încât, vă rog, domnule deputat Ráduly, să propuneți timpii de dezbateri.

   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de faptul că Ordonanța Guvernului nr.37/2002 a modificat un singur articol, iar la comisie a fost înregistrat un singur amendament, care a fost adoptat de comisie, vă propunem 6 minute pe total, două minute pe intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acest timp de dezbatere, stimați colegi?

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți vreo obiecție?

Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Vă rog să observați amendamentul nr.1, care propune modificarea alin.3 din articolul unic.

Aș ruga comisia să mă urmărească puțin. Domnule deputat Ráduly!

La articolul unic din lege, dumneavoastră n-ați propus nici o modificare, ceea ce înseamnă că ați și aprobat ordonanța ca atare, fără modificări. Dar, observați că cuprinsul articolului unic din ordonanță, modificați acel alin.3 și, în consecință, la articolul unic din lege: "Se aprobă ordonanța, cu următoarea modificare …"

Stimați colegi, dacă sunteți de acord cu această propunere de modificare a articolului unic: "Se aprobă ordonanța, cu următoarea modificare …"?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Vă rog acum să urmăriți amendamentul nr.1, cu privire la alin.3.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament al comisiei? nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul.

Se modifică, în mod corespunzător, alin.3 al art.21 din Legea nr.133/1999, se modifică, potrivit amendamentului precizat de comisie.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență, constatând că este vorba de un proiect cu caracter ordinar, îl supun votului dumneavoastră, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2002 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001.  

Pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2002 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodărire comunală.

Din partea Guvernului, este? Da, bun.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, vă rog să propuneți timpii de dezbatere, fiind vorba de o procedură de urgență.

   

Domnul Ion Florescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun 20 de minute dezbateri pe total și un minut pe intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord, stimați colegi, cu aceste propuneri?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți observații? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, de aprobare a ordonanței.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, cu cele patru puncte ale sale.

Dacă aveți obiecțiuni?

Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege și ordonanța de urgență, votând textele acestora, supun votului dumneavoastră proiectul, în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorbție a Regiei Autonome „Locato de către Regia Autonom㠄Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.  

La pct.26: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2002 privind comasarea prin absorbție a Regiei Autonome Locato, de către Regia Autonomă Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat.

Domnule deputat, vă rog să prezentați, în numele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, propunerea de dezbatere, pentru că suntem și aici în procedură de urgență.

   

Domnul Ion Florescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun 10 minute pe total și un minut pe intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri? De acord.
Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni?

Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic care vizează, practic, modificarea art.6 din Ordonanța nr.32.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.1, art.2, art.3, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.4, art.5, art.6, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.7, art.8, art.9 și art.10, care este și ultimul, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate toate în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege și ordonanței de urgență și adoptându-le, urmează să supunem acest proiect de lege votului dumneavoastră final, în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Propunerea legislativă privind declararea comunei Băbeni, județul Vâlcea, oraș.

Din partea inițiatorului?

Stimați colegi,

Vă rog să amânăm acest proiect, pentru că distinșii noștri colegi inițiatori, care fac parte din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, însoțesc delegația chineză.

vom putea relua ulterior acest proiect.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989.  

Următorul proiect, aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatului eliberat în baza Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri. Procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și protecție socială este aici? Sau Comisia juridică, de disciplină și imunități? E cineva din partea Comisiei pentru muncă și protecie socială? Nici din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități?

Doamna Ivănescu, aveți un mandat în alb să reprezentați Comisia de muncă și protecție socială. Din partea președintelui comisiei și din partea președintelui de ședință, vă rog să propuneți timpii de dezbatere, că suntem în procedură de urgență.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă propun 10 minute în total cu 2 minute pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Dacă sunteți de acord, stimați colegi, cu această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formularea Senatului, formulare pe care comisia noastră și-a însușit-o.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.I din art.unic dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți, votat în unanimitate.

Pct.2. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.4. Nu sunt obiecțiuni.Votat în unanimitate.

Pct.5 și ultimul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței de urgență. La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.2 și 3. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.4 și 5. Nu sunt obiecțiuni la nici unul, votate în unanimitate.

Art.6, 7 și 8 care este și ultimul, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votate toate în unanimitate.

Parcurgând și adoptând textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență, proiectul de lege îl supunem votului dumneavoastră final, în condițiile art. 74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind declararea comunei Băbeni, județul Vâlcea, oraș.  

Domnul coleg care a propus, domnul deputat Mițaru Anton.

Poftiți să susțineți Proiectul de Lege pentru declararea Comunei Băbeni județul Vâlcea oraș.

   

Domnul Anton Mițaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Un grup de parlamentari PSD, deputații Acsinte Gaspar, Anton Mițaru, Nicu Spiridon, Vasile Bleotu și senatorii Șerban Brădișteanu și Vitilă Matei au înaintat o propunere legislativă privind înființarea orașului Băbeni. Comuna Băbeni este atestată documentar din 1491, formată din 7 sate cu o populație de 9677 de locuitori. Populația comunei Băbeni a fost consultată prin referendum, organizat și desfășurat în conformitate cu Legea nr.3/2000, pe data de 30 decembrie 2001, participând la vot 58% din electorat, 98% din participanți s-au pronunțat pentru declararea ca oraș.

În susținerea propunerii s-a obținut, potrivit Constituției, punctul de vedere și avizul Consiliului Legislativ. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, propunerea legislativă a fost dezbătută în fond de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și a fost avizată favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget-finanțe, bănci.

Față de cele de mai sus, vă rugăm să supuneți dezbaterii plenului propunerea legislativului în forma prezentată, îndeplinind condițiile legale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege urmărind textele acestuia și raportul comisiei.

La titlul legii, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Se modifică titlul legii în mod corespunzător. La art.1, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți, adoptat în unanimitate amendamentul 2 și se modifică art.1 alcătuit în noua formulă din două alineate.

Art.2, urmăriți amendamentul 3, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele acestui proiect de lege, urmează ca aceasta să fie supusă votului, în condițiile art.74 alin.1 din Constituție. În consecință, supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea voturilor deputaților prezenți a fost votat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 4 din Ordonanța Guvernului nr.69/2000 pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, și a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, și ale Legii nr. 169/1997.  

Proiectul de Lege pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanța Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991.

Din partea inițiatorului? Domnul ministru Gaspar.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților are ca obiect prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanța Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991 și a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietatea asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legi fondului funciar.

Potrivit notei de fundamentare, menționăm că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2000 termenul de finalizare a acțiunilor de punere în aplicare a dispozițiilor Legii nr.18 din/1991 și ale Legii nr.1/2000 a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2001. Din analiza efectuată la nivelul Guvernului, la începutul anului 2002, a rezultat că până la sfârșitul anului 2001 dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere nu a fost realizat decât în proporție de circa 60%. Ca urmare, prin planul de acțiuni din programul de guvernare pe anii 2002-2003 s-a stabilit ca obiectiv sporirea acestui procentaj până la 90% în anul 2002 și până la 95% în anul 2003.

Întrucât acțiunile de aplicare a Legii fondului funciar au fost intensificate încă de la începutul anului 2002, existând o situație de fapt care se impune a fi reglementată printr-un act normativ corespunzător, a fost inițiat proiectul de lege prin care se propune o prelungire a termenului de finalizare a aplicării celor două legi până în trimestrul III al anului 2004.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, a fost supus dezbaterii pentru avizare în fond în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice care a propus dezbaterea acestui proiect cu un amendament pe care Guvernul și-l însușește.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dacă din partea comisiei? Vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată, așa cum a fost anunțată, în fond, spre dezbatere și avizare în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, și a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, și ale Legii nr.169/1997 transmis cu adresa nr.226 din 29 aprilie 2002. Prin proiectul de ordonanță de urgență se propune o prelungire a termenului de finanțare aplicării Legilor fondului funciar nr.18/1991 și Legii nr.1/2001, cu modificările și completările ulterioare, până în trimestrul III al anului 2004.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituție. Așa cum a fost anunțat, proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 22 aprilie 2002 și în urma dezbaterii Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice propune aprobarea, admiterea, fără modificărea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește dintre dumneavoastră cineva să intervină în dezbaterile generale? Nu.

Trecem, în aceste condiții, la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acesteia dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care, de fapt, se referă la dispoziția de prorogare a termenului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră final proiectul de lege, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aș ruga liderii grupurilor parlamentare să-și mobilizeze colegii în sală pentru că la ora 12 avem vot final.

Mai parcurgem un proiect până la ora exactă și pentru a da posibilitatea colegilor noștri să vină. Am senzația că vom fi obligați să facem apel nominal.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea alineatului (2) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicității produselor din tutun în sălile de spectacol și interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor.  

La pct.30 Proiectul de Lege pentru modificarea alin2 al art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/1999. Comisia de cultură propune respingerea.

Domnul Márton Árpad va susține această propunere.

   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, a existat o problemă în legătură cu legea respectivă, problema însă a fost deja rezolvată prin legi aprobate și apărute în Monitorul Oficial, ca atare, ordonanța de urgență ar fi trebuit să fie modificată în consens cu legea care este în vigoare și să o adoptăm încă o dată și, atunci, ar exista o lege care are o prevedere și o ordonanță ulterioară care modifică acea lege care are aceeași prevedere, ceea ce ar fi un absurd. Ca atare, noi am propus respingerea acestei ordonanțe pentru că între timp Parlamentul României a aprobat o lege care a soluționat problema respectivă. Deci este de prisos. Vă rugăm să aprobați respingerea ordonanței.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat raportul Comisiei de cultură, științe, arte și mijloace de informare în masă, prin care propune respingerea acestui proiect de lege. Dacă aveți de făcut vreun comentariu cu privire la propunerea de respingere? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Proiectului de Lege pentru modificarea alin.2 al art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/1999, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Îmi face plăcere să vă prezint la balcon Delegația Congresului mexican, condusă de președintele Comisiei de politică externă. (Aplauze în sală. Domnii deputați se ridică în picioare.)

Stimați colegi,

Domnii secretari mă anunță că au mai plecat unii deputați și astfel în sală nu mai sunt prezenți în numărul necesar pentru votul final. Din informațiile pe care le am, există unele acțiuni în câteva județe, unde participă colegii noștri. Nu știu dacă în mod motivat sau nu. În aceste condiții, nu putem ține ședința de vot final de astăzi. Aș ruga șefii grupurilor parlamentare să-și verifice prezența și să ne anunțe care sunt absențele nemotivate.

Cu aceasta, ședința noastră de astăzi se încheie. Ne întâlnim joi, când vom începe cu Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine.

Vă amintesc că activitatea în Camera Deputaților nu s-a încheiat, după ședința în plen, dumneavoastră vă desfășurați activitățile în comisii. Poate acolo veți avea prezența mai bună și veți întocmi rapoartele care sunt în întârziere.

Ședința s-a încheiat la ora 12,05.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 18 october 2019, 5:06
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro