Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 20, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.84/30-05-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
18-09-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 20-05-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 20, 2002

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.

Ședința a început la ora 16,42.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să îmi permiteți să declar deschise lucrările ședinței în plen de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din cei 344 de deputați și-au înregistrat prezența 254, 90 fiind absenți, din care 54 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în parcurgerea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, o să vă prezint o informare și o notă.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate în comisiile permanente.

La Biroul Permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, adoptat de Senat în ședința din 13 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului psihologilor din România, adoptat de Senat în ședința din 13 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 iunie 2002.

3. Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, adoptat de Senat în ședința din 13 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 3 iunie 2002.

4. Propunerea legislativă privind ortografierea numelor și prenumelor persoanelor ale căror acte de stare civilă au fost traduse în altă limbă decât cea maternă, inițiată de domnul deputat Damian Brudașca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 5/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, inițiată de domnul deputat Szekely Ervin-Zoltan.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

6. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, inițiată de domnul deputat Nicu Cojocaru.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor:

Notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților pentru sesizarea, de către dumneavoastră, a Curții Constituționale:

  • Legea bibliotecilor.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2002 pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale.
  • Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 30/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 3 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2002 privind valorificarea creanței deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra S.C. "Artrom" S.A. Slatina.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică.
  • Legea pentru aprobara Ordonanței Guvernului nr. 109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și blaneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.
  • Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 187/2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr. 18/1991.
Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.

Supun, de asemenea, aprobării dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PSD de a trece, din Comisia pentru politică externă, la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a domnului deputat Constantin Teculescu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

A doua problemă este desemnarea domnului deputat Sever Meșca în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, în locul domnului deputat Constantin Teculescu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să consemnați voturile împotrivă!

Abțineri?

Cu 16 voturi împotrivă, nici o abținere, majoritatea celor prezenți a decis această modificare.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București, la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene privind acordarea asistenței financiare, semnat la București, la 26 noiembrie 1992.

Trecem la proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Primul este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București, la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului între Guvernul și Guvernul Confederației Elvețiene privind acordarea asistenței financiare, semnat la București la 26 noiembrie 1992.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege. Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Sorin Aurel Encuțescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale.):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Hotărârea Guvernului nr. 532/1996 a fost aprobat Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București, la 26 noiembrie 1992. În baza acestui acord, autoritățile elvețiene au contribuit în perioada 1992-2000 cu aproximativ 52 de milioane de franci elvețieni la finanțarea unor proiecte având ca obiectiv sprijinirea tranziției la economia de piață și atenuarea costurilor economice și sociale ale tranziției.

Datorită dificultăților întâmpinate în derularea proiectelor convenite și schimbărilor instituționale legale de coordonarea asistenței care au avut loc în cele două state, autoritățile elvețiene au solicitat modificarea acordului menționat. De asemenea, în perioada 1992-2000 au avut loc o serie de schimbări instituționale în administrația publică și în sistemul bancar românesc. Totodată, s-a modificat și legislația care reglementa depozitarea fondurilor bugetare și extrabugetare.

Ținând cont de cele menționate, era necesar, în consecință, ca toate aceste schimbări să fie reflectate în acord. Având în vedere aspectele menționate, s-a elaborat Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București, la 14 decembrie 2001, pe care vă rugăm să îl adoptați. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraș, din partea Comisiei pentru buget.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului între Guvernul și Guvernul Confederației Elvețiene privind acordarea asistenței financiare, semnat la București la 26 noiembrie 1992, a întocmit raport favorabil și propune dezbaterea și adoptarea acestuia în forma prezentată de Senat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă aveți obiecții? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care se referă la ratificarea acordului, acord pe care îl aveți în anexă, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

În aceste condiții, supun proiectul de lege votului dumneavoastră final, în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Următorul este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind Fondul de Dezvoltare Socială Faza a II-a) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 16 ianuarie 2002.

Rog Comisia pentru buget să propună timpii de dezbatere, pentru că ne aflăm în procedură de urgență.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2002, comisia a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată.

Este o lege ordinară, propunem 10 minute timp total, 1 minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aveți o problemă prealabilă? La dezbateri generale? Suntem în procedură de urgență, dar v-aș ruga să vă încadrați, să spunem, la capitolul "titlu".

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu sunt întru totul de acord cu privire la necesitatea adoptării unei asemenea legi, având în vedere faptul că aceasta va permite să se beneficieze de prevederile Acordului de împrumut.

Constat, însă, că în raportul întocmit de comisia sesizată în fond nu se menționează toate avizele care au fost primite în această situație. Se specifică aici: "La întocmirea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul primit de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și avizul Consiliului Legislativ".

Nu știu, e o scăpare sau ce se întâmplă? Această lege s-a aflat și în dezbaterea Comisiei pentru politică externă, în ședința din 23-24 aprilie a.c., s-a transmis aviz favorabil către comisia sesizată în fond, cu o precizare, rezultată din intervenția doamnei deputată Smaranda Ionescu.

Domia sa - lucru pe care l-am întărit și eu în cadrul dezbaterilor - a solicitat să se răspundă, cu prilejul dezbaterii în fond, la două întrebări: cum pot fi obținute informații cu privire la beneficiarii finali ai finanțărilor menționale în proiectul legislativ și, a doua, dacă există vreo detaliere a celor care au beneficiat deja de aceste finanțări în prima fază, avându-se în vedere faptul că acest proiect de lege se referă la Faza a II-a a Proiectului pentru dezvoltare socială negociat cu B.I.R.D.?

Având în vedere că, până la această dată, nici cu prilejul dezbaterii pe fond și nici în alt context nu s-a dat răspunsul la aceste întrebări, solicităm comisiei de specialitate să informeze plenul Camerei Deputaților în legătură cu răspunsurile la aceste probleme, pentru a exista transparența necesară și pentru a se evita orice presupunere cu privire la destinații mai puțin ortodoxe ale sumelor cuprinse în acest acord. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Grigoraș?

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Da, într-adevăr, avizul de la Comisia pentru politică externă a venit, dar a venit după ce s-a întocmit raportul comisiei avizate în fond - Comisia pentru buget. Acum, m-am consultat și cu inițiatorul și urmează să formulăm răspunsul la întrebările respective, domnule președinte.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Pentru a vota în cunoștință de cauză, trebuie să știm răspunsul! Când ne spuneți?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Având în vedere că întrebarea dumneavoastră, în cadrul procedurii de urgență, nu poate să-și găsească un loc, inițiatorul vă roagă să așteptați un răspuns scris.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Îmi pare rău, eu dețin aici, domnule președinte, acest proces-verbal, unde se cuprind întrebările formulate din partea Grupului parlamentar PRM...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu despre aceasta e vorba, ci de fondul întrebării, distinse coleg. Inițiatorul vă propune să vă ofere dumneavoastră informațiile pe care le-ați solicitat.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu cred că este bine să-i informeze pe toți cei care sunt participanți la ședința aceasta, cu atât mai mult cu cât se votează niște sume a căror destinație nu se cunoaște.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să îmi permiteți să propun amânarea dezbaterii acestui proiect până când inițiatorul... Vă rog să examinați exact această întrebare, distinsă doamnă ministru, și să răspundeți în cursul zilei de astăzi la aceste întrebări, pentru a putea să reluăm dezbaterea.

Deci amânăm dezbaterea. Am rugămintea să vă consultați la minister și să ne oferiți răspunsul.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Arabă Egipt privind asistența judiciară în materie penală, transferul condamnaților și extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001.

Până atunci, luăm în dezbatere Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Arabă Egipt privind asistența judiciară în materie penală, transferul condamnaților și extrădarea.

Domnul ministru Ivanov, din partea Ministerului Justiției. Vă rog să prezentați proiectul.

De asemenea, cineva de la Comisia juridică, domnul președinte Olteanu.

 

Domnul Costache Alexe Ivanov:

Doamnelor și domnilor deputați,

La data de 28 iunie 2001 a fost semnată, la Cairo, Convenția dintre România și Republica Arabă Egipt privind asistența judiciară în materie penală, transferul condamnaților și extrădarea. Convenția exprimă dorința statelor contractante de a extinde coopearea lor, inclusiv în domeniul asistenței juridice și judiciare în materie penală, având în vedere că prin Convenția româno-egipteană încheiată la București, la 7 august 1976, a fost reglementată numai asistența judiciară în materie civilă, comercială și de statut personal.

Prevederile convenției sunt grupate în patru părți:

- Partea I - asistența judiciară în materie penală, conține atât dispoziții cu caracter general, cât și dispoziții speciale, referitoare la efectuarea comisiilor rogatorii, comunicarea actelor de procedură și a hotărârilor judecătorești, înfățișarea martorilor, experților și a persoanelor urmărite în scopul audierii lor în fața unei autorități judiciare din statul solicitant.

- Partea a II-a - transferul condamnaților cuprinde un ansamblu de norme menit să asigure mai buna administrare a justiției.

- Partea a III-a - extrădarea. În această parte s-au înscris mai multe reguli specifice cooperării judiciare internaționale în această materie.

- Partea a IV-a conține dispoziții finale.

Convenția s-a încheiat pe durată nelimitată. Pentru intrarea în vigoare a acesteia, trebuie supusă ratificării în ambele state.

Această convenție reglementează într-o manieră modernă relațiile bilaterale de asistență juridică și judiciară, soluțiile adoptate fiind în concordanță cu cele din convențiile internaționale în materie, sens în care exemplificăm convențiile privind asistența judiciară în materie penală, extrădarea și transferul persoanelor condamnate adoptate sug egida Consiliului Europei. De asemenea, au fost avute în vedere principiile consacrate de practica internațională, inclusiv practica actuală a României în domeniile respective.

Față de cele prezentate, a fost întocmit acest proiect de lege, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor, vă rugăm să-l aprobați.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Raportul Comisiei juridice va fi prezentat de președintele acesteia, domnul deputat Ionel Olteanu.

 
 

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Arabă Egipt privind asistența judiciară în materie penală, transferul condamnaților și extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Cu Avizul nr. 33/204/24 aprilie 2002, Comisia pentru politică externă, a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat și aceasta, la rândul său, favorabil, proiectul de lege.

Obiectul prezentului proiect de lege îl constituie ratificarea Convenției dintre România și Republica Arabă Egipt privind asistența judiciară în materie penală, transferul condamnaților și extrădarea. Prin convenția supusă ratificării se reglementează într-o manieră modernă relațiile bilaterale, de asistență juridică și judiciară, soluțiile adoptate fiind în concordanță cu cele din convențiile internaționale în materie.

De asemenea, la încheierea acestei convenții s-au avut în vedere principiile consacrate de practica internațională specifică.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, din partea Ministerului Justiției, doamna Cristina Luzescu, secretar de stat.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați. Prin urmare, votul final al comisiei, în unanimitate, a fost favorabil proiectului de lege, astfel cum v-a fost înaintat. Și, de aceea, și eu, în concluzie, vă rog să-l votați ca atare. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a convenției, convenție pe care o aveți anexată? Nu.

Adoptat în unanimitate.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră final proiectul de lege, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar, în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind protecția informațiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001.

Următorul proiect, tot având un cuprins internațional, este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind protecția informațiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001.

Aveți cuvântul, de secretar de stat Encuțescu.

 

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În contextul actual de dezvoltare a cooperării internaționale, în mod special cu statele care depun eforturi de integrare în structurile de securitate europene și euroatlantice, prezentul acord dintre România și Republica Lituania constituie un pas important către alinierea la standarul occidental în domeniu.

În acest sens, Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind protecția informațiilor militare schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001, asigură cadrul juridic necesar dezvoltării cooperării între Guvernele celor două state. Prevederile acordului completează legislația internă în domeniu, permițând o cooperare amplă a structurilor specializate din cele două state, stabilindu-se în mod clar metodele de colaborare, precum și limitele acesteia.

Pentru aceste motive, sunt stabilite definițiile termenilor de specialitate, echivalența nivelurilor de clasificare a informațiilor militare secrete, autoritățile competente în materie de securitate, limitele accesului la acest tip de informații, precum și cerințele de securitate pe timpul manevrării acestor documente.

De asemenea, menționez că prevederile acordului sunt în concordanță cu principiile dreptului internațional și legislația internă a fiecărui stat semnatar.

Având în vedere aceste considerente, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul președinte al acesteia, domnul deputat Răzvan Ionescu. Poftiți.

 
 

Domnul Răzvan Ionescu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind protecția informațiilor militare secrete schimbate. În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind protecția informațiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică externă, sesizate spre dezbatere și avizare, au hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege în forma prezentată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu unele observații, acest proiect de lege.

Proiectul de Lege a fost inițiat în scopul ratificării acordului menționat. Acordul este destinat să asigure un cadru juridic optim pentru dezvoltarea cooperării bilaterale între Guvernele celor două state în domeniul informațiilor militare clasificate și se înscrie printre eforturile pe care țara noastră le depune pentru adaptarea la standardele occidentale, reprezentând totodată și o reafirmare a dorinței de a contribui la întărirea păcii și securității internaționale, precum și a încrederii reciproce între statele care fac schimb de astfel de date.

Membrii comisiei, având în vedere necesitatea și importanța cadrului juridic pentru reglementarea schimbului de informații militare clasificate, protecția acestora, metodelor de cooperare, stabilirii structurilor specializate ale fiecăruia dintre statele părți, precum și a altor aspecte importante în domeniu, și-a exprimat deplinul acord pentru adoptarea proiectului. În urma dezbaterii, în ședința din 8 mai, comisia propune adoptarea fără modificări a proiectului de lege. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă, dintre dumneavoastră, dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Poftiți, domnule Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Acest proiect de lege a fost dezbătut și în cadrul Comisiei pentru politică externă, în ședința din 23-24 aprilie a.c., participanții la această ședință subliniind, între altele, necesitatea completării legislației existente cu asemenea documente de importanță deosebită, care subliniază hotărârea autorităților române de a pregăti tot ce este de competența lor pentru realizarea dezideratului integrării în structurile euroatlantice. Acest document este deosebit de important, el făcând parte din acel pachet legislativ care este necesar viitoarei funcționări a României în structurile militare reunite sub umbrela NATO.

Și membrii Comisiei pentru politică externă au avizat fără nici un fel de vot împotrivă sau abținere și și-au dat acordul pentru discutarea și adoptarea acestei legi în forma în care este prezentată plenului Camerei Deputaților. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, care cuprinde dispoziția de ratificare a acordului, acord pe care îl aveți în anexă? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege, cu precizarea că are un caracter ordinar, în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitatea celor prezenți, s-a votat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (amânarea votului final).

În continuare, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Rog inițiatorul, doamna ministru Rodica Stănoiu, să prezinte acest proiect. Aveți cuvântul.

 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat face parte din acele proiecte care urmăresc să realizăm I.Q.-ul comunitar. În 1993, a fost încheiat Acordul de asociere între România și Uniunea Europeană, care prevedea obligația țării noastre de a amenda legislația în așa fel încât să asigurăm un tratament, cel mai târziu la sfârșitul celui de al cincilea an de la intrarea în vigoare a acordului, astfel ca serviciile de consultanță juridică prestate în România de către avocații și societățile de avocatură din statele membre ale Uniunii Europene să fie același, să nu fie, deci, mai defavorabil decât cel al naționalilor noștri.

Acest lucru trebuia făcut în anul 2000. Nu s-a făcut, venim astăzi cu acest proiect de lege, pentru a pune de acord legislația noastră cu acquisul comunitar.

Proiectul prevede renunțarea la o serie de restricții, aș vrea să subliniez că este vorba numai de consultanța juridică, nu este în nici un caz vorba de dreptul de apărare sau de dreptul de a pleda în fața instanțelor românești, pe care îl au numai avocații români. Este vorba, deci, de consultanța juridică, pe care o pot exercita în România, în cadrul unei forme de organizare reglementate de lege, și anume cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale, până acum fiind o singură restricție, care le acorda dreptul numai la societăți civile profesionale.

O altă restricție, referitoare la neexercitarea unei profesii autorizate sau salarizate în altă țară, a fost eliminată, urmând ca avocații străini să se supună acelorași condiții ca și avocații români, deci să poată exercita și o altă profesie, cum este aceea de profesor universitar, salarizată în țara lor.

Prin o altă modificare s-a prevăzut și posibilitatea ca avocații străini, atunci când acordă consultanță juridică privind dreptul românesc, să susțină un examen de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limbă română, organizat de Uniunea avocaților din România.

Și, în sfârșit, o ultimă modificare privește modul de alcătuire a Consiliului Uniunii avocaților din România, prevăzându-se ca alături de decanii baroului să facă parte și reprezentanți ai barourilor, potrivit normei de reprezentare stabilită prin statut.

Vă rog să susțineți acest proiect, și mă adresez în întregime Camerei Deputaților, pentru că este vorba de un proiect care privește acquisul comunitar și pentru care țara noastră are nevoie de toată susținerea. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Ionel Olteanu prezintă raportul Comisiei juridice.

 
 

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art. 89 și 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, trimis la 15 aprilie 2002.

Cu Avizul 444/4 aprilie 2002, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.La elaborarea prezentului proiect de lege s-a avut în vedere necesitatea armonizării legislației române cu prevederile Acordului european, în ceea ce privește instituirea unui tratament național și pentru avocații cetățeni străini. Prin modificările propuse la Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat se înlătură restricțiile referitoare la obligativiattea stabilirii în România a domiciliului avocatului străin și la posibilitatea exercitării profesiei de avocat numai în cadrul societății civile profesionale, în asociere cu avocații români, în număr cel puțin egal cu cei străini.

În raport de obiectul și conținutul său ce vizează modificarea uei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege menționat mai sus, în ședința din 8 mai 2002. La lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Justiției, doamna Cristina Luzescu, secretar de stat.

La dezbaterea articolelor asupra cărora s-au formulat amendamente, au luat cuvântul, pentru a-și exprima punctele de vedere, autorii amendamentelelor, ceilalți membri ai comisiei, precum și reprezentantul Ministerului Justiției.

Din numărul total de 23 de membri ai comisiei, la ședință au participat 20 de deputați. După dezbateri, în unanimitate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât ca Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului deputaților, cu amendamentele admise.

Acesta este raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pe care, eu, în calitatea de președinte al acestei comisii, am obligația regulamentară să vi-l supun dezbaterii. Personal, nu am fost prezent la dezbaterile respective. Prin urmare, votul meu va fi unul personal, nu în legătură cu reprezentarea comisiei, reprezentarea comisiei reflectând, evident, raportul pe care am avut onoarea să vi-l prezint.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Chestiune de procedură, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă ascult.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

De la microfon!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Bineînțeles, ca la catedră!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimate coleg,

Probabil că, în multiplele dumneavoastră atribuțiuni, nu ați interpretat suficient de bine ceea ce ne-a trimis domnul președinte ca rapoartele să precizeze clar numărul de voturi.

De aceea, îmi permit, domnule președinte, să cer distinsului meu coleg să precizeze câte voturi au fost. Este posibil să fi fost prezenți 20 la începutul ședinței, și faptul că s-a votat în unanimitate poate să fi fost cu șapte spre sfârșitul ședinței, unanimitatea celor prezenți. De aceea solicit acest lucru, domnule președinte: pentru a-mi îngădui și eu ca la proiectele mele de legi să utilizez această frază, dacă este corectă și conformă instrucțiunilor pe care ni le-ați trimis la comisii.

Eu nu spun că raportul nu este bine întocmit, dar, dacă este bine de prezentat așa, vin 20 la început, rămânem șapte la sfârșit și s-a votat în unanimitate, adică cei șapte care au mai rămas, și nu știm nici câți au fost prezenți, nici absenții în momentul votului. De aceea, aș ruga să precizeze distinsul coleg dacă au fost 20 de voturi din numărul celor prezenți sau putem toți ceilalți președinți să urmăm exemplul distinsului nostru coleg, pentru că dânsul, fiind jurist, interpretează mai bine instrucțiunile pe care le-a primit. Aceasta era chestiunea de procedură și vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din punctul meu de vedere, rezultă foarte clar ceea ce s-a întâmplat.

Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

În mod evident, lucrurile sunt foarte clare, dar, pentru eliminarea oricăror confuzii eventuale, vreau să precizez că numărul membrilor care au votat a fost 20, respectiv, în unanimitate. Așa rezultă din procesul-verbal al comisiei.

Faptul că eu mi-am permis să precizez că nu am fost prezent la acele dezbateri, este cu totul altă problemă. Votul meu va fi personal. Deci, nu înțeleg că ar exista vreo neclaritate în legătură cu această problemă. Mai mult decât atât, țin să precizez că nu puteau să fie alte instrucțiuni transmise Comisiei juridice, de disciplină și imunități, decât Regulamentul pe care distinsul meu coleg îl are la îndemână. Prin urmare, nu este nici o îndoială, acesta a fost votul comisiei, acesta a fost numărul de deputați care a votat acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă nu sunt alte intervenții, trecem la dezbaterea proiectului pe texte. Vă rugăm să urmăriți, în paralel, textul inițial.

Ați reținut intevenția doamnei ministru, care ne propune să votăm proiectul în formula inițială. Ați văzut și raportul cu motivațiile fiecărei intervenții. Vă veți pronunța dumneavoastră în cunoștință de cauză și potrivit, desigur, interesului declarat, prezentat și dezvoltat al țării pentru integrarea în Uniunea Europeană.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La preambulul art.I nu au fost obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.1 de la art.I, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.2 și 3, de asemenea, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votate în unanimitate.

La pct.4, cel cu privire la art.12 alin.3, sunt obligat, potrivit Regulamentului, să supun întâi votului amendamentul comisiei, care este la pct.1. Ați ascultat și explicațiile doamnei ministru. Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.1.

Cine este pentru? Nici un vot pentru.

Împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu 8 abțineri, amendamentul comisiei a fost respins.

După pct.4, cel cu referire la art.12 alin.3, comisia mai propune, prin amendamentul de la pct.2, un alt amendament cu privire la adăugirea unui alineat nou, alin.31, la art.12. Vă rog să îl urmăriți. Ați ascultat explicațiile doamnei ministru. Mai doriți să mai interveniți? Vă rog.

 
 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Cer respingerea acestui amendament pentru următoarele motive: așa cum este formulat, el deturnează sensul total al acestui proiect de lege. Introducând condiția reciprocității de fapt, aici nu este vorba de un acord bilateral între România și o altă țară, ci este vorba de un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Deci, nu poate fi introdusă condiția unei reciprocități de fapt.

În al doilea rând, a cere condiția obligativității unui examen, în aceleași condiții ca examenul care se ține în țară, fiind vorba nu de examenul de limbă și de cunoștințe de drept românesc, să ne înțelegem, pentru că acela este prevăzut într-un articol separat, ci este vorba de un examen așa cum se dă pentru intrarea în avocatură avocaților străini, condiție care nu se cere avocaților noștri într-o altă țară când merg, este absurdă.

Vă rog să îl respingeți și să votați în forma propusă de Guvern.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat explicațiile doamnei ministru. Eu sunt obligat să supun totuși întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei. Vă rog să îl urmăriți încă odată la pag.3.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Un vot pentru.

Împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu un vot pentru și marea majoritate a celor prezenți împotriva amendamentului, acesta a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct.4, așa cum a fost formulat de către inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat pct.4 în formularea inițiatorului.

Amendamentul de la pct.2 a fost respins. În consecință, amendamentul de la pct.3, cel care viza reformularea textului, a rămas fără obiect. Eu supun votului dumneavoastră pct.5 din art.I, în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La art.II, cel cu privire la modificarea statutului profesiei de avocat în mod corespunzător, cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Vă rog să constatați că am votat textele proiectului de lege în formularea inițiatorului. Fiind însă vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului final mâine, atunci când avem ședință specială pentru vot final. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind fondul de dezvoltare socială - faza a II-a) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 16 ianuarie 2002.

Reluăm Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2002.

Domnul deputat Grigoraș, din partea comisiei, și, înțeleg, cu acordul inițiatorului, va răspunde întrebărilor formulate de domnul Damian Brudașca.

 

Domnul Neculai Grigoraș:

La întrebările formulate de către Comisia pentru politică externă, prin avizul dat la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.46/2002, facem următoarele precizări: Fondul Român de Dezvoltare Socială este un organism de interes public, nonprofit, înființat prin Legea nr.129/1998, modificată și completată prin Legea nr.628/2001, care finanțează proiecte de combatere a sărăciei, inițiate la nivel local, stimulând participarea și cooperarea la nivelul comunităților.

Programul Fondul Român de Dezvoltare Socială contribuie la reducerea sărăciei și la dezvoltarea la nivelul comunitar, prin finanțarea a trei categorii de proiecte: mică infrastructură rurală, servicii sociale comunitare și activități generatoare de venit.

Intrat în operativitate în martie 1999, programul se află la închiderea primei faze, în decursul căreia au fost organizate unsprezece runde de competiție, fiind primite 2273 de cereri de finanțare, din care: 1736 proiecte de mică infrastructură rurală, 270 de proiecte de activități generatoare de venit, 267 de proiecte de servicii sociale comunitare.

Din fondurile disponibile au fost aprobate pentru finanțare 524 de proiecte, după cum urmează: 339 proiecte de mică infrastructură rurală, 125 de proiecte de activități generatoare de venit, 60 de proiecte de servicii sociale comunitare.

Trebuie, de asemenea, menționată aprecierea pozitivă a Băncii Mondiale asupra activității și rezultatelor Fondului Român de Dezvoltare Socială, obținute pentru prima fază a împrumutului de la BIRD, care s-a concretizat prin semnarea unui nou împrumut în valoare de 20 de milioane de dolari americani, care va fi derulat în faza a doua a programului, programată a se desfășura în perioada mai 2002 - iunie 2006.

În anexă, avem o situație pe județe în legătură cu numărul de cereri de finanțare primite de județe, numărul de proiecte aprobate, total granturi aprobate și așa mai departe, iar orice informație suplimentară poate fi obținută de la Fondul Român de Dezvoltare Socială, care gestionează, potrivit acestei ordonanțe, în exclusivitate, fondurile la care am făcut referire.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat informațiile cerute de colegul nostru.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecții. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolul unic care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2002, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.1, dacă aveți obiecții. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.2 și 3, nu aveți obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La art.4 și 5, care este și ultimul, dacă aveți aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votate în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs, atât textele proiectului de lege, cât și ale ordonanței de urgență. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituție.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind calitatea apei potabile (amânarea votului final).

În continuare, pe ordinea de zi urmează, în ordinea stabilită de Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi, la pct.16 Proiectul de Lege privind calitatea apei potabile.

Rog să ia loc Comisia pentru sănătate și familie.

Aveți cuvântul, doamna ministru Luminița Gheorghiu, să prezentați proiectul.

 

Doamna Luminița Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătății și Familiei.):

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Calitatea și cantitatea suficientă a apei potabile constituie un indicator mondial al nivelului de civilizație și de dezvoltarea durabilă a unei țări.

Obiectivele fundamentale care stau la baza reglementării privind proiectul de astăzi, se referă la: protejarea stării de sănătate a populației, asigurarea unei ape potabile curate, asigurarea supravegherii și controlul calității apei potabile, a informării populației asupra calității apei.

Prin acest proiect, s-a urmărit armonizarea normelor de calitate a apei potabile cu Directiva europeană nr.98/83.

Unul din punctele importante privind aderarea României la Uniunea Europeană este și includerea în strategia națională de pregătirea aderării a programelor de armonizare legislativă privind îmbunătățirea sănătății publice. În acest context, proiectul de lege face parte din programul de armonizare, condiție pentru acquis-ul comunitar. Proiectul corespunde normelor comunitare.

Sunt favorabile avizele din partea comisiilor de specialitate. De altfel, pentru a se răspunde normelor comunitare, prevăzute de legile europene, suntem în fața unui raport de înlocuire care ne este favorabil.

Supunem atenției dumneavoastră dezbaterea proiectului și vă rugăm să îl aprobați. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rog președintele Comisiei pentru sănătate și familie să prezinte raportul.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Proiectul de Lege privind calitatea apei potabile reglementează tot ceea ce este necesar pentru ca apa potabilă să asigure starea de sănătate a populației și să prevină orice posibilități de îmbolnăvire.

Aș sublinia faptul că acest proiect armonizează legislația noastră cu legislația europeană, fiind, și din acest punct de vedere, un proiect foarte benefic.

Am primit avize pozitive de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, de la Comisia pentru industrii și servicii, de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, fiind în comun acord cu Ministerul Sănătății.

Fiind în procedură de urgență, v-am ruga să votați acest proiect de lege, și propunem pentru dezbatere 10 minute, pentru fiecare intervenție, nu mai mult de două minute.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerile de dezbatere formulate de domnul președinte.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În aceste condiții, trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul legii, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La titlul cap.I dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.1 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.2, vă rog să urmăriți pentru lit.a) amendamentul de la pct.4, pag.4. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost adopat în unanimitate amendamentul cu privire la art.2 lit.a), care se modifică în mod corespunzător.

Pentru art.2 lit.b), comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La alin.2, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.4, pag.5. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pag.5, cu privire la art.2 alin.2. Nu aveți. Amendamentul a fost admis, și se modifică în mod corespunzător acest alineat.

La art.3 alin.1, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nici dumneavoastră. Adoptat în unanimitate în formula inițiatorului.

La art.3 alin.2, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.6, pag.6, cu privire la lit.a). Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Pentru lit.b) de la alin.1, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Adoptat în unanimitate.

La alin.3, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.6, pag.7. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.6 cu privire la alin.3, care se modifică în mod corespunzător.

La titlul cap.II, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

Pentru art.4 alin.1, la lit.a), comisia ne propune o modificare prin amendamentul de la pct.8, pag.8. Urmăriți amendamentul de la pct.8 cu privire la lit.a). Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul a fost admis, și se modifică în mod corespunzător lit.a).

Pentru lit.b) și c), comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Adoptate în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art.4 alin.2, de asemenea, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art.5, comisia propune modificarea ambelor alineate. Vă rog să le urmăriți la amendamentul de la pct.10, pag.9. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.10, și se modifică cele două alineate ale art.5, potrivit amendamentului.

La art.6 alin.1, urmăriți amendamentul de la pct.11, pag.10. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. În consecință, lit.c) de la art.6 alin.1 se modifică potrivit amendamentului de la pct.11, pag.10.

Lit.d) de la alin.1 rămâne nemodificată.

La alin.2 și 3, urmăriți același amendament la pag.11-12. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul de la pct.11 a fost adoptat, și se modifică în mod corespunzător alin.2 și 3 ale art.6.

La titlul cap.III, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Votat în unanimitate.

La art.7 alin.1, urmăriți amendamentul de la pct.13, pag.12. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul de la pct.13, cu privire la art.7 alin.1 care se modifică corespunzător, a fost adoptat.

Art.7 alin.2 rămâne nemodificat în concepția comisiei. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni. Nu aveți. Adoptat în formularea inițiatorului.

La același articol, alin.3, vă rog să urmăriți amendamentul de la pag.13 care vizează lit.b) și c). Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.13, pag.13, cu privire la alin.3 lit.b) și c). Nu aveți obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate amendamentul, textul urmând să aibă modificarea votată de dumneavoastră prin amendament.

Lit.a) de la art.3 rămâne în formularea inițiatorului.

La alin.4 și 5, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votate în unanimitate în formularea inițiatorului.

La alin.6 de la art.7, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.13, pag.14. Nu aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul cu privire la alin.6, și se modifică în mod corespunzător acest text.

Pentru alin.7 de la art.7, urmăriți amendamentul de la pag.15. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost admis amendamentul de la pct.15 cu privire la modificarea alin.7.

La titlul cap.IV dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.8 alin.1, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.15, pag.15 și începutul pag.16. De fapt, la art.8, comisia propune modificarea tuturor celor șapte alineate, așa încât, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.15 în ansamblul său, începând cu pag.15 și până la pag.18. Dacă aveți obiecțiuni la unul din aceste alineate de la amendamentul de la pct.15. Nu aveți. Adoptat în unanimitate, și se modifică art.8 în întregime.

La titlul cap.V dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.9, pentru alin.1 și 2, urmăriți amendamentele comisiei de la pag.19 - amendamentul de la pct.17 cu privire la alin.1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Au fost votate în unanimitate textele alin.1 și 2 de la art.9, potrivit amendamentului de la pct.17.

La alin.3 de la același articol, art.9, pentru lit.a), b) și c), comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Cele trei litere au fost adoptate în formula inițiatorului.

La lit.d), vă rog să urmăriți amendamentul comisiei de la pag.20. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul comisiei cu privire la lit.d), care se modifică în mod corespunzător, a fost admis.

La lit.e), comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. A fost votată în unanimitate în formularea inițiatorului.

La lit.f), vă rog să urmăriți amendamentul comisiei de la pag.21. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul a fost admis, și se modifică lit.f).

Pentru alin.4 și 5 de la același articol, art.9, urmăriți amendamentele de la pag.21. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentele cu privire la modificarea alin.4 și 5 au fost admise.

La alin.6, urmăriți amendamentul de la pag.22. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul cu privire la modificarea alin.6 a fost admis.

Pentru alin.7, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Alin.8. Vă rog să urmăriți partea finală a amendamentului 17 de la pag.23. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul și se modifică în mod corespunzător alin.8.

Titlul capitolului VI. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.10 alin.1, 2 și 3. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Art.10 alin.4. Urmăriți amendamentul 20 de la pag.24. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 20, se modifică art.10 alin.4, potrivit acestui amendament.

Titlul capitolului VII. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în formularea inițiatorului.

Art.11 alin.1. Vă rog să urmăriți amendamentul 22 pentru art.11, în partea de la pag.25. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis prima parte a amendamentului 22 cu privire la art.11 alin.1, alineat care se modifică în mod corespunzător votului dumneavoastră.

La alin.2, pentru lit.a) și b), comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Suntem la art.11 alin.2.

La lit.c), dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate și se modifică lit.c) în mod corespunzător.

Pentru alin.3, 4 și 5, 6 urmând să fie renumerotat, vă rog să urmăriți amendamentul 22 de la pag.27. Urmăriți amendamentul 22, pag.27, cu privire la alin.3, 4, 5 și 6. Dacă aveți obiecțiuni?

Poftiți, domnule profesor.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

La punctul 4, aș dori să fiți de acord, s-a strecurat o eroare de dactilografiere: "Producătorii și utilizatorii de apă potabilă vor furniza autorității de sănătate publică județeană sau municipiului București informațiile necesare întocmirii raportului anual". Nu este vorba de un "raport anual", ci "raportul național". Comisia solicită înlocuirea cuvântului "anual" cu "național", întrucât s-a strecurat o greșeală.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Așa era și la inițiator.

Cum este corect, doamnă ministru, "național"?

 
 

Doamna Luminița Gheorghiu (din loja Guvernului):

Da.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Deci și la dumneavoastră a fost greșit.

Cu precizarea președintelui Comisiei de sănătate, cu privire la alin.4, dacă sunteți de acord să aibă alcătuirea propusă de comisie, repet - cu precizarea "raport național", în loc de "raport anual".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.5 și 6, dacă aveți obiecțiuni la formularea comisiei? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Pentru alin.7 renumerotat astfel pentru că, la comisie, era vorba de alin.6, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 22 cu privire la alin.7? Urmăriți pag.28. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate amendamentul și se modifică, în mod corespunzător, acest alineat.

La alin.8, pentru lit.a), comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Adoptat lit.a) în formularea inițiatorului.

Pentru lit.b), vă rog să urmăriți amendamentul comisiei de la pag.29. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 22 cu privire la lit.b) a alin.8, care se modifică în mod corespunzător.

La lit.c) a aceluiași alin.8, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Votat în formularea inițiatorului.

Titlul capitolului VIII. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.12 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în formularea inițiatorului.

Art.12 alin.2. Urmăriți amendamentul 25. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat amendamentul. Votat art.12 alin.2, potrivit amendamentului 25.

Titlul capitolului IX. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în formularea inițiatorului.

Art.13, cu cele 7 alineate. Vă rog să-l urmăriți reformulat de către comisie, potrivit amendamentului 27. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 27? Nu aveți. Votat în unanimitate. Se modifică, în mod corespunzător, întreg art.13.

La art.14, în întregime, urmăriți cele 2 alineate de la art.14 în amendamentul 28. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. Adoptat în unanimitate, modificat, în mod corespunzător, art.14.

La art.15, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 29? Nu aveți. Admis amendamentul 29, se modifică, în mod corespunzător, art.15.

La art.16, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Art.17. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu. Adoptat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Stimați colegi,

am parcurs cele 17 articole ale legii. înainte de a trece la dezbaterea anexelor, vă rog să urmăriți amendamentul 32. Comisia propune ca, în cuprinsul anexelor, să se înlocuiască sintagma "prezentei reglementări" cu sintagma "prezentei legi". Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 32? Nu aveți. Admis în unanimitate amendamentul și se fac cuvenitele înlocuiri prevăzute în acest amendament.

La anexa nr.1, lit.A, comisia nu a avut obiecțiuni. Are, în schimb, domnul secretar Leonăchescu una.

Poftiți să vă prezentați obiecția.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem în prezența unei legi cu un caracter pronunțat tehnic și, din acest punct de vedere, respectarea standardelor tehnice din domeniu este obligatorie.

La construcția acestei anexe, nr.1, inclusiv subdiviziunile sale, s-a folosit termenul de "concentrație", fără să se specifice despre ce fel de concentrație se vorbește aici, despre ce concentrație este vorba în acest text, pentru că se definesc în standarde două tipuri de concentrații - concentrațiile masice și volumice și diferența dintre ele este foarte mare, în unele cazuri.

Aș cita exemplul concentrației oxigenului în aer, care, în procente volumice, este 21% la starea normală, iar în procente masice este de 23%, în starea normală. Aceasta este o primă observație.

Avem aici fel de fel de concentrații. Întrebarea mea este ce fel de concentrații se utilizează în aceste anexe: masice sau volumice?

A doua observație se referă la o notă marcată cu 1 pe pag.4 din anexe, formulată în felul următor: "Pentru apa îmbuteliată, unitatea de măsură este număr/250 ml". Numărul nu este unitate de măsură, este doar o valoare.

Întrevăd posibilitatea ca, din punct de vedere redacțional, toată anexa nr.1, cu subdiviziunile sale să fie reexaminată, în conformitate cu standardele tehnice în vigoare.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al Comisiei de sănătate, vă rog pe dumneavoastră să oferiți răspunsurile necesare.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

vreau să vă informăm că am analizat cu toată atenția în comisie, făcând și audieri, chemând și specialiști, având și un specialist exact pe domeniu. În ce privește "număr/250 ml", în medicină, este corect, pentru că vă dau un exemplu: număr de colonii microbiene. Deci ne menținem punctul de vedere.

De asemenea, pentru acești parametri, concentrații maxime sunt suficiente și se înțelege ceea ce sunt și sunt trecute în tabele. Probabil că, aprofundând un domeniu de știință conex, poate fi altfel, însă noi ne menținem punctul de vedere, întrucât am consultat atâția specialiști, am avut și normele europene și am rămas la aceste formulări.

Vă rugăm să votați în accepțiunea comisiei.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă ministru, numai puțin, pentru că s-ar putea să trebuiască să răspundeți și domnului Leonăchescu, care mai dorește să-și susțină punctul de vedere.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am înțeles că singurul argument avansat este acela că am consultat niște specialiști în domeniu.

Această lege trebuia să treacă și pe la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, unde problemele apei sunt discutate în mod frecvent.

Argumentul că s-a discutat cu specialiștii noștri nu rezistă unei analize, pentru că sunt și salariați care se dau drept specialiști și care nu promovează examenele de specialitate, când vin în fața unei comisii universitare. Eu predau aceste cursuri și predau "Amestecuri" și știu ce înseamnă o concentrație masică și una volumică. Predau "unități de măsură" și știu ce înseamnă "număr" și știu ce înseamnă "unitate de măsură".

Noi avem, de altfel, conflicte cu unii specialiști din Ministerul Sănătății, care vin și cu termeni de tipul "căldură uscată" și "căldură umedă". Sunt, dacă vreți, concepte aberante, care nu au justificare științifică.

Poate că vom unifica, în sensul bun al cuvântului, terminologia utilizată și în aceste sectoare particulare cu cea utilizată în fondul științelor exacte.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă Luminița Gheorghiu, dacă mai doriți să interveniți?

Vă amintesc că suntem în procedură de urgență și că am cam depășit termenii de dezbatere. Vă rog să fiți concisă.

 
 

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Ne păstrăm punctul de vedere exprimat în raport. Este o corelare corectă între terminologia comunitară și, din punct de vedere tehnic, corespunde exprimării. Au fost consultați specialiști care lucrează în domeniu. Vă rugăm să respingeți amendamentul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule președinte al comisiei.

Mai faceți o precizare pe care o considerați necesară?

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Sunt absolut de acord cu inițiatorul și aș dori să spun: noi am consultat specialiști, dar, și cunoscând acest domeniu, pentru că suntem medici în comisie, la noi este foarte clar. Concentrația maximă de arsen, de pildă, nu poate să depășească 10 micrograme. Deci suntem pentru această formulare.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Revin la anexe.

La tabelul 1 A, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. Cu 1 abținere, abținere din partea domnului Leonăchescu.

La tabelul 1 B, vă rog să urmăriți amendamentul 33. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 33? Nu aveți. Adoptat cu o obiecțiune, cu 1 abținere, din partea domnului Leonăchescu, și la tabelul 1 B.

Tabelul 2 de la aceeași anexă nr.1, intitulat "Parametri chimici". Dacă aveți obiecțiuni? 1 abținere din partea domnului Leonăchescu.

Tabelul 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Cu majoritatea voturilor pentru și 1 abținere, s-a adoptat tabelul 3.

Formularea cuprinsă în amendament la pag.34. Revin, pentru a nu exista nici un fel de dubii.

La tabelul 3, vă rog să urmăriți amendamentul 34, de la pag.35 - 36. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. Admis amendamentul 34 și, în consecință, tabelul 3, în parametrii de indicatori, se modifică în mod corespunzător la pozițiile menționate acolo, celelalte rămânând ca în formularea inițiatorului. Cu acest amendament 34, s-a votat cu 1 abținere.

La anexa nr.2, vă rog să urmăriți amendamentul 36, care se referă la punctul 2-2. Dacă aveți obiecțiuni? Cu 1 abținere, amendamentul 36 a fost votat.

Cu privire la anexa nr.2, punctul 1, la punctul 1, nu au existat obiecțiuni, nu au existat amendamente din partea comisiei. Dacă aveți dumneavoastră? Punctul 1 votat cu 1 abținere.

La anexa nr.2, tabelul 1 A cu privire la notele de la punctul 2, nr.2, "Volumele de apă". Urmăriți, vă rog, amendamentul 37. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 37 cu privire la Nota 2 de la tabelul 1 A.

La tabelul I B, capul de tabel din coloana 1, vă rog să urmăriți amendamentul 38. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate acest amendament și se modifică titlul capului de coloană.

La Anexa nr.3, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Adoptat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs întreg cuprinsul cuprinsului proiectului de lege.

Pentru că prezența în sală s-a subțiat, nu-l vom supun votului în seara aceasta, ci mâine, la ședința de vot final.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru.

Cu aceasta, ședința în plen destinată dezbaterii proiectelor de lege s-a terminat. Trecem, în continuare, la capitolul "Întrebări și interpelări", care va fi condus de domnul vicepreședinte Petrescu.

 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vom începe cu interpelările adresate primului-ministru.Doamna deputat Paula Ivănescu a formulat o interpelare, pe care o rog să o dezvolte.

Poftiți,doamnă deputat.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Stimați colegi,Domnule președinte,

Nu am să mai dau citire textului interpelării, deoarece este depusă de atât de mult timp, încât, între timp, am înțeles că s-a și schimbat procedura de acțiune a PSD-ului, care se crede partid - stat în România.Am să vă expun pe scurt obiectul interpelării, care este adresată primului-ministru al României, care, în același timp, deține și funcția de președinte al Partidului Social Democrat majoritar în cele două Camere legislative.

Cezând că, în democrație, toate instituțiile statului sunt în subordinea partidului de guvernământ, încălcând orice principiu al democrației chiar incipiente din România, domnul prim-ministru Adrian Năstase și președinte al Partidului Social Democrat organizează caravane ale modificării Constituției, în care, printre alții, include și Avocatul Poporului.

Noi am înțeles că Avocatul este al Poporului, și nu al PSD-ului, și nu al primului-ministru, pentru că eu nu îmi aduc aminte ca, în cele două Camere legislative, să se fi discutat și aprobat modificări ale Constituției, care să constituie obiectul unei caravane electorale, care și-ar găsi rostul înaintea unui referendum. Deocamdată, o instituție pusă în slujba poporului este folosită de un partid - stat pentru a-și prezenta, mediatiza și valorifica propriile propuneri de revizuire a Constituției.

Consider că este o încălcare gravă a democrației, a principiului separației instituțiilor în stat, indiferent care este originea susținerii materiale a acestora și, din acest punct de vedere, am simțit nevoia să atrag atenția primului-ministru să nu mai încurce rosturile instituțiilor democratice în România.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Răspunde domnul ministru Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art.164 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să-mi permiteți să prezint răspunsul primului-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, la interpelarea formulată de doamna deputat Paula Ivănescu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect "Prezența Avocatului Poporului, domnul Ioan Muraru, în campania de mediatizare a propunerilor PSD privind revizuirea Constituției". Deci acesta a fost obiectul interpelării, iar completarea adiacentă pe care a prezentat-o doamna deputat nu are nici un fel de legătură cu obiectul propriu-zis al interpelării.

Care este răspunsul la interpelare?

"Stimată doamnă deputat,

După cum vă este cunoscut, proiectul de revizuire a Constituției, la care vă referiți, nu este al Guvernului, ci al Partidului Social Democrat. De aceea interpelarea dumneavoastră este fără obiect, prin raportare la art.162 din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede că: "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe".

Opinia dumneavoastră se întemeiază și pe o regretabilă confuzie. După cum este îndeobște cunoscut, domnul Ioan Muraru este profesor universitar de Drept constituțional, unul dintre cei mai reputați specialiști ai țării noastre în acest domeniu, autor a numeroase și valoroase lucrări, care reprezintă contribuții esențiale în edificarea și dezvoltarea constituționalismului românesc. De asemenea, domnul profesor a făcut parte din Comisia de redactare a Constituției și a îndeplinit funcția de președinte al Curții Constituționale. De aceea nimic mai firesc ca, având în vedere aceste calități, să fie implicat în actuala preocupare legată de revizuirea Constituției, cu atât mai mult cu cât domnia sa a propus o reconsiderare a instituției Avocatului Poporului, pe care a ținut s-o prezinte personal pentru apărarea drepturilor și a libertăților cetățenilor.

Prin natura ei, Constituția unei țări este expresia nu numai a voinței politice, dar constituie și un act de cultură. Totodată, pentru Partidul Social Democrat, întrucât Constituția interesează fundamental societatea, în general, revizuirea ei implică un dialog activ cu societatea civilă, nu doar în cadrul clasei politice.

Îmi exprim convingerea că lipsa de transparență, ocultismul sunt practici revolute, profund dăunătoare, contrare îndeosebi politicii unui partid de guvernământ.

Partidul Social Democrat nu are nimic de ascuns, acțiunea sa politică fiind, întotdeauna, cu cetățenii și pentru cetățeni. Tocmai acesta este sensul dialogului organizat prin deplasările ce au avut loc în țară, la care au participat numeroși cetățeni din medii sociale diferite, iar singurul criteriu în constituirea echipelor ce au prezentat proiectul de revizuire a fost acela al competenței, al meritului. Este ceea ce dumneavoastră nu ați înțeles și am impresia că nici nu doriți să înțelegeți. O personalitate ce exercită o funcție publică o deține în virtutea meritelor sale, nu invers, astfel încât acțiunea sa nu este exclusiv în exercitarea acelei funcții, ci, îndeosebi și în principal, pe temeiul competenței sale și a prestigiului de care se bucură.

Sper că, în timp, acest punct de vedere să triumfe și în cadrul partidului din care faceți parte.

Vă asigur, doamnă deputat, de aprecierea mea pentru activitatea parlamentară pe care o desfășurați în cadrul Camerei Deputaților".

Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat Paula Ivănescu, poftiți.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă asigur că am înțeles că Partidul Social Democrat procedează cu cărțile pe față. De fapt, nici nu se mai ascunde, în tendințele sale totalitare. Asta este: folosește instituțiile care sunt în serviciul cetățenilor, în serviciul populației, în serviciul poporului pentru interesele sale de clan, de grup sau partinice.

Am înțeles foarte bine, și toate vorbele acelea amețitoare puse în răspunsul primului-ministru, de fapt, nu fac decât să arate că realitatea este alta: Guvernul nu este în slujba cetățenilor, nu respectă și nici nu are de gând să respecte instituțiile statului, precum Avocatul Poporului și le folosește cum poate, când poate, la orice oră din zi sau din noapte, pentru interesele partinice.

Dorim să înțeleagă Guvernul Adrian Năstase, din acest exemplu, că, în această țară, până la urmă, democrația va triumfa, că și Guvernul României trebuie să se pună în slujba cetățenilor, nu numai în slujba PSD-ului.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Boc a formulat, de asemenea, o interpelare adresată primului-ministru. Îl rog s-o dezvolte.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea adresată domnului Adrian Năstase vizează implicarea domniei sale în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău și cu suspendarea din funcție a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Suspendarea din funcție și începerea urmăririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor pun sub semnul întrebării independența Justiției în România, aspect care reprezintă unul dintre elementele esențiale ale statului de drept și unul dintre cele mai importante criterii de aderare la Organizația Nord Atlantică.

Procurorul Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor a fost suspendat din funcție la un an după ce a semnat în data de 20 aprilie 2001 un mandat de arestare pe numele omului de afaceri Adrian Tărău, fiul prefectului de atunci al județului Bihor și unul dintre principalii susținători financiari ai PDSR Bihor. Potrivit presei din municipiul Oradea, Serviciul Român de Informații semnalase existența unei structuri de tip mafiot în jurul lui Adrian Tărău, chiar înainte de numirea tatălui acestuia în funcția de prefect.

Adrian Tărău a fost arestat sub acuzația de complicitate la contrabandă în urma implicării sale într-o afacere care a păgubit statul român cu cel puțin 3 miliarde de lei.

Din data de 22 aprilie 2001, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus revocarea arestării preventive față de învinuitul Tărău Adrian pe motive medicale. La numai o zi după aceea, în data de 23 aprilie, dumneavoastră, domnule prim-ministru, ați declarat: "Eu nu cred în arestările de vineri seara".

Procurorul Alexandru Lele afirma că asupra sa s-au efectuat presiuni pentru revocarea mandatului de arestare a lui Adrian Tărău. Magistratul pune aceste presiuni pe seama unei dispoziții venite din partea dumneavoastră, acuzându-vă de trafic de influență. În luna iunie 2001, procurorul Alexandru Lele a fost schimbat din funcția de șef secție judiciară. Ulterior, acesta a susținut un examen pentru a fi promovat în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, obținând nota 9,50. Documentația pentru promovare nu a fost trimisă la Ministerul Justiției în baza unor acuzații despre care Alexandru Lele afirma că nu a fost probată.

Procurorul Alexandru Lele consideră că schimbarea sa din funcție, precum și refuzul de a fi promovat se datorează unei răzbunări politice.

La 29 martie 2002, procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție au efectuat o percheziție la locuința procurorului Alexandru Lele, căutând acte care s-ar fi putut afla la domiciliul acestuia. Parchetul General a început urmărirea penală împotriva procurorului Alexandru Lele pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare a infractorului, arestare nelegală, cercetare abuzivă și sustragere înscrisuri. Acuzația de arestare nelegală se referea la arestarea nelegală, fără probe, a trei persoane printre care: Adrian Tărău și complicele acestuia, Mircea Focșe.

De asemenea, Parchetul General îl mai acuza pe Alexandru Lele de faptul că s-a autosesizat în dosarul lui Adrian Tărău care: "nu mai era de competența sa". Între timp, mă refer la perioada scursă din 10 aprilie, data depunerii interpelării de către mine la Parlament și, din nefericire, nici de această dată nu sunt respectate termenele de răspuns la interpelările adresate primului-ministru, a intervenit acel tragic eveniment, legat de decesul procurorului Cristian Panait. Poate, dacă această interpelare ar fi fost discutată la timpul potrivit, la termenul regulamentar, poate, repet, unele ".. și poate Cristian Panait ar fi fost în viață.

De aceea, domnule prim-ministru, considerăm următorul lucru: clarificarea acestui caz este importantă pentru eliminarea oricăror suspiciuni de imixtiune politică în puterea judecătorească. Aveți, de asemenea, datoria de a da lămuriri în ceea ce privește implicarea dumneavoastră în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău.

Având în vedere faptele și acuzațiile de o gravitate excepțională expuse mai sus, vă rugăm să aveți bunăvoința de a clarifica, în fața Parlamentului, acuzațiile care v-au fost aduse de procurorul Alexandru Lele și aș completa, de întreaga conjunctură creată din, repet încă o dată, din nefericire, de moartea procurorului Cristian Panait. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să prezint răspunsul primului-ministru la interpelarea prezentată de domnul deputat Emil Boc din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect "implicarea primului-ministru Adrian Năstase în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău și suspendarea din funcție a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor".

Domnule deputat, dumneavoastră formulați o întrebare și nu o interpelare, cum o intitulați și, în acest sens, vă recomand să citiți dispozițiile art.154 alin.2, respectiv art.166 din Regulamentul Camerei Deputaților referitoare la un fapt concret și nu la politica Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe. Faptul invocat de dumneavoastră constă în suspendarea din funcție și începerea urmăririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor care, potrivit insinuării sale, s-ar fi produs ca urmare a unor presiuni puse pe seama unei dispoziții date de mine, sub forma traficului de influență.

Constituția României, în cap.VI, referitor la autoritatea judecătorească, reglementează atât rolul Ministerului Public cât și statutul procurorilor, art.130 și art.131. cu privire la statutul procurorilor, legea noastră fundamentală statuează că aceștia își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului Justiției.

Ca urmare a interpelării dumneavoastră și a unor atacuri calomnioase lansate la adresa mea de "de o anumită parte a presei", am solicitat organelor competente să fiu informat cu privire la acest caz și pentru a nu fi, din nou, suspectat de imixtiune în activitatea autorității judecătorești, nu pot, domnule deputat, decât să vă transmit datele, așa cum mi-au fost furnizate.

Procurorul Alexandru Lele este inculpat și cercetat în stare de libertate în dosarul nr.102/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: favorizarea infractorului, prevăzută de art.264 din Codul Penal, arestare nelegală și cercetare abuzivă, prevăzută de art.266 din Codul Penal, sustragerea de înscrisuri, prevăzută de art.242, alin.1 și 3 din Codul Penal. Este evident că faptele pentru care este inculpat procurorul Lele Alexandru Florian nu au și nu pot avea conotație politică, această susținere aparținând celui cercetat care încearcă să scape de răspundere, recurgând, printre altele, și la mediatizarea cazului său. Pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a solicitat avizul ministrului Justiției pentru cercetarea și percheziționarea magistratului menționat, aviz care a fost acordat la data de 15 martie anul acesta în conformitate cu dispozițiile art.91, alin.2 din Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească.

La data de 25 martie 2002 au fost administrate noi probe și s-a dispus începerea urmăririi penale față de procurorul Lele Alexandru Florian, audiat ulterior ca învinuit în legătură cu infracțiunile menționate, iar la data de 29 martie, împotriva acestuia a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru aceleași infracțiuni, ceea ce a atras de drept suspendarea sa din funcție.

În privința cazului Tarău Adrian, acesta a fost pus sub învinuire și arestat preventiv la data de 20 aprilie 2001 de către procurorul Lele Alexandru Florian în absența unor probe temeinice de vinovăție, același procuror dispunând, după două zile, punerea în libertate pe motive medicale.

Ulterior, față de Tarău Adrian, s-a dispus o soluție de neurmărire penală, constatându-se pe bază de probe certe că nu a săvârșit fapta pentru care fusese arestat.

Schimbarea din funcția de procuror șef Secție judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a lui Lele Alexandru Florian nu s-a datorat unei răzbunări politice, așa cum se sugerează în interpelare, ci unor încălcări ale atribuțiunilor de serviciu, constatate de procurorii inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție pentru aceleași motive. În cursul anului 2001 au fost înlocuiți și alți procurori care au deținut funcții de conducere la Parchetele de pe raza județului Bihor.

În legătură cu refuzul propunerii de a fi promovat, precizăm că avansarea în funcții în cadrul unităților de Parchet, are la bază mai multe criterii care trebuiesc îndeplinite cumulativ, promovarea unui examen nefiind suficientă pentru atingerea scopului.

În cazul procurorului Lele Alexandru Florian, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție nu a recomandat ministrului Justiției avansarea acestuia în funcție, tocmai datorită neîndeplinirii în mod cumulativ a acestor criterii, existând în activitatea sa mai multe cazuri de erori profesionale importante, de exemplu: achitarea definitivă a 32 de inculpați pe care i-a trimis în judecată, dar și abateri de la normele de conduită pentru care a fost acționat la data respectivă, conducerea unui autoturism sub influența alcoolului, situație în care a produs un accident de circulație soldat cu vătămarea unei persoane. Și în acest caz, domnule deputat Emil Boc, ideea de influență sau imixtiune a subsemnatului în activitatea magistraturii este evident acreditată cu rea-credință, direct sau indirect de domnul Lele Alexandru Florian și de dumneavoastră, folosind și o anumită parte a presei. Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Răspunsul care a fost transmis de câteva zile personal domnului deputat, sigur că a cunoscut o oarecare întârziere, dar aceasta a fost tocmai datorită nevoii de o informare foarte exactă, foarte corectă în legătură cu cazul la care dumneavoastră v-ați referit și ținând seama și de complexitatea problemelor puse în discuție.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând trebuie să afirm că sunt total surprins de afirmația domnului prim-ministru Adrian Năstase că ceea ce am solicitat eu nu ar fi o interpelare, ci o întrebare și atunci îmi pun o întrebare retorică: Oare politica pe care Guvernul Adrian Năstase o are față de imixtiunile politicului în Justiție, nu reprezintă subiectul unei interpelări? Nu apare problema imixtiunii politicului în Justiție în toate rapoartele de țară realizate de către structurile și organismele internaționale? Atunci, pentru noi, imixtiunea politicului în Justiție este o întrebare, iar pentru alții este o problemă care este trecută într-un raport de țară? L-aș invita pe domnul premier să mediteze profund asupra implicațiilor pe care politicul le poate și le are în actul de justiție din România.

Deci, această recurgere la un subterfugiu ieftin nu face altceva decât să scadă din calitatea răspunsului la această întrebare.

De asemenea, sunt obligat să-i reamintesc domnului prim-ministru Adrian Năstase că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, din care și domnia sa încă face parte, potrivit acestui Regulament, primul-ministru răspunde la întrebările și interpelările adresate de parlamentari. Or, nu îmi amintesc ca, în acest mandat, domnul premier Adrian Năstase să fi fost vreodată prezent în această Cameră a Deputaților, așa cum, din Opoziție, de multiple ori, a solicitat premierilor de atunci, prezența domniilor lor la răspunsurile și la întrebările adresate și la interpelările formulate de deputați și senatori, dar se pare însă că "parfumul puterii" ne face să uităm declarațiile făcute în perioada când eram în Opoziție. Aș fi vrut să fie domnia sa prezent aici pentru a putea răspunde la o întrebare, ce a înțeles domnia sa prin sintagma celebră rămasă, din data de 23 aprilie: "Eu nu cred în arestările de vineri seara". Cu alte cuvinte, cum este posibil ca primul-ministru al României să se pronunțe asupra unor cauze aflate pe rol, asupra unor procese cu profunde implicații în viața politică a țării, iar domnia sa să spună că este o întrebare această problemă și, în consecință, nu merită atenția de a ne deplasa până la clădirea Parlamentului și a răspunde la o asemenea întrebare. Este o chestiune foarte gravă de care depinde credibilitatea României în interior și în exterior, este o problemă de care depinde independența Justiției în România.

Aș fi dorit să aflu acest răspuns din partea domniei sale. Numai domnia sa ar fi putut să ne spună ce crede sau ce nu crede despre arestările de vineri seara. Mă declar total nemulțumit de acest răspuns care nu face altceva decât să arunce praf în ochi, să nu ofere nici un răspuns la implicarea domniei sale și ă încerce în fapt să treacă în umbră un incident regretabil pentru justiția din România și mă refer, în special, la decesul procurorului Cristian Panait și nu în ultimul rând, la acest caz politic care se încearcă a fi tergiversat și mai ales mușamalizat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Gheorghe Barbu a adresat, de asemenea, o interpelare privind finanțarea asociațiilor și fundațiilor, domnului prim-ministru și rog ca să o dezvolte.

 
 

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am adresat domnului prim-ministru Adrian Năstase interpelarea mea care sună în modul următor.

Prin legile bugetelor de stat pe anii 2000, 2001 și 2002 au fost prevăzute la cap.5001 art.40, alin.41 sume prevăzute pentru finanțarea asociațiilor și fundațiilor în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.26 cu privire la asociații și fundații.

Pentru a beneficia de finanțare, asociațiile sau fundațiile, printre alte obligații, trebuie să fie recunoscute ca fiind de utilitate publică. Liga Apărării Drepturilor Omului, cu sediul în București, înființată la 1 ianuarie 1990, datorită activității sale meritorii, a fost recunoscută prin Hotărârea de Guvern nr.971/2000 ca fiind de utilitate publică.

În consecință, în conformitate cu prevederile Ordonanței 26/2000, are dreptul preferențial la resurse provenite din bugetul de stat. Cu toate acestea, LADO nu a primit finanțare nici în anul 2001, deși Legea bugetului de stat pe anul 2001 a prevăzut 36,9 miliarde lei și nici în anul 2002, deși au fost prevăzute 33,7 miliarde lei.

De menționat că, după adoptarea Hotărârii 971/2000, organizațiile din străinătate care au finanțat programele LADO până atunci, nu au mai continuat finanțarea sau au diminuat-o substanțial astfel încât aceasta este în situația de a nu-și mai putea continua activitatea. Cu toate că timp de un an și două luni, LADO a făcut toate demersurile necesare către Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției care, prin adresa 318 din 2001, confirmă dreptul la finanțare, Curtea de Apel București care, prin Sentința civilă 8869 din 19 iunie 2001, obligă Ministerul Finanțelor să acorde LADO, drept prevăzut de art.41 lit.b) din Ordonanța 26/2000 și a informat Ministerul de Externe asupra consecințelor în plan extern, nici până la această dată nu beneficiază de finanțare.

Ținând seama de faptul că LADO este o organizație neguvernamentală foarte cunoscută pe plan intern și extern, refuzul de a i se acorda sprijin din partea Guvernului și nerespectarea legilor în România, poate avea consecințe nefavorabile pentru demersurile României de integrare euro-atlantică.

Vă rog, domnule prim-ministru, ca față de această situație să precizați care sunt asociațiile și fundațiile care au beneficiat de finanțări din bugetul de stat în anul 2001 și beneficiază sau urmează să beneficieze de finanțare din bugetul de stat pe anul 2002? Care sunt sumele de care a beneficiat fiecare asociație și fundație finanțată din bugetul de stat pe anul 2001, respectiv 2002 și care sunt criteriile pentru stabilirea cuantumului acestei finanțări? Cum înțelege Guvernul pe care cu onoare îl conduceți să respecte prevederile legii și să soluționeze urgent cererea întemeiată a LADO de a i se acorda finanțare din bugetul de stat?

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Gheorghe Barbu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat a adresat o interpelare primului-ministru referitoare la finanțarea asociațiilor și fundațiilor, interpelare la care am să prezint răspunsul primului-ministru.

Domnule deputat, prin interpelarea pe care ați formulat-o, ridicați problema finanțării asociațiilor și fundațiilor de interes public care se acordă în conformitate cu prevederile art.41 lit.b) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații și, în special, problema finanțării Ligii Apărării Drepturilor Omului, declarate ca fiind de interes public, conform legii. Totodată, solicitați să vi se precizeze care sunt asociațiile și fundațiile care au beneficiat de finanțări din bugetul de stat în anul 2001 și beneficiază sau urmează să beneficieze de acestea în cursul anului 2002, precum și sumele acordate acestora.

În primul rând se impun a fi făcute câteva precizări cu privire la prevederile legale în baza cărora se pot acorda finanțări de la bugetul de stat asociațiilor și fundațiilor. Legea nr.72/1996 privind finanțele publice prevede ca asemenea subvenții se prevăd și se acordă din bugetele coordonatorilor principali de credite, în mod distinct art.79.

Ca atare, bugetele cuprinse în legile bugetului de stat pe anii 2001 și 2002, la alin.41 - Asociații și fundații - al art.40 - Transferuri neconsolidabile - s-au elaborat pe baza bugetelor ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale. Sumele prevăzute la această poziție în bugetul pe anul 2001, 30 de miliarde și nu 36 de miliarde, cât afirmați dumneavoastră, întrucât această sumă a fost rectificată prin Ordonanța Guvernului nr.27/2001 și în bugetul pe anul 2002, 33 de miliarde provin din bugetele Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și din cel al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, 400 de milioane în anul 2001 și 46 de miliarde în anul 2002.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a cuprins sume în bugetul său la alin.41 - Asociații și fundații - în baza Legii 34/98 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență socială.

Criteriile de acordare a fondurilor pentru aceste asociații și fundații sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.1153 din 2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 34 din 1998, iar lista beneficiarilor de astfel de subvenții se publică în Monitorul Oficial al României, partea I, în baza art.5 din această lege. Spre exemplificare se pot vedea Monitoarele Oficiale nr.233 din 25 mai 1999, 247 din 2 iunie 2000 și nr.473 din 17 august 2001.

În ce privește sumele cuprinse în bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, conform Hotărârii Guvernului nr.1229/2001 privind stabilirea centrului pilot de consultanță și informare a consumatorilor pentru care se acordă sume de la bugetul de stat în anul 2001, a beneficiat de finanțare Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România. Suma alocată în cuantum de 284 de milioane lei a fost destinată înființării și funcționării Centrului Pilot de Consultanță și Informare din municipiul București, înființat și organizat în structura Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr.88 din 2000 privind finanțarea centrelor de consultanță și informare a consumatorilor.

Programul este cofinanțat și monitorizat de Agenția germană pentru asistență tehnică.

Diferența dintre suma alocată de la bugetul de stat și suma cheltuită a fost returnată la bugetul de stat, întrucât nici o altă asociație nu a întrunit criteriile de evaluare și cerințele pentru acordarea de fonduri prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 88/2000 și Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului nr.256/2000. Până acum, pentru anul în curs, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor nu a alocat nici unei organizații fonduri destinate formării, informării, educării și consilierii consumatorilor. Urmează să beneficieze de finanțare de la bugetul de stat Centrul Pilot de Consultanță și Informare din municipiul București.

În funcție de viabilitatea proiectelor, de capacitatea managerială și profesională a asociației, de costurile acestora și de posibilitatea de atragere a unor cofinanțări, de grupul țintă deservit, precum și de prevederile legislației în vigoare se vor analiza și se vor selecta și alte asociații care să fie finanțate de la bugetul de stat.

În ceea ce privește Liga Apărării Drepturilor Omului, este de menționat că aceasta s-a adresat Ministerului Justiției la data de 1 februarie 2002, solicitând analizarea posibilității acordării unei subvenții din bugetul de stat pe anul 2002. La acea dată, bugetul pe anul în curs era deja aprobat prin Legea 743 din 2001, iar în bugetul Ministerului Justiției pe acest an nu erau prevăzute sume pentru sprijinirea asociațiilor și fundațiilor. Întreaga documentație a fost transmisă Ministerului Finanțelor, urmând ca la prima rectificare a bugetului de stat care va avea loc în această vară, Ministerul Justiției să susțină cuprinderea în bugetul său a unor sume destinate Ligii Apărării Drepturilor Omului ca urmare a identificării de programe și activități comune cu aceasta.

Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat are comentarii de făcut. Poftiți.

 
 

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte de ședință, am câteva comentarii de făcut. În primul rând vreau să spun că trimiterile din răspuns nu se referă deloc la cel puțin două întrebări care le-am pus în această interpelare și anume numele asociațiilor și fundațiilor și sumele primite de acestea în 2001 și respectiv 2002. În răspunsul care mi se dă se face trimitere la Monitorul Oficial 473 din 2001 care cuprinde însă asociațiile și fundațiile care au primit subvenții din bugetul de stat în anul 2000. Pe de altă parte, în răspunsul pe care îl primesc în ce privește posibilitatea de finanțare a Ligii Apărării Drepturilor Omului ni se spune că aceasta s-a adresat Ministerului Justiției la 1.II.2002.

În interpelarea pe care am făcut-o, am arătat că LADO s-a adresat Ministerului Justiției și a primit răspuns cu adresa 1318 din 2001, că este în proces cu Ministerul Finanțelor și a primit o sentință civilă pe această temă în 19 iunie 2001 și în nici un caz faptul, data la care mi se precizează aici - 1.II.2002 - ca solicitare făcută la Ministerul Justiției, probabil că este solicitarea din anul 2002, în nici un caz nimic pentru 2001. Singurul lucru, care, posibil, mulțumește din această interpelare, este posibila finanțare a LADO în urma rectificării bugetului de stat și sper ca acest lucru să se și întâmple.

În rest, nedezvăluirea asociațiilor și fundațiilor finanțate, nu văd decât o lipsă de transparență în modul de cheltuire a banului public. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat Varujan Pambuccian este? Nu este. Bine. Domnul Acsinte Gaspar va preda acest răspuns. Îl prezentați și la tribună, da?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, domnul deputat Varujan Pambuccian din Grupul parlamentar al minorităților naționale a formulat o interpelare către primul-ministru privind unele măsuri pentru accelerarea dezvoltării domeniului tehnologiei informației.

Am discutat cu domnul deputat căruia i s-a înmânat răspunsul și a solicitat ca să fiți de acord ca răspunsul, care este foarte dezvoltat, pe 10 pagini, să fie depus la Secretariatul de ședință pentru a fi consemnat în stenograma ședinței, cunoscând fiind că dezbaterile parlamentare se publică în Monitorul Oficial al României, partea a II-a și dacă, în viitor, cei care se vor interesa, vor voi să analizeze modul în care s-a desfășurat controlul parlamentar pe această cale a întrebărilor și interpelărilor, să se documenteze, să poată să găsească în Monitorul Oficial și răspunsul la interpelarea dânsului. De aceea, vă rog să-mi permiteți să prezint Secretariatului de ședință răspunsul primului ministru. Vă mulțumesc. (Domnul Acsinte Gaspar oferă răspunsul respectiv Secretariatului tehnic al ședinței.Răspunsul îl consemnăm în continuare.)

Răspuns la interpelarea nr.16PM/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea dezvoltării domeniului tehnologiei informației, formulată de domnul deputat Varujan Pambuccian - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnule deputat,

Interpelarea pe care mi-ați adresat-o privește o problemă de o deosebită importanță pentru orice stat care dorește să aibă un cuvânt de spus în comunitatea internațională actuală.

Implementarea Societății Informaționale și construirea unei economii bazate pe cunoaștere reprezintă un obiectiv prioritar al Guvernului României. Evident, această schimbare este complexă și nu se rezumă doar la introducerea unor noi tehnologii, necesitând mai degrabă crearea de noi mentalități, noi abilități și o nouă cultură.

Tocmai de aceea am decis, încă din anul 2001, introducerea calculatoarelor în școli și licee în ritm accelerat și conform unui program clar. Educația tinerilor din România și familiarizarea lor de la cele mai fragede vârste cu instrumentele moderne de lucru este un factor critic în procesul de construire a unei economii bazate pe cunoaștere. Puține țări au o economie bazată pe cunoaștere, iar acesta este un obiectiv ambițios pe care România îl poate atinge dacă vom continua și intensifica demersurile pe care le-am inițiat anul trecut.Guvernul României este conștient de imensul potențial uman din țara noastră în acest domeniu. Studiul menționat de dumneavoastră, realizat de compania Brainbench în martie 2002, care plasează România pe locul 1 în Europa și 6 în lume în privința numărului de specialiști certificați în domeniul IT, este, într-adevăr, deosebit de relevant. Calitatea învățământului românesc este recunoscută pe plan internațional și aici putem aminti numărul mare de premii obținute de reprezentanții țării noastre la concursurile internaționale de matematică și informatică.

În continuare am să răspund punctual problemelor ridicate de dumneavoastră în interpelare.

- Stabilirea calității de creator de programe pe baza diplomei de absolvire a unei universități de profil

Având în vedere necesitatea stimulării producției de software în România, încă din iunie 2001, Guvernul a emis Ordonanța de Urgență nr.94/2001, prin care s-a instituit scutirea de impozitul pe venit pentru angajații agenților economici, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator, precum și pentru angajații persoanelor juridice române de drept public. Această scutire a fost preluată în Ordonanța Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, în art.6 lit.1). Condițiile de aplicare a scutirii de impozit pe venitul realizat în urma activității de creație de programe pentru calculator sunt prevăzute de Ordinul comun al M.M.S.S., M.C.T.I. și M.F.P., privind încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator (nr.132/76/352 din 2002).

Una dintre aceste condiții este existența diplomei de absolvire a unei universități de profil de lungă durată.

Impunerea acestei condiții a avut ca principală finalitate stimularea tinerilor să se îndrepte spre domeniul tehnologiei informației în pregătirea universitară de lungă durată și împiedicarea scăderii interesului față de unitățile de învățământ superior în domeniu.

Multe țări din lume se confruntă cu insuficiența resurselor umane înalt calificate în domeniul tehnologiei informației. La nivel mondial, cererea de programatori este imensă. Conform unui studiu realizat de Departamentul de Comerț al SUA, numai în Statele Unite cererea de specialiști în domeniul tehnologiei informației este de aproximativ 95.000 pe an, estimările arătând că, până în 2005, ar fi nevoie de 1.000.000 de noi specialiști în domeniu. Această tendință, de creștere a cererii de specialiști, se manifestă și în România, mai ales în condițiile în care tot mai multe servicii publice vor fi oferite în țara noastră și prin intermediul mijloacelor electronice. Tocmai de aceea este important să ne preocupe pregătirea tinerei generații pentru ca aceasta să fie capabilă să lucreze în economia bazată pe cunoaștere.

Guvernul României încurajează tinerii să urmeze universități de profil, în scopul de a crea premisele construirii și întreținerii sistemelor informatice complexe și a unui conținut digital de calitate. Statul român investește în sectorul educațional și, comparativ cu alte țări, învățământ universitar din România este accesibil celor interesați. Dacă în anul școlar 1990/1991 în România au fost 28.638 absolvenți ai învățământului superior de stat de lungă durată, în anul școlar 2001/2002 numărul acestora a ajuns la 57.568, înregistrându-se astfel o creștere de peste 100%.

Este adevărat că există specialiști în domeniul tehnologiei informației care au absolvit facultăți cu un alt profil sau nu au absolvit studii universitare. Dacă ne referim la prima categorie, statul român a investit în formarea acestor specialiști pentru ca ei să poată profesa în domeniile în care au absolvit. După o analiză atentă s-a decis formularea legii astfel încât să se păstreze un echilibru între aceste costuri și să se mențină standardele înalte ale învățământului românesc în toate domeniile.

- Clarificarea modului în care se ia în calcul realizarea unui venit de minimum 10.000 de dolari pe angajat anual.

Facilitatea scutirii de impozit pe venit a fost acordată pentru a stimula creșterea productivității muncii într-un domeniu care generează creștere economică, iar productivitatea este măsurată prin venitul realizat de angajator pe anul precedent.

Condiția referitoare la venit este suficient de clar exprimată în ordinul 132/76/352 din 2002, iar interpretarea dumneavoastră este corectă, cu precizarea că toți angajații care beneficiază de scutire de impozit trebuie să îndeplinească în mod cumulativ și celelalte trei condiții. Astfel, dacă angajatorul a realizat pe anul precedent un venit de 100.00 USD - echivalent în lei, venit înregistrat distinct în balanțele analitice, ca rezultând din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, angajatorul poate acorda această facilitate unui număr de cel mult 10 angajați. Dacă în companie există doar 5 angajați care îndeplinesc în mod cumulativ condițiile din ordinul menționat, atunci angajatorul poate încadra încă 5 persoane, care, în condițiile respectării condițiilor impuse, pot beneficia de scutire de impozit pentru veniturile realizate din activitatea de creare de programe informatice. Această abordare va stimula companiile să aibă un venit cât mai mare din activitatea de creare de programe pentru calculator.

- Includerea programatorilor din instituțiile bugetare în categoria beneficiarilor scutirii de impozit pe venit.

Într-adevăr, avem nevoie și în sectorul bugetar de specialiști bine pregătiți în domeniul tehnologiei informației. Și, după cum ați menționat, soluția ca scutirea de impozit pe venit să fie aplicată și personalului specializat din instituțiile bugetare, a fost avută în vedere încă de la nașterea ideii ca această facilitate să fie introdusă. Nu este greu de înțeles care au fost motivele care nu ne-au permis acest lucru. Constrângerile de natură bugetară au impus ca scutirea de impozit pe venit să fie acordată numai în acele locuri în care eficiența activității desfășurate se concretizează și în venituri la nivelul celor impuse. Desigur, extinderea sferei beneficiarilor acestei facilitălți și la instituțiile din sectorul bugetar, prin eliminarea, în cazul acestora, a condiției referitoare la venit, este o măsură pe care o avem în vedere în perspectivă.

- Stoparea migrării cadrelor didactice din învățământul superior de specialitate către sectorul privat.

Participarea cadrelor didactice din învățământul superior în proiecte de cercetare este specifică statului acestora. Activitatea în proiecte de cercetare, la comanda unor companii private, în parteneriat cu acestea sau în colaborare cu institute de cercetare, este retribuită separat și are inclusiv o motivație pecuniară.

Cercetătorii au posibilitatea de a participa la programe internaționale, fapt ce le conferă acestora și recunoașterea internațională pe care o merită. Aceste programe comunitare presupun, cel mai adesea, parteneriatul dintre institutele de cercetare și companiile din sectorul privat. Pe lângă programele comunitare la care România a participat până acum, din acest an țara noastră va participa și la două programe noi: eContent și IDA (Interachange of Data between Administrations). Guvernul a stabilit direcțiile de dezvoltare și asigură contribuția financiară pentru participarea României la aceste programe. Este, însă, momentul ca institutele de cercetare și comaniile din sectorul privat să aibă acel spirit antreprenorial necesar atragerii în România a cât mai multor fonduri internaționale.

De asemenea, Guvernul României a aprobat Ordonanța Guvernului nr.65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale. Proiectul de Lege pentru aprobarea acestei ordonanțe a fost aprobat de Senat și se află în prezent în dezbatere la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. De asemenea, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/2002 privind constituirea și funcționarea parcurilor științifice și tehnologice se află în dezbatere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților și a fost înaintat pentru aviz la Comisia pentru industrii și servicii. Guvernul României creează prin aceste inițiative premisele înglobării rezultatelor cercetării în activitatea de producție.

- Susținerea financiară a proiectului de dotare cu computere a școlilor; asigurarea accesului la Internet.

Pregătirea tinerilor pentru a face față cerințelor societății informaționale, o societate în care informația deține un rol primordial, este esențială, un element crucial nu numai pentru viitorul acestora, dar și pentru viitorul României. De aceea, asigurarea accesului și a familiarizării tinerilor cu tehnologia este o prioritate la nivel guvernamental, mai ales dacă ținem cont de faptul că rezultate semnificative vor apărea abia în aproximativ 4-8 ani.

În prezent, angajatorii așteaptă ca tinerii pe care îi angajează să fie la curent cu cele mai noi instrumente de lucru ale lumii moderne și să fie capabili să se adapteze la continua reînnoire a tehnologiilor, precum și să manifeste disponibilitate pentru calificări, traininguri succesive și continue.

Conform programului demarat de Ministerul Educației și Cercetării, toate cele aproximativ 1500 de licee din România și un număr de 6400 de școli vor dispune în următorii trei ani de laboratoare informatizate. În cursul anului 2001, în cadrul primei etape a programului, s-au achiziționat 120 de rețele de calculatoare care au fost distribuite în tot atâtea licee. De asemenea, în această etapă au fost dotate un număr de 2573 de școli primare și gimnaziale cu calculatoare conectate la Internet.

În privința vitezei de transfer de date, dezvoltarea rețelei ROEDUNET la nivel O și nivel 1 și conectarea acesteia la rețeaua GEANT va asigura creșterea vitezei de transfer, în rețeaua externă, de la capacitatea de 36 Mbps la 155 Mbps (conform unui program ce se va derula între 2002 și 2005, cu un cost estimat de 100 milioane eruro), iar în rețeaua internă se va asigura o viteză de transfer de minimum 5 Mbps, pentru toate Punctele de prezență (așa-numitele POP-uri) din țară. Problema conexiunilor între unitățile de învățământ preuniversitar și inspectoratele școlare unde sunt instalate Punctele de prezență va fi rezolvată prin propuneri de soluții tehnice împreună cu MCTI și firmele furnizoare de tehnică de calcul.

- Pregătirea specialiștilor; sisteme alternative de învățământ de specialitate; e-learning.

Ministerul Educației și Cercetării a elaborat și desfășoară, în cadrul programului Sistem Educațional Informatizat (SEI), un număr de proiecte dedicate reformei sistemului educațional și orientării acestuia către formarea resurselor pentru societatea informațională.

Din ansamblul acestora face parte și proiectul de introducere a sistemului de educație asistată de calculator în învățământul preuniversitar, care va susține procesul de predare/învățare prin instrumente moderne, compatibile cu nivelul actual al sistemelor educaționale folosite în întreaga lume. Acesta se va desfășura pe perioada 2001-2010 și are un cost estimat la 500 mil.euro.

Infrastructura software a programului este reprezentată de sistemul informatic integrat Asistent Educațional pentru Licee (AEL, software educațional și de gestiune), un sistem informatic complex, cu funcționalități multiple și disponibilități sporite de extindere și dezvoltare. Acesta oferă suport pentru predare, evaluarea elevilor, gestiunea structurii organizatorice și monitorizarea sistemului de învățământ.

Sistemul AEL este monitorizat și "alimentat" cu informații de ultimă oră, prin intermediul Internetului, printr-un portal educațional, care oferă imaginea actualizată a dotării cu echipamente IT (și nu numai) a școlilor din toată țara, fiind și suport pentru monitorizarea proiectelor de informatizare ale rețelelor școlare din România. În viitor, portalul va include informații și materiale educaționale; va facilita comunicarea cu elevii, părinții, profesorii și inspectorii școlari și va oferi informații despre proiectele desfășurate în România în cadrul sistemului educațional.

Alte proiecte ale Ministerului Educației și Cercetării pentru perioada următoare sunt: 7 centre de formare în informatică pentru profesori, introducerea manualelor electronice în învățământul preuniversitar, sistem de educație cu Video on demand în universități și în învățământul preuniversitar.

- Accesul la telecomunicații în zonele rurale.

Asigurarea serviciului universal presupune un ansamblu minimal de servicii de calitate determinată, care vor fi disponibile la un preț accesibil pe tot teritoriul țării. Acest lucru presupune o atenție sporită pentru două situații: persoanele cu venituri modeste și zonele a căror deservire presupune costuri mai ridicate pentru operatori. Ambele situații vor fi abordate prin elaborarea unei politici speciale, pentru a evita pericolul excluderii sociale prin tarife inaccesibile.

Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației a elaborat deja proiectul de Lege privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, acesta aflându-se în prezent în proces de consultare. Proiectul prevede că Autoritatea de reglementare în comunicații va desemna ca furnizor de serviciu universal cel puțin un furnizor de servicii de telefonie publică. Autoritatea de reglementare va putea desemna mai mulți operatori sau grupuri de operatori pentru a furniza diferite elemente ale serviciului universal care să acopere diverse suprafețe ale teritoriului României.

Proiectul de lege prevede înființarea "Fondului de Dezvoltare a Serviciului Universal din România", care va fi administrat de Autoritatea de reglementare. Acest fond va fi utilizat în scopul finanțării serviciului universal și a proiectelor care vizează asigurarea furnizării serviciului universal sau a elementelor specifice acestuia în zone geografice selectate.

Operatorii de rețele și furnizorii de servicii vor plăti anual pentru acest fond un procent din cifra anuală de afaceri, calculat anual de Autoritatea de reglementare. Suma de plată va fi notificată tuturor celor care contribuie la fond cu cel puțin 90 de zile înainte de data scadenței pentru anul respectiv.

Autoritatea de reglementare va stabili totodată un număr de proiecte care vor fi finanțate din Fondul de Dezvoltare a Serviciului Universal. Autoritatea de reglementare va organiza selecții publice, solicitând oferte tuturor părților interesate să furnizeze serviciul în zona avută în vedere. Procedura de atribuire a proiectelor finanțate din fond va fi anunțată în timp util, iar modalitatea de selectare a ofertelor se va stabili prin normele metodologice. Ofertele câștigătoare vor fi finanțate după cum se va conveni în cadrul procedurii de selecție, pentru a acoperi integral sau parțial costul furnizării serviciilor definite în proiect.

- Documentele electronice de identitate.

Conform Proiectului de eAdministrație, elaborat de Ministerul Administrației Publice, Cartea electronică de identitate (ID Card) va fi folosită nu doar ca document de identitate personal, dar și ca singurul card multifuncțional de acces la toate serviciile publice on-line ce solicită un anumit grad de identificare a utilizatorului.

Semnătura digitală, conținută de cardul electronic, va fi principalul mijloc de acces garantat la informațiile și serviciile on-line furnizate de agențiile publice și private și va asigura valabilitatea legală a documentelor transmise electronic.

Pentru distribuirea acestui tip de carduri, municipalitățile vor întocmi propriile registre de stare civilă, adresabile prin indexul registrelor de stare civilă și vor trebui să anunțe Ministerul Administrației Publice - Serviciul de evidență informatizată a persoanelor numai asupra evenimentelor care produc schimbări în index.

Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administrației Publice, în colaborare cu câteva administrații municipale, va începe un proiect-test privind procedura de emitere a cărților electronice de identitate. În cadrul acestui proiect se estimează că vor fi emise 100.000 de carduri electronice de identitate până la sfârșitul trimestrului III al acestui an. La finalul primei faze de introducere a cardurilor vor fi emise 1.000.000 de carduri electronice de identitate, care vor putea fi utilizate pentru a accesa serviciile de la nivel național. Conform strategiei de modernizare a administrației publice, termenul pentru emiterea a 1.000.000 de carduri electronice de identitate este trimestrul IV al anului 2003. Se va efectua un studiu care să menționeze serviciile la scară națională ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice și va fi planificat un program de dezvoltare a cel puțin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul să constituie un succes pentru comunitățile locale, este esențial ca testarea să fie extinsă suficient de mult pentru a garanta transparența proiectului și pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel național, să reprezinte încă de la început un instrument de acces la serviciile publice care nu pot fi accesate utilizând actele de identitate obișnuite (actuale).

- Instrumente electronice de plată.

În vederea introducerii instrumentelor electronice de plată, s-a constituit un grup de lucru interministerial care elaborează cadrul necesar pentru introducerea pe scară largă a mijloacelor electronice de plată. Acest grup de lucru, format la inițiativa și sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, lucrează la definirea cadrului necesar pentru introducerea instrumentelor electronice de plată.

Prin acest cadru se va stabili introducerea obligativității plății salariilor prin card pentru toți angajații administrației publice, ai societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și ai regiilor autonome. De asemenea, regiile care vând bunuri, servicii sau utilități către cetățeni, vor fi obligate să permită plata prin diferite mijloace: POS, carduri de debit, etc.

- Extinderea sistemului electronic de achiziții publice.

Lista de produse care fac obiectul tranzacțiilor efectuate prin intermediul Sistemului electronic de achiziții publice (Anexa 2 la HG 128 din 28 februarie 2002) a fost realizată pe baza solicitărilor sosite din partea ministerelor și a instituțiilor din subordinea acestora (în calitate de autorități contractante). Au fost selectate de pe aceste liste de necesități acele produse comune ce prezintă un grad înalt de standardizare, care se pretează la proceduri de licitație unde principalul criteriu de adjudecare este prețul. Lista produselor care vor fi achiziționate prin intermediul sistemului de achiziții publice prin mijloace electronice va fi extinsă periodic (prin consultări cu autoritățile contractante), prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Comisiei de Supraveghere a funcționării Sistemului electronic de achiziții publice.

Pentru ca sistemul (care funcționează în acest moment pe baza a două aplicații pilot ale MCTI) să suporte volumul foarte mare de tranzacții, autorități contractante și furnizori pe care îl presupune extinderea sistemului electronic de achiziții publice prin licitații electronice la nivelul întregii țări, va fi dezvoltată o nouă aplicație, care va răspunde necesității realizării a până la 100.000 de achiziții zilnic. Anunțul pentru achiziționarea noului sistem a fost deja publicat în Monitorul Oficial Partea a VI-a, nr.57/2002.

Sistemul electronic de achiziții publice a fost evaluat de experți din partea NATO, a Băncii Mondiale și Uniunii Europene. Chiar la nivelul celor două proiecte pilot utilizate, experții au fost impresionați de gradul de integrare în sistem a diferitelor componente ale acestuia.

Cu speranța că toate problemele ridicate de dumneavoastră în interpelare și-au găsit răspunsul așteptat, vă asigur de întreaga mea considerație. Semnează Adrian Năstase.

 
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț a formulat o interpelare pentru Ministerul Culturii și Cultelor. Vă rog să dezvoltați interpelarea domnule deputat.

 

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Avem o problemă de o importanță capitală în dezvoltarea culturii românești, și anume, noul spațiu al Bibliotecii Naționale.

Eu am adresat o interpelare domnului prim-ministru. Mi s-a dat un răspuns extrem de nemulțumitor. Interpelarea este cu data de 18 martie 2002; răspunsul vine din partea domnului ministru Șerban Mihăilescu. Oral, am discutat chestiunea aici, însă mi s-a dat și un răspuns scris, de o inexactitate cutremurătoare, spunându-se că renunțarea la spațiul acesta al Bibliotecii Naționale ar fi solicitarea expresă a conducerii Bibliotecii.

Eu am cerut conducerii Bibliotecii actele prin care se incriminează acest lucru. Este cu totul și cu totul altceva. Conducerea Bibliotecii Naționale, știind că Guvernul României vrea să ocupe spațiul nou construit al Bibliotecii Naționale, a făcut o formă de protest împotriva acestei situații, arătând că Biblioteca Națională a Franței dispune de 300 de mii de metri pătrați, iar a noastră, dacă ajunge, în forma aceasta actuală, dacă ajunge, la 80 de mii de metri pătrați, dacă i s-ar da tot spațiul.

În condițiile în care spațiul cultural al țării se transformă în spațiu pentru birocrația guvernamentală, ținând seama că există foarte multe alte soluții pentru rezolvarea acestei chestiuni, eu îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu, care este ministrul culturii noastre și care este un om reputat de cultură și la care eu țin foarte mult, să vedem problema aceasta în aspectul ei profund și să încercăm să-i găsim o rezolvare, aflându-ne, împreună, pe aceeași parte a baricadei. Adică, să vedem, la întrebările puse de mine către domnia sa, aspectele acestea care privesc realitatea culturală românească, rămasă, din punctul de vedere al bibliotecilor, în urmă cu cel puțin 50 de ani, dacă nu cu un secol, față de realitățile țărilor dezvoltate, pe acestă linie, și să căutăm să clarificăm, la nivelul conducerii Guvernului și poate chiar al Parlamentului, că mi se pare că problema va trebui discutată, și ca problemă, să spunem, de realizare a unui centru civic al țării, care să includă în apropiere Guvernul, Parlamentul, împreună cu Senatul și Camera Deputaților, având spații care ni se oferă în această privință. Mă gândesc la clădirea aceasta, din dreapta Parlamentului, care nici măcar nu este folosită și este adecvată pentru o asemenea situație, lăsând la o parte că spațiul pentru bibliotecă, dacă se transformă în spațiu pentru funcționarea Guvernului, necesită niște investiții enorme. Depozitele actuale ale bibliotecii, terminate în proporție de 90%, și rămânând numai să fie folosite, trebuie remodelate, să li se pună ferestre adecvate, transformate în birouri; sălile de lectură, care nu implică o investiție atât de mare cât s-a presupus, eu, aici, am un proiect dat recent de conducerea bibliotecii, iar obligă la transformări; sunt făcute pe câte două niveluri. Pentru un spațiul guvernamental, trebuie fragmentat cu plafoane noi, ceea ce implică cel puțin o mie, sau, dacă nu, chiar 2.000 de miliarde de lei, pe când, darea în folosință parțială a bibliotecii, implică suma modică de 48 de miliarde lei, sumă prevăzută, dealtfel, de Parlament, de bugetul anului 2002. Și întrebările sunt: dacă avem voie să încălcăm, să sistăm o investiție aprobată prin Legea bugetului pe 2002, sau eludăm Legea bugetului și revenim la buna, să spunem, la voința parțială a Guvernului actual, pentru această situație.

Eu îl rog pe domnul Răzvan Theodorescu să fie un luptător, cum îl știu, pentru apărarea spațiului cultural, care nu poate fi transformat în altceva decât spațiul de cultură al țării, fiind vorba, mai ales, de un spațiu inadaptabil altor activități, spațiu construit, după toate legile biblioteconomiei internaționale, și unde noi putem să avem și posibilitatea să ne mândrim față de oamenii care lucrează în acest domeniu pe mapamond și care ne vizitează țara, și nouă ne e rușine, la ora actuală, să nu le putem arăta niște spații de bibliotecă adecvate. Pentru că, consultând cele două noi construcții, să spunem, parțiale, de bibliotecă din București - Biblioteca Academiei și Biblioteca Centrală Universitară -, constatarea este că acestea nu sunt pe deplin adecvate funcționării unei biblioteci mari și, cu atât mai mult, avem nevoie ca lucrul acesta să se vadă cel puțin în următorii ani, la nivelul la care l-am putut realiza prin Biblioteca Națională care este, într-adevăr, foarte bine proporționată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul ministru Răzvan Theodorescu răspunde.

 
 

Domnul Răzvan Theodorescu:

Am să vă răspund nu numai ca ministru, dar ca și un om, care, matematic, la un calcul, am constatat că 25 de ani din cei 63 pe care-i am, i-am petrecut lipit de masa unei biblioteci. Vă dați seama că este o chestiune care-mi stă foarte mult la suflet.

Ați spus dumneavoastră, domnule deputat, un lucru foarte adevărat. După estimările firești, biblioteca, așa cum a fost concepută în epoca dinainte de ’89, bine concepută miniatural, aș spune, este o mică, mică parte din ce ar trebui să fie Biblioteca unei mari țări, ați dat dumneavoastră exemplul francez, pot să vă dau Library of Congres, sau alte biblioteci.

Pe de altă parte, ați mai spus un lucru foarte adevărat, cele două biblioteci, cea a Academiei noastre și cea Universitară, deși sunt niște realizări foarte importante, împreună, de-abia dacă ar constitui o Bibliotecă Națională.

Suntem în situația, așadar, domnilor deputați, în care nu avem nici o bibliotecă cum trebuie, chiar concepută, și nu avem nici un sediu al Guvernului.

În situația în care Biblioteca Națională ar continua să fie servită, așa cum a fost în ultimii ani, cu fondurile de la buget, vreau să spun în ultimii 6-7 ani, noi nu am putea să încheiem această lucrare înainte de un deceniu, pentru a o pune, informatizată și cu totul la punct. Pe de altă parte, studiile care s-au făcut asupra clădirii Guvernului, ne arată un grad teribil de risc seismic. De aceea, vă voi da niște cifre și vă voi spune soluția la care ne-am gândit.

Prin Legea bugetului pe 2002, s-a acordat obiectivului de investiții Biblioteca Națională o valoare de 70 de miliarde lei. Vreau să vă spun că în anul trecut, cu circa 40 de miliarde lei, pare incredibil, dar, de-abia, domnul deputat știe, s-a întreținut, s-au întreținut zidurile, ca să spun așa, și clădirea aceea care există.

La data de 12 martie, Ministerul Finanțelor Publice, în urma verificării situației componenței de capital ce urmează a se realiza în 2002 la obiectivul de investit "Biblioteca Națională", a redus valoarea de finanțare la 27 de miliarde, luându-se în calcul cheltuielile strict necesare, în ipoteza continuării lucrărilor, dar, evident, se deduce într-un ritm foarte scăzut.

Între timp, în ședința Guvernului din data de 20 septembrie, deci înainte de momentul Legii bugetului pe 2001, a fost luată în discuție starea clădirii care adăpostește Guvernul României - Palatul Victoria -, încadrat în gradul I de risc seismic și, din mai multe soluții care au fost discutate, s-a ajuns la concluzia că sediul Guvernului ar putea să încapă, totuși, în această construcție începută înainte de ’89 și neterminată, având ca destinație Biblioteca Națională, dar devenită neîncăpătoare din start, cum spunea și domnul deputat.

Deși construcția, într-adevăr, nu a fost concepută în acest scop, din studiile de specialitate ale M.L.P.A.T. rezultă că structura putea fi adaptată la noua funcționalitate.

Pentru asigurarea finanțării lucrărilor de proiectare și de execuție la imobilul destinat acestui sediu, s-a dispus suplimentarea bugetului Secretariatului General, cu suma de 43 de miliarde lei, prin diminuarea corespunzătoare a bugetului Ministerului Culturii și Cultelor pe anul 2002, și cu o primisiune care este esențială pentru noi și la care voi reveni. Această promisiune este cea a obținerii unui credit extern - ați vorbit adineauri de ceea ce, de un spațiu unde ar putea să fie construit - pentru realizarea noii clădiri a Bibliotecii Naționale. Creditul acesta extern este singura posibilitate pentru a concepe ceva care să cuprindă, sigur, nu suprafața Bibliotecii Naționale din Paris, dar, măcar o bibliotecă națională decentă. Aceasta este deja veche, în felul în care a fost concepută.

În situația actuală, cu promisiunea acestui credit extern, suntem înaintea etapei în care s-a început o proiectare a clădirii Guvernului. Noi am luat, preventiv, măsurile necesare de limitare a ritmului de execuție, pentru că trebuie încă să întreținem acea clădire. Și vreau să vă spun că încă niște miliarde de lei se vor duce acolo, dacă nu se încep, într-un fel, lucrările pentru un obiectiv sau altul, în cazul de față, obiectivul Guvern.

Domnule deputat, cu toată grija pe care o am și cu argumente pe care le-ați dat și dumneavoastră, noi am avut niște discuții, cred că singura posibilitate este conceperea la nivelul 2002-2003 a unei noi clădiri, eventual, cum spuneați dumneavoastră, și în spațiul acesta, care știu însă că este vizat pentru un concurs internațional de arhitectură. Aceasta este situația în momentul de față. Ea mai poate, eventual, suferi niște schimbări. Sigur este însă că, fără un credit extern important, noi, prin forțele noastre, o spun deschis, în momentul de față, nu putem construi o bibliotecă mare, informatizată, așa cum vă doriți, și dumneavoastră, și eu.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat are de făcut comentarii?

Poftiți. Aveți două minute pentru comentarii.

 
 

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule ministru, aveți și dumneavoastră dreptate, dar, să știți că dreptatea este și de partea mea și vreau să vă spun că sunt în Parlament din 1993. De fiecare dată, în bugetul acordat Ministerului Culturii, s-au acordat sume de la 10 miliarde lei în sus. Din nenorocire, conducerea Bibliotecii Naționale, la presiuni externe, ale unor oameni care nu cunosc legile intrării în funcțiune a bibliotecilor, au dat banii pentru finalizarea depozitelor. Ori, lucrul trebuia făcut paralel, dacă nu prioritar, pentru sălile de lectură, care au și ele un depozit al lor în cadrul sălilor. Și eu, când am vizitat Biblioteca Națională din Nanteres, concepută în cadrul Universității din Nanteres de lângă Paris, se construiseră sălile de lectură, în suprafață de aproape 10 mii de metri pătrați, depozitul era în centrul lor neterminat și universitatea, clădirile administrative și sălile, să spunem, de curs, nu erau nici măcar concepute, ceea ce însemna că acești oameni, cu așezare concretă pe valoarea spațiului de cultură, au dat în folosință prioritar, ceea ce poate fi dat în folosință pentru o bibliotecă. Noi am luat-o exact pe dos - și asta este vina conducerii bibliotecii și a fostului Minister al Culturii, care, pur și simplu, habar n-au avut de modul cum trebuie pusă în folosință o asemenea bibliotecă.

De aceea, ne aflăm astăzi cu partea invizibilă a bibliotecii terminată; depozitele sunt terminate 90%, dacă nu chiar mai mult; n-au lifturi și n-au aceste rafturi. În rest, totul este finisat și finisat într-un mod nepermis de mult. Eu știu că se pot lăsa la depozite spațiul la roșu, dar ei le-au făcut în așa fel … până și wc-urile sau grupurile sanitare le-au făcut și acum trebuie păzite cu poliția, pentru a nu fi furate de către cei care lucrează în părțile acestea.

Deci, iată, lipsa de tactică. Punându-i să lucreze după normele internaționale și după modul concret cum se poate lucra pentru finalizarea treptată a unei biblioteci naționale, dânșii mi-au demonstrat - și am aici, la mine, - cu 48 de miliarde, deci reducând o sumă de 20 și ceva de miliarde, care este datorie pentru anul trecut în cadrul bugetului pe anul acesta, dumnealor pot intra în folosință parțială a bibliotecii. De ce să construim o nouă bibliotecă, când aceasta este deja construită și când, în jurul ei, există spațiu pentru extindere? Aceasta este o chestiune. Partea din spate a bibliotecii poate fi terminată, că este absolut cu iarbă în interiorul clădirii, acea parte care a fost a INID-ului.

Vreau să vă mai spun că, prin intermediul UNESCO și al asociațiilor de bibliotecari pe plan internațional, noi putem obține o finanțare care nu privește nici Guvernul, nici nimic, pentru sala centrală a bibliotecii, adică acea aulă pe care o putem transforma în sală de conferințe bibliotecare internaționale, și putem merge cu această investiție fără a forța bugetul de stat pentru o nouă clădire.

În același timp, există cel puțin 4-5 soluții pentru a rezolva cu spațiile existente și care nu sunt folosite în București, pentru a rezolva problema Guvernului și a mutării lui. Am citat acest Palat al Științei, al Academiei, vis-a-vis de Parlament, care este adecvat perfect pentru această chestiune și, cu o investiție minoră, poate fi adus Guvernul lângă noi și facem și o economie, să spunem, de benzină și de mijloace de transport. Avem soluția Radio, acea clădire destinată Radioului, care este pe malul Dâmboviței și care, iarăși, este lăsată în paragină. La noi se procedează exact ca în fabula cu animalele bolnave din La Fontaine; unde este mai slabă, să spunem, susținerea la nivel înalt a unei activități intelectuale și culturale, cum este aceea a Bibliotecii Naționale, se recurge la o soluție care este, poate, cea mai nepotrivit dintre toate. Haideți, să ne mai consultăm.

Eu vă ofer această strategie pentru darea în folosință a obiectivului de investiții "Biblioteca Națională", să discutăm și să trecem pe aceeași parte a baricadei și să găsim soluții normale de împăcare și a caprei și a verzei, în așa fel încât să putem trece cu bine puntea aceasta în care se află Guvernul. Într-adevăr, eventualitatea unui cutremur trebuie să ne găsească pregătiți pentru această problemă.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Mona Muscă a formulat o interpelare adresată Ministerului Informațiilor Publice. Vă rog să dezvoltați interpelarea.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Domnule președinte, eu am adresat o interpelare domnului prim-ministru …

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Așa scrie aici: Ministerul Informațiilor Publice. Era vorba de declanșarea unei anchete asupra conflictului dintre BRAMIRAL GRUP și echipa redațională a Monitorului de Vrancea. Dezvoltați.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este către primul-ministru Adrian Năstase, iar obiectul interpelării este încălcarea libertății de exprimare și a independenței presei.

Chiar dacă libertatea de exprimare este un principiu și un drept consfințit de Constituția României, chiar dacă există un acord formal cu privire la necesitatea independenței presei, semnalele cu privire la hărțuirea presei independente sunt tot mai numeroase, iar cel mai recent vine de la Focșani.

La data de 30 martie a.c., echipei care a lansat și a evitat, timp de 5 ani, Monitorul de Vrancea, i s-a retras dreptul de utilizare a titlului de către proprietarul acestuia, BRAMIRAL GRUP, reprezentat prin controversatul om de afaceri Mihai Iacob, implicat în scandalul legat de devalizarea Băncii Române de Scont.

În consecință, echipa în cauză a început editarea unui alt cotidian "Ziarul de Vrancea", în timp ce o altă firmă a preluat Monitorul de Vrancea.

Simultan cu aceste evenimente, întreaga conducere a județului a declanșat un val de presiuni economice, în justiție, prin forțele de ordine, toate menite a scoate cu totul de pe piață Ziarul de Vrancea.

Astfel, a fost ignorată o decizie judecătorească, și, în deplinul dispreț al legii, o adevărată armată de jandarmi, polițiști și funcționari ai primăriei au ridicat chioșcurile cu tot cu redactorii care încercau, cu disperare, să apere singurele puncte prin care mai puteau să-și vândă gazeta.

În plus, după ce în mare grabă și pe motivații neconvingătoare, Consiliul Local Vrancea a anulat contractul de asociere pentru chioșcurile de difuzare amplasate de firma care editează Ziarul de Vrancea, o altă firmă, aparținând fiul doamnei Fevronia Stoica, senator PSD de Vrancea, a primit aproape simultan dreptul de a amplasa în Focșani 40 puncte de difuzare. La acestea, se adaugă o întreagă serie de abuzuri. Reporterii Ziarului de Vrancea au fost înștiințați de mai mulți șefi de instituții publice că nu vor mai fi primiți ca reprezentanți ai cotidianului și nu li se vor mai furniza informații cu caracter public, ceea ce încalcă flagrant Legea liberului acces la informațiile de interes public, cu specificații pentru aceste chestiuni, lege în vigoare.

Începând cu 1 aprilie 2002, au fost demarate concomitent, controale la societatea în cauză. Dar nu controalele sunt problema aici, ci utilizarea lor ca armă de presiune politică.

Cu o grabă suspectă, pe care am dori s-o vedem mai ales în cazul marilor scandaluri de corupție din țară, ofițeri din Poliția Vrancea au declanșat, la 20 aprilie 2002, urmărirea penală împotriva directorului și a redactorului-șef al ziarului pentru folosirea abuzivă a mărcii, deși, la dosarul cauzei există suficiente dovezi care să susțină ilegalitatea măsurii.

Analizând cele relatate mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să luați act de gravitatea unor astfel de fapte, care constituie un atentat la libertatea de exprimare și independența presei.

Cred că toate cele de mai sus constituie argumente suficiente pentru declanșarea unei anchete privind lucrurile grave care se petrec la Focșani și care indică maniera incalificabilă în care instituții locale ale statului, la comanda politică a celor mai importante oficialități din județ, acționează ca factor de presiune împotriva unui canal mass-media local independent. Adaug, între timp, la acest abuz, unul similar împotriva aceleiași firme, aceluiași cotidian - de data aceasta, în Buzău.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

O să răspundă domnul ministru al informațiilor publice. Și, apropo, de presă: eu știam că patronul Firmei BRAMIRAL - așa am citit eu prin toate ziarele - este membru PD și mare susținător al PD-ului. Dar, mă rog … Spun: așa am citit în ziare.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Peste tot, scrie altceva …

 
 

Domnul Vasile Dâncu:

Domnule președinte,

Stimată doamnă deputat,

Eu am primit, probabil, datorită interpelării pe care ați făcut-o premierului, am primit, din partea Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, misiunea de a răspunde și de a face ancheta respectivă, așa, încât, vă rog să acceptați să răspund eu la această interpelare.

Stimate domnule președinte,

Onorați deputați,

Stimată doamnă deputat Mona Muscă,

Libertatea presei și dreptul la exprimare a opiniei sunt valori democratice mult prea importante, pentru a fi trecute cu vederea.

Din dorința firească de a ne consolida regimul politic pe care încercăm să-l reînvățăm după 50 de ani de dictatură, sensibilitățile noastre față de acest subiect sunt deosebit de mari. Este normal să se întâmple așa; astfel, după decenii de cenzură și de vorbit în șoaptă, mereu cu omniprezenta frică de ochii și urechile pereților.

Din respect pentru libertatea presei, dar și din ceea ce îmi dictează îndatoririle profesionale și convingerile personale, am considerat că ar fi util să vă răspund și să vă prezint un punct de vedere în care voi încerca să plasez evenimentele de la Focșani, în raport cu principiile demoncratice sus pomenite.

O sarcină care, mărturisesc că nu-mi displace deloc, pentru că ea face parte din dezbaterea de idei, un instrument atât de necesar construcției democratice. Mai mult, interpelarea dumneavoastră, doamnă deputat Mona Muscă, îmi va ajuta la exprimarea punctuală și sistematică a răspunsurilor la întrebările care preocupă astăzi o parte a societății civile.

Țin să precizez totuși că nu mă aflu aici pentru a emite verdicte și judecăți de valoare definitive, sarcina pe care mi-am propus s-o îndeplinesc este aceea de a prezenta o perspectivă națională și de a invita la o analiză lucidă a cazului, pe baza faptelor pe care le-am cercetat chiar și personal.

Înainte de orice, simt nevoia să-mi exprim îndoiala față de afirmația potrivit căreia hărțuirea și piedicile puse de instituțiile politice presei independente ar fi o tendință care prinde contur tot mai pronunțat. Istoria postdecembristă arată, mai degrabă, că avem o avem o presă liberă aflată în plin proces de evoluție și emancipare, o presă care devine din ce în ce mai puternică și mai profesionistă. Mass-media reprezintă unul din sectoarele în care România s-a adaptat perfect standardelor occidentale, în modul cel mai rapid, în special în ultimii ani. Atât puterea presei, cât și libertatea ei se reflectă din nenumărate cazuri în care ziarele și posturile de televiziune au demascat cu succes corupția politică, traficul de influență, marile ilegalități din lumea afacerilor sau infracțiunile din lumea interlopă.

În ciuda mizei imense a unora din aceste cazuri, nu au existat închideri de ziare, nici răpiri sau agresiuni comandate, nici privarea de libertate a unor jurnaliști. Chiar dacă nu au lipsit cu desăvârșire cazurile de abuzuri împotriva presei, au fost rare și acest fapt este recunoscut de organizațiile neguvernamentale care monitorizează respectarea drepturilor omului în România.

În Raportul de țară de anul trecut, România este una din puținele țări din Europa centrală și de est care nu are nici o mențiune legată de o încălcare a drepturilor de exprimare sau de încălcare a libertății presei.

În acest context, mi se pare pripit să intrăm în alertă și să privim conflictul de la Focșani care pe o verigă dintr-un lung șir de fărădelegi și încălcări ale libertății presei.

În primul rând, nimeni nu poate fi încă sigur că în reședința județului Vrancea avem de-a face, cu adevărat, cu o prigoană a presei și o încălcare a drepturilor la liberă exprimare. Nici chiar doamna deputat Mona Muscă nu are certitudinea unui delict, de vreme ce însuși scopul interpelării dumneaei este de a cere demararea unei anchete pentru a vedea mai bine despre ce este vorba. Or, în aceste circumstanțe, este hazardat să ne grăbim cu declarații incendiare și acuze la adresa autorităților locale și centrale. În momentele în care există cel mai mic potențial de amenințare la adresa libertății sale, presa română a știut să se apere cu promptitudine. Solidaritatea de breaslă a acționat eficient în astfel de cazuri, liderii de opinie unindu-se dincolo de animozități și conflicte personale pentru a proteja interesele comune. Ceea ce mi se pare destul de bizar în cazul divergenței de la Focșani este tocmai lipsa unei astfel de solidarități profesionale. Nu s-au înregistrat semnale de alăturare a altor jurnaliști la protestele colegilor de la Business Monitor - ziarul de Vrancea.

Mai mult decât atât, mă aflu în posesia unui comunicat semnat de 12 publicații, posturi de radio și televiziune din județul Vrancea ai căror angajați se arată indignați de acțiunile și atitutinea necolegială a protestatarilor care i-au acuzat de aservire politică. La drept vorbind pare exagerat să se susțină că toată mass-media din județ ar fi manipulată politic cu excepția acestui ziar protestatar.

Stimați deputați,

Analizând numărul mare de documente care mi-au parvenit pe marginea evenimentelor de la Focșani am reușit să stabilesc, dacă nu complet, atunci măcar în mare parte, anumite realități care îl preced. Una din acestea este tocmai lipsa de fundament a acuzației de persecuție instituționalizată a ziarului Business Monitor - ziarul de Vrancea. Ceea ce unii din parlamentarii Opoziției se grăbesc să înfiereze ca instrumentație politică, ține mai degrabă de dreptul comercial și pare să se contureze în jurul unuia din multiplele cazuri de evaziune fiscală care distrug economia națională și încrederea noastră în societatea și economia de piață. Controalele autorităților locale la sediul publicației în cauză nu erau atât de lipsite de fundament, cum se susține în interpelarea doamnei deputat. Se pare că societățile S.C.Nord Est pres - SRL Focșani, respectiv Societatea Comercială Nord Est SRL erau folosite pentru a evita plata taxelor și a datoriilor prevăzute în contractul de asociere semnat cu autoritățile locale. S-a evidențiat că la cele 17 chioșcuri care făceau obiectul contractului, activitatea a înregistrat pierderi de 10 milioane de lei per chioșc, pe când în chioșcurile administrate exclusiv de S.C.Nord Est SRL se înregitra un profit de sute de milioane.

De altfel, această societate a avut în 2000 și 2001 o cifră de afaceri de 32 de miliarde de lei, cu un profit declarat de doar 280 de milioane de lei, adică aproape 0,9% din cifra de afaceri, deci un procent sub 1% din cifra de afaceri.

Mai mult, în timpul controlului s-a constatat că nu s-au respectat clauzele contractuale privind activitatea de difuzare a presei și că în cele 17 chioșcuri au fost comercializate diverse alte produse: alcool, țigări, rechizite, prezervative ș.a.

În aceste condiții, este evident că intervenția fermă a autorităților locale nu mai poate fi etichetată ca un abuz, mai ales că transformarea chioșcurilor în mercerii nu are nimic în comun cu libertatea presei. Revocarea Hotărârii Consiliului local nr.26 din 24.02.2000, privind asocierea cu societatea menționată mai sus, a avut, prin prisma infracțiunilor amintite, un temei legal suficient. Acuzația de revanșă politică a PSD plănuită minuțios de la centru și executată cu acuratețe în plan local nu are suport. Poate ar trebui amintit că hotărârea respectivă care este declanșatoare a conflictului, adoptată de consiliul local pe timpul când actualul partid de guvernământ se afla în Opoziție a fost votată în acest an, în unanimitate de toți consilierii locali. Și atunci când a fost aprobată această asociere, PDSR votase tot în unanimitate alături de consilierii PNTCD, PNL, PRM, APR și toți ceilalți care erau atunci în consiliul local. Chiar dacă în punctele de desfacere controlate nu s-ar fi vândut altceva decât ziare, declararea unor pierderi și plasarea întregului profit la firma cu care primăria nu avea contract reprezintă deja o ilegalitate flagrantă. Și, totuși revocarea hotărârii nu a fost un act de deces pentru ziarul Monitorul de Vrancea editat de S.C.Nord Est Pres SRL. Publicația se tipărește încă și continuă să se vândă prin punctele proprii de desfacere, prin chioșcurile Rodipet și prin poștă. Toate acestea au fost stabilite în urma unei documentări realizate la fața locului de un expert al Ministerului Informațiilor Publice care s-a documentat la sediile ambelor părți și chiar în urma unui memoriu și a unei întrevederi pe care am avut-o cu domnul director Condurache la sediul ministerului. Am verificat toate capetele de acuzare aduse autorităților locale și am aflat că ele nu se confirmă. Vă reamintesc faptul că printre acuze, dintr-un memoriu pe care ni l-a remis domnul director Condurache era și aceea că unor jurnaliști li s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică la propriile locuințe, deși aveau facturile plătite la zi. Vă puteți închipui cât de fondată poate fi o asemenea acuză în România anului 2002.

În ceea ce privește acuzația adusă de unele ziare în legătură cu modul în care forțele de ordine au participat la acțiunile Primăriei Focșani, cred că presupusa brutalitate a jandarmilor a fost mai degrabă povestită și exagerată decât dovedită. Există înregistrări video care infirmă aceste speculații și demonstrează că nu au avut loc incidente semnificative între forțele de ordine și protestatare. Am văzut și eu o filmare pe care mi-a pus-o la dispoziție ziarul și nu am observat violențe, în afară de, sigur, circul public nedorit la care s-au dedat cele două părți.

După cum se observă din această succintă analiză, controalele autorităților publice efectuate asupra activității Societății Nord Est Pres SRL s-au bazat pe argumente reale și nu pe ipotetice comenzi politice. Libera exprimare și integritatea presei sunt valori ale transparenței, valori ale unei culturi civice deschise către dialog și informare. Tocmai în sprijinul acestei idei ele nu trebuie degradate și transformate într-un scut sub care se eludează legea și se aduc prejudicii bugetului public.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimată doamnă deputat,

Un singur lucru mi se pare cert în acest moment, este prematur să arătăm cu degetul și să aducem acuze grave înainte de cunoașterea completă a cazurilor. Fără îndoială, doamna deputat Mona Muscă are meritul de a fi consecventă cu spiritul filozofiei politice liberale care spune că "niciodată nu va fi prea multă critică adusă statului", dacă este vorba despre apărarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului și despre libertatea societății civile. Este un punct de vedere pe care îl accept ca atare și îl respect, cu toate acestea, cred că ar fi mult mai constructiv să fim atenți la nuanțe, să nu atacăm atât de ușor autoritatea statală, mai ales în cazurile în care nu există nici o dovadă care să confirme o eventuală tendință de raportare negativă a autorităților statale la adresa autorităților civile și principiilor democratice. Cred că este bine să rămânem atenți la problemele care produc polemici, să fim atenți la protejarea libertății presei, dar pentru a emite judecăți trebuie să ne documentăm suficient.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doamna deputată Mona Muscă dorește să comenteze?

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îi mulțumesc domnului ministru Dâncu, îi doresc să ajungă prim-ministru, așa cum a fost astăzi pentru câteva clipe răspunzând în locul domnului prim-ministru. Sunt nemulțumită de răspuns, pentru că a fost un răspuns politic, pe de altă parte, îi mulțumesc domnului ministru că s-a ocupat de acest caz, știu și eu că a vorbit cu cei din Vrancea și mă bucur că a făcut cercetări în acest domeniu printr-o persoană trimisă de domnia-sa din minister, ceea ce înseamnă că îl preocupă asemenea semnale. Din nefericire, însă, atât cercetarea, cât și interpretarea rezultatelor acestor cercetări este strict politică. Or, aici nu era vorba de politică, era vorba, cred eu, în primul și în primul rând, politicul de-abia în al doilea rând putea să intre în cauză, de ceea se întâmplă cu presa la ora actuală în România, în diferite situații, pe cazul specific Vrancea, care iată că se repetă și la Buzău. A încerca să tratezi un asemenea caz numai și numai din perspectiva membrului PSD, atunci când acuzați sunt tot membrii PSD, cei care conduc orașul și județul, a încerca să interpretezi aceste chestiuni pe motive comerciale, sigur că nu mă poate mulțumi și mă gândeam în timp ce dumneavoastră vorbeați, domnule ministru, că tot răspunsul acesta seamănă cu ceea ce mi-a spus în final doctorul, după ce mi-a pus această cizmă de ghips, mi-a spus: "Ei, doamna Muscă, acum zburați, vă rog."

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat Ioan Miclea a formulat o interpelare privind modul în care au fost remunerați recenzorii din Cluj Napoca.

Vă rog să dezvoltați interpelarea. N-o mai dezvoltați, bine, deci răspunde domnul Fleșariu, secretar de stat.

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

În legătură cu interpelarea formulată de domnul deputat, referitoare la plata și impozitarea indemnizației pentru recenzorii care au participat la recensământul populației și al locuințelor din România din anul 2002, precizăm următoarele.

La nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a dispus, printr-o interpretare proprie autoritățile publice locale, reținerea și virarea sumelor reprezentând contribuția pentru asigurări de sănătate în cotă de 7% prevăzută de Legea nr.145 din 1997. Această cotă de 7% urma să se aplice asupra indemnizației brute, deși această precizare contravenea unui ordin emis în anul 2000, este vorba de Ordinul nr.74 al președintelui Casei de Asigurări de Sănătate - ordin potrivit căruia cota de 7% se aplică numai asupra veniturilor salariale brute sau asupra veniturilor realizate din convenții civile. În cazul indemnizației la care ne referim, nu ne găseam în nici una din aceste situații.

În consecință, primul ministru al Guvernului, domnul Adrian Năstase a dispus să se procedeze la actualizarea Ordinului nr.74/2000 și la aplicarea corectă a prevederilor acestuia. Autoritățile administrației publice locale care au tergiversat efectuarea plății indemnizațiilor, după data de 19 aprilie 2002, sub pretextul necunoașterii modului de impozitare, poartă întreaga responsabilitate a acestor întârzieri. În teritoriu au fost transmise precizările necesare pentru îndreptarea lucrurilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat vrea să comenteze? Da.

Poftiți.

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Acest răspuns are menirea să satisfacă parțial nemulțumirile recenzorilor care au pierdut 2 sâmbete pentru a-și încasa drepturile și și dacă s-a recunoscut că s-a greșit, a greși e omenește, a ierta e dumnezeiește.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat Adrian Moisoiu a formulat o interpelare privind aplicarea art.90 alin.4 al Legii nr.215 pentru realizarea recensământului și revine și la o altă interpelare.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați spus și dumneavoastră, în Legea nr.215 a administrației publice locale la art.90 se spune alin.4 că: "Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, în condițiile prevăzute la alin.2", adică acolo unde populația din localitatea respectivă conține o minoritate de peste 20% din numărul locuitorilor.

Față de această prevedere știm că deja a avut loc un nou recensământ. Acest recensământ, practic, încă nu a fost oficializat sau în sensul că nu a fost publicat, dar la nivelul localităților recensământul s-a încheiat, datele au fost înaintate la institutele de statistică județene, institutele de statistică județene în clipa de față lucrează în continuare la prelucrarea acestor date, dar efectiv nu pentru ca să mai determine cu exactitate câți cetățeni din comuna respectivă sau din localitatea respectivă sunt de o etnie sau alta, ci respectiv alte prelucrări suplimentare de ordinul: pe sexe, pe studii, pe vârstă etc.

Din punct de vedere al corectitudinii, se mai admite sau, discutând cu persoane care sunt incluse în această activitate spun că mai pot să mai existe, la nivelul unei localități, una-două greșeli în care un cetățean a fost, poate, înscris într-o parte sau în alta, deci practic la nivel de o sutime de procent sau poate chiar și o miime de procent, aceste rezultate nu mai pot să fie influențate. Totuși există localități unde, sub presiunea UDMR-ului, așa cum de altfel și pe Antena 1 s-a văzut de către domnul senator Eckstein, la Cluj Napoca se fac presiuni asupra primăriilor și consiliilor locale pentru ca să se realizeze o inscripționare bilingvă, deci în limba unei minorități a cărui procent nu mai justifică acest 20%. Cazul tipic poate să fie și la Cluj Napoca, dar eu cunosc cazul altor localități din județul Mureș, unde procentele în clipa de față sunt net sub acest 20%. Deci întrebarea pe care o puneam domnului ministru Octav Cozmâncă era cum vom face ca să intrăm în legalitate, adică în realitatea de astăzi, fără, bineînțeles, a leza confortul minorităților, așa cum este atât de frumos exprimat acest aspect. Pentru ca să intrăm exact în situația în care ne găsim în clipa de față, vom mai aștepta încă un an de zile până când se vor publica ultimele prelucrări ale recensământului?

În al doilea rând, cea de-a doua interpelare era legată de nemulțumirea în legătură cu modul cum a fost numit noul secretar general al județului Mureș. De ce? Pentru că în legătură cu aceasta există tot în Legea administrației publice locale, art.120, care spune așa la alin.1: "Secretarul general nu poate fi membru al vreunui partid politic sau formațiuni politice sub sancțiunea eliberării din funcție."

La alin.2 spune: "Numirea secretarului general al județului se face de către Ministerul Administrației Publice la propunerea președintelui Consiliului județean, potrivit legii".

La alin.3 spune: "Numirea se face pe bază de concurs sau examen, după caz. Concursul va fi organizat în condițiile legii de către președintele consiliului județean în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant". Și, pe urmă, se arată cum este compusă comisia de concurs.

Ei bine, la nivelul județului Mureș fostul prefect, față de care eu nu am absolut nici un fel de reținere, deci vă rog să rețineți acest aspect, a fost numit secretar general al județului de astăzi pe mâine. Adică calitatea domniei sale până astăzi a fost președinte al Consiliului județean Mureș al PSD. A doua zi, deja dânsul a putut să fie numit în postul de secretar general. Vă rog să mă lămuriți și pe mine, nu înțeleg cum poate cineva să fie apolitic de pe o zi pe alta, așa cum arată legea? Mai ales în condițiile în care, cu 45 de zile înainte trebuie făcută o anunțare a unui concurs.

Pe de altă parte, se spune în răspunsul primit de la dumneavoastră că această numire s-a făcut prin transfer. Eu am citit adineauri din art.120 alin.3 că numirea se face numai pe bază de concurs sau examen. O fi avut dânsul cândva, de acum vreo 5, 6, 7 ani, postul reținut în calitate de secretar al Primăriei Tg.Mureș, Municipiului Tg.Mureș. Și atunci, de la Primăria Tg.Mureș la județul Tg.Mureș, deci în calitate de secretar general, aici categoric se impunea problema ca să aibă loc acest concurs la care mă refer. Iată că nu s-a respectat nici această treabă. Și, în sfârșit, era vorba despre eliberarea din funcție pentru postul de secretar general, că și până la domnia-sa cineva a stat pe scaunul de secretar general al județului și tot Legea nr.215 din 2001, bat-o vina, la alin.5 spune că eliberarea din funcție a secretarului general se face de către Ministerul Administrației Publice numai la propunerea consiliului județean, aprobată cu votul a cel puțin 2/3 din numărul consilierilor în funcție, ca urmare a inițiativei președintelui acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieșite din desfășurarea unei cercetări administrative. Păi, la nivelul județului Mureș, în ultimele 2 luni n-a avut loc nici o ședință de consiliu județean. Și atunci întrebarea este cam cum a putut să aprobe propunerea unui președinte al consiliului județean care n-a avut astfel posibilitatea să-și expună propunerea și 2/3 dintre consilierii județeni care nu au avut astfel posibilitatea să fie sau să nu fie de acord cu această numire.

Acestea sunt aspectele și din acest motiv am ridicat această problemă, pentru că mie mi s-a părut că este o ilegalitate foarte mare. O ilegalitate care, la rândul ei, poate să genereze alte ilegalități în teritoriu. E simplu, când se vede că asemenea ilegalități se comit la nivelul Ministerului Administrației Publice, deci la nivelul central, atunci cei din teritoriu spun, domnule, și eu pot să-mi permit ca să fac alte ilegalități când nimeni nu ia nici o măsură.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și vă mulțumesc, însă am o rugăminte, stimați colegi, dezvoltarea interpelării înseamnă totuși 2 minute. Dacă fiecare vorbim cât dorim, eu nu v-am întrerupt, dar ceilalți colegi care și dânșii vor să adreseze interpelări, să dezvolte interpelări, să aștepte niște răspunsuri, nu o să mai aibă timp, pentru că la orele 20 eu suspend ședința. Deci răspunde domnul Ionel Fleșariu.

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

La prima întrebare pe care ați pus-o referitor la faptul că ar trebui să mai așteptăm încă un an de zile până la publicarea rezultatelor oficiale ale recensământului, vă afirm categoric: evident, vom aștepta până la publicarea oficială a rezultatelor recensământului. Până atunci nu avem niște date pe baza cărora să putem lucra.

Interpelarea domnului deputat, de fapt, se referă la două aspecte deosebite: inscripțiile bilingve și nemulțumirea față de răspunsul la interpelarea pe care a formulat-o cu 2 săpătmâni înainte privitoare la numirea și eliberarea din funcție a secretarului județului Mureș. Privitor la prima problemă enunțată, precizăm faptul că stabilirea localităților a căror denumire trebuie inscripționată bilingv, potrivit prevederilor art.90 din Legea nr.215/2001 s-a făcut prin anexa la Hotărârea Guvernului nr.1206/2002. La stabilirea acestor localități au fost luate în considerare datele recensământului populației și al locuințelor din anul 1992. Denumirirle concrete au fost stabilite cu sprijinul forumului științific suprem al României - Academia Română. S-a procedat astfel tocmai pentru a înlătura diletantismul și subiectivismul într-o chestiune suficient de sensibilă pentru o parte dintre cetățenii localităților în cauză. În total, a fost vorba de 1521 de localități, din cele peste 13 000 de localități existente în România. Vă precizăm că nu am reușit să înțelegem sensul întrebării formulate în finalul enunțului acestei probleme și anume cum și când se va reintra în legalitate, fără a se face referire la confortul minorităților. Apreciem că întrebarea nu ține seama de reglementările legale în vigoare din această materie.

V-am fi recunoscători, stimate domnule deputat, dacă ați fromula unele precizări suplimentare. până atunci vă precizăm faptul că nu se pune în nici un fel problema reintrării în legalitate, întrucât suntem în deplină legalitate.

Cât privește nemulțumrea față de faptul că nu vi s-a dat răspuns la interpelarea înregistrată 377-B din 2002, vă precizăm că reprezentantul ministerului nostru a fost prezent în sală președintele Camerei Deputaților care conducea ședința, v-a rugat să nu plecați în ziua respectivă pentru a vi se da răspunsul oral, însă ați refuzat și ați părăsit sala.

În această situație, firește, s-a dat răspunsul în scris.

Revenim, totuși, și vă precizăm și oral că ne menținem răspunsul comunicat. Dacă doriți, îi putem da citire. În plus, precizăm următoarele: secretarul județului este funcționar public de conducere, acestuia i se aplică, prin urmare, statutul aprobat prin Legea nr.188 din 1999 care este o lege organică.

Potrivit art.49 alin.2 din acest act normativ, concursul se organizează numai în limita posturilor rămase vacante în urma aplicării prevederilor legale referitoare la transferuri. În cazul la care vă referiți, nu ne mai aflam în fața unui post vacant, întrucât acesta a fost ocupat prin transfer de către persoana care a îndeplinit ani de zile funcția de secretar al municipiului Târgu-Mureș, pe cea de președinte al Consiliului județean al județului Mureș și pe cea de prefect al aceluiași județ.

Referitor la faptul că nu s-ar fi respectat cerințele privind eliberarea din funcție a fostului secretar general, vă precizăm, stimate domnule deputat, că eliberarea s-a făcut pe baza cererii acestuia adresată autorității care a făcut numirea în funcție, și anume Ministerului Administrației Publice.

În asemenea situație, când am avut o cerere de eliberare din funcție, evident, nu se mai putea pune problema aprobării acesteia de căre Consiliul județean sau, eventual, a neaprobării ei. Nu realizăm deci în ce anume constă ilegalitatea eliberării din funcție a secretarului.

Cu stimă, semnează domnul ministru Octav Cosmâncă.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă doriți să comentați. Aveți două minute.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Numai câteva secunde, domnule președinte, și vă mulțumesc.

Eu îmi cer scuze că am pus întrebarea pe baza Legii 215 iar răspunsul, efectiv, nu are nici o tangență cu legalitatea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Dorin Popescu, P.N.L. este? Nu este.

Domnul deputat Octavian Sadici a formulat o interpelare privind ridicarea ilegală a acreditării pentru eliberarea de medicamente compensate și gratuite.

Poftiți!

 
 

Domnul Octavian Sadici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează doamnei ministru al sănătății, Daniela Bartoș, și domnului președinte al C.N.A.S. și se referă la ridicarea ilegală a acreditărilor farmaciilor din județul Vaslui de a elibera medicamente compensate și gratuite.

La sfârșitul lunii aprilie 2002, evaluatorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a acordat creditare permanentă pentru eliberare de medicamente compensate și gratuite numai la două farmacii din județul Vaslui, ambele proprietate a I.A.S. Farm Iași, al cărui patron este un cetățean cipriot. Din cele 36 de farmacii din județul Vaslui, un număr de 9 farmacii au primit acreditare provizorie, valabilă o lună de zile. Medicul care a făcut evaluarea a dat dovadă de superficialitate și partizanat, invocând motive de-a dreptul puerile, pentru a ridica acreditarea farmaciilor din județul Vaslui, precum: inexistența creionului lângă condică, farmaciile nu sunt membre ale Colegiului Farmaciștilor, nu există dovezi că farmaciștii nu lucrează și în altă parte.

Acreditarea discriminatorie față de farmaciile din județul Vaslui, a farmaciilor proprietate a municipiului, cu sediul în Iași, are și consecințe economice. Toate vărsămintele aferente bugetului de stat se fac în județul Iași, iar profitul în loc să rămână în țară, se repatriază în Cipru. Consecințele cele mai grave ale abuzurilor comise de către CNAS le suportă bolnavii din județul Vaslui, cotizanți ai Casei de asigurări de sănătate, care stau la cozi interminabile la cele două farmacii acreditate, exact ca pe vremurile de tristă amintire pe care le credeau revolute.Ce măsuri se preconizează pentru intrarea în normalitate a farmaciilor din județul Vaslui?

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Răspunde doamna secretar de stat Luminița Gheorghiu.

 
 

Doamna Luminița Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătății și Familiei.):

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat Octavian Sadici,

Într-adevăr, sesizara dumneavoastră este reală. Potrivit prevederilor Legii nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, cu modificările aferente, criteriile de acreditare a unităților farmaceutice în vederea încheierii contractelor de furnizare de servicii farmaceutice sunt elaborate de Casa Națională împreună cu Colegiul medicilor.

Vreau să vă precizăm că Ministerul Sănătății și Familiei nu a fost consultat la elaborarea criteriilor de acreditare. Sigur, aici, nu s-au respectat prevederile Legii nr. 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist, potrivit căreia toți farmaciștii sunt membri ai Colegiului Farmaciștilor din România și posedă avizul și autorizațiile de liberă practică. De asemenea, faptul că farmaciștii mai lucrează în altă unitate, aici intervine acea declarație. Absența creionului de lângă condică era o chestiune minoră care se putea remedia.

Ministerul Sănătății și Familiei a sesizat Casa Națională, în repetate rânduri, pentru a se remedia situația ridicată și de domnia voastră. Vreau să vă precizez că, personal, ca secretar de stat cu relația cu Parlamentul, am solicitat o armonizare a prevederilor Ordonanței 152 cu prevederile Legii 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist și a Legii 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, în ceea ce privește armonizarea termenului "autorizare", deci eliminarea sintagmei "aviz" și folosirea termenului de "autorizare", tocmai pentru a se evita aceste interpretări. Această situație este în proces de elaborare tocmai pentru a răspunde doleanțelor din teritoriu și a se evita nemulțumirile pe această linie. De altfel, și zilele trecute am sesizat că la comisiile de specialitate, la comisia de specialitate, pe fond, la Comisia de sănătate, s-a trecut la o armonizare realmente a legislației privind farmaciile, profesia de farmacist și a celei de medic la legislația europeană.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Puteți transmite că absolut toți, din toate partidele, suntem profund nemulțumiți de activitatea Casei de asigurări de sănătate.

 
 

Domnul Octavian Sadici:

Doamna ministru, eu vă mulțumesc pentru răspunsul care l-ați dat. Vă mulțumesc în numele bolnavilor din județul Vaslui. Prin cele ilustrate v-am adus la cunoștință rândurile interminabile la care stau acești oameni și sper ca să se reglementeze această problemă cât mai repede pentru că boala nu așteaptă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Mircea Ifrim a formulat o interpelare privind utilizarea banului public în procesul de privatizare.

Vă rog să dezvoltați, domnule profesor!

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu foarte scurt, timpul fiind foarte avansat. Este vorba de confuzia permanentă care se face între banul privat și banul public. În esență, întreb de ce se absolvă de datorii o unitate care a trecut deja în proprietatea unei persoane private, precum este SIDEX-ul Galați, care a fost absolvit de datorii la fondul de asigurări de sănătate și, în acest context, pot fi exemple nenumărate, printre care plata salariilor la "Noble Vencers", care este o instituție privată și, în aceste condiții, banul public nu are ce căuta acolo. Fac această interpelare deoarece sănătatea se află în criză și banii pentru sănătate sunt foarte prost gestionați prin modul în care Casa de asigurări de sănătate ființează, dar nu este vina casei, ci este vina legislației.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Răspunde domnul Iacob Zelenco, secretar de stat. Poftiți, domnule secretar de stat!

 
 

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat Mircea Ifrim,

Referitor la întrebara dumneavoastră, facem următoarele precizări și în primul rând în legătură cu Reșița, vă rog să-mi permiteți să vă asigur că APAPS și celelalte instituții ale statului vor să găsească împreună sau fiecare, separat, acolo unde nu este necesară intervenția instituției noastre, cea mai bună soluție atât pentru statul român, cât și pentru rezolvarea cât mai ugentă a situației economico-sociale creată la Reșița.

Astfel, abordarea acestui subiect intens mediatizat nu a făcut decât să înrăutățească viziunea Băncii Comerciale Române în ceea ce privește acordarea creditului solicitat de conducerea Societății Reșița, în valoare de circa 15 milioane de dolari, întrucât nici o bancă de renume din lume nu acordă împrumuturi în cazul în care se constată că societatea care solicită creditul este confruntată cu probleme de ordin social și economic și, desigur, induce premisa unor greutăți în recuperarea creditului.

Sprijinul pe care l-a acordat Guvernul României, în valoare de 15 miliarde de lei, la care faceți referire, a avut drept scop tocmai ajutorarea muncitorilor de la combinat, în sensul îmbunătățirii condițiilor sociale ale acestora și creearea premiselor și posibilității relansării activității combinatului prin reluarea procesului de producție.

În ceea ce privește problema garantării de către statul român a creditului socilitat, vă asigurăm că nu s-a pus problema nici un moment că acest credit ar putea fi garantat de statul român, obiectul garanțiilor aferente creditului reprezentându-l bunurile mobile și imobile aparținând combinatului în exclusivitate.

Guvernul României, prin APAPS, nu a încercat nici un moment să inducă ideea posibilității garantării de către stat a împrumutului solicitat, ci, din contră, a depus eforturi susținute pentru majorarea capitalului social cu valoarea aferentă a terenurilor, obținerii certificatului de sarcini aferente garanțiilor reale în scopul ca acestea să fie folosite pentru garantarea împrumutului în cauză.

În ceea ce privește întrebarea referitoare la absolvirea proprietarilor de datoriile pe care unitatea preluată le are la fondul de asigurări sociale de sănătate, de exemplu, SIDEX Galați, vă putem informa următoarele: denumirea actuală a societății este ISPAT SIDEX Galați. Contractul de privatizare a fost structurat pe prevederile Ordonanței de urgență 110 din 2001. În acest sens, noii proprietari nu au fost absolviți de datoriile față de fondurile de asigurări de sănătate, acestea fiind convertite în acțiuni și vândute investitorului strategic.

În ceea ce privește datoriile acumulate după data privatizării către Fondul de asigurări sociale de sănătate, acestea sunte eșalonate la plată, conform art.15 din Ordonanța nr.119.

A treia întrebare care ne-ați adresat-o, în scris, se referă la Societatea Națională "Tutunul Românesc", despre care nu vă putem furniza informații, întrucât nu se află în portofoliul APAPS, ci în portofoliul Ministerului Agriculturii și Pădurilor.

Vă mulțumesc. Semnează, ministru, Ovidiu Tiberiu Mușetescu.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doriți să comentați. Poftiți, domnule profesor!

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru răspunsul pe care ni l-ați dat. Este real și confirmă întrebările mele. Rezultă foarte clar că statul face eforturi ca să amelioreze niște situații de criză, ca să potolească niște stări sociale, dar dacă noi mergem ferm pe linia privatizării, aceste lucruri nu își au locul. Banul public este ban public, banul privat este ban privat.

În ce privește SIDEX-ul, această convertire în acțiuni nu a făcut decât să ne distrugă și mai mult sistemul de sănătate, pentru că sunt mii de miliarde care până astăzi nu sunt în sistemul de sănătate dar, în schimb, sănătatea a prestat serviciile, a dat medicamentele, a asigurat asistența bonavilor și ne întrebăm atunci de ce merge prost sistemul, de ce suntem printre ultemele țări din lume în materie de sănătate.

Vă mulțumesc și aș dori să reflecte adânc asupra acestui amestec a banului public cu banul privat.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Miclea solicită precizări privind demersul APAPS în cazul privatizării de la S.C. "Cimentul" Turda S.A.

Dacă doriți să dezvoltați. Da. Nu doriți să dezvoltați. Vă dă un răspuns domnul secretar de stat Iacob Zelenco.

 
 

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat Ioan Miclea,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, sunt de menționat următoarele:

Firma cumpărătoare s-a obligat să investească în "Cimentul" Turda, respectiv Holderbank Financiere Glaris Ltd. în perioada 1997-2001, suma de 11,5 milioame de dolari direct de către aceasta și 4 milioane de dolari prin firma "Carpatian Invest B.V." Deci, un total de investiții de circa 15,5 milioane de dolari.

În anul 1998, "Cimentul" Turda a înființat o altă societate S.C. "Gypsum" Turda S.R.L. în care aceasta are calitatea de acționar unic, capitalul social fiind constituit prin aportul în natură, constând din Secția de producere și desfacere a gipsului, aparținând societății respective. Această societate nouă "Gypsum" Turda S.R.L. a fost înființată pe baza Hotărârii AGA și cu avizul fostului F.P.S., în conformitate cu Legea 31.

Ca efect al înființării societății în cauză, firma Holderbank acționarul majoritar al S,C. Cimentul, solicită Fondului Proprietății de Stat, deducerea din totalul volumului de investiții angajat, a unei sume de 4 milioane de dolari care, în fapt, reprezenta tocmai angajamentul său de a investi în secția ce a făcut obiectul aportului în societatea nou creat, solicitare care a fost aprobată de F.P.S. printr-un act adițional.

Suma de 4 milioane de dolari a fost totuși virată în contul societății nou create de către firma "Carpatian Invest B.V." în contul obligației inițiale prevăzute în contractul de privatizare, așa cum arătat mai înainte, astfel că S.C. "Gipsum" SRL dvine o societate cu capital mixt.

Referitor la obligația cumpărătorului "Holdenbank" de a efectua investiții în Societatea comercială "Cimentum" Turda, este de menționat faptul că aceasta, în mod eronat, a considerat ca fiind făcute investițiile dintr-un credit de 12 milioane de dolari primit de la "Holcim" România, din care, prin fuziune, face parte și Combinatul Turda. Ca urmare, APAPS a notificat cumpărătorul pentru plata de penalități.

Totodată, APAPS a formulat acțiunea arbitrală legal înregistrată prin care a învestit Curtea de arbitraj comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, cu soluționarea litigiului având ca obiect obligarea pârâtului Holderbank la efectuarea investițiilor, conform clauzei din contract, și la plata de penalități de întârziere prevăzute în același contract. Dosarul are numărul 533 din 2001, urmând să fie constituit tribunalul arbitral potrivit reglementărilor în vigoare, pe lîngă Camera de Comerț.

Menționăm că până în prezent nu a fost fixat termen de către instanța arbitrală.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, raportarea este la cele sesizate. Domnule deputat, vă asigurăm că vom urmări în continuare derularea contractului coroborat cu actele adiționale și vom acționa pe căile legale pentru respectarea de către cumpărător a obligațiilor contractuale.

Semnează, ministru, Ovidiu Mușetescu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă doriți să comentați, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dat fiind că în jurul acestei probleme vis-a-vis de care chiar și presa a sesizat, voi încerca să urmăresc până la rezultatul final, pînă când APAPS și când Direcția juridică va recupera sumele datorate. Suntem datori să conducem această acțiune până la capăt.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Mihai Radan a formulat două interpelări, una referitoare la nerespectarea Codului silvic, alta, cu privire la nerespectarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 219/1998.

Eu v-aș propune să le dezvoltați pe amândouă și domnul Predilă, secretarul de stat, să vă răspundă la ambele.

 
 

Domnul Mihai Radan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc. Eu n-aș vrea să spun mai mult decât am scris în cele două interpelări, doar că aș vrea să mai adaug la cea privind circumscripțiile sanitar-veterinare vis-a-vis de răspunsul care-l am deja. Nu mă pot declara în totalitate nemulțumit de acest răspuns, dar mi se pare că răspunsul referitor la circumscripțiile sanitar-veterinare a ocolit puțin obiectul interpelării. De ce? Nu știu. Și încep cu acesta.

În urma concesionării circumscripțiilor sanitar-veterinare, s-a ajuns la o situație foarte deplorabilă în mediul rural, și anume: unii medici veterinari au concesionat, chiar acel pe care-l știu eu, 7 circumscripții, și el este singurul medic pe aceste 7 circumscripții, a angajat personal ajutător tehnic medical, dar cu timpul s-a dovedit incapabil de a gestiona acest spațiu imens și i-a disponibilizat.

La ora actuală, circumscripțiile sunt totalmente lipsite de personal, consecință, așa cum am spus aici, scăderea efectivelor și a interesului pentru creșterea animalelor.

În răspuns, mi se spune că…, eu n-aș vrea deja de-acum să comentez răspunsul, dar se arată că primăriile au avut posibilitatea să se implice până la concesionare. Tocmai aici este nodul gordian.

După concesionare, primăriile au pierdut orice posibilitate de a urmări acest proces. Adică, primăriile, consiliile locale nu mai aveau instrumentul cu care să asigure sănătatea animalelor și, mă rog, să protejeze animalele, prin crescătorii lor, fiindcă le-au fost luate în primul rând instrumentarul cu care se face acest lucru. Vorbesc de clădire și de tot instrumentarul sanitar-veterinar. Acestea au intrat în posesia medicilor concesionari, iar aceștia și-au văzut de alte treburi, încât aceste spații stau moarte acolo, nefolosite de nimeni. Iar oamenii aleargă în alte părți, la distanțe foarte mari să caute sprijin și asistența sanitar-veterinară.

Aici, lucrurile se agravează foarte mult, zic eu, fiindcă pe lângă scăderea efectivelor și a lipsei de interes, se face și o scădere a posibilității de a-și câștiga oamenii existența.

Eu vă mulțumesc.

La a doua, cred că acolo și răspunsul este mai limpede, în ceea ce privește Codul Silvic. Doar eu cred că este bine și ministerul să intervină ca acele suprafațe la care m-am referit aici și care nu intră sub incidența Codului silvic, respectiv a regimului silvic, să fie dată o hotărâre de Guvernu, să fie lăsată așa cum specifică legea, respectiv Codul Silvic, art.68, art.2 și 6 din Codul silvic.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Răspunde domnul secretar de stat Predilă, dar este ultimul vorbitor, pentru că încheiem după domnul Predilă.

Ați predat răspunsusurile? Da.

 
 

Domnul Mihai Radan:

Domnule președinte, cu cea de-a doua, privind justiția, când o prezint? Altă dată?

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu mai putem continua. Îmi pare rău! Lunea viitoare!

Suspendăm aici ședința pentru că este ora 20,00.

Ședința s-a încheiat la ora 20,00.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 20 september 2019, 19:50
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro