Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 20, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.84/30-05-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
18-09-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 20-05-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 20, 2002

11. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț a formulat o interpelare pentru Ministerul Culturii și Cultelor. Vă rog să dezvoltați interpelarea domnule deputat.

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Avem o problemă de o importanță capitală în dezvoltarea culturii românești, și anume, noul spațiu al Bibliotecii Naționale.

Eu am adresat o interpelare domnului prim-ministru. Mi s-a dat un răspuns extrem de nemulțumitor. Interpelarea este cu data de 18 martie 2002; răspunsul vine din partea domnului ministru Șerban Mihăilescu. Oral, am discutat chestiunea aici, însă mi s-a dat și un răspuns scris, de o inexactitate cutremurătoare, spunându-se că renunțarea la spațiul acesta al Bibliotecii Naționale ar fi solicitarea expresă a conducerii Bibliotecii.

Eu am cerut conducerii Bibliotecii actele prin care se incriminează acest lucru. Este cu totul și cu totul altceva. Conducerea Bibliotecii Naționale, știind că Guvernul României vrea să ocupe spațiul nou construit al Bibliotecii Naționale, a făcut o formă de protest împotriva acestei situații, arătând că Biblioteca Națională a Franței dispune de 300 de mii de metri pătrați, iar a noastră, dacă ajunge, în forma aceasta actuală, dacă ajunge, la 80 de mii de metri pătrați, dacă i s-ar da tot spațiul.

În condițiile în care spațiul cultural al țării se transformă în spațiu pentru birocrația guvernamentală, ținând seama că există foarte multe alte soluții pentru rezolvarea acestei chestiuni, eu îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu, care este ministrul culturii noastre și care este un om reputat de cultură și la care eu țin foarte mult, să vedem problema aceasta în aspectul ei profund și să încercăm să-i găsim o rezolvare, aflându-ne, împreună, pe aceeași parte a baricadei. Adică, să vedem, la întrebările puse de mine către domnia sa, aspectele acestea care privesc realitatea culturală românească, rămasă, din punctul de vedere al bibliotecilor, în urmă cu cel puțin 50 de ani, dacă nu cu un secol, față de realitățile țărilor dezvoltate, pe acestă linie, și să căutăm să clarificăm, la nivelul conducerii Guvernului și poate chiar al Parlamentului, că mi se pare că problema va trebui discutată, și ca problemă, să spunem, de realizare a unui centru civic al țării, care să includă în apropiere Guvernul, Parlamentul, împreună cu Senatul și Camera Deputaților, având spații care ni se oferă în această privință. Mă gândesc la clădirea aceasta, din dreapta Parlamentului, care nici măcar nu este folosită și este adecvată pentru o asemenea situație, lăsând la o parte că spațiul pentru bibliotecă, dacă se transformă în spațiu pentru funcționarea Guvernului, necesită niște investiții enorme. Depozitele actuale ale bibliotecii, terminate în proporție de 90%, și rămânând numai să fie folosite, trebuie remodelate, să li se pună ferestre adecvate, transformate în birouri; sălile de lectură, care nu implică o investiție atât de mare cât s-a presupus, eu, aici, am un proiect dat recent de conducerea bibliotecii, iar obligă la transformări; sunt făcute pe câte două niveluri. Pentru un spațiul guvernamental, trebuie fragmentat cu plafoane noi, ceea ce implică cel puțin o mie, sau, dacă nu, chiar 2.000 de miliarde de lei, pe când, darea în folosință parțială a bibliotecii, implică suma modică de 48 de miliarde lei, sumă prevăzută, dealtfel, de Parlament, de bugetul anului 2002. Și întrebările sunt: dacă avem voie să încălcăm, să sistăm o investiție aprobată prin Legea bugetului pe 2002, sau eludăm Legea bugetului și revenim la buna, să spunem, la voința parțială a Guvernului actual, pentru această situație.

Eu îl rog pe domnul Răzvan Theodorescu să fie un luptător, cum îl știu, pentru apărarea spațiului cultural, care nu poate fi transformat în altceva decât spațiul de cultură al țării, fiind vorba, mai ales, de un spațiu inadaptabil altor activități, spațiu construit, după toate legile biblioteconomiei internaționale, și unde noi putem să avem și posibilitatea să ne mândrim față de oamenii care lucrează în acest domeniu pe mapamond și care ne vizitează țara, și nouă ne e rușine, la ora actuală, să nu le putem arăta niște spații de bibliotecă adecvate. Pentru că, consultând cele două noi construcții, să spunem, parțiale, de bibliotecă din București - Biblioteca Academiei și Biblioteca Centrală Universitară -, constatarea este că acestea nu sunt pe deplin adecvate funcționării unei biblioteci mari și, cu atât mai mult, avem nevoie ca lucrul acesta să se vadă cel puțin în următorii ani, la nivelul la care l-am putut realiza prin Biblioteca Națională care este, într-adevăr, foarte bine proporționată.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul ministru Răzvan Theodorescu răspunde.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Am să vă răspund nu numai ca ministru, dar ca și un om, care, matematic, la un calcul, am constatat că 25 de ani din cei 63 pe care-i am, i-am petrecut lipit de masa unei biblioteci. Vă dați seama că este o chestiune care-mi stă foarte mult la suflet.

Ați spus dumneavoastră, domnule deputat, un lucru foarte adevărat. După estimările firești, biblioteca, așa cum a fost concepută în epoca dinainte de ’89, bine concepută miniatural, aș spune, este o mică, mică parte din ce ar trebui să fie Biblioteca unei mari țări, ați dat dumneavoastră exemplul francez, pot să vă dau Library of Congres, sau alte biblioteci.

Pe de altă parte, ați mai spus un lucru foarte adevărat, cele două biblioteci, cea a Academiei noastre și cea Universitară, deși sunt niște realizări foarte importante, împreună, de-abia dacă ar constitui o Bibliotecă Națională.

Suntem în situația, așadar, domnilor deputați, în care nu avem nici o bibliotecă cum trebuie, chiar concepută, și nu avem nici un sediu al Guvernului.

În situația în care Biblioteca Națională ar continua să fie servită, așa cum a fost în ultimii ani, cu fondurile de la buget, vreau să spun în ultimii 6-7 ani, noi nu am putea să încheiem această lucrare înainte de un deceniu, pentru a o pune, informatizată și cu totul la punct. Pe de altă parte, studiile care s-au făcut asupra clădirii Guvernului, ne arată un grad teribil de risc seismic. De aceea, vă voi da niște cifre și vă voi spune soluția la care ne-am gândit.

Prin Legea bugetului pe 2002, s-a acordat obiectivului de investiții Biblioteca Națională o valoare de 70 de miliarde lei. Vreau să vă spun că în anul trecut, cu circa 40 de miliarde lei, pare incredibil, dar, de-abia, domnul deputat știe, s-a întreținut, s-au întreținut zidurile, ca să spun așa, și clădirea aceea care există.

La data de 12 martie, Ministerul Finanțelor Publice, în urma verificării situației componenței de capital ce urmează a se realiza în 2002 la obiectivul de investit "Biblioteca Națională", a redus valoarea de finanțare la 27 de miliarde, luându-se în calcul cheltuielile strict necesare, în ipoteza continuării lucrărilor, dar, evident, se deduce într-un ritm foarte scăzut.

Între timp, în ședința Guvernului din data de 20 septembrie, deci înainte de momentul Legii bugetului pe 2001, a fost luată în discuție starea clădirii care adăpostește Guvernul României - Palatul Victoria -, încadrat în gradul I de risc seismic și, din mai multe soluții care au fost discutate, s-a ajuns la concluzia că sediul Guvernului ar putea să încapă, totuși, în această construcție începută înainte de ’89 și neterminată, având ca destinație Biblioteca Națională, dar devenită neîncăpătoare din start, cum spunea și domnul deputat.

Deși construcția, într-adevăr, nu a fost concepută în acest scop, din studiile de specialitate ale M.L.P.A.T. rezultă că structura putea fi adaptată la noua funcționalitate.

Pentru asigurarea finanțării lucrărilor de proiectare și de execuție la imobilul destinat acestui sediu, s-a dispus suplimentarea bugetului Secretariatului General, cu suma de 43 de miliarde lei, prin diminuarea corespunzătoare a bugetului Ministerului Culturii și Cultelor pe anul 2002, și cu o primisiune care este esențială pentru noi și la care voi reveni. Această promisiune este cea a obținerii unui credit extern - ați vorbit adineauri de ceea ce, de un spațiu unde ar putea să fie construit - pentru realizarea noii clădiri a Bibliotecii Naționale. Creditul acesta extern este singura posibilitate pentru a concepe ceva care să cuprindă, sigur, nu suprafața Bibliotecii Naționale din Paris, dar, măcar o bibliotecă națională decentă. Aceasta este deja veche, în felul în care a fost concepută.

În situația actuală, cu promisiunea acestui credit extern, suntem înaintea etapei în care s-a început o proiectare a clădirii Guvernului. Noi am luat, preventiv, măsurile necesare de limitare a ritmului de execuție, pentru că trebuie încă să întreținem acea clădire. Și vreau să vă spun că încă niște miliarde de lei se vor duce acolo, dacă nu se încep, într-un fel, lucrările pentru un obiectiv sau altul, în cazul de față, obiectivul Guvern.

Domnule deputat, cu toată grija pe care o am și cu argumente pe care le-ați dat și dumneavoastră, noi am avut niște discuții, cred că singura posibilitate este conceperea la nivelul 2002-2003 a unei noi clădiri, eventual, cum spuneați dumneavoastră, și în spațiul acesta, care știu însă că este vizat pentru un concurs internațional de arhitectură. Aceasta este situația în momentul de față. Ea mai poate, eventual, suferi niște schimbări. Sigur este însă că, fără un credit extern important, noi, prin forțele noastre, o spun deschis, în momentul de față, nu putem construi o bibliotecă mare, informatizată, așa cum vă doriți, și dumneavoastră, și eu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat are de făcut comentarii?

Poftiți. Aveți două minute pentru comentarii.

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule ministru, aveți și dumneavoastră dreptate, dar, să știți că dreptatea este și de partea mea și vreau să vă spun că sunt în Parlament din 1993. De fiecare dată, în bugetul acordat Ministerului Culturii, s-au acordat sume de la 10 miliarde lei în sus. Din nenorocire, conducerea Bibliotecii Naționale, la presiuni externe, ale unor oameni care nu cunosc legile intrării în funcțiune a bibliotecilor, au dat banii pentru finalizarea depozitelor. Ori, lucrul trebuia făcut paralel, dacă nu prioritar, pentru sălile de lectură, care au și ele un depozit al lor în cadrul sălilor. Și eu, când am vizitat Biblioteca Națională din Nanteres, concepută în cadrul Universității din Nanteres de lângă Paris, se construiseră sălile de lectură, în suprafață de aproape 10 mii de metri pătrați, depozitul era în centrul lor neterminat și universitatea, clădirile administrative și sălile, să spunem, de curs, nu erau nici măcar concepute, ceea ce însemna că acești oameni, cu așezare concretă pe valoarea spațiului de cultură, au dat în folosință prioritar, ceea ce poate fi dat în folosință pentru o bibliotecă. Noi am luat-o exact pe dos - și asta este vina conducerii bibliotecii și a fostului Minister al Culturii, care, pur și simplu, habar n-au avut de modul cum trebuie pusă în folosință o asemenea bibliotecă.

De aceea, ne aflăm astăzi cu partea invizibilă a bibliotecii terminată; depozitele sunt terminate 90%, dacă nu chiar mai mult; n-au lifturi și n-au aceste rafturi. În rest, totul este finisat și finisat într-un mod nepermis de mult. Eu știu că se pot lăsa la depozite spațiul la roșu, dar ei le-au făcut în așa fel … până și wc-urile sau grupurile sanitare le-au făcut și acum trebuie păzite cu poliția, pentru a nu fi furate de către cei care lucrează în părțile acestea.

Deci, iată, lipsa de tactică. Punându-i să lucreze după normele internaționale și după modul concret cum se poate lucra pentru finalizarea treptată a unei biblioteci naționale, dânșii mi-au demonstrat - și am aici, la mine, - cu 48 de miliarde, deci reducând o sumă de 20 și ceva de miliarde, care este datorie pentru anul trecut în cadrul bugetului pe anul acesta, dumnealor pot intra în folosință parțială a bibliotecii. De ce să construim o nouă bibliotecă, când aceasta este deja construită și când, în jurul ei, există spațiu pentru extindere? Aceasta este o chestiune. Partea din spate a bibliotecii poate fi terminată, că este absolut cu iarbă în interiorul clădirii, acea parte care a fost a INID-ului.

Vreau să vă mai spun că, prin intermediul UNESCO și al asociațiilor de bibliotecari pe plan internațional, noi putem obține o finanțare care nu privește nici Guvernul, nici nimic, pentru sala centrală a bibliotecii, adică acea aulă pe care o putem transforma în sală de conferințe bibliotecare internaționale, și putem merge cu această investiție fără a forța bugetul de stat pentru o nouă clădire.

În același timp, există cel puțin 4-5 soluții pentru a rezolva cu spațiile existente și care nu sunt folosite în București, pentru a rezolva problema Guvernului și a mutării lui. Am citat acest Palat al Științei, al Academiei, vis-a-vis de Parlament, care este adecvat perfect pentru această chestiune și, cu o investiție minoră, poate fi adus Guvernul lângă noi și facem și o economie, să spunem, de benzină și de mijloace de transport. Avem soluția Radio, acea clădire destinată Radioului, care este pe malul Dâmboviței și care, iarăși, este lăsată în paragină. La noi se procedează exact ca în fabula cu animalele bolnave din La Fontaine; unde este mai slabă, să spunem, susținerea la nivel înalt a unei activități intelectuale și culturale, cum este aceea a Bibliotecii Naționale, se recurge la o soluție care este, poate, cea mai nepotrivit dintre toate. Haideți, să ne mai consultăm.

Eu vă ofer această strategie pentru darea în folosință a obiectivului de investiții "Biblioteca Națională", să discutăm și să trecem pe aceeași parte a baricadei și să găsim soluții normale de împăcare și a caprei și a verzei, în așa fel încât să putem trece cu bine puntea aceasta în care se află Guvernul. Într-adevăr, eventualitatea unui cutremur trebuie să ne găsească pregătiți pentru această problemă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Mona Muscă a formulat o interpelare adresată Ministerului Informațiilor Publice. Vă rog să dezvoltați interpelarea.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Domnule președinte, eu am adresat o interpelare domnului prim-ministru …

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Așa scrie aici: Ministerul Informațiilor Publice. Era vorba de declanșarea unei anchete asupra conflictului dintre BRAMIRAL GRUP și echipa redațională a Monitorului de Vrancea. Dezvoltați.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este către primul-ministru Adrian Năstase, iar obiectul interpelării este încălcarea libertății de exprimare și a independenței presei.

Chiar dacă libertatea de exprimare este un principiu și un drept consfințit de Constituția României, chiar dacă există un acord formal cu privire la necesitatea independenței presei, semnalele cu privire la hărțuirea presei independente sunt tot mai numeroase, iar cel mai recent vine de la Focșani.

La data de 30 martie a.c., echipei care a lansat și a evitat, timp de 5 ani, Monitorul de Vrancea, i s-a retras dreptul de utilizare a titlului de către proprietarul acestuia, BRAMIRAL GRUP, reprezentat prin controversatul om de afaceri Mihai Iacob, implicat în scandalul legat de devalizarea Băncii Române de Scont.

În consecință, echipa în cauză a început editarea unui alt cotidian "Ziarul de Vrancea", în timp ce o altă firmă a preluat Monitorul de Vrancea.

Simultan cu aceste evenimente, întreaga conducere a județului a declanșat un val de presiuni economice, în justiție, prin forțele de ordine, toate menite a scoate cu totul de pe piață Ziarul de Vrancea.

Astfel, a fost ignorată o decizie judecătorească, și, în deplinul dispreț al legii, o adevărată armată de jandarmi, polițiști și funcționari ai primăriei au ridicat chioșcurile cu tot cu redactorii care încercau, cu disperare, să apere singurele puncte prin care mai puteau să-și vândă gazeta.

În plus, după ce în mare grabă și pe motivații neconvingătoare, Consiliul Local Vrancea a anulat contractul de asociere pentru chioșcurile de difuzare amplasate de firma care editează Ziarul de Vrancea, o altă firmă, aparținând fiul doamnei Fevronia Stoica, senator PSD de Vrancea, a primit aproape simultan dreptul de a amplasa în Focșani 40 puncte de difuzare. La acestea, se adaugă o întreagă serie de abuzuri. Reporterii Ziarului de Vrancea au fost înștiințați de mai mulți șefi de instituții publice că nu vor mai fi primiți ca reprezentanți ai cotidianului și nu li se vor mai furniza informații cu caracter public, ceea ce încalcă flagrant Legea liberului acces la informațiile de interes public, cu specificații pentru aceste chestiuni, lege în vigoare.

Începând cu 1 aprilie 2002, au fost demarate concomitent, controale la societatea în cauză. Dar nu controalele sunt problema aici, ci utilizarea lor ca armă de presiune politică.

Cu o grabă suspectă, pe care am dori s-o vedem mai ales în cazul marilor scandaluri de corupție din țară, ofițeri din Poliția Vrancea au declanșat, la 20 aprilie 2002, urmărirea penală împotriva directorului și a redactorului-șef al ziarului pentru folosirea abuzivă a mărcii, deși, la dosarul cauzei există suficiente dovezi care să susțină ilegalitatea măsurii.

Analizând cele relatate mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să luați act de gravitatea unor astfel de fapte, care constituie un atentat la libertatea de exprimare și independența presei.

Cred că toate cele de mai sus constituie argumente suficiente pentru declanșarea unei anchete privind lucrurile grave care se petrec la Focșani și care indică maniera incalificabilă în care instituții locale ale statului, la comanda politică a celor mai importante oficialități din județ, acționează ca factor de presiune împotriva unui canal mass-media local independent. Adaug, între timp, la acest abuz, unul similar împotriva aceleiași firme, aceluiași cotidian - de data aceasta, în Buzău.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

O să răspundă domnul ministru al informațiilor publice. Și, apropo, de presă: eu știam că patronul Firmei BRAMIRAL - așa am citit eu prin toate ziarele - este membru PD și mare susținător al PD-ului. Dar, mă rog … Spun: așa am citit în ziare.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Peste tot, scrie altceva …

Domnul Vasile Dâncu:

Domnule președinte,

Stimată doamnă deputat,

Eu am primit, probabil, datorită interpelării pe care ați făcut-o premierului, am primit, din partea Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, misiunea de a răspunde și de a face ancheta respectivă, așa, încât, vă rog să acceptați să răspund eu la această interpelare.

Stimate domnule președinte,

Onorați deputați,

Stimată doamnă deputat Mona Muscă,

Libertatea presei și dreptul la exprimare a opiniei sunt valori democratice mult prea importante, pentru a fi trecute cu vederea.

Din dorința firească de a ne consolida regimul politic pe care încercăm să-l reînvățăm după 50 de ani de dictatură, sensibilitățile noastre față de acest subiect sunt deosebit de mari. Este normal să se întâmple așa; astfel, după decenii de cenzură și de vorbit în șoaptă, mereu cu omniprezenta frică de ochii și urechile pereților.

Din respect pentru libertatea presei, dar și din ceea ce îmi dictează îndatoririle profesionale și convingerile personale, am considerat că ar fi util să vă răspund și să vă prezint un punct de vedere în care voi încerca să plasez evenimentele de la Focșani, în raport cu principiile demoncratice sus pomenite.

O sarcină care, mărturisesc că nu-mi displace deloc, pentru că ea face parte din dezbaterea de idei, un instrument atât de necesar construcției democratice. Mai mult, interpelarea dumneavoastră, doamnă deputat Mona Muscă, îmi va ajuta la exprimarea punctuală și sistematică a răspunsurilor la întrebările care preocupă astăzi o parte a societății civile.

Țin să precizez totuși că nu mă aflu aici pentru a emite verdicte și judecăți de valoare definitive, sarcina pe care mi-am propus s-o îndeplinesc este aceea de a prezenta o perspectivă națională și de a invita la o analiză lucidă a cazului, pe baza faptelor pe care le-am cercetat chiar și personal.

Înainte de orice, simt nevoia să-mi exprim îndoiala față de afirmația potrivit căreia hărțuirea și piedicile puse de instituțiile politice presei independente ar fi o tendință care prinde contur tot mai pronunțat. Istoria postdecembristă arată, mai degrabă, că avem o avem o presă liberă aflată în plin proces de evoluție și emancipare, o presă care devine din ce în ce mai puternică și mai profesionistă. Mass-media reprezintă unul din sectoarele în care România s-a adaptat perfect standardelor occidentale, în modul cel mai rapid, în special în ultimii ani. Atât puterea presei, cât și libertatea ei se reflectă din nenumărate cazuri în care ziarele și posturile de televiziune au demascat cu succes corupția politică, traficul de influență, marile ilegalități din lumea afacerilor sau infracțiunile din lumea interlopă.

În ciuda mizei imense a unora din aceste cazuri, nu au existat închideri de ziare, nici răpiri sau agresiuni comandate, nici privarea de libertate a unor jurnaliști. Chiar dacă nu au lipsit cu desăvârșire cazurile de abuzuri împotriva presei, au fost rare și acest fapt este recunoscut de organizațiile neguvernamentale care monitorizează respectarea drepturilor omului în România.

În Raportul de țară de anul trecut, România este una din puținele țări din Europa centrală și de est care nu are nici o mențiune legată de o încălcare a drepturilor de exprimare sau de încălcare a libertății presei.

În acest context, mi se pare pripit să intrăm în alertă și să privim conflictul de la Focșani care pe o verigă dintr-un lung șir de fărădelegi și încălcări ale libertății presei.

În primul rând, nimeni nu poate fi încă sigur că în reședința județului Vrancea avem de-a face, cu adevărat, cu o prigoană a presei și o încălcare a drepturilor la liberă exprimare. Nici chiar doamna deputat Mona Muscă nu are certitudinea unui delict, de vreme ce însuși scopul interpelării dumneaei este de a cere demararea unei anchete pentru a vedea mai bine despre ce este vorba. Or, în aceste circumstanțe, este hazardat să ne grăbim cu declarații incendiare și acuze la adresa autorităților locale și centrale. În momentele în care există cel mai mic potențial de amenințare la adresa libertății sale, presa română a știut să se apere cu promptitudine. Solidaritatea de breaslă a acționat eficient în astfel de cazuri, liderii de opinie unindu-se dincolo de animozități și conflicte personale pentru a proteja interesele comune. Ceea ce mi se pare destul de bizar în cazul divergenței de la Focșani este tocmai lipsa unei astfel de solidarități profesionale. Nu s-au înregistrat semnale de alăturare a altor jurnaliști la protestele colegilor de la Business Monitor - ziarul de Vrancea.

Mai mult decât atât, mă aflu în posesia unui comunicat semnat de 12 publicații, posturi de radio și televiziune din județul Vrancea ai căror angajați se arată indignați de acțiunile și atitutinea necolegială a protestatarilor care i-au acuzat de aservire politică. La drept vorbind pare exagerat să se susțină că toată mass-media din județ ar fi manipulată politic cu excepția acestui ziar protestatar.

Stimați deputați,

Analizând numărul mare de documente care mi-au parvenit pe marginea evenimentelor de la Focșani am reușit să stabilesc, dacă nu complet, atunci măcar în mare parte, anumite realități care îl preced. Una din acestea este tocmai lipsa de fundament a acuzației de persecuție instituționalizată a ziarului Business Monitor - ziarul de Vrancea. Ceea ce unii din parlamentarii Opoziției se grăbesc să înfiereze ca instrumentație politică, ține mai degrabă de dreptul comercial și pare să se contureze în jurul unuia din multiplele cazuri de evaziune fiscală care distrug economia națională și încrederea noastră în societatea și economia de piață. Controalele autorităților locale la sediul publicației în cauză nu erau atât de lipsite de fundament, cum se susține în interpelarea doamnei deputat. Se pare că societățile S.C.Nord Est pres - SRL Focșani, respectiv Societatea Comercială Nord Est SRL erau folosite pentru a evita plata taxelor și a datoriilor prevăzute în contractul de asociere semnat cu autoritățile locale. S-a evidențiat că la cele 17 chioșcuri care făceau obiectul contractului, activitatea a înregistrat pierderi de 10 milioane de lei per chioșc, pe când în chioșcurile administrate exclusiv de S.C.Nord Est SRL se înregitra un profit de sute de milioane.

De altfel, această societate a avut în 2000 și 2001 o cifră de afaceri de 32 de miliarde de lei, cu un profit declarat de doar 280 de milioane de lei, adică aproape 0,9% din cifra de afaceri, deci un procent sub 1% din cifra de afaceri.

Mai mult, în timpul controlului s-a constatat că nu s-au respectat clauzele contractuale privind activitatea de difuzare a presei și că în cele 17 chioșcuri au fost comercializate diverse alte produse: alcool, țigări, rechizite, prezervative ș.a.

În aceste condiții, este evident că intervenția fermă a autorităților locale nu mai poate fi etichetată ca un abuz, mai ales că transformarea chioșcurilor în mercerii nu are nimic în comun cu libertatea presei. Revocarea Hotărârii Consiliului local nr.26 din 24.02.2000, privind asocierea cu societatea menționată mai sus, a avut, prin prisma infracțiunilor amintite, un temei legal suficient. Acuzația de revanșă politică a PSD plănuită minuțios de la centru și executată cu acuratețe în plan local nu are suport. Poate ar trebui amintit că hotărârea respectivă care este declanșatoare a conflictului, adoptată de consiliul local pe timpul când actualul partid de guvernământ se afla în Opoziție a fost votată în acest an, în unanimitate de toți consilierii locali. Și atunci când a fost aprobată această asociere, PDSR votase tot în unanimitate alături de consilierii PNTCD, PNL, PRM, APR și toți ceilalți care erau atunci în consiliul local. Chiar dacă în punctele de desfacere controlate nu s-ar fi vândut altceva decât ziare, declararea unor pierderi și plasarea întregului profit la firma cu care primăria nu avea contract reprezintă deja o ilegalitate flagrantă. Și, totuși revocarea hotărârii nu a fost un act de deces pentru ziarul Monitorul de Vrancea editat de S.C.Nord Est Pres SRL. Publicația se tipărește încă și continuă să se vândă prin punctele proprii de desfacere, prin chioșcurile Rodipet și prin poștă. Toate acestea au fost stabilite în urma unei documentări realizate la fața locului de un expert al Ministerului Informațiilor Publice care s-a documentat la sediile ambelor părți și chiar în urma unui memoriu și a unei întrevederi pe care am avut-o cu domnul director Condurache la sediul ministerului. Am verificat toate capetele de acuzare aduse autorităților locale și am aflat că ele nu se confirmă. Vă reamintesc faptul că printre acuze, dintr-un memoriu pe care ni l-a remis domnul director Condurache era și aceea că unor jurnaliști li s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică la propriile locuințe, deși aveau facturile plătite la zi. Vă puteți închipui cât de fondată poate fi o asemenea acuză în România anului 2002.

În ceea ce privește acuzația adusă de unele ziare în legătură cu modul în care forțele de ordine au participat la acțiunile Primăriei Focșani, cred că presupusa brutalitate a jandarmilor a fost mai degrabă povestită și exagerată decât dovedită. Există înregistrări video care infirmă aceste speculații și demonstrează că nu au avut loc incidente semnificative între forțele de ordine și protestatare. Am văzut și eu o filmare pe care mi-a pus-o la dispoziție ziarul și nu am observat violențe, în afară de, sigur, circul public nedorit la care s-au dedat cele două părți.

După cum se observă din această succintă analiză, controalele autorităților publice efectuate asupra activității Societății Nord Est Pres SRL s-au bazat pe argumente reale și nu pe ipotetice comenzi politice. Libera exprimare și integritatea presei sunt valori ale transparenței, valori ale unei culturi civice deschise către dialog și informare. Tocmai în sprijinul acestei idei ele nu trebuie degradate și transformate într-un scut sub care se eludează legea și se aduc prejudicii bugetului public.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimată doamnă deputat,

Un singur lucru mi se pare cert în acest moment, este prematur să arătăm cu degetul și să aducem acuze grave înainte de cunoașterea completă a cazurilor. Fără îndoială, doamna deputat Mona Muscă are meritul de a fi consecventă cu spiritul filozofiei politice liberale care spune că "niciodată nu va fi prea multă critică adusă statului", dacă este vorba despre apărarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului și despre libertatea societății civile. Este un punct de vedere pe care îl accept ca atare și îl respect, cu toate acestea, cred că ar fi mult mai constructiv să fim atenți la nuanțe, să nu atacăm atât de ușor autoritatea statală, mai ales în cazurile în care nu există nici o dovadă care să confirme o eventuală tendință de raportare negativă a autorităților statale la adresa autorităților civile și principiilor democratice. Cred că este bine să rămânem atenți la problemele care produc polemici, să fim atenți la protejarea libertății presei, dar pentru a emite judecăți trebuie să ne documentăm suficient.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doamna deputată Mona Muscă dorește să comenteze?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îi mulțumesc domnului ministru Dâncu, îi doresc să ajungă prim-ministru, așa cum a fost astăzi pentru câteva clipe răspunzând în locul domnului prim-ministru. Sunt nemulțumită de răspuns, pentru că a fost un răspuns politic, pe de altă parte, îi mulțumesc domnului ministru că s-a ocupat de acest caz, știu și eu că a vorbit cu cei din Vrancea și mă bucur că a făcut cercetări în acest domeniu printr-o persoană trimisă de domnia-sa din minister, ceea ce înseamnă că îl preocupă asemenea semnale. Din nefericire, însă, atât cercetarea, cât și interpretarea rezultatelor acestor cercetări este strict politică. Or, aici nu era vorba de politică, era vorba, cred eu, în primul și în primul rând, politicul de-abia în al doilea rând putea să intre în cauză, de ceea se întâmplă cu presa la ora actuală în România, în diferite situații, pe cazul specific Vrancea, care iată că se repetă și la Buzău. A încerca să tratezi un asemenea caz numai și numai din perspectiva membrului PSD, atunci când acuzați sunt tot membrii PSD, cei care conduc orașul și județul, a încerca să interpretezi aceste chestiuni pe motive comerciale, sigur că nu mă poate mulțumi și mă gândeam în timp ce dumneavoastră vorbeați, domnule ministru, că tot răspunsul acesta seamănă cu ceea ce mi-a spus în final doctorul, după ce mi-a pus această cizmă de ghips, mi-a spus: "Ei, doamna Muscă, acum zburați, vă rog."

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat Ioan Miclea a formulat o interpelare privind modul în care au fost remunerați recenzorii din Cluj Napoca.

Vă rog să dezvoltați interpelarea. N-o mai dezvoltați, bine, deci răspunde domnul Fleșariu, secretar de stat.

Domnul Ionel Fleșariu:

În legătură cu interpelarea formulată de domnul deputat, referitoare la plata și impozitarea indemnizației pentru recenzorii care au participat la recensământul populației și al locuințelor din România din anul 2002, precizăm următoarele.

La nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a dispus, printr-o interpretare proprie autoritățile publice locale, reținerea și virarea sumelor reprezentând contribuția pentru asigurări de sănătate în cotă de 7% prevăzută de Legea nr.145 din 1997. Această cotă de 7% urma să se aplice asupra indemnizației brute, deși această precizare contravenea unui ordin emis în anul 2000, este vorba de Ordinul nr.74 al președintelui Casei de Asigurări de Sănătate - ordin potrivit căruia cota de 7% se aplică numai asupra veniturilor salariale brute sau asupra veniturilor realizate din convenții civile. În cazul indemnizației la care ne referim, nu ne găseam în nici una din aceste situații.

În consecință, primul ministru al Guvernului, domnul Adrian Năstase a dispus să se procedeze la actualizarea Ordinului nr.74/2000 și la aplicarea corectă a prevederilor acestuia. Autoritățile administrației publice locale care au tergiversat efectuarea plății indemnizațiilor, după data de 19 aprilie 2002, sub pretextul necunoașterii modului de impozitare, poartă întreaga responsabilitate a acestor întârzieri. În teritoriu au fost transmise precizările necesare pentru îndreptarea lucrurilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat vrea să comenteze? Da.

Poftiți.

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Acest răspuns are menirea să satisfacă parțial nemulțumirile recenzorilor care au pierdut 2 sâmbete pentru a-și încasa drepturile și și dacă s-a recunoscut că s-a greșit, a greși e omenește, a ierta e dumnezeiește.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat Adrian Moisoiu a formulat o interpelare privind aplicarea art.90 alin.4 al Legii nr.215 pentru realizarea recensământului și revine și la o altă interpelare.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați spus și dumneavoastră, în Legea nr.215 a administrației publice locale la art.90 se spune alin.4 că: "Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, în condițiile prevăzute la alin.2", adică acolo unde populația din localitatea respectivă conține o minoritate de peste 20% din numărul locuitorilor.

Față de această prevedere știm că deja a avut loc un nou recensământ. Acest recensământ, practic, încă nu a fost oficializat sau în sensul că nu a fost publicat, dar la nivelul localităților recensământul s-a încheiat, datele au fost înaintate la institutele de statistică județene, institutele de statistică județene în clipa de față lucrează în continuare la prelucrarea acestor date, dar efectiv nu pentru ca să mai determine cu exactitate câți cetățeni din comuna respectivă sau din localitatea respectivă sunt de o etnie sau alta, ci respectiv alte prelucrări suplimentare de ordinul: pe sexe, pe studii, pe vârstă etc.

Din punct de vedere al corectitudinii, se mai admite sau, discutând cu persoane care sunt incluse în această activitate spun că mai pot să mai existe, la nivelul unei localități, una-două greșeli în care un cetățean a fost, poate, înscris într-o parte sau în alta, deci practic la nivel de o sutime de procent sau poate chiar și o miime de procent, aceste rezultate nu mai pot să fie influențate. Totuși există localități unde, sub presiunea UDMR-ului, așa cum de altfel și pe Antena 1 s-a văzut de către domnul senator Eckstein, la Cluj Napoca se fac presiuni asupra primăriilor și consiliilor locale pentru ca să se realizeze o inscripționare bilingvă, deci în limba unei minorități a cărui procent nu mai justifică acest 20%. Cazul tipic poate să fie și la Cluj Napoca, dar eu cunosc cazul altor localități din județul Mureș, unde procentele în clipa de față sunt net sub acest 20%. Deci întrebarea pe care o puneam domnului ministru Octav Cozmâncă era cum vom face ca să intrăm în legalitate, adică în realitatea de astăzi, fără, bineînțeles, a leza confortul minorităților, așa cum este atât de frumos exprimat acest aspect. Pentru ca să intrăm exact în situația în care ne găsim în clipa de față, vom mai aștepta încă un an de zile până când se vor publica ultimele prelucrări ale recensământului?

În al doilea rând, cea de-a doua interpelare era legată de nemulțumirea în legătură cu modul cum a fost numit noul secretar general al județului Mureș. De ce? Pentru că în legătură cu aceasta există tot în Legea administrației publice locale, art.120, care spune așa la alin.1: "Secretarul general nu poate fi membru al vreunui partid politic sau formațiuni politice sub sancțiunea eliberării din funcție."

La alin.2 spune: "Numirea secretarului general al județului se face de către Ministerul Administrației Publice la propunerea președintelui Consiliului județean, potrivit legii".

La alin.3 spune: "Numirea se face pe bază de concurs sau examen, după caz. Concursul va fi organizat în condițiile legii de către președintele consiliului județean în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant". Și, pe urmă, se arată cum este compusă comisia de concurs.

Ei bine, la nivelul județului Mureș fostul prefect, față de care eu nu am absolut nici un fel de reținere, deci vă rog să rețineți acest aspect, a fost numit secretar general al județului de astăzi pe mâine. Adică calitatea domniei sale până astăzi a fost președinte al Consiliului județean Mureș al PSD. A doua zi, deja dânsul a putut să fie numit în postul de secretar general. Vă rog să mă lămuriți și pe mine, nu înțeleg cum poate cineva să fie apolitic de pe o zi pe alta, așa cum arată legea? Mai ales în condițiile în care, cu 45 de zile înainte trebuie făcută o anunțare a unui concurs.

Pe de altă parte, se spune în răspunsul primit de la dumneavoastră că această numire s-a făcut prin transfer. Eu am citit adineauri din art.120 alin.3 că numirea se face numai pe bază de concurs sau examen. O fi avut dânsul cândva, de acum vreo 5, 6, 7 ani, postul reținut în calitate de secretar al Primăriei Tg.Mureș, Municipiului Tg.Mureș. Și atunci, de la Primăria Tg.Mureș la județul Tg.Mureș, deci în calitate de secretar general, aici categoric se impunea problema ca să aibă loc acest concurs la care mă refer. Iată că nu s-a respectat nici această treabă. Și, în sfârșit, era vorba despre eliberarea din funcție pentru postul de secretar general, că și până la domnia-sa cineva a stat pe scaunul de secretar general al județului și tot Legea nr.215 din 2001, bat-o vina, la alin.5 spune că eliberarea din funcție a secretarului general se face de către Ministerul Administrației Publice numai la propunerea consiliului județean, aprobată cu votul a cel puțin 2/3 din numărul consilierilor în funcție, ca urmare a inițiativei președintelui acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieșite din desfășurarea unei cercetări administrative. Păi, la nivelul județului Mureș, în ultimele 2 luni n-a avut loc nici o ședință de consiliu județean. Și atunci întrebarea este cam cum a putut să aprobe propunerea unui președinte al consiliului județean care n-a avut astfel posibilitatea să-și expună propunerea și 2/3 dintre consilierii județeni care nu au avut astfel posibilitatea să fie sau să nu fie de acord cu această numire.

Acestea sunt aspectele și din acest motiv am ridicat această problemă, pentru că mie mi s-a părut că este o ilegalitate foarte mare. O ilegalitate care, la rândul ei, poate să genereze alte ilegalități în teritoriu. E simplu, când se vede că asemenea ilegalități se comit la nivelul Ministerului Administrației Publice, deci la nivelul central, atunci cei din teritoriu spun, domnule, și eu pot să-mi permit ca să fac alte ilegalități când nimeni nu ia nici o măsură.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și vă mulțumesc, însă am o rugăminte, stimați colegi, dezvoltarea interpelării înseamnă totuși 2 minute. Dacă fiecare vorbim cât dorim, eu nu v-am întrerupt, dar ceilalți colegi care și dânșii vor să adreseze interpelări, să dezvolte interpelări, să aștepte niște răspunsuri, nu o să mai aibă timp, pentru că la orele 20 eu suspend ședința. Deci răspunde domnul Ionel Fleșariu.

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

La prima întrebare pe care ați pus-o referitor la faptul că ar trebui să mai așteptăm încă un an de zile până la publicarea rezultatelor oficiale ale recensământului, vă afirm categoric: evident, vom aștepta până la publicarea oficială a rezultatelor recensământului. Până atunci nu avem niște date pe baza cărora să putem lucra.

Interpelarea domnului deputat, de fapt, se referă la două aspecte deosebite: inscripțiile bilingve și nemulțumirea față de răspunsul la interpelarea pe care a formulat-o cu 2 săpătmâni înainte privitoare la numirea și eliberarea din funcție a secretarului județului Mureș. Privitor la prima problemă enunțată, precizăm faptul că stabilirea localităților a căror denumire trebuie inscripționată bilingv, potrivit prevederilor art.90 din Legea nr.215/2001 s-a făcut prin anexa la Hotărârea Guvernului nr.1206/2002. La stabilirea acestor localități au fost luate în considerare datele recensământului populației și al locuințelor din anul 1992. Denumirirle concrete au fost stabilite cu sprijinul forumului științific suprem al României - Academia Română. S-a procedat astfel tocmai pentru a înlătura diletantismul și subiectivismul într-o chestiune suficient de sensibilă pentru o parte dintre cetățenii localităților în cauză. În total, a fost vorba de 1521 de localități, din cele peste 13 000 de localități existente în România. Vă precizăm că nu am reușit să înțelegem sensul întrebării formulate în finalul enunțului acestei probleme și anume cum și când se va reintra în legalitate, fără a se face referire la confortul minorităților. Apreciem că întrebarea nu ține seama de reglementările legale în vigoare din această materie.

V-am fi recunoscători, stimate domnule deputat, dacă ați fromula unele precizări suplimentare. până atunci vă precizăm faptul că nu se pune în nici un fel problema reintrării în legalitate, întrucât suntem în deplină legalitate.

Cât privește nemulțumrea față de faptul că nu vi s-a dat răspuns la interpelarea înregistrată 377-B din 2002, vă precizăm că reprezentantul ministerului nostru a fost prezent în sală președintele Camerei Deputaților care conducea ședința, v-a rugat să nu plecați în ziua respectivă pentru a vi se da răspunsul oral, însă ați refuzat și ați părăsit sala.

În această situație, firește, s-a dat răspunsul în scris.

Revenim, totuși, și vă precizăm și oral că ne menținem răspunsul comunicat. Dacă doriți, îi putem da citire. În plus, precizăm următoarele: secretarul județului este funcționar public de conducere, acestuia i se aplică, prin urmare, statutul aprobat prin Legea nr.188 din 1999 care este o lege organică.

Potrivit art.49 alin.2 din acest act normativ, concursul se organizează numai în limita posturilor rămase vacante în urma aplicării prevederilor legale referitoare la transferuri. În cazul la care vă referiți, nu ne mai aflam în fața unui post vacant, întrucât acesta a fost ocupat prin transfer de către persoana care a îndeplinit ani de zile funcția de secretar al municipiului Târgu-Mureș, pe cea de președinte al Consiliului județean al județului Mureș și pe cea de prefect al aceluiași județ.

Referitor la faptul că nu s-ar fi respectat cerințele privind eliberarea din funcție a fostului secretar general, vă precizăm, stimate domnule deputat, că eliberarea s-a făcut pe baza cererii acestuia adresată autorității care a făcut numirea în funcție, și anume Ministerului Administrației Publice.

În asemenea situație, când am avut o cerere de eliberare din funcție, evident, nu se mai putea pune problema aprobării acesteia de căre Consiliul județean sau, eventual, a neaprobării ei. Nu realizăm deci în ce anume constă ilegalitatea eliberării din funcție a secretarului.

Cu stimă, semnează domnul ministru Octav Cosmâncă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă doriți să comentați. Aveți două minute.

Domnul Adrian Moisoiu:

Numai câteva secunde, domnule președinte, și vă mulțumesc.

Eu îmi cer scuze că am pus întrebarea pe baza Legii 215 iar răspunsul, efectiv, nu are nici o tangență cu legalitatea.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Dorin Popescu, P.N.L. este? Nu este.

Domnul deputat Octavian Sadici a formulat o interpelare privind ridicarea ilegală a acreditării pentru eliberarea de medicamente compensate și gratuite.

Poftiți!

Domnul Octavian Sadici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează doamnei ministru al sănătății, Daniela Bartoș, și domnului președinte al C.N.A.S. și se referă la ridicarea ilegală a acreditărilor farmaciilor din județul Vaslui de a elibera medicamente compensate și gratuite.

La sfârșitul lunii aprilie 2002, evaluatorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a acordat creditare permanentă pentru eliberare de medicamente compensate și gratuite numai la două farmacii din județul Vaslui, ambele proprietate a I.A.S. Farm Iași, al cărui patron este un cetățean cipriot. Din cele 36 de farmacii din județul Vaslui, un număr de 9 farmacii au primit acreditare provizorie, valabilă o lună de zile. Medicul care a făcut evaluarea a dat dovadă de superficialitate și partizanat, invocând motive de-a dreptul puerile, pentru a ridica acreditarea farmaciilor din județul Vaslui, precum: inexistența creionului lângă condică, farmaciile nu sunt membre ale Colegiului Farmaciștilor, nu există dovezi că farmaciștii nu lucrează și în altă parte.

Acreditarea discriminatorie față de farmaciile din județul Vaslui, a farmaciilor proprietate a municipiului, cu sediul în Iași, are și consecințe economice. Toate vărsămintele aferente bugetului de stat se fac în județul Iași, iar profitul în loc să rămână în țară, se repatriază în Cipru. Consecințele cele mai grave ale abuzurilor comise de către CNAS le suportă bolnavii din județul Vaslui, cotizanți ai Casei de asigurări de sănătate, care stau la cozi interminabile la cele două farmacii acreditate, exact ca pe vremurile de tristă amintire pe care le credeau revolute.Ce măsuri se preconizează pentru intrarea în normalitate a farmaciilor din județul Vaslui?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Răspunde doamna secretar de stat Luminița Gheorghiu.

Doamna Luminița Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătății și Familiei.):

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat Octavian Sadici,

Într-adevăr, sesizara dumneavoastră este reală. Potrivit prevederilor Legii nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, cu modificările aferente, criteriile de acreditare a unităților farmaceutice în vederea încheierii contractelor de furnizare de servicii farmaceutice sunt elaborate de Casa Națională împreună cu Colegiul medicilor.

Vreau să vă precizăm că Ministerul Sănătății și Familiei nu a fost consultat la elaborarea criteriilor de acreditare. Sigur, aici, nu s-au respectat prevederile Legii nr. 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist, potrivit căreia toți farmaciștii sunt membri ai Colegiului Farmaciștilor din România și posedă avizul și autorizațiile de liberă practică. De asemenea, faptul că farmaciștii mai lucrează în altă unitate, aici intervine acea declarație. Absența creionului de lângă condică era o chestiune minoră care se putea remedia.

Ministerul Sănătății și Familiei a sesizat Casa Națională, în repetate rânduri, pentru a se remedia situația ridicată și de domnia voastră. Vreau să vă precizez că, personal, ca secretar de stat cu relația cu Parlamentul, am solicitat o armonizare a prevederilor Ordonanței 152 cu prevederile Legii 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist și a Legii 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, în ceea ce privește armonizarea termenului "autorizare", deci eliminarea sintagmei "aviz" și folosirea termenului de "autorizare", tocmai pentru a se evita aceste interpretări. Această situație este în proces de elaborare tocmai pentru a răspunde doleanțelor din teritoriu și a se evita nemulțumirile pe această linie. De altfel, și zilele trecute am sesizat că la comisiile de specialitate, la comisia de specialitate, pe fond, la Comisia de sănătate, s-a trecut la o armonizare realmente a legislației privind farmaciile, profesia de farmacist și a celei de medic la legislația europeană.

Vă mulțumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Puteți transmite că absolut toți, din toate partidele, suntem profund nemulțumiți de activitatea Casei de asigurări de sănătate.

Domnul Octavian Sadici:

Doamna ministru, eu vă mulțumesc pentru răspunsul care l-ați dat. Vă mulțumesc în numele bolnavilor din județul Vaslui. Prin cele ilustrate v-am adus la cunoștință rândurile interminabile la care stau acești oameni și sper ca să se reglementeze această problemă cât mai repede pentru că boala nu așteaptă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Mircea Ifrim a formulat o interpelare privind utilizarea banului public în procesul de privatizare.

Vă rog să dezvoltați, domnule profesor!

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu foarte scurt, timpul fiind foarte avansat. Este vorba de confuzia permanentă care se face între banul privat și banul public. În esență, întreb de ce se absolvă de datorii o unitate care a trecut deja în proprietatea unei persoane private, precum este SIDEX-ul Galați, care a fost absolvit de datorii la fondul de asigurări de sănătate și, în acest context, pot fi exemple nenumărate, printre care plata salariilor la "Noble Vencers", care este o instituție privată și, în aceste condiții, banul public nu are ce căuta acolo. Fac această interpelare deoarece sănătatea se află în criză și banii pentru sănătate sunt foarte prost gestionați prin modul în care Casa de asigurări de sănătate ființează, dar nu este vina casei, ci este vina legislației.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Răspunde domnul Iacob Zelenco, secretar de stat. Poftiți, domnule secretar de stat!

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat Mircea Ifrim,

Referitor la întrebara dumneavoastră, facem următoarele precizări și în primul rând în legătură cu Reșița, vă rog să-mi permiteți să vă asigur că APAPS și celelalte instituții ale statului vor să găsească împreună sau fiecare, separat, acolo unde nu este necesară intervenția instituției noastre, cea mai bună soluție atât pentru statul român, cât și pentru rezolvarea cât mai ugentă a situației economico-sociale creată la Reșița.

Astfel, abordarea acestui subiect intens mediatizat nu a făcut decât să înrăutățească viziunea Băncii Comerciale Române în ceea ce privește acordarea creditului solicitat de conducerea Societății Reșița, în valoare de circa 15 milioane de dolari, întrucât nici o bancă de renume din lume nu acordă împrumuturi în cazul în care se constată că societatea care solicită creditul este confruntată cu probleme de ordin social și economic și, desigur, induce premisa unor greutăți în recuperarea creditului.

Sprijinul pe care l-a acordat Guvernul României, în valoare de 15 miliarde de lei, la care faceți referire, a avut drept scop tocmai ajutorarea muncitorilor de la combinat, în sensul îmbunătățirii condițiilor sociale ale acestora și creearea premiselor și posibilității relansării activității combinatului prin reluarea procesului de producție.

În ceea ce privește problema garantării de către statul român a creditului socilitat, vă asigurăm că nu s-a pus problema nici un moment că acest credit ar putea fi garantat de statul român, obiectul garanțiilor aferente creditului reprezentându-l bunurile mobile și imobile aparținând combinatului în exclusivitate.

Guvernul României, prin APAPS, nu a încercat nici un moment să inducă ideea posibilității garantării de către stat a împrumutului solicitat, ci, din contră, a depus eforturi susținute pentru majorarea capitalului social cu valoarea aferentă a terenurilor, obținerii certificatului de sarcini aferente garanțiilor reale în scopul ca acestea să fie folosite pentru garantarea împrumutului în cauză.

În ceea ce privește întrebarea referitoare la absolvirea proprietarilor de datoriile pe care unitatea preluată le are la fondul de asigurări sociale de sănătate, de exemplu, SIDEX Galați, vă putem informa următoarele: denumirea actuală a societății este ISPAT SIDEX Galați. Contractul de privatizare a fost structurat pe prevederile Ordonanței de urgență 110 din 2001. În acest sens, noii proprietari nu au fost absolviți de datoriile față de fondurile de asigurări de sănătate, acestea fiind convertite în acțiuni și vândute investitorului strategic.

În ceea ce privește datoriile acumulate după data privatizării către Fondul de asigurări sociale de sănătate, acestea sunte eșalonate la plată, conform art.15 din Ordonanța nr.119.

A treia întrebare care ne-ați adresat-o, în scris, se referă la Societatea Națională "Tutunul Românesc", despre care nu vă putem furniza informații, întrucât nu se află în portofoliul APAPS, ci în portofoliul Ministerului Agriculturii și Pădurilor.

Vă mulțumesc. Semnează, ministru, Ovidiu Tiberiu Mușetescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doriți să comentați. Poftiți, domnule profesor!

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru răspunsul pe care ni l-ați dat. Este real și confirmă întrebările mele. Rezultă foarte clar că statul face eforturi ca să amelioreze niște situații de criză, ca să potolească niște stări sociale, dar dacă noi mergem ferm pe linia privatizării, aceste lucruri nu își au locul. Banul public este ban public, banul privat este ban privat.

În ce privește SIDEX-ul, această convertire în acțiuni nu a făcut decât să ne distrugă și mai mult sistemul de sănătate, pentru că sunt mii de miliarde care până astăzi nu sunt în sistemul de sănătate dar, în schimb, sănătatea a prestat serviciile, a dat medicamentele, a asigurat asistența bonavilor și ne întrebăm atunci de ce merge prost sistemul, de ce suntem printre ultemele țări din lume în materie de sănătate.

Vă mulțumesc și aș dori să reflecte adânc asupra acestui amestec a banului public cu banul privat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Miclea solicită precizări privind demersul APAPS în cazul privatizării de la S.C. "Cimentul" Turda S.A.

Dacă doriți să dezvoltați. Da. Nu doriți să dezvoltați. Vă dă un răspuns domnul secretar de stat Iacob Zelenco.

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat Ioan Miclea,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, sunt de menționat următoarele:

Firma cumpărătoare s-a obligat să investească în "Cimentul" Turda, respectiv Holderbank Financiere Glaris Ltd. în perioada 1997-2001, suma de 11,5 milioame de dolari direct de către aceasta și 4 milioane de dolari prin firma "Carpatian Invest B.V." Deci, un total de investiții de circa 15,5 milioane de dolari.

În anul 1998, "Cimentul" Turda a înființat o altă societate S.C. "Gypsum" Turda S.R.L. în care aceasta are calitatea de acționar unic, capitalul social fiind constituit prin aportul în natură, constând din Secția de producere și desfacere a gipsului, aparținând societății respective. Această societate nouă "Gypsum" Turda S.R.L. a fost înființată pe baza Hotărârii AGA și cu avizul fostului F.P.S., în conformitate cu Legea 31.

Ca efect al înființării societății în cauză, firma Holderbank acționarul majoritar al S,C. Cimentul, solicită Fondului Proprietății de Stat, deducerea din totalul volumului de investiții angajat, a unei sume de 4 milioane de dolari care, în fapt, reprezenta tocmai angajamentul său de a investi în secția ce a făcut obiectul aportului în societatea nou creat, solicitare care a fost aprobată de F.P.S. printr-un act adițional.

Suma de 4 milioane de dolari a fost totuși virată în contul societății nou create de către firma "Carpatian Invest B.V." în contul obligației inițiale prevăzute în contractul de privatizare, așa cum arătat mai înainte, astfel că S.C. "Gipsum" SRL dvine o societate cu capital mixt.

Referitor la obligația cumpărătorului "Holdenbank" de a efectua investiții în Societatea comercială "Cimentum" Turda, este de menționat faptul că aceasta, în mod eronat, a considerat ca fiind făcute investițiile dintr-un credit de 12 milioane de dolari primit de la "Holcim" România, din care, prin fuziune, face parte și Combinatul Turda. Ca urmare, APAPS a notificat cumpărătorul pentru plata de penalități.

Totodată, APAPS a formulat acțiunea arbitrală legal înregistrată prin care a învestit Curtea de arbitraj comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, cu soluționarea litigiului având ca obiect obligarea pârâtului Holderbank la efectuarea investițiilor, conform clauzei din contract, și la plata de penalități de întârziere prevăzute în același contract. Dosarul are numărul 533 din 2001, urmând să fie constituit tribunalul arbitral potrivit reglementărilor în vigoare, pe lîngă Camera de Comerț.

Menționăm că până în prezent nu a fost fixat termen de către instanța arbitrală.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, raportarea este la cele sesizate. Domnule deputat, vă asigurăm că vom urmări în continuare derularea contractului coroborat cu actele adiționale și vom acționa pe căile legale pentru respectarea de către cumpărător a obligațiilor contractuale.

Semnează, ministru, Ovidiu Mușetescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă doriți să comentați, domnule deputat.

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dat fiind că în jurul acestei probleme vis-a-vis de care chiar și presa a sesizat, voi încerca să urmăresc până la rezultatul final, pînă când APAPS și când Direcția juridică va recupera sumele datorate. Suntem datori să conducem această acțiune până la capăt.

Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Mihai Radan a formulat două interpelări, una referitoare la nerespectarea Codului silvic, alta, cu privire la nerespectarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 219/1998.

Eu v-aș propune să le dezvoltați pe amândouă și domnul Predilă, secretarul de stat, să vă răspundă la ambele.

Domnul Mihai Radan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc. Eu n-aș vrea să spun mai mult decât am scris în cele două interpelări, doar că aș vrea să mai adaug la cea privind circumscripțiile sanitar-veterinare vis-a-vis de răspunsul care-l am deja. Nu mă pot declara în totalitate nemulțumit de acest răspuns, dar mi se pare că răspunsul referitor la circumscripțiile sanitar-veterinare a ocolit puțin obiectul interpelării. De ce? Nu știu. Și încep cu acesta.

În urma concesionării circumscripțiilor sanitar-veterinare, s-a ajuns la o situație foarte deplorabilă în mediul rural, și anume: unii medici veterinari au concesionat, chiar acel pe care-l știu eu, 7 circumscripții, și el este singurul medic pe aceste 7 circumscripții, a angajat personal ajutător tehnic medical, dar cu timpul s-a dovedit incapabil de a gestiona acest spațiu imens și i-a disponibilizat.

La ora actuală, circumscripțiile sunt totalmente lipsite de personal, consecință, așa cum am spus aici, scăderea efectivelor și a interesului pentru creșterea animalelor.

În răspuns, mi se spune că…, eu n-aș vrea deja de-acum să comentez răspunsul, dar se arată că primăriile au avut posibilitatea să se implice până la concesionare. Tocmai aici este nodul gordian.

După concesionare, primăriile au pierdut orice posibilitate de a urmări acest proces. Adică, primăriile, consiliile locale nu mai aveau instrumentul cu care să asigure sănătatea animalelor și, mă rog, să protejeze animalele, prin crescătorii lor, fiindcă le-au fost luate în primul rând instrumentarul cu care se face acest lucru. Vorbesc de clădire și de tot instrumentarul sanitar-veterinar. Acestea au intrat în posesia medicilor concesionari, iar aceștia și-au văzut de alte treburi, încât aceste spații stau moarte acolo, nefolosite de nimeni. Iar oamenii aleargă în alte părți, la distanțe foarte mari să caute sprijin și asistența sanitar-veterinară.

Aici, lucrurile se agravează foarte mult, zic eu, fiindcă pe lângă scăderea efectivelor și a lipsei de interes, se face și o scădere a posibilității de a-și câștiga oamenii existența.

Eu vă mulțumesc.

La a doua, cred că acolo și răspunsul este mai limpede, în ceea ce privește Codul Silvic. Doar eu cred că este bine și ministerul să intervină ca acele suprafațe la care m-am referit aici și care nu intră sub incidența Codului silvic, respectiv a regimului silvic, să fie dată o hotărâre de Guvernu, să fie lăsată așa cum specifică legea, respectiv Codul Silvic, art.68, art.2 și 6 din Codul silvic.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Răspunde domnul secretar de stat Predilă, dar este ultimul vorbitor, pentru că încheiem după domnul Predilă.

Ați predat răspunsusurile? Da.

Domnul Mihai Radan:

Domnule președinte, cu cea de-a doua, privind justiția, când o prezint? Altă dată?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu mai putem continua. Îmi pare rău! Lunea viitoare!

Suspendăm aici ședința pentru că este ora 20,00.

Ședința s-a încheiat la ora 20,00.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 21 september 2019, 22:46
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro