Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 20, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.84/30-05-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 20-05-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 20, 2002

10. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru.

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Cu aceasta, ședința în plen destinată dezbaterii proiectelor de lege s-a terminat. Trecem, în continuare, la capitolul "Întrebări și interpelări", care va fi condus de domnul vicepreședinte Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vom începe cu interpelările adresate primului-ministru.Doamna deputat Paula Ivănescu a formulat o interpelare, pe care o rog să o dezvolte.

Poftiți,doamnă deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Stimați colegi,Domnule președinte,

Nu am să mai dau citire textului interpelării, deoarece este depusă de atât de mult timp, încât, între timp, am înțeles că s-a și schimbat procedura de acțiune a PSD-ului, care se crede partid - stat în România.Am să vă expun pe scurt obiectul interpelării, care este adresată primului-ministru al României, care, în același timp, deține și funcția de președinte al Partidului Social Democrat majoritar în cele două Camere legislative.

Cezând că, în democrație, toate instituțiile statului sunt în subordinea partidului de guvernământ, încălcând orice principiu al democrației chiar incipiente din România, domnul prim-ministru Adrian Năstase și președinte al Partidului Social Democrat organizează caravane ale modificării Constituției, în care, printre alții, include și Avocatul Poporului.

Noi am înțeles că Avocatul este al Poporului, și nu al PSD-ului, și nu al primului-ministru, pentru că eu nu îmi aduc aminte ca, în cele două Camere legislative, să se fi discutat și aprobat modificări ale Constituției, care să constituie obiectul unei caravane electorale, care și-ar găsi rostul înaintea unui referendum. Deocamdată, o instituție pusă în slujba poporului este folosită de un partid - stat pentru a-și prezenta, mediatiza și valorifica propriile propuneri de revizuire a Constituției.

Consider că este o încălcare gravă a democrației, a principiului separației instituțiilor în stat, indiferent care este originea susținerii materiale a acestora și, din acest punct de vedere, am simțit nevoia să atrag atenția primului-ministru să nu mai încurce rosturile instituțiilor democratice în România.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Răspunde domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art.164 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să-mi permiteți să prezint răspunsul primului-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, la interpelarea formulată de doamna deputat Paula Ivănescu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect "Prezența Avocatului Poporului, domnul Ioan Muraru, în campania de mediatizare a propunerilor PSD privind revizuirea Constituției". Deci acesta a fost obiectul interpelării, iar completarea adiacentă pe care a prezentat-o doamna deputat nu are nici un fel de legătură cu obiectul propriu-zis al interpelării.

Care este răspunsul la interpelare?

"Stimată doamnă deputat,

După cum vă este cunoscut, proiectul de revizuire a Constituției, la care vă referiți, nu este al Guvernului, ci al Partidului Social Democrat. De aceea interpelarea dumneavoastră este fără obiect, prin raportare la art.162 din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede că: "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe".

Opinia dumneavoastră se întemeiază și pe o regretabilă confuzie. După cum este îndeobște cunoscut, domnul Ioan Muraru este profesor universitar de Drept constituțional, unul dintre cei mai reputați specialiști ai țării noastre în acest domeniu, autor a numeroase și valoroase lucrări, care reprezintă contribuții esențiale în edificarea și dezvoltarea constituționalismului românesc. De asemenea, domnul profesor a făcut parte din Comisia de redactare a Constituției și a îndeplinit funcția de președinte al Curții Constituționale. De aceea nimic mai firesc ca, având în vedere aceste calități, să fie implicat în actuala preocupare legată de revizuirea Constituției, cu atât mai mult cu cât domnia sa a propus o reconsiderare a instituției Avocatului Poporului, pe care a ținut s-o prezinte personal pentru apărarea drepturilor și a libertăților cetățenilor.

Prin natura ei, Constituția unei țări este expresia nu numai a voinței politice, dar constituie și un act de cultură. Totodată, pentru Partidul Social Democrat, întrucât Constituția interesează fundamental societatea, în general, revizuirea ei implică un dialog activ cu societatea civilă, nu doar în cadrul clasei politice.

Îmi exprim convingerea că lipsa de transparență, ocultismul sunt practici revolute, profund dăunătoare, contrare îndeosebi politicii unui partid de guvernământ.

Partidul Social Democrat nu are nimic de ascuns, acțiunea sa politică fiind, întotdeauna, cu cetățenii și pentru cetățeni. Tocmai acesta este sensul dialogului organizat prin deplasările ce au avut loc în țară, la care au participat numeroși cetățeni din medii sociale diferite, iar singurul criteriu în constituirea echipelor ce au prezentat proiectul de revizuire a fost acela al competenței, al meritului. Este ceea ce dumneavoastră nu ați înțeles și am impresia că nici nu doriți să înțelegeți. O personalitate ce exercită o funcție publică o deține în virtutea meritelor sale, nu invers, astfel încât acțiunea sa nu este exclusiv în exercitarea acelei funcții, ci, îndeosebi și în principal, pe temeiul competenței sale și a prestigiului de care se bucură.

Sper că, în timp, acest punct de vedere să triumfe și în cadrul partidului din care faceți parte.

Vă asigur, doamnă deputat, de aprecierea mea pentru activitatea parlamentară pe care o desfășurați în cadrul Camerei Deputaților".

Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat Paula Ivănescu, poftiți.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă asigur că am înțeles că Partidul Social Democrat procedează cu cărțile pe față. De fapt, nici nu se mai ascunde, în tendințele sale totalitare. Asta este: folosește instituțiile care sunt în serviciul cetățenilor, în serviciul populației, în serviciul poporului pentru interesele sale de clan, de grup sau partinice.

Am înțeles foarte bine, și toate vorbele acelea amețitoare puse în răspunsul primului-ministru, de fapt, nu fac decât să arate că realitatea este alta: Guvernul nu este în slujba cetățenilor, nu respectă și nici nu are de gând să respecte instituțiile statului, precum Avocatul Poporului și le folosește cum poate, când poate, la orice oră din zi sau din noapte, pentru interesele partinice.

Dorim să înțeleagă Guvernul Adrian Năstase, din acest exemplu, că, în această țară, până la urmă, democrația va triumfa, că și Guvernul României trebuie să se pună în slujba cetățenilor, nu numai în slujba PSD-ului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Boc a formulat, de asemenea, o interpelare adresată primului-ministru. Îl rog s-o dezvolte.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea adresată domnului Adrian Năstase vizează implicarea domniei sale în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău și cu suspendarea din funcție a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Suspendarea din funcție și începerea urmăririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor pun sub semnul întrebării independența Justiției în România, aspect care reprezintă unul dintre elementele esențiale ale statului de drept și unul dintre cele mai importante criterii de aderare la Organizația Nord Atlantică.

Procurorul Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor a fost suspendat din funcție la un an după ce a semnat în data de 20 aprilie 2001 un mandat de arestare pe numele omului de afaceri Adrian Tărău, fiul prefectului de atunci al județului Bihor și unul dintre principalii susținători financiari ai PDSR Bihor. Potrivit presei din municipiul Oradea, Serviciul Român de Informații semnalase existența unei structuri de tip mafiot în jurul lui Adrian Tărău, chiar înainte de numirea tatălui acestuia în funcția de prefect.

Adrian Tărău a fost arestat sub acuzația de complicitate la contrabandă în urma implicării sale într-o afacere care a păgubit statul român cu cel puțin 3 miliarde de lei.

Din data de 22 aprilie 2001, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus revocarea arestării preventive față de învinuitul Tărău Adrian pe motive medicale. La numai o zi după aceea, în data de 23 aprilie, dumneavoastră, domnule prim-ministru, ați declarat: "Eu nu cred în arestările de vineri seara".

Procurorul Alexandru Lele afirma că asupra sa s-au efectuat presiuni pentru revocarea mandatului de arestare a lui Adrian Tărău. Magistratul pune aceste presiuni pe seama unei dispoziții venite din partea dumneavoastră, acuzându-vă de trafic de influență. În luna iunie 2001, procurorul Alexandru Lele a fost schimbat din funcția de șef secție judiciară. Ulterior, acesta a susținut un examen pentru a fi promovat în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, obținând nota 9,50. Documentația pentru promovare nu a fost trimisă la Ministerul Justiției în baza unor acuzații despre care Alexandru Lele afirma că nu a fost probată.

Procurorul Alexandru Lele consideră că schimbarea sa din funcție, precum și refuzul de a fi promovat se datorează unei răzbunări politice.

La 29 martie 2002, procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție au efectuat o percheziție la locuința procurorului Alexandru Lele, căutând acte care s-ar fi putut afla la domiciliul acestuia. Parchetul General a început urmărirea penală împotriva procurorului Alexandru Lele pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare a infractorului, arestare nelegală, cercetare abuzivă și sustragere înscrisuri. Acuzația de arestare nelegală se referea la arestarea nelegală, fără probe, a trei persoane printre care: Adrian Tărău și complicele acestuia, Mircea Focșe.

De asemenea, Parchetul General îl mai acuza pe Alexandru Lele de faptul că s-a autosesizat în dosarul lui Adrian Tărău care: "nu mai era de competența sa". Între timp, mă refer la perioada scursă din 10 aprilie, data depunerii interpelării de către mine la Parlament și, din nefericire, nici de această dată nu sunt respectate termenele de răspuns la interpelările adresate primului-ministru, a intervenit acel tragic eveniment, legat de decesul procurorului Cristian Panait. Poate, dacă această interpelare ar fi fost discutată la timpul potrivit, la termenul regulamentar, poate, repet, unele ".. și poate Cristian Panait ar fi fost în viață.

De aceea, domnule prim-ministru, considerăm următorul lucru: clarificarea acestui caz este importantă pentru eliminarea oricăror suspiciuni de imixtiune politică în puterea judecătorească. Aveți, de asemenea, datoria de a da lămuriri în ceea ce privește implicarea dumneavoastră în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău.

Având în vedere faptele și acuzațiile de o gravitate excepțională expuse mai sus, vă rugăm să aveți bunăvoința de a clarifica, în fața Parlamentului, acuzațiile care v-au fost aduse de procurorul Alexandru Lele și aș completa, de întreaga conjunctură creată din, repet încă o dată, din nefericire, de moartea procurorului Cristian Panait. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să prezint răspunsul primului-ministru la interpelarea prezentată de domnul deputat Emil Boc din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect "implicarea primului-ministru Adrian Năstase în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău și suspendarea din funcție a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor".

Domnule deputat, dumneavoastră formulați o întrebare și nu o interpelare, cum o intitulați și, în acest sens, vă recomand să citiți dispozițiile art.154 alin.2, respectiv art.166 din Regulamentul Camerei Deputaților referitoare la un fapt concret și nu la politica Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe. Faptul invocat de dumneavoastră constă în suspendarea din funcție și începerea urmăririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor care, potrivit insinuării sale, s-ar fi produs ca urmare a unor presiuni puse pe seama unei dispoziții date de mine, sub forma traficului de influență.

Constituția României, în cap.VI, referitor la autoritatea judecătorească, reglementează atât rolul Ministerului Public cât și statutul procurorilor, art.130 și art.131. cu privire la statutul procurorilor, legea noastră fundamentală statuează că aceștia își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului Justiției.

Ca urmare a interpelării dumneavoastră și a unor atacuri calomnioase lansate la adresa mea de "de o anumită parte a presei", am solicitat organelor competente să fiu informat cu privire la acest caz și pentru a nu fi, din nou, suspectat de imixtiune în activitatea autorității judecătorești, nu pot, domnule deputat, decât să vă transmit datele, așa cum mi-au fost furnizate.

Procurorul Alexandru Lele este inculpat și cercetat în stare de libertate în dosarul nr.102/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: favorizarea infractorului, prevăzută de art.264 din Codul Penal, arestare nelegală și cercetare abuzivă, prevăzută de art.266 din Codul Penal, sustragerea de înscrisuri, prevăzută de art.242, alin.1 și 3 din Codul Penal. Este evident că faptele pentru care este inculpat procurorul Lele Alexandru Florian nu au și nu pot avea conotație politică, această susținere aparținând celui cercetat care încearcă să scape de răspundere, recurgând, printre altele, și la mediatizarea cazului său. Pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a solicitat avizul ministrului Justiției pentru cercetarea și percheziționarea magistratului menționat, aviz care a fost acordat la data de 15 martie anul acesta în conformitate cu dispozițiile art.91, alin.2 din Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească.

La data de 25 martie 2002 au fost administrate noi probe și s-a dispus începerea urmăririi penale față de procurorul Lele Alexandru Florian, audiat ulterior ca învinuit în legătură cu infracțiunile menționate, iar la data de 29 martie, împotriva acestuia a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru aceleași infracțiuni, ceea ce a atras de drept suspendarea sa din funcție.

În privința cazului Tarău Adrian, acesta a fost pus sub învinuire și arestat preventiv la data de 20 aprilie 2001 de către procurorul Lele Alexandru Florian în absența unor probe temeinice de vinovăție, același procuror dispunând, după două zile, punerea în libertate pe motive medicale.

Ulterior, față de Tarău Adrian, s-a dispus o soluție de neurmărire penală, constatându-se pe bază de probe certe că nu a săvârșit fapta pentru care fusese arestat.

Schimbarea din funcția de procuror șef Secție judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a lui Lele Alexandru Florian nu s-a datorat unei răzbunări politice, așa cum se sugerează în interpelare, ci unor încălcări ale atribuțiunilor de serviciu, constatate de procurorii inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție pentru aceleași motive. În cursul anului 2001 au fost înlocuiți și alți procurori care au deținut funcții de conducere la Parchetele de pe raza județului Bihor.

În legătură cu refuzul propunerii de a fi promovat, precizăm că avansarea în funcții în cadrul unităților de Parchet, are la bază mai multe criterii care trebuiesc îndeplinite cumulativ, promovarea unui examen nefiind suficientă pentru atingerea scopului.

În cazul procurorului Lele Alexandru Florian, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție nu a recomandat ministrului Justiției avansarea acestuia în funcție, tocmai datorită neîndeplinirii în mod cumulativ a acestor criterii, existând în activitatea sa mai multe cazuri de erori profesionale importante, de exemplu: achitarea definitivă a 32 de inculpați pe care i-a trimis în judecată, dar și abateri de la normele de conduită pentru care a fost acționat la data respectivă, conducerea unui autoturism sub influența alcoolului, situație în care a produs un accident de circulație soldat cu vătămarea unei persoane. Și în acest caz, domnule deputat Emil Boc, ideea de influență sau imixtiune a subsemnatului în activitatea magistraturii este evident acreditată cu rea-credință, direct sau indirect de domnul Lele Alexandru Florian și de dumneavoastră, folosind și o anumită parte a presei. Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Răspunsul care a fost transmis de câteva zile personal domnului deputat, sigur că a cunoscut o oarecare întârziere, dar aceasta a fost tocmai datorită nevoii de o informare foarte exactă, foarte corectă în legătură cu cazul la care dumneavoastră v-ați referit și ținând seama și de complexitatea problemelor puse în discuție.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând trebuie să afirm că sunt total surprins de afirmația domnului prim-ministru Adrian Năstase că ceea ce am solicitat eu nu ar fi o interpelare, ci o întrebare și atunci îmi pun o întrebare retorică: Oare politica pe care Guvernul Adrian Năstase o are față de imixtiunile politicului în Justiție, nu reprezintă subiectul unei interpelări? Nu apare problema imixtiunii politicului în Justiție în toate rapoartele de țară realizate de către structurile și organismele internaționale? Atunci, pentru noi, imixtiunea politicului în Justiție este o întrebare, iar pentru alții este o problemă care este trecută într-un raport de țară? L-aș invita pe domnul premier să mediteze profund asupra implicațiilor pe care politicul le poate și le are în actul de justiție din România.

Deci, această recurgere la un subterfugiu ieftin nu face altceva decât să scadă din calitatea răspunsului la această întrebare.

De asemenea, sunt obligat să-i reamintesc domnului prim-ministru Adrian Năstase că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, din care și domnia sa încă face parte, potrivit acestui Regulament, primul-ministru răspunde la întrebările și interpelările adresate de parlamentari. Or, nu îmi amintesc ca, în acest mandat, domnul premier Adrian Năstase să fi fost vreodată prezent în această Cameră a Deputaților, așa cum, din Opoziție, de multiple ori, a solicitat premierilor de atunci, prezența domniilor lor la răspunsurile și la întrebările adresate și la interpelările formulate de deputați și senatori, dar se pare însă că "parfumul puterii" ne face să uităm declarațiile făcute în perioada când eram în Opoziție. Aș fi vrut să fie domnia sa prezent aici pentru a putea răspunde la o întrebare, ce a înțeles domnia sa prin sintagma celebră rămasă, din data de 23 aprilie: "Eu nu cred în arestările de vineri seara". Cu alte cuvinte, cum este posibil ca primul-ministru al României să se pronunțe asupra unor cauze aflate pe rol, asupra unor procese cu profunde implicații în viața politică a țării, iar domnia sa să spună că este o întrebare această problemă și, în consecință, nu merită atenția de a ne deplasa până la clădirea Parlamentului și a răspunde la o asemenea întrebare. Este o chestiune foarte gravă de care depinde credibilitatea României în interior și în exterior, este o problemă de care depinde independența Justiției în România.

Aș fi dorit să aflu acest răspuns din partea domniei sale. Numai domnia sa ar fi putut să ne spună ce crede sau ce nu crede despre arestările de vineri seara. Mă declar total nemulțumit de acest răspuns care nu face altceva decât să arunce praf în ochi, să nu ofere nici un răspuns la implicarea domniei sale și ă încerce în fapt să treacă în umbră un incident regretabil pentru justiția din România și mă refer, în special, la decesul procurorului Cristian Panait și nu în ultimul rând, la acest caz politic care se încearcă a fi tergiversat și mai ales mușamalizat. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Gheorghe Barbu a adresat, de asemenea, o interpelare privind finanțarea asociațiilor și fundațiilor, domnului prim-ministru și rog ca să o dezvolte.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am adresat domnului prim-ministru Adrian Năstase interpelarea mea care sună în modul următor.

Prin legile bugetelor de stat pe anii 2000, 2001 și 2002 au fost prevăzute la cap.5001 art.40, alin.41 sume prevăzute pentru finanțarea asociațiilor și fundațiilor în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.26 cu privire la asociații și fundații.

Pentru a beneficia de finanțare, asociațiile sau fundațiile, printre alte obligații, trebuie să fie recunoscute ca fiind de utilitate publică. Liga Apărării Drepturilor Omului, cu sediul în București, înființată la 1 ianuarie 1990, datorită activității sale meritorii, a fost recunoscută prin Hotărârea de Guvern nr.971/2000 ca fiind de utilitate publică.

În consecință, în conformitate cu prevederile Ordonanței 26/2000, are dreptul preferențial la resurse provenite din bugetul de stat. Cu toate acestea, LADO nu a primit finanțare nici în anul 2001, deși Legea bugetului de stat pe anul 2001 a prevăzut 36,9 miliarde lei și nici în anul 2002, deși au fost prevăzute 33,7 miliarde lei.

De menționat că, după adoptarea Hotărârii 971/2000, organizațiile din străinătate care au finanțat programele LADO până atunci, nu au mai continuat finanțarea sau au diminuat-o substanțial astfel încât aceasta este în situația de a nu-și mai putea continua activitatea. Cu toate că timp de un an și două luni, LADO a făcut toate demersurile necesare către Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției care, prin adresa 318 din 2001, confirmă dreptul la finanțare, Curtea de Apel București care, prin Sentința civilă 8869 din 19 iunie 2001, obligă Ministerul Finanțelor să acorde LADO, drept prevăzut de art.41 lit.b) din Ordonanța 26/2000 și a informat Ministerul de Externe asupra consecințelor în plan extern, nici până la această dată nu beneficiază de finanțare.

Ținând seama de faptul că LADO este o organizație neguvernamentală foarte cunoscută pe plan intern și extern, refuzul de a i se acorda sprijin din partea Guvernului și nerespectarea legilor în România, poate avea consecințe nefavorabile pentru demersurile României de integrare euro-atlantică.

Vă rog, domnule prim-ministru, ca față de această situație să precizați care sunt asociațiile și fundațiile care au beneficiat de finanțări din bugetul de stat în anul 2001 și beneficiază sau urmează să beneficieze de finanțare din bugetul de stat pe anul 2002? Care sunt sumele de care a beneficiat fiecare asociație și fundație finanțată din bugetul de stat pe anul 2001, respectiv 2002 și care sunt criteriile pentru stabilirea cuantumului acestei finanțări? Cum înțelege Guvernul pe care cu onoare îl conduceți să respecte prevederile legii și să soluționeze urgent cererea întemeiată a LADO de a i se acorda finanțare din bugetul de stat?

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Gheorghe Barbu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat a adresat o interpelare primului-ministru referitoare la finanțarea asociațiilor și fundațiilor, interpelare la care am să prezint răspunsul primului-ministru.

Domnule deputat, prin interpelarea pe care ați formulat-o, ridicați problema finanțării asociațiilor și fundațiilor de interes public care se acordă în conformitate cu prevederile art.41 lit.b) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații și, în special, problema finanțării Ligii Apărării Drepturilor Omului, declarate ca fiind de interes public, conform legii. Totodată, solicitați să vi se precizeze care sunt asociațiile și fundațiile care au beneficiat de finanțări din bugetul de stat în anul 2001 și beneficiază sau urmează să beneficieze de acestea în cursul anului 2002, precum și sumele acordate acestora.

În primul rând se impun a fi făcute câteva precizări cu privire la prevederile legale în baza cărora se pot acorda finanțări de la bugetul de stat asociațiilor și fundațiilor. Legea nr.72/1996 privind finanțele publice prevede ca asemenea subvenții se prevăd și se acordă din bugetele coordonatorilor principali de credite, în mod distinct art.79.

Ca atare, bugetele cuprinse în legile bugetului de stat pe anii 2001 și 2002, la alin.41 - Asociații și fundații - al art.40 - Transferuri neconsolidabile - s-au elaborat pe baza bugetelor ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale. Sumele prevăzute la această poziție în bugetul pe anul 2001, 30 de miliarde și nu 36 de miliarde, cât afirmați dumneavoastră, întrucât această sumă a fost rectificată prin Ordonanța Guvernului nr.27/2001 și în bugetul pe anul 2002, 33 de miliarde provin din bugetele Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și din cel al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, 400 de milioane în anul 2001 și 46 de miliarde în anul 2002.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a cuprins sume în bugetul său la alin.41 - Asociații și fundații - în baza Legii 34/98 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență socială.

Criteriile de acordare a fondurilor pentru aceste asociații și fundații sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.1153 din 2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 34 din 1998, iar lista beneficiarilor de astfel de subvenții se publică în Monitorul Oficial al României, partea I, în baza art.5 din această lege. Spre exemplificare se pot vedea Monitoarele Oficiale nr.233 din 25 mai 1999, 247 din 2 iunie 2000 și nr.473 din 17 august 2001.

În ce privește sumele cuprinse în bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, conform Hotărârii Guvernului nr.1229/2001 privind stabilirea centrului pilot de consultanță și informare a consumatorilor pentru care se acordă sume de la bugetul de stat în anul 2001, a beneficiat de finanțare Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România. Suma alocată în cuantum de 284 de milioane lei a fost destinată înființării și funcționării Centrului Pilot de Consultanță și Informare din municipiul București, înființat și organizat în structura Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr.88 din 2000 privind finanțarea centrelor de consultanță și informare a consumatorilor.

Programul este cofinanțat și monitorizat de Agenția germană pentru asistență tehnică.

Diferența dintre suma alocată de la bugetul de stat și suma cheltuită a fost returnată la bugetul de stat, întrucât nici o altă asociație nu a întrunit criteriile de evaluare și cerințele pentru acordarea de fonduri prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 88/2000 și Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului nr.256/2000. Până acum, pentru anul în curs, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor nu a alocat nici unei organizații fonduri destinate formării, informării, educării și consilierii consumatorilor. Urmează să beneficieze de finanțare de la bugetul de stat Centrul Pilot de Consultanță și Informare din municipiul București.

În funcție de viabilitatea proiectelor, de capacitatea managerială și profesională a asociației, de costurile acestora și de posibilitatea de atragere a unor cofinanțări, de grupul țintă deservit, precum și de prevederile legislației în vigoare se vor analiza și se vor selecta și alte asociații care să fie finanțate de la bugetul de stat.

În ceea ce privește Liga Apărării Drepturilor Omului, este de menționat că aceasta s-a adresat Ministerului Justiției la data de 1 februarie 2002, solicitând analizarea posibilității acordării unei subvenții din bugetul de stat pe anul 2002. La acea dată, bugetul pe anul în curs era deja aprobat prin Legea 743 din 2001, iar în bugetul Ministerului Justiției pe acest an nu erau prevăzute sume pentru sprijinirea asociațiilor și fundațiilor. Întreaga documentație a fost transmisă Ministerului Finanțelor, urmând ca la prima rectificare a bugetului de stat care va avea loc în această vară, Ministerul Justiției să susțină cuprinderea în bugetul său a unor sume destinate Ligii Apărării Drepturilor Omului ca urmare a identificării de programe și activități comune cu aceasta.

Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat are comentarii de făcut. Poftiți.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte de ședință, am câteva comentarii de făcut. În primul rând vreau să spun că trimiterile din răspuns nu se referă deloc la cel puțin două întrebări care le-am pus în această interpelare și anume numele asociațiilor și fundațiilor și sumele primite de acestea în 2001 și respectiv 2002. În răspunsul care mi se dă se face trimitere la Monitorul Oficial 473 din 2001 care cuprinde însă asociațiile și fundațiile care au primit subvenții din bugetul de stat în anul 2000. Pe de altă parte, în răspunsul pe care îl primesc în ce privește posibilitatea de finanțare a Ligii Apărării Drepturilor Omului ni se spune că aceasta s-a adresat Ministerului Justiției la 1.II.2002.

În interpelarea pe care am făcut-o, am arătat că LADO s-a adresat Ministerului Justiției și a primit răspuns cu adresa 1318 din 2001, că este în proces cu Ministerul Finanțelor și a primit o sentință civilă pe această temă în 19 iunie 2001 și în nici un caz faptul, data la care mi se precizează aici - 1.II.2002 - ca solicitare făcută la Ministerul Justiției, probabil că este solicitarea din anul 2002, în nici un caz nimic pentru 2001. Singurul lucru, care, posibil, mulțumește din această interpelare, este posibila finanțare a LADO în urma rectificării bugetului de stat și sper ca acest lucru să se și întâmple.

În rest, nedezvăluirea asociațiilor și fundațiilor finanțate, nu văd decât o lipsă de transparență în modul de cheltuire a banului public. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat Varujan Pambuccian este? Nu este. Bine. Domnul Acsinte Gaspar va preda acest răspuns. Îl prezentați și la tribună, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, domnul deputat Varujan Pambuccian din Grupul parlamentar al minorităților naționale a formulat o interpelare către primul-ministru privind unele măsuri pentru accelerarea dezvoltării domeniului tehnologiei informației.

Am discutat cu domnul deputat căruia i s-a înmânat răspunsul și a solicitat ca să fiți de acord ca răspunsul, care este foarte dezvoltat, pe 10 pagini, să fie depus la Secretariatul de ședință pentru a fi consemnat în stenograma ședinței, cunoscând fiind că dezbaterile parlamentare se publică în Monitorul Oficial al României, partea a II-a și dacă, în viitor, cei care se vor interesa, vor voi să analizeze modul în care s-a desfășurat controlul parlamentar pe această cale a întrebărilor și interpelărilor, să se documenteze, să poată să găsească în Monitorul Oficial și răspunsul la interpelarea dânsului. De aceea, vă rog să-mi permiteți să prezint Secretariatului de ședință răspunsul primului ministru. Vă mulțumesc. (Domnul Acsinte Gaspar oferă răspunsul respectiv Secretariatului tehnic al ședinței.Răspunsul îl consemnăm în continuare.)

Răspuns la interpelarea nr.16PM/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea dezvoltării domeniului tehnologiei informației, formulată de domnul deputat Varujan Pambuccian - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnule deputat,

Interpelarea pe care mi-ați adresat-o privește o problemă de o deosebită importanță pentru orice stat care dorește să aibă un cuvânt de spus în comunitatea internațională actuală.

Implementarea Societății Informaționale și construirea unei economii bazate pe cunoaștere reprezintă un obiectiv prioritar al Guvernului României. Evident, această schimbare este complexă și nu se rezumă doar la introducerea unor noi tehnologii, necesitând mai degrabă crearea de noi mentalități, noi abilități și o nouă cultură.

Tocmai de aceea am decis, încă din anul 2001, introducerea calculatoarelor în școli și licee în ritm accelerat și conform unui program clar. Educația tinerilor din România și familiarizarea lor de la cele mai fragede vârste cu instrumentele moderne de lucru este un factor critic în procesul de construire a unei economii bazate pe cunoaștere. Puține țări au o economie bazată pe cunoaștere, iar acesta este un obiectiv ambițios pe care România îl poate atinge dacă vom continua și intensifica demersurile pe care le-am inițiat anul trecut.Guvernul României este conștient de imensul potențial uman din țara noastră în acest domeniu. Studiul menționat de dumneavoastră, realizat de compania Brainbench în martie 2002, care plasează România pe locul 1 în Europa și 6 în lume în privința numărului de specialiști certificați în domeniul IT, este, într-adevăr, deosebit de relevant. Calitatea învățământului românesc este recunoscută pe plan internațional și aici putem aminti numărul mare de premii obținute de reprezentanții țării noastre la concursurile internaționale de matematică și informatică.

În continuare am să răspund punctual problemelor ridicate de dumneavoastră în interpelare.

- Stabilirea calității de creator de programe pe baza diplomei de absolvire a unei universități de profil

Având în vedere necesitatea stimulării producției de software în România, încă din iunie 2001, Guvernul a emis Ordonanța de Urgență nr.94/2001, prin care s-a instituit scutirea de impozitul pe venit pentru angajații agenților economici, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator, precum și pentru angajații persoanelor juridice române de drept public. Această scutire a fost preluată în Ordonanța Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, în art.6 lit.1). Condițiile de aplicare a scutirii de impozit pe venitul realizat în urma activității de creație de programe pentru calculator sunt prevăzute de Ordinul comun al M.M.S.S., M.C.T.I. și M.F.P., privind încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator (nr.132/76/352 din 2002).

Una dintre aceste condiții este existența diplomei de absolvire a unei universități de profil de lungă durată.

Impunerea acestei condiții a avut ca principală finalitate stimularea tinerilor să se îndrepte spre domeniul tehnologiei informației în pregătirea universitară de lungă durată și împiedicarea scăderii interesului față de unitățile de învățământ superior în domeniu.

Multe țări din lume se confruntă cu insuficiența resurselor umane înalt calificate în domeniul tehnologiei informației. La nivel mondial, cererea de programatori este imensă. Conform unui studiu realizat de Departamentul de Comerț al SUA, numai în Statele Unite cererea de specialiști în domeniul tehnologiei informației este de aproximativ 95.000 pe an, estimările arătând că, până în 2005, ar fi nevoie de 1.000.000 de noi specialiști în domeniu. Această tendință, de creștere a cererii de specialiști, se manifestă și în România, mai ales în condițiile în care tot mai multe servicii publice vor fi oferite în țara noastră și prin intermediul mijloacelor electronice. Tocmai de aceea este important să ne preocupe pregătirea tinerei generații pentru ca aceasta să fie capabilă să lucreze în economia bazată pe cunoaștere.

Guvernul României încurajează tinerii să urmeze universități de profil, în scopul de a crea premisele construirii și întreținerii sistemelor informatice complexe și a unui conținut digital de calitate. Statul român investește în sectorul educațional și, comparativ cu alte țări, învățământ universitar din România este accesibil celor interesați. Dacă în anul școlar 1990/1991 în România au fost 28.638 absolvenți ai învățământului superior de stat de lungă durată, în anul școlar 2001/2002 numărul acestora a ajuns la 57.568, înregistrându-se astfel o creștere de peste 100%.

Este adevărat că există specialiști în domeniul tehnologiei informației care au absolvit facultăți cu un alt profil sau nu au absolvit studii universitare. Dacă ne referim la prima categorie, statul român a investit în formarea acestor specialiști pentru ca ei să poată profesa în domeniile în care au absolvit. După o analiză atentă s-a decis formularea legii astfel încât să se păstreze un echilibru între aceste costuri și să se mențină standardele înalte ale învățământului românesc în toate domeniile.

- Clarificarea modului în care se ia în calcul realizarea unui venit de minimum 10.000 de dolari pe angajat anual.

Facilitatea scutirii de impozit pe venit a fost acordată pentru a stimula creșterea productivității muncii într-un domeniu care generează creștere economică, iar productivitatea este măsurată prin venitul realizat de angajator pe anul precedent.

Condiția referitoare la venit este suficient de clar exprimată în ordinul 132/76/352 din 2002, iar interpretarea dumneavoastră este corectă, cu precizarea că toți angajații care beneficiază de scutire de impozit trebuie să îndeplinească în mod cumulativ și celelalte trei condiții. Astfel, dacă angajatorul a realizat pe anul precedent un venit de 100.00 USD - echivalent în lei, venit înregistrat distinct în balanțele analitice, ca rezultând din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, angajatorul poate acorda această facilitate unui număr de cel mult 10 angajați. Dacă în companie există doar 5 angajați care îndeplinesc în mod cumulativ condițiile din ordinul menționat, atunci angajatorul poate încadra încă 5 persoane, care, în condițiile respectării condițiilor impuse, pot beneficia de scutire de impozit pentru veniturile realizate din activitatea de creare de programe informatice. Această abordare va stimula companiile să aibă un venit cât mai mare din activitatea de creare de programe pentru calculator.

- Includerea programatorilor din instituțiile bugetare în categoria beneficiarilor scutirii de impozit pe venit.

Într-adevăr, avem nevoie și în sectorul bugetar de specialiști bine pregătiți în domeniul tehnologiei informației. Și, după cum ați menționat, soluția ca scutirea de impozit pe venit să fie aplicată și personalului specializat din instituțiile bugetare, a fost avută în vedere încă de la nașterea ideii ca această facilitate să fie introdusă. Nu este greu de înțeles care au fost motivele care nu ne-au permis acest lucru. Constrângerile de natură bugetară au impus ca scutirea de impozit pe venit să fie acordată numai în acele locuri în care eficiența activității desfășurate se concretizează și în venituri la nivelul celor impuse. Desigur, extinderea sferei beneficiarilor acestei facilitălți și la instituțiile din sectorul bugetar, prin eliminarea, în cazul acestora, a condiției referitoare la venit, este o măsură pe care o avem în vedere în perspectivă.

- Stoparea migrării cadrelor didactice din învățământul superior de specialitate către sectorul privat.

Participarea cadrelor didactice din învățământul superior în proiecte de cercetare este specifică statului acestora. Activitatea în proiecte de cercetare, la comanda unor companii private, în parteneriat cu acestea sau în colaborare cu institute de cercetare, este retribuită separat și are inclusiv o motivație pecuniară.

Cercetătorii au posibilitatea de a participa la programe internaționale, fapt ce le conferă acestora și recunoașterea internațională pe care o merită. Aceste programe comunitare presupun, cel mai adesea, parteneriatul dintre institutele de cercetare și companiile din sectorul privat. Pe lângă programele comunitare la care România a participat până acum, din acest an țara noastră va participa și la două programe noi: eContent și IDA (Interachange of Data between Administrations). Guvernul a stabilit direcțiile de dezvoltare și asigură contribuția financiară pentru participarea României la aceste programe. Este, însă, momentul ca institutele de cercetare și comaniile din sectorul privat să aibă acel spirit antreprenorial necesar atragerii în România a cât mai multor fonduri internaționale.

De asemenea, Guvernul României a aprobat Ordonanța Guvernului nr.65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale. Proiectul de Lege pentru aprobarea acestei ordonanțe a fost aprobat de Senat și se află în prezent în dezbatere la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. De asemenea, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/2002 privind constituirea și funcționarea parcurilor științifice și tehnologice se află în dezbatere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților și a fost înaintat pentru aviz la Comisia pentru industrii și servicii. Guvernul României creează prin aceste inițiative premisele înglobării rezultatelor cercetării în activitatea de producție.

- Susținerea financiară a proiectului de dotare cu computere a școlilor; asigurarea accesului la Internet.

Pregătirea tinerilor pentru a face față cerințelor societății informaționale, o societate în care informația deține un rol primordial, este esențială, un element crucial nu numai pentru viitorul acestora, dar și pentru viitorul României. De aceea, asigurarea accesului și a familiarizării tinerilor cu tehnologia este o prioritate la nivel guvernamental, mai ales dacă ținem cont de faptul că rezultate semnificative vor apărea abia în aproximativ 4-8 ani.

În prezent, angajatorii așteaptă ca tinerii pe care îi angajează să fie la curent cu cele mai noi instrumente de lucru ale lumii moderne și să fie capabili să se adapteze la continua reînnoire a tehnologiilor, precum și să manifeste disponibilitate pentru calificări, traininguri succesive și continue.

Conform programului demarat de Ministerul Educației și Cercetării, toate cele aproximativ 1500 de licee din România și un număr de 6400 de școli vor dispune în următorii trei ani de laboratoare informatizate. În cursul anului 2001, în cadrul primei etape a programului, s-au achiziționat 120 de rețele de calculatoare care au fost distribuite în tot atâtea licee. De asemenea, în această etapă au fost dotate un număr de 2573 de școli primare și gimnaziale cu calculatoare conectate la Internet.

În privința vitezei de transfer de date, dezvoltarea rețelei ROEDUNET la nivel O și nivel 1 și conectarea acesteia la rețeaua GEANT va asigura creșterea vitezei de transfer, în rețeaua externă, de la capacitatea de 36 Mbps la 155 Mbps (conform unui program ce se va derula între 2002 și 2005, cu un cost estimat de 100 milioane eruro), iar în rețeaua internă se va asigura o viteză de transfer de minimum 5 Mbps, pentru toate Punctele de prezență (așa-numitele POP-uri) din țară. Problema conexiunilor între unitățile de învățământ preuniversitar și inspectoratele școlare unde sunt instalate Punctele de prezență va fi rezolvată prin propuneri de soluții tehnice împreună cu MCTI și firmele furnizoare de tehnică de calcul.

- Pregătirea specialiștilor; sisteme alternative de învățământ de specialitate; e-learning.

Ministerul Educației și Cercetării a elaborat și desfășoară, în cadrul programului Sistem Educațional Informatizat (SEI), un număr de proiecte dedicate reformei sistemului educațional și orientării acestuia către formarea resurselor pentru societatea informațională.

Din ansamblul acestora face parte și proiectul de introducere a sistemului de educație asistată de calculator în învățământul preuniversitar, care va susține procesul de predare/învățare prin instrumente moderne, compatibile cu nivelul actual al sistemelor educaționale folosite în întreaga lume. Acesta se va desfășura pe perioada 2001-2010 și are un cost estimat la 500 mil.euro.

Infrastructura software a programului este reprezentată de sistemul informatic integrat Asistent Educațional pentru Licee (AEL, software educațional și de gestiune), un sistem informatic complex, cu funcționalități multiple și disponibilități sporite de extindere și dezvoltare. Acesta oferă suport pentru predare, evaluarea elevilor, gestiunea structurii organizatorice și monitorizarea sistemului de învățământ.

Sistemul AEL este monitorizat și "alimentat" cu informații de ultimă oră, prin intermediul Internetului, printr-un portal educațional, care oferă imaginea actualizată a dotării cu echipamente IT (și nu numai) a școlilor din toată țara, fiind și suport pentru monitorizarea proiectelor de informatizare ale rețelelor școlare din România. În viitor, portalul va include informații și materiale educaționale; va facilita comunicarea cu elevii, părinții, profesorii și inspectorii școlari și va oferi informații despre proiectele desfășurate în România în cadrul sistemului educațional.

Alte proiecte ale Ministerului Educației și Cercetării pentru perioada următoare sunt: 7 centre de formare în informatică pentru profesori, introducerea manualelor electronice în învățământul preuniversitar, sistem de educație cu Video on demand în universități și în învățământul preuniversitar.

- Accesul la telecomunicații în zonele rurale.

Asigurarea serviciului universal presupune un ansamblu minimal de servicii de calitate determinată, care vor fi disponibile la un preț accesibil pe tot teritoriul țării. Acest lucru presupune o atenție sporită pentru două situații: persoanele cu venituri modeste și zonele a căror deservire presupune costuri mai ridicate pentru operatori. Ambele situații vor fi abordate prin elaborarea unei politici speciale, pentru a evita pericolul excluderii sociale prin tarife inaccesibile.

Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației a elaborat deja proiectul de Lege privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, acesta aflându-se în prezent în proces de consultare. Proiectul prevede că Autoritatea de reglementare în comunicații va desemna ca furnizor de serviciu universal cel puțin un furnizor de servicii de telefonie publică. Autoritatea de reglementare va putea desemna mai mulți operatori sau grupuri de operatori pentru a furniza diferite elemente ale serviciului universal care să acopere diverse suprafețe ale teritoriului României.

Proiectul de lege prevede înființarea "Fondului de Dezvoltare a Serviciului Universal din România", care va fi administrat de Autoritatea de reglementare. Acest fond va fi utilizat în scopul finanțării serviciului universal și a proiectelor care vizează asigurarea furnizării serviciului universal sau a elementelor specifice acestuia în zone geografice selectate.

Operatorii de rețele și furnizorii de servicii vor plăti anual pentru acest fond un procent din cifra anuală de afaceri, calculat anual de Autoritatea de reglementare. Suma de plată va fi notificată tuturor celor care contribuie la fond cu cel puțin 90 de zile înainte de data scadenței pentru anul respectiv.

Autoritatea de reglementare va stabili totodată un număr de proiecte care vor fi finanțate din Fondul de Dezvoltare a Serviciului Universal. Autoritatea de reglementare va organiza selecții publice, solicitând oferte tuturor părților interesate să furnizeze serviciul în zona avută în vedere. Procedura de atribuire a proiectelor finanțate din fond va fi anunțată în timp util, iar modalitatea de selectare a ofertelor se va stabili prin normele metodologice. Ofertele câștigătoare vor fi finanțate după cum se va conveni în cadrul procedurii de selecție, pentru a acoperi integral sau parțial costul furnizării serviciilor definite în proiect.

- Documentele electronice de identitate.

Conform Proiectului de eAdministrație, elaborat de Ministerul Administrației Publice, Cartea electronică de identitate (ID Card) va fi folosită nu doar ca document de identitate personal, dar și ca singurul card multifuncțional de acces la toate serviciile publice on-line ce solicită un anumit grad de identificare a utilizatorului.

Semnătura digitală, conținută de cardul electronic, va fi principalul mijloc de acces garantat la informațiile și serviciile on-line furnizate de agențiile publice și private și va asigura valabilitatea legală a documentelor transmise electronic.

Pentru distribuirea acestui tip de carduri, municipalitățile vor întocmi propriile registre de stare civilă, adresabile prin indexul registrelor de stare civilă și vor trebui să anunțe Ministerul Administrației Publice - Serviciul de evidență informatizată a persoanelor numai asupra evenimentelor care produc schimbări în index.

Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administrației Publice, în colaborare cu câteva administrații municipale, va începe un proiect-test privind procedura de emitere a cărților electronice de identitate. În cadrul acestui proiect se estimează că vor fi emise 100.000 de carduri electronice de identitate până la sfârșitul trimestrului III al acestui an. La finalul primei faze de introducere a cardurilor vor fi emise 1.000.000 de carduri electronice de identitate, care vor putea fi utilizate pentru a accesa serviciile de la nivel național. Conform strategiei de modernizare a administrației publice, termenul pentru emiterea a 1.000.000 de carduri electronice de identitate este trimestrul IV al anului 2003. Se va efectua un studiu care să menționeze serviciile la scară națională ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice și va fi planificat un program de dezvoltare a cel puțin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul să constituie un succes pentru comunitățile locale, este esențial ca testarea să fie extinsă suficient de mult pentru a garanta transparența proiectului și pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel național, să reprezinte încă de la început un instrument de acces la serviciile publice care nu pot fi accesate utilizând actele de identitate obișnuite (actuale).

- Instrumente electronice de plată.

În vederea introducerii instrumentelor electronice de plată, s-a constituit un grup de lucru interministerial care elaborează cadrul necesar pentru introducerea pe scară largă a mijloacelor electronice de plată. Acest grup de lucru, format la inițiativa și sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, lucrează la definirea cadrului necesar pentru introducerea instrumentelor electronice de plată.

Prin acest cadru se va stabili introducerea obligativității plății salariilor prin card pentru toți angajații administrației publice, ai societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și ai regiilor autonome. De asemenea, regiile care vând bunuri, servicii sau utilități către cetățeni, vor fi obligate să permită plata prin diferite mijloace: POS, carduri de debit, etc.

- Extinderea sistemului electronic de achiziții publice.

Lista de produse care fac obiectul tranzacțiilor efectuate prin intermediul Sistemului electronic de achiziții publice (Anexa 2 la HG 128 din 28 februarie 2002) a fost realizată pe baza solicitărilor sosite din partea ministerelor și a instituțiilor din subordinea acestora (în calitate de autorități contractante). Au fost selectate de pe aceste liste de necesități acele produse comune ce prezintă un grad înalt de standardizare, care se pretează la proceduri de licitație unde principalul criteriu de adjudecare este prețul. Lista produselor care vor fi achiziționate prin intermediul sistemului de achiziții publice prin mijloace electronice va fi extinsă periodic (prin consultări cu autoritățile contractante), prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Comisiei de Supraveghere a funcționării Sistemului electronic de achiziții publice.

Pentru ca sistemul (care funcționează în acest moment pe baza a două aplicații pilot ale MCTI) să suporte volumul foarte mare de tranzacții, autorități contractante și furnizori pe care îl presupune extinderea sistemului electronic de achiziții publice prin licitații electronice la nivelul întregii țări, va fi dezvoltată o nouă aplicație, care va răspunde necesității realizării a până la 100.000 de achiziții zilnic. Anunțul pentru achiziționarea noului sistem a fost deja publicat în Monitorul Oficial Partea a VI-a, nr.57/2002.

Sistemul electronic de achiziții publice a fost evaluat de experți din partea NATO, a Băncii Mondiale și Uniunii Europene. Chiar la nivelul celor două proiecte pilot utilizate, experții au fost impresionați de gradul de integrare în sistem a diferitelor componente ale acestuia.

Cu speranța că toate problemele ridicate de dumneavoastră în interpelare și-au găsit răspunsul așteptat, vă asigur de întreaga mea considerație. Semnează Adrian Năstase.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 19 october 2019, 17:51
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro