Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/24-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 14-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2002

2. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Corneliu Ciontu:

Începem ședința de răspunsuri la interpelări.

Domnul deputat Cornel Popa a avut o interpelare la adresa Ministerului Culturii și-l invit pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să răspundă la această interpelare.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea domnului deputat Cornel Popa privește Cetatea Oradea, lucrările de restaurare de acolo.

Ca răspuns la această interpelare, cu privire la finanțarea reabilitării Cetății Oradea, pot să spun următoarele: apreciez în mod deosebit eforturile depuse de Consiliul local și de Primăria municipiului Oradea și implicarea financiară la începerea acțiunii de asanare și reabilitare a acestei mari cetăți, la propriu și la figurat.

Începând cu 1998, Ministerul Culturii a alocat fonduri pentru proiectare și lucrări de execuție la Cetatea Oradea. Este vorba de 200 de milioane de lei în 1998. Este vorba, mai apoi, de aproape 300 de milioane și de o jumătate de miliard, mai recent.

În anul 2001, s-a alocat suma de 600 de miliarde, aprobată prin Programul național de restaurare, dar redirijat apoi de către Oficiul Național pentru Protecția Patrimoniului, o instituție pe care noi am moștenit-o și pe care recent am desființat-o.

În Planul național de restaurare pentru 2002, obiectivul Cetatea Oradea este inclus la Capitolul "Monumente istorice fără valoare alocată", aceasta întrucât, dată fiind dimensiunea Cetății, este poate cea mai întinsă din Transilvania, și amploarea lucrărilor de restaurare, acestea nu pot fi realizate decât prin eforturile conjugate ale mai multor instituții.

Bugetul aprobat în acest moment pentru monumente nu este suficient pentru a acoperi toate necesitățile în cazul unor lucrări atât de vaste. Am propus reluarea discuțiilor pe tema Protocolului pe care ni l-a propus Primăria Oradea, însă trebuie implicat substanțial aici și Ministerul Educației și Cercetării, care este beneficiar al unor spații importante din cetate. Numai în acest fel putem realiza niște lucruri la Oradea, ca și la Alba-Iulia - adaug eu, acum.

În măsura posibilităților și în cazul în care se poate finaliza o cofinanțare a lucrărilor, Ministerul Culturii și Cultelor va aloca, prin Programul național de restaurare, la rectificarea bugetului, sumele necesare pentru proiectul de restaurare a Corpului E, la care a finanțat deja intervenția de urgență acum doi ani. Deci, repet, în cazul în care se face un asemenea acord între ministere, putem, la rectificare, să intervenim la această zonă din Cetatea Oradea.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă domnul deputat mai are ceva de completat, de solicitat?

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, țin să vă mulțumesc pentru faptul că sunteți unul dintre puținii miniștri care se respectă și care, iată, astăzi, ați ținut să fiți în fața noastră pentru răspunsul la interpelarea noastră.

Avem rugămintea, însă, cu tot respectul, ca toate formulările absolut de natură să vă onoreze, ca și diplomație, noi așteptăm punctual ceea ce dumneavoastră aveți de gând, ca și minister, și vă atenționăm că orice an scurs fără sume alocate acestei cetăți, va fi unul care va face să avem regrete că nu am acționat prompt și că nu facem decât să amânăm de fapt ceea ce trebuie să facem cât de urgent.

Vă supunem atenției, totuși, că, deși acolo funcționează anumite sectoare, în speță este vorba de Facultatea de Arte din Oradea, poate că ele nu fac decât să conserve, prin puținele sume pe care le alocă acolo, să conserve ceea ce mai este de conservat din Cetatea Oradea.

De aceea, vă rugăm, domnule ministru, cu tot respectul, din partea cetățenilor Bihorului, nu numai ai Oradiei, să interveniți cât se poate de prompt ca sumele de care are nevoie această cetate pentru a supraviețui să ajungă cât de repede acolo. Știm greutățile, vă înțelegem, dar avem nevoie de aceste sume și, încă o dată, apreciez diplomația din răspunsul dumneavoastră, dar avem nevoie de bani, ca să supraviețuim, ca Cetate a Oradiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Simțiți nevoia, domnule ministru? Nu.

Domnul deputat Damian Brudașca a adresat o interpelare spre Ministerul Informațiilor Publice.

Domnule Brudașca, mai doriți să dezvoltați. Vă rog.

Domnul Damian Brudașca:

Doresc doar să precizez, domnule președinte de ședință, că interpelarea la care faceți referire a fost adresată la 27 noiembrie anul trecut, că s-a primit un cvasirăspuns la data de 7 ianuarie 2002, prin care mi se da asigurarea că se definitivează în luna respectivă raportul privind activitatea ministerului interpelat și că respectivul raport, probabil, îmi va parveni.

După mai bine de o jumătate de an, se pare că s-a făcut că plouă la ministerul respectiv, unde se solicita să se prezinte un raport Camerei Deputaților privind modul cum sunt folosiți banii publici, întrucât, spuneam eu, există bănuieli că sunt folosiți cu precădere pentru sondaje de opinie, sau exclusiv pentru imaginea personală a premierului Adrian Năstase, deci nu a României ca țară. Și subliniam acest aspect și datorită faptului că, din constatările personale, la ambasadele României, în momentul de față, nu se găsesc materialele minime necesare prezentării eforturilor pe care le face chiar propria guvernare, Puterea PSD-UDMR pentru atingerea obiectivelor acestei etape.

Sper că măcar acum, după mai bine de o jumătate de an, la acest minister s-a găsit răspunsul interpelării solicitate la 27 noiembrie anul 2001.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul ministru Vasile Dâncu să răspundă la solicitarea dumneavoastră.

Domnul Vasile Dâncu:

Stimate domnule deputat, vreau să fac precizarea că răspund, din partea premierului Adrian Năstase, la interpelarea pe care i-ați adresat-o dânsului în legătură cu ceea ce ne-ați cerut nouă, printr-o interpelare, Ministerului Informațiilor Publice, și, la final, după ce o să răspund din partea premierului la interpelarea dumneavoastră, o să răspund și din partea noastră.

Stimate domnule deputat Damian Brudașca, apreciez preocuparea permanentă a parlamentarilor din partidul dumneavoastră pentru eficiența cu care Guvernul României gestionează relația cu Parlamentul și vreau să vă asigur că membrii echipei pe care o conduc sunt extrem de responsabili în a răspunde interpelărilor și întrebărilor distinșilor deputați și senatori.

La începutul acestui an, ministrul pentru relația cu Parlamentul, domnul Acsinte Gaspar, a prezentat o situație foarte clară privind modul prompt și responsabil în care membrii Executivului au răspuns la solicitările parlamentarilor.

Iată de ce, vă rog să-mi permiteți a cataloga presupusa dumneavoastră prezumție de nesinceritate și lipsă de colaborare a miniștrilor cu parlamentarii ca fiind deplasată și neconcordantă cu realitatea.

Referitor la răspunsul dat de ministrul informațiilor publice la interpelarea dumneavoastră nr.220/B/2001, documentul a fost expediat de la cabinetul ministrului informațiilor publice cu nr.2971/18.XII.2001, și nu pe 10.I.2002, așa cum ați precizat dumneavoastră. Sigur că această întârziere nedorită în circuitul birocratic al hârtiilor dintre diverse structuri ale Executivului și cele ale Parlamentului este o problemă căreia trebuie să-i găsim răspunsul. Poate vom elimina diverse structuri intermediare și vom încuraja o comunicare directă între parlamentari și miniștri, sau poate vom găsi alte soluții care să optimizeze fluxul informațional, astfel încât să nu mai existe depășiri ale termenelor stabilite.

În cazul de față, nu cred însă că ministrul informațiilor publice a dat dovadă de dispreț și lipsă de interes, așa cum susțineți. Solicitarea dumneavoastră era prematură, pentru că se referea la o situație statistică, ce urma să fie prezentată în raportul anual al ministerului.

Din acest motiv, apreciez că răspunsul ministrului Vasile Dâncu a fost rezonabil. Și, pentru că aveți dreptul să fiți informat în legătură cu activitatea Executivului, vă asigur că ministrul informațiilor publice vă va pune la dispoziție toate informațiile necesare pentru a risipi suspiciunile privind modul în care este gestionată imaginea și sunt utilizate fondurile de comunicare și imagine în 2001.

În speranța că am răspuns punctual la afirmațiile din interpelarea dumneavoastră, vă asigur, domnule deputat Damian Brudașca, de întreaga mea considerație. Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Acum, dacă-mi permiteți, aș vrea să vă răspund, domnule deputat, punctual la ceea ce ați cerut dumneavoastră. O să vă remit și un raport public pe care l-a făcut ministerul, cu toate activitățile și toate tipurile de activități, toate tipurile de manifestări pe care le-am făcut în sprijinul creșterii imaginii României în lume și, în același timp, a producțiilor de factură - dumneavoastră spuneți propagandistică, eu aș spune producțiilor de imagine publică, pe care le-am realizat în acest sens.

Sigur, eu am un raport destul de detaliat. O să vă citesc din acest moment câteva din producțiile noastre. Vreau să vă spun că, în momentul când am venit la minister, nu am găsit într-adevăr nici un material propagandistic pentru imaginea României în lume.

Am produs anul acesta următoarele tipuri de materiale - probabil că tirajul nu este suficient și, din acest punct de vedere, fondurile ne-au fost limitate. Am produs o mapă "Focus Romania", o mapă care este un format internațional, în șase limbi. Am produs-o în 25 de mii de exemplare. Sigur că nu ajunge. Am trimis la Ministerul Afacerilor Externe care a distribuit la ambasade, din nefericire, se distribuie cu întârziere și avem și un tiraj nu prea mare. Am produs o lucrare "România 2001" și "România 2002", tot într-un format internațional, o prezentare care este apreciată la toate manifestările internaționale ale României. Această lucrare, de asemenea, este un format internațional și am produs-o în 20 de mii de exemplare. Să sperăm că anul acesta o să avem posibilitatea să facem 100 de mii de exemplare în acest sens.

Am produs o lucrare - "Romania your business partner" - o lucrare despre potențialul economic al României, în limba engleză și, de asemenea, un CD în limba engleză - "Romania your business partner".

De asemenea, am distribuit în străinătate albume de fotografii, un album "Mânăstiri și schituri din România", o lucrare excepțională, și o lucrare intitulată "România, o amintire fotografică", de asemenea, o lucrare excepțională.

La finalul anului, dar nu vor apare anul acesta, am mai produs câteva lucrări de propagandă externă legată de mediul de afaceri din România, pe care o să vi le prezint chiar și în machetă. Deci, o să vă prezint un raport public al ministerului, în ceea ce privește toate acțiunile și toate prioritățile și, de asemenea, am adus aici un set de materiale pe care vreau să vi le pun la dispoziție. (Domnul ministru Vasile Dâncu înmânează aceste materiale domnului deputat Brudașca Damian, care-i mulțumește.)

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Brudașca, dacă aveți ceva de completat. Este o dotare interesantă.

Domnul Damian Brudașca:

Eu aș dori să-i mulțumesc și domnului ministru pentru răspunsul personal și pentru răspunsul pe care l-a dat în numele domnului prim-ministru. Vreau să fac precizarea că dețin asupra mea documentele care sunt marcate 07.01.2002. Nu știu care este mecanismul, nu sunt vinovat de faptul că între două ministere ale aceluiași guvern hârtiile fac aproape două săptămâni. Nu este vina mea, este o disfuncționalitate a Guvernului.

În ce privește celelalte aspecte, m-aș bucura să primesc un exemplar al acestui raport, pentru că eu nu am inventat situațiile pe care le-am adus la cunoștința domnului ministru. Ele sunt o realitate și pot fi confirmate și de distinșii reprezentanți ai Ministerului de Externe. Reprezentanții României în străinătate pe care i-am contactat mi-au spus că din 1993 și până în prezent n-au primit decât câte două-trei cărți, multe dintre ele de literatură universală, și nicidecum de propagandă pentru interesele actuale și de perspectivă ale României. Nu pun la îndoială buna-credință a Ministerului Informațiilor, mă bucur de aceste documente, le voi studia cu toată atenția și sunt convins că ele reprezintă profesionalismul pe care-l are domnul Dâncu, ca și specialist în ale presei. Este regretabil că tirajele care se fac nu ajung la toate ministerele și nu servesc chiar politicii pe care o promovează actualul Guvern. Poate că acesta este un semnal care ar putea ajuta chiar și ministerul pentru viitoare rectificări de buget, astfel încât materialele ce se vor face să fie îndestulătoare pentru rezolvarea problemelor actuale și de perspectivă ale guvernării.

Vă mulțumesc pentru cadouri. Și iepurașul a fost un pic mai devreme.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

La interpelarea făcută de domnul deputat Paul Magheru către APAPS este pregătit să-i dea răspuns domnul secretar de stat Iacob Zelenco. Dar nu înainte, dacă domnul deputat mai vrea să mai completeze, sau să dezvolte. Dacă doriți, nu-i obligatoriu, domnule deputat. Eu îmi fac datoria.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Este mai important decât întrebarea un scurt preambul de două-trei fraze. 127 de salariați de la S.C. Înfrățirea S.A. Oradea, Sucursala Fabrica de Mașini din Beiuș, n-au primit salariile de peste 3 luni, din februarie 2002. De patru ani s-au încasat toate reținerile: contribuția la asigurări sociale, Casa asigurărilor de sănătate, impozitele, fără să fie vărsate la bugetul de stat. Consecința imediată este că salariaților nu li se recunoaște vechimea. Comenzile, cele mai multe la export, sunt peste capacitatea de producție. Dar, datorită capacității de plată a deținătorului majoritar de acțiuni, canadianul de origine română Tereciki Alexandru, din cauza lipsei de resurse, fabrica este pe cale de a înceta producția.

Iar întrebarea pe care am adresat-o, la care aștept acum răspunsul, este: ce măsuri de verificare a bonității va lua APAPS-ul, pentru a scoate Fabrica de mașini-unelte din Beiuș dintr-o situație inadmisibilă, când, din vina patronului, nu se pot onora comenzile de producție, cu consecințe sociale, economice și financiare neplăcute? Și sperăm să nu se agraveze această situație, în care se găsesc salariații acestei societăți comerciale.

Vă mulțumesc și așteptăm răspunsul.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Iacob Zelenco, secretar de stat la APAPS, să vă răspundă.

Domnul Iacob Zelenco:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea adresată de dumneavoastră, facem următoarele precizări: prin Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.17 din 20 aprilie 2000, fostul FPS a vândut pachetul de 69,96% din capitalul social, pe care l-a deținut la Societatea Comercială Înfrățirea Oradea către cetățeanul americano-canadian Alexandru Terekicei.

În prezent, structura acționariatului este următoarea: Alexandru Derecichi - 70% (69,97%), SIF Banat-Crișana - 22,81%, alți acționari - 7,18% și managerul - 0,032%.

Am precizat și aceste cifre, în ideea de a sublinia faptul că societatea este complet privatizată și APAPS nu mai deține absolut nici un pachet de acțiuni acolo și nici un control asupra societății.Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în urma negocierilor desfășurate cu domnul Alexandru Derecichi, acesta fiind singura persoană care s-a prezentat la sediul fostului FPS în urma publicării ofertei de vânzare a pachetului de acțiuni în Ziarul "Ziua", cât și în "Financial Times".

Domnul Alexandru Derecichi a participat la negocieri în calitate de persoană fizică, iar legislația din domeniul privatizării nu conține prevederi referitoare la verificarea bonității investitorului, singura modalitate prin care era verificată capacitatea acestuia de a plăti pachetul de acțiuni fiind depunerea unei garanții.

Prin cumpărarea pachetului de acțiuni, domnul Alexandru Derecichi a devenit acționarul majoritar al societății comerciale respective, calitate pe care și-o exercită în cadrul adunării generale a acționarilor.

De asemenea, menționăm că, potrivit Legii nr.31, republicată, societatea pe acțiuni este administrată de unul sau mai mulți administratori, legea stabilind totodată și atribuțiile atât ale acționarilor, cât și ale administratorilor societății.

Întrucât, așa după cum rezultă din datele prezentate, Înfrățirea Oradea este o societate cu capital integral privat, APAPS, ca organ guvernamental, nu se mai poate implica în administrarea societății în cauză și cu atât mai mult, să oblige acționarul majoritar să finanțeze activitatea societății, atât timp cât această obligație nu este prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni.

Menționez, de asemenea, faptul că prin Legea de înființare a APAPS-ului, prin atribuțiile conferite de lege, APAPS are obligația de a se ocupa, în calitate de acționar majoritar, numai în societățile în care acesta deține participații și este, așa cum am spus, deține pachetul majoritar.

Singurul lucru pe care poate să-l facă APAPS este să urmărească modul în care sunt respectate clauzele contractuale, astfel că, în cazul în care acestea nu sunt respectate, autoritatea să execute gajul asupra acțiunilor și să inițieze acțiunile ce se impun în conformitate cu legislația în vigoare, acțiuni care de fapt sunt cele de acționare în justiție, astfel încât, în situațiile în care clauzele contractuale nu sunt respectate, APAPS-ul să rezilieze acest contract.

Vă mulțumesc. Semnează ministrul privatizării, Ovidiu Mușetescu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat.

DomnulPaul Magheru:Domnule ministru secretar de stat, vă mulțumesc și eu pentru răspuns.Aș solicita și răspunsul scris, pentru a mă folosi de el atât în ceea ce privește cunoașterea la fața locului a acestor condiții contractuale, privind deținătorul majoritar de acțiuni și relația cu APAPS-ul, cât și pentru sugestia pe care ne-a dat-o în legătură cu posibilitatea pe care APAPS-ul, care este o instituție de stat și toți suntem interesați să apărăm interesele salariaților de aici, ne vor putea fi folositoare pentru acționare pe cale oficială juridică a celor vinovați de soarta inadmisibilă în care se găsesc câțiva muncitori de-ai noștri. Vă mulțumesc foartemult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumescși eu. Domnul deputa Damian Brudașca are două solicitări către Ministerul Apărării Naționale.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Damian Brudașca:

Una dintre solicitări se referă la Huedin, unde unitatea militară existentă până de curând a fost transferată la Someșeni.

În urma acestui transfer au rămas nefolosite atât sediul fostei garnizoane cât și spațiul deținut de aceasta la internatul de la Școala generală din Huedin.

Având în vedere mutarea definitivă a acestei unități, reprezentanții autorităților locale solicită fie folosirea acestor spații de către unități ale armatei române, fie transferarea acestora pe baza unui protocol încheiat cu Ministerul de Interne, unității de pompieri a orașului. Autoritățile administrației publice locale ar dori totodată să se ofere spațiu și unui serviciu de descarcerare ce ar urma să fie înființat pentru a soluționa problemele specifice zonei.

A doua chestiune este semnalarea unui abuz cu totul și cu totul deosebit în care un fost angajat al armatei române, actualmente trecut în rezervă, domnul Decebal Dumitrescu, domiciliat în str.Dorobanților nr.25, et.2, apart.5, Cluj-Napoca, ne atrage atenția asupra faptului că un memoriu pe care l-a înaintat ministerului nu s-a bucurat de o tratare corespunzătoare, fiind ascuns, se pare, adevărul. În ce sens? În sensul că memoriul a fost trimis spre soluționare tocmai celui care a făcut obiectul sesizării respective. Cu alte cuvinte, este vorba de o înscenare a dispariției unui pistol ca, la urmă, același maior în rezervă acum Decebal Dumitrescu să tragă ponoasele, în timp ce șeful care nu i-a predat atribuțiile de serviciu este bine mersi în continuare, într-o situație care nu-l obligă să fie responsabil în fața legii.

Domnul Corneliu Ciontu:

Pentru formularea răspunsurilor, îl invit pe domnul Sorin Encuțescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Ca urmare a procesului de reorganizare și restructurare a armatei, mai multe imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale au fost disponibilizate. Pentru unele dintre acestea, organele administrației publice locale și-au manifestast expres dorința de a le prelua și folosi în condiții eficiente. În acest sens, au fost promovate și adoptate hotărâri ale Guvernului care au avut ca obiect de reglementare transmiterea dreptului de administrare a acestor imobile de la Ministerul Apărării Naționale către autoritățile administrației publice centrale sau locale. Referitor la întrebarea dumneavoastră, cazarma și parte din internatul Școlii generale din localitatea Huedin nu sunt disponibilizate la această dată, ele prezentând, în continuare, interes operativ pentru Ministerul Apărării Naționale.

Totodată, precizăm faptul că imobilele deținute în garnizoana Huedin nu au fost solicitate de către organele administrației publice locale sau de către Ministerul de Interne pentru unitățile de pompieri din localitate și oricum, acest transfer de administrare nu se poate face printr-un protocol, ci, în mod expres, printr-o hotărâre de guvern. Acesta a fost răspunsul la prima întrebare.

La cea de-a doua întrebare, referitor la solicitarea dumneavoastră privind reanalizarea cazului domnului maior în rezervă Traian Decebal Dumitrescu, vă comunicăm că acest caz a fost tratat cu maximă seriozitate de către structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Cu regret vă informăm, că așa zisele nereguli și ilegalități comise pentru scoaterea sa în rezervă s-au dovedit a fi inexistente și nu putem decât să reiterăm pentru a șasea oară răspunsul oferit și petentului. Trecerea în rezervă a acestuia, pe atunci căpitanul Traian Decebal Dumitrescu, s-a făcut în baza ordinului ministrului apărării naționale nr.778 din 11 septembrie 1991 prin aplicarea art.43 lit.i) din statutul corpului ofițerilor, ediția 1965, în vigoare la acea dată, care prevedea aplicarea acestei măsuri în cazul comiterii abaterilor grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale. Raportul către ministrul apărării naționale din 1991, prin care se propunea trecerea în rezervă enumera abaterile grave săvârșite de petent, abateri care au permis printre altele sustragerea pistolului calibrul 7,62. Faptele care i-au fost imputate au fost printre acelea că nu a urmărit scăderea din evidență a muniției reale consumate la tragere, nu a luat măsuri de distribuire a armamentului în și de la subunitate pe bază de documente legale, nu a asigurat desfășurarea normală a operațiunilor de inventariere trimestrială și anuală.

Măsura aprobată privind trecerea în rezervă în data de 11 septembrie 1991 era o măsură administrativă ca urmare a săvârșirii unor abateri grave de la ordinea și disciplina militară și a fost adoptată înainte ca Parchetul Militar - Cluj să finalizeze cercetările cu privire la infracțiunea de neglijență în serviciu cu care a fost sesizat.

Faptul că Parchetul Militar Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea menționată anterior are relevanță numai cu privire la răspunderea penală a ofițerului, în sensul că nu a fost angajată și această răspundere. Dar nu are și nu putea avea nici un efect asupra trecerii sale în rezervă care, repet, a survenit ca urmare a abaterilor grave survenite prin încălcarea prevederilor regulamentelor militare.

De altfel, în rechizitoriul din 17 decembrie 1993 a Parchetului Militar Cluj, se menționează faptul că s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de căpitanul în rezervă Traian Decebal Dumitrescu, deoarece s-a considerat că trecerea lui în rezervă se poate aprecia că este suficientă pentru neglijența de care a dat dovadă. Și, uitați, avem aici din paragraful respectiv din rechizitoriul Parchetului. (Arată dosarul de la tribună.)

Atât în urma memoriilor trimise cât și a discuțiilor purtate cu ofițerul în rezervă la Centrul Militar Județean Cluj în data de 10 mai 2002 ora 11 a reieșit dorința acestuia de a beneficia de pensie militară și de plățile compensatorii acordate conform Ordonanței Guvernului nr. 7 din 1998. După cum este cunoscut, unul din principiile de bază ale Constituției României este cel al neretroactivității legii, cu excepția legii penale celei mai favorabile. Nu este posibil ca un act normativ care a intrat în vigoare în 1998 să fie aplicat retroactiv unei situații din 1991.

În concluzie, trecerea în rezervă a ofițerului s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale în vigoare la acea dată, iar solicitările unor eventuale despăgubiri sau plăți compensatorii nu au temei legal, Ministerul Apărării Naționale nefiind în culpă. Cu atât mai puțin este posibilă reîncadrarea petentului în activitate, ținând cont atât de condițiile actuale și de perspectivă ale restructurării organismului militar, cât și de serioasele probleme cu ordinea și disciplina militară, constatate în activitatea de militar activ al acestui ofițer în rezervă.

Acestea sunt problemele incluse în răspunsul pentru dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Eu mulțumesc domnului ministru pentru răspuns.

În primul caz, cel cu Huedinul, l-aș ruga să aibă în vedere situația creată și să propună ministerului promovarea unei hotărâri de guvern, în concordanță cu practicile specifice dacă apreciază că nu există perspective ca aceste spații să fie refolosite într-un timp rezonabil, în scopurile militare.

În cazul celui de-al doilea răspuns, apreciez minuțiozitatea și preocuparea pentru identificarea exactă a problematicii. Dar, aș vrea să menționez că tot în memoriile petentului se subliniază câteva lucruri care țin de comanda unității militare în care și-a desfășurat activitatea până la trecerea sa în rezervă, aducându-se grave acuzații în legătură cu probitatea dovedită de comandanții în cauză

Din răspunsul pe care l-am primit de la minister, prin intervenția domnului ministru, n-a rezultat nici un fel de referire la persoanele în cauză. Sunt ele sau nu sunt vinovate de acuzațiile formulate la adresa lor. Dacă sunt vinovate, atunci se mai justifică măsura de scoatere din cadrele active ale armatei? Sunt chestiuni asupra cărora consider că ministerul trebuie să se pronunțe neechivoc și, dacă se poate, cu aceeași exactitate și minuțiozitate ca în restul răspunsului.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule Encuțescu.

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Pentru a putea demara hotărârea de guvern de transfer a acelei unități militare către administrația locală este neapărat nevoie să existe o hotărâre a consiliului local. Deci am ruga consiliul local să ia în discuție, ne trimit acea hotărâre și în baza solicitării și a hotărârii consiliului local, noi putem începe demersurile pentru hotărârea de guvern.

În legătură cu al doilea aspect, să știți că și comandanții, atât comandantul cât și șeful de stat major au fost pedepsiți, iar alte două cadre militare, care își desfășurau activitatea în acea unitate, au fost și ei deferiți parchetului militar. Deci, acolo a fost o comisie a ministrului apărării naționale care a investigat cu foarte mare seriozitate această problemă și, la fel celelalte comisii, cum am spus, ofițerul se află la cel de-al șaselea raport și, de fiecare dată, noua conducere a ministerului a abordat cu maximă responsabilitate acest caz și au fost reluate... Noi avem aici, așa este dosarul cu toate elementele care au fost studiate.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu pentru aceste precizări.

Doamna deputat Mihaela Ionescu a adresat o interpelare către Ministerul Afacerilor Externe. Dacă dorește să dezvolte, dacă nu îl invit pe domnul Cristian Niculescu, secretar de stat la acest minister să formuleze răspuns.

Domnul Cristian Niculescu:

Doamnă deputat, îmi permiteți să răspund din partea domnului Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe care, la ora actuală, este la Reykjavik.

În cadrul instanțelor francofoniei instituționale, România și-a exprimat interesul pentru o corectă difuzare în cadrul grilei de programe a Canalului de Televiziune francofon TV5 a realităților din țările aparținând polului de francofonie din Europa Centrală și de Est, având drept centru România.

Ținând cont de noua deschidere a francofoniei instituționale spre zona noastră, a fost comunicată conducerii TV5 dorința expresă ca regiunea Europei Centrale și de Est să fie prezentă și prezentată în mod constant pe antenele acestui canal de televiziune francofon.

În cursul lunii februarie 2002, domnul Serge Adda președinte - director general al TV5 a luat decizia privind realizarea unei emisiuni "Vingt quatre heures Bucarest semedi", dedicată României, difuzată în direct în zilele 27-28 aprilie 2002. Acest tip de emisiune a fost consacrată până în prezent unor capitale din întreaga lume, printre care: Paris, Bruxelles, Dakar, Cairo, Hanoi, Quebec și altele.

Precizez că modalitatea consacrată a acestei emisiuni care s-a aplicat atât în România, cât și în celelalte țări se fundamentează pe principiul independenței presei, conceptul, selecția materialelor și realizarea programelor aparținând în întregime echipei TV5. Autoritățile naționale facilitează doar realizarea emisiunii prin acordarea de asistență echipei TV5 în relațiile cu instituțiile cu atribuții în domeniu. Realizarea unei emisiune "Vingt quatre heures Bucarest semedi" dedicată României s-a dorit a fi o acțiune în favoarea promovării imaginii țării noastre în întreaga lume, în rândul celor 6oo de milioane de telespectatori pe care îi numără TV5. Bucureștiul avea astfel posibilitatea de a deveni pentru 24 de ore capitala lumii, României oferindu-i-se oportunitatea de a fi privită în direct în Europa și pe întreg mapamondul. Este vorba deci de prezența României pe un post de televiziune al francofoniei instituționale și nu al televiziunii franceze. Într-o perioadă în care România se pregătește pentru integrarea în structurile europene și euroatlantice este, fără îndoială, importantă prezentarea corectă și constantă a realităților și evoluțiilor din societatea românească în presa scrisă și audiovizuală occidentală. Aceasta a fost, de altfel, și viziunea declarată a conducerii TV5 și a realizatorului emisiunii - Frederic Mitterrand care, în repetate rânduri, atât în faza de pregătire, cât și în cea de finalizare au afirmat: "Este important să arătăm că această realitatea românească este complexă, că România se schimbă, că aici se întâmplă multe lucruri bune, că aceasta a fost întotdeauna o țară civilizată și europeană, consecința logică fiind acceptarea ei de către Europa și din punct de vedere instituțional. Mai mult, România care a suferit și care a avut deseori o imagine negativă în presa occidentală trebuie să fie prezentată așa cum este o țară pregătită să intre în Uniunea Europeană."

Acest tip de declarații al realizatorului emisiunii a fost consemnat atât în presa scrisă, ziarul "Independent", revizsa "PROTV Magazin", cât și în cea audiovizuală TVR-1, Antena - 1, ProTV.

Din acest punct de vedere, emisiunea difuzată de TV5 a cuprins un amblu program de reportaje, documentare, interviuri cu personalități din diverse domenii, politic, cultural, științific. Alegerea acestora aparținând în exclusivitate echipei TV5, care s-a deplasat la București pentru realizarea diferitelor înregistrări documentare, interviuri a căror programare a fost stabilită de realizatorul emisiunii domnul Frederic Mitterrand, care a beneficiat de putere de decizie discreționară din partea președintelui director general domnul Serge Adda. Marea majoritate a filmelor documentare selectate spre a fi difuzate în program au fost alese la Paris, din producțiile unor televiziuni partenere, cum ar fi Canalul "Arte" și Televiziunea belgiană valona, fiind reținute doar câteva din propunerile prezentate de Televiziunea Română.

Realizatorii emisiunii invocând independența presei și neamestecului în alcătuirea programului au respins în mod sistematic sugestiile părții române privind alcătuirea programului, includerea unor interviuri cu personalități cu activitate și relevanță în domeniul francofoniei, inclusiv realizarea unui interviu cu primul ministru al României precum și cu alți membri marcanți ai Consiliului Național Consultativ al Francofoniei, precum și prezentarea în cadrul emisiunii a instituțiilor francofone care au sediul și își desfășoară activitatea în România, Biroul Regional al Agenției Universitare al Francofoniei pentru Europa Centrală și de Est, Școala doctorală de științe sociale și altele.

În ansamblul ei, emisiunea a prezentat o serie de aspecte pozitive privind România, punându-se în evidență valorile perene ale patrimoniului național cultural, precum și înaltul nivel al artei interpretative românești cum ar fi de exemplu Muzeul Național de Artă al României, comparat de prezentator cu Luvrul, Palatul de la Mogoșoaia, Ateneul Român, Palatul Parlamentului, etc.

Personalități culturale cum ar fi academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, Mariana Nicolesco, Roxana Theodorescu, Radu Varia, Vlad Conta, arhitectele Mariana Celac și Anca Petrescu au prezentat diverse aspecte ale vieții culturale românești.

În ceea ce privește aspectele negative ale emisiunii, partea română, prin intermediul reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe, și-a exprimat îngrijorarea și surprinderea referitor la alegerea de către organizatorii emisiunii și difuzarea la ore de maximă audiență a documentarului realizat la Gara de Nord și a celui având ca titlul "Dalas Roumanie", prezentând imagini extrem de contrastante care nu au reușit, fără îndoială, să pună în evidență bogăția culturală oferită de România în spiritul diversității culturale promovate de francofonia instituțională. Referiri în acest sens au fost făcute, de altfel, cuprinse și în scrisoarea pe care domnul Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, a adresat-o, după difuzarea emisiunii, domnul Serge Adda președinte director general la TV5.

Totodată, trebuie avut în vedere faptul că emisiunea "Vingt quatre heures" a TV5 își are propria sa structură, fiind o emisiune de creație care prezintă jurnale personale, însemnări de călătorie cu accent de poezie a locului, o emisiune care, așa cum a imaginat-o realizatorul ei Frederic Mitterrand, s-a dorit a fi împotriva clișeelor.

S-a încercat astfel prezentarea schimbărilor care au avut loc în România pe parcursul ultimilor 12 ani, urmărindu-se evitarea unei imagini stereotipe și simplificatoare cu accent pe faptul că România nu a încetat niciodată să fie o țară europeană.

În ceea ce privește referirea la articolul apărut în presa franceză, trebuie avut în vedere că articolul s-a referit la un film difuzat pe Canalul de televiziune franco-german "Arte" intitulat "Les enfants dubitum" și nu la emisiunea "Vingt quatre heures" care s-a mediat pe canalul de televiziune francofon TV5.

Menționez însă că TV5 a realizat, într-adevăr, această emisiune dedicată României în parteneriat cu revista "Le Figaro Magazine" cu un tiraj de 6 milioane de exemplare care a repetat într-un mod pozitiv această emisiune dedicată României, publicând în numărul său din 27 aprilie 2002, în aceeași zi cu difuzarea emisiunii televizate, un amplu articol intitulat "Special Bucarest un enclave latin en Europe Centrale" - motto-ul acestui articol a fost: "Deasupra întregii Românii suflă un vânt al înnoirii, la București libertățile își reiau drepturile, capitala francofilă prezintă o frumoasă vitalitate culturală".

Referitor la întrebarea dacă au fost cheltuite fonduri ale Ministerului Afacerilor Externe pentru cazarea și sejurul echipei televiziunii franceze TV5 conduse de Frederic Mitterrand, răspunsul este următorul. Ministerul Afacerilor Externe al României nu a avut nici o implicare în suportarea cheltuielilor legate de cazarea și sejurul echipei Televiziunii francofone TV5 în țara noastră. Costurile privind realizarea emisiunii dedicată României au fost suportate integral de TV5 conform principiilor de utilizare a bugetelor operatorilor din cadrul francofoniei instituționale.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dacă doamna deputat Mihaela Ionescu dorește să facă referiri la acest răspuns?

Doamna Mihaela Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Răspunsul dumneavoastră nu a făcut decât să confirme bănuiala mea, și anume că Ministerul Afacerilor Externe avea cunoștință despre această emisiune, că a fost păcălit, că a fost o gafă politică, că rezultatul a fost o gafă politică, dacă recunoașteți sau nu, așa trebuie numită și, de aceea, m-ar interesa mai mult să ne spuneți care au fost sugestiile părții române. Ați spus în răspunsul dumneavoastră că ați făcut anumite sugestii părții franceze pe care aceasta nu le-a respectat.

Și, de asemenea, eu am întrebat, am avut două întrebări, a doua întrebare a fost - cum va folosi Ministerul Afacerilor Externe sau dacă va folosi într-un fel în cadrul integrării noastre în NATO, integrării europene - această emisiune, mai poate fi folosită sau, de fapt, este cheia care a închis drumul spre integrarea noastră, pentru că o populație ciudată cum ne-a... mă rog, curioasă, articulare ciudată, cum ne-a caracterizat prima oară și așa cum s-a redat în toată presa noastră reflectarea în presa franceză a acestei emisiuni, nu poate să fie primită în Europa alături de oamenii care nu sunt ciudați, îi primești pe cei ca tine, nu pe cei diferiți de tine.

În orice caz, cred că Departamentul de francofonie al Ministerului Afacerilor Externe este răspunzător, deci nu a acționat cum trebuie.

Noi, parlamentarii francofoni, niciodată nu participăm, de exemplu, la activitățile Ministerului Afacerilor Externe, ale Departamentului francofoniei. Probabil că face ceva acest departament, în orice caz, aici a fost un eșec, în cazul în speță a fost un eșec și un eșec care nu trebuia să se întâmple.

Spuneați că au fost redate și aspecte pozitive. Într-adevăr, dar și acestea au fost tendențios prezentate, chiar Muzeul de Artă a fost prezentat ca un muzeu în care în timpul comunismului operele de artă erau sechestrate, spune doamna Theodorescu, cred că este soția ministrului, nu știu, fosta soție a ministrului, eu nu am cunoștință, am trăit în țara asta, m-am născut în țara asta, dar operele de artă de la Muzeul de Artă să fi fost sechestrate în timpul comunismului, așa a spus dânsa în interviu…!

După aceea, atunci când s-a arătat Casa Parlamentului a fost pe de o parte un interviu cu doamna arhitectă Petrescu care și-a spus păsul, în ceea ce privește drepturile de autor și, pe de o parte, Parlamentul a fost prezentat ca o construcție megalomanică care este "sous traveaux", adică încă se mai lucrează la ea și unde numai două etaje sunt ocupate de organisme guvernamentale. Deci inadvertențe, deci și ce a fost, să zicem pozitiv, a fost și mai rău. Eu nu știu, într-adevăr, că au fost câteva imagini cu copii talentați, dar, mă rog, nu zic, interviul cu președintele țării, dar eu nu l-am văzut pentru că era la orele 3, eu la ora 8 am văzut doar emisiunea aceea îngrozitoare din Gara de Nord și a doua zi la ora 10 am văzut Dalasul din Cluj. Deci emisiunile frumoase au fost date cândva la miezul nopții, când nu se uită nimeni sau la ora 3 după-masa, când lumea doarme, iar emisiunile îngrozitoare au fost date la orele de maximă audiență. Deci asta aș dori, dacă puteți să-mi dezvoltați care au fost sugestiile ministerului și nu au fost respectate de Canalul TV5, înțeleg că e un canal independent și cum va valorifica ministerul această emisiune în cadrul activității noastre de integrare.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Poftiți, domnule ministru.

Domnul Cristian Niculescu:

Ministerul Afacerilor Externe, cum am precizat și în text, nu a făcut decât să faciliteze realizarea emisiunii. Sugestiile pe care le-a dat Ministerul Afacerilor Externe nu au fost de conținut, pentru că nu s-a putut acest lucru, partea franceză nu a dorit absolut deloc ca să primească sugestii în privința conținutului. Singurele sugestii care au fost date și care nu au fost luate în seamă au fost cele legate de locuri de filmare, am menționat asta în text, de personalități care să fie folosite pentru interviuri.

De asemenea, eu am subliniat în text, trebuie ținut cont în mod neapărat că televiziunea franceză este o televiziune liberă, că mai ales în Franța libertatea presei este extraordinar de importantă pentru realizatorii care fac asemenea emisiuni, emisiuni care au deja o anumită tradiție privind modul în care sunt organizate. Ministerul Afacerilor Externe a reușit însă să creeze doar cadrul pentru o astfel de emisiune care, după cum am menționat inclusiv în răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mihaela Ionescu va folosi partea care este pozitivă din această emisiune și este o parte pozitivă consistentă.

Într-adevăr, ne exprimăm ca și orice fel de cetățean român suprinderea pentru faptul că anumite părți ale emisiunii au avut îngroșată o tentă negativă, o tentă negativă față de care, vă rog să ne credeți, din considerentele pe care le-am menționat, nu am putut face nimic.

În privința costurilor care au presupus această emisiune am arătat, nici măcar din acest punct de vedere nu am putut face un reproș părții franceze. Repet, Ministerul Afacerilor Externe poate și trebuie să sprijine acțiuni de promovare a unor televiziuni străine în interiorul țării noastre, dar nu poate în nici un caz să controleze conținutul unor astfel de emisiuni.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna Mihaela Ionescu.

Doamna Mihaela Ionescu:

Cu tot respectul pe care i-l port domnului ministru, știți că vă admir ca editor și vă cunosc de mult timp, totuși dumneavoastră spuneți că Ministerul Afacerilor Externe a oferit cadrul. Asta mă interesa și pe mine, cine au fost cozile de topor, pentru că francezii..., eu nu știu unde locuiesc aurolacii, eu nu știu unde e groapa de gunoi, deci cineva, un român, i-a dus la groapa de gunoi și un român i-a dus la aurolaci. Un român i-a trimis spre singurii intelectuali care sunt de la GDS și nu alții. Asta este întrebarea mea, cum de au ajuns, sau înseamnă că suntem chiar o țară complet descoperită deci știu străinii atât de bine despre noi atâtea lucruri și că asta este realitatea noastră, așa suntem.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Într-adevăr, este un subiect asupra căruia trebuie să mediteze toți cei care au avut implicații asupra acestei emisiuni, că, la urma urmei, ei sunt independenți, dar când vin la tine în casă mai respectă și regulile casei, așa mi s-ar părea normal.

Vă mulțumim, domnule ministru.

Domnul deputat Gheorghe Pribeanu a adresat o interpelare către Ministerul Administrației Publice.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Eu am o interpelare adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

În conformitate cu prevederile Legii fondului funciar, nr.18/1991 cu modificările ulterioare la Legea nr.169/1997 și Legea nr.1/2000 în fiecare comună, oraș sau municipiu se constituie prin ordinul prefectului o comisie condusă de primar, în scopul stabilirii dreptului de proprietate și eliberării titlurilor de proprietate. Dacă în județul Timiș o mare parte din titluri nu au fost înmânate până în prezent cauza trebuie căutată în modul în care comisiile respective sunt coordonate de unii primari.

De curând, un caz amplu mediatizat al primarului comunei Denta din județul Timiș care a fost prins în flagrant luând drept mită suma de 100 de milioane de lei pentru intermedierea și eliberarea unor acte nelegale într-o afacere cu terenuri agricole.

La sesizarea unor locuitori ai comunei Sânandrei din județul Timiș am constatat că primarul Duma Gheorghe întârzie nejustificat eliberarea unor titluri de proprietate pe seama celor îndreptățiți, iar în alte cazuri refuză punerea în posesie a terenurilor.

Prin conținutul unor acte emise în mod oficial de la Primăria comunei Sânandrei către locuitorii comunei, rezultă că acestora le este condiționată stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și eliberarea titlurilor de proprietate, de o declarație scrisă, la care să răspundă: dacă va lucra personal terenul, dacă intenționează să-l vândă sau dacă va da terenul în arendă.

În aceeași adresă se menționează că asociațiile care funcționează pe teritoriul comunei nu sunt în măsură să lucreze terenuri agricole prea mari, și atunci, soluția este vânzarea terenurilor către cetățeni străini, propunându-se chiar prețul de 4-5 milioane de lei.

Așadar, întârzierea eliberării titlurilor de proprietate, și, o dată cu aceasta, punerea în posesie, se datorează slabei preocupări a organismelor abilitate să supravegheze această acțiune și corupției, care este prezentă încă în administrația de stat.

Rog pe domnul ministru Octav Cosmâncă să răspundă dacă are cunoștințe de aceste lucruri și ce măsuri intenționează să dispună. Menționez că aceste cazuri sunt extinse la toate județele limitrofe județului Timiș, în tot Banatul și în toată zona de câmpie de vest a țării, iar asta duce ca terenuri care au potențial productiv ridicat să nu fie cultivate.

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul Ionel Fleșariu, secretar de stat la Ministerul Administrației Publice, să vă răspundă la această întrebare.

Domnul Ionel Fleșariu:

În județul Timiș, dintr-un total de 146.854 titluri de proprietate, de emis în baza prevederilor Legii fondului funciar și forestier, au fost emise, până în prezent 102.020 titluri, respectiv 69,47%.

În perioada 1 ianuarie 2001-31 martie 2002, au fost emise un număr de 13438 titluri de proprietate, ceea ce reprezintă 13,17% din numărul total al titlurilor de proprietate emise în întreaga perioadă de timp ce a trecut de la intrarea în vigoare a legilor fondului funciar. În măsura în care se înregistra același ritm susținut și în anii trecuți, se poate aprecia că aplicarea legilor fondului funciar era încheiată în acest județ.

Menționăm că între anii 1997-2000, au fost emise în județul Timiș doar 10.000 de titluri de proprietate. Prefectul județului Timiș, domnul Horia Ciocârlie, în calitate de președinte al Comisiei județene de stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a acționat, în primul rând, pentru buna organizare în activitatea comisiilor locale, pentru ca acestea să-și poată îndeplini în mod corespunzător atribuțiile stabilite prin lege.

Au fost luate o serie întreagă de măsuri pentru impulsionarea aplicării Legii fondului funciar și forestier, ceea ce s-a văzut în accelerarea ritmului de eliberarea titlurilor de proprietate.

Referitor la cazul primarului comunei Denta, care a comis fapte de luare de mită, vă facem cunoscut că Tribunalul Timiș a hotărât condamnarea sa la patru ani de închisoare.

În legătură cu sesizarea făcută de către unii locuitori din comuna Sânandrei, către domnul deputat Gheorghe Pribeanu, privind întârzierea nejustificată a eliberării titlurilor de proprietate, vă facem cunoscut următoarele:

Dintr-un total de 1567 titluri de proprietate, care trebuiau emise conform Legii fondului funciar, în această localitate au fost emise 1451 de titluri, respectiv 92,59%. Dintre acestea, numai 30 de titluri de proprietate se mai află încă la comisia locală, nefiind ridicate, întrucât cetățenii nu s-au prezentat să le ridice.

Pentru diferența de titluri de proprietate ce trebuie emise, s-a procedat la punerea definitivă în posesie, urmând a se finaliza și operațiunea premergătoare emiterii titlurilor de proprietate.

În legătură cu faptul că din conținutul unor acte emise în mod oficial de la Primăria comunei Sânandrei către locuitorii comunei, rezultă că acestora le este condiționată stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și eliberarea titlurilor de proprietate de o declarație scrisă, așa cum se menționează în textul întrebării, facem cunoscut că din nota explicativă a președintelui comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, domnul primar Duma Gheorghe, rezultă că la începutul anului 2000, rog să se rețină acest lucru, Prefectura și Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară au transmis autorităților administrației publice locale o circulară în care se preciza că până la constituirea unor societăți sau asociații agricole, terenul arabil pentru care nu erau emise titluri de proprietate, să fie lucrat de societăți care dispun de potențial tehnic și financiar pentru înființarea culturilor.

O societate româno-franceză a luat în arendă, nu a cumpărat, peste 800 hectare teren, pe care le lucrează și în prezent, după ce au fost deja eliberate titlurile de proprietate. Locatorii și acționarii celor două foste IAS-uri din comună, au primit la începutul anului 2000 solicitări scrise din partea unor întreprinzători, cu privire la precizarea intențiilor privind modul în care intenționează să-și lucreze suprafețele agricole. Vânzarea unor terenuri s-a făcut întotdeauna prin negociere directă între cumpărător și vânzător.

În concluzie, considerăm că afirmația din partea finală a textului întrebării formulate de domnul deputat, referitoare la faptul că întârzierea eliberării titlurilor de proprietate, și, o dată cu aceasta, punerea în posesie, se datorează slabei preocupări a organismelor abilitate să supravegheze această acțiune și corupției, care este prezentă încă în administrația de stat, este infirmată pe deplin de realitatea rezultatelor obținute concret de comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în general, cât și în special, de comisia locală din comuna Sânandrei, comisia care, așa cum am arătat, a eliberat până acum titluri de proprietate în peste 92% din cazuri.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Pribeanu, mai aveți ceva de adăugat? Da.

Am rugămitea la colegii deputați care așteaptă răspunsuri, să-și concentreze și intervențiile.

De asemenea, îi rog și pe domnii miniștri să răspundă la obiect, direct, pentru că suntem deja în criză de timp.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Eu mulțumesc pentru răspunsul acordat, dar totuși îmi mențin afirmația și voi demonstra cu mai multe cazuri în care terenul este vândut și nu așa cum se spune că este luat în prelucrare. Sunt societăți mixte care, prin anumite artificii, iau teren foarte mult și terenul rămâne nelucrat în județul Timiș, pe suprafețe foarte mari. Sunt pagube aduse agriculturii românești, sunt câte trei ani terenurile nelucrate și cumpărate de acești investitori strategici, cum le spune, care așteaptă să revândă pământul, nu să-l lucreze.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc. Domnul deputat Damian Brudașca așteaptă un răsuns la interpelare din partea Ministerului Justiției.

Mai aveți ceva de completat? Nu. Atunci, îl rog pe domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat în Ministerul Justiției, să vă răspundă.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, adresată ministrului justiției, referitoare la litigiul dintre "Federal Coop Sălaj" și Ana Borteș, aflat pe rolul Judecătoriei Zalău, în urma verificărilor efectuate, vă comunicăm următoarele:

Pe rolul judecătoriei, a fost înregistrată cererea pentru anularea parțială a titlului de proprietate, eliberat la 12 octombrie 2001, formulată de Federal Coop, în contradictoriu cu Borteș Ana, Comisia județeană Sălaj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Consiliul local al comunei Bucium.

Cererea formează obiectul dosarului 1312/2002 al aceleași instanțe al Judecătoriei Zalău și are termen de judecată la 20 mai 2002.

În ședința publică din 22 aprilie 2002, reclamanta a solicitat încuviințarea efectuării unei expertize topografice pentru clarificarea situației juridice a terenului în litigiu, pe care sunt ridicate construcțiile ridicate de reclamantă, și a situației din cartea funciară a imobilului, și a fost numit un expert, cu acordul părților.

Prin încheierea din aceeași dată, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, formulată de apărătorul pârâtei, și a provocat discutarea adminisibilității probei cu martori, solicitată de reclamantă la un termen ulterior. În această fază a procesului, pârâta, prin avocat, a fost de acord cu efectuarea expertizei și numirea expertului, participând la stabilirea obiectivelor expertizei, și s-a mai solicitat atașarea unui dosar al Judecătoriei Zalău, care a fost soluționat definitiv și irevocabil între aceleași părți.

Referitor la litigiul anterior ce s-a purtat între părți, menționăm că a fost definitiv soluționat prin decizia din 25 octombrie 2001 a Tribunalului Sălaj și a devenit irevocabilă prin Decizia 325 din 14 februarie 2002 a Curții de Apel Cluj.

Acest dosar a avut ca obiect constatarea dreptului de proprietate al reclamantei "Federal Coop Sălaj" asupra construcțiilor edificate pe terenul pârâtei, persoană fizică, precum și anularea parțială a procesului verbal de punere în posesie a pârâtei Borteș Ana asupra terenului pe care au fost edificate construcțiile.

Prin hotărârile judecătorești menționate, acțiunea reclamantei "Federal Coop" a fost respinsă. Litigiul actual, la care am făcut referire, nu are același obiect și cauză cu cel soluționat anterior. Ca urmare a acestei constatări, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat. Cauza se află în curs de judecată, iar susținerile dumneavoastră că ar avea loc un trafic de influență asupra magistratului care soluționează cauza, sunt simple afirmații, care nu au nici un fel de suport probator.

Împrejurarea că judecătorul a amânat discutarea admisibilității probei cu martori la un termen ulterior, eventual, după ce în cauză se va efectua expertiza tehnică, nu justifică afirmația că magistratul care este investit cu soluțioanrea cauzei are o conduită subiectivă și părtinitoare.

Vă asigurăm, în încheiere, stimate domnule deputat, că respectarea legii, inclusiv de magistrații chemați s-o aplice, constituie o preocupare constantă și importantă a Ministerului Justiției, la fel de importantă ca aceea a asigurării independenței magistraților prin combaterea oricăror presiuni și influențe care s-ar face asupra acestora, pe diverse căi și mijloace.

Semnează, ministrul justiției, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Eu îi mulțumesc domnului ministru pentru răspuns. Din păcate, domnia sa, sau cei care au întocmit acest răspuns, au evitat să facă referire la relația între consilierul juridic Pop Claudiu de la "Federal Coop", și soția acestuia, judecătoare la Judecătoria din Zalău.

De asemenea, se pare că documentarea care a fost făcută de către minister este parțial adevărată, pentru că dacă s-ar fi verificat mai în detaliu, s-ar fi ajuns la constatarea că acea expertiză care a fost solicitată, nu vizează întocmirea unei...sau analizarea întregii situații actuale pe terenul care face obiectul acestei dispute în justiție, ci doar a celor care au fost construite absolut abuziv și ilegal, de către "Federal Coop".

Mai trebuie să mai ținem cont și de un alt aspect: președintele "Federal Coop Sălaj" este un distins reprezentant al partidului de guvernământ, și nu excludem posibilitatea ca această situație să fie și datorită influenței reclamate a politicului asupra deciziilor justiției.

În altă ordine de idei, aș dori să îl rog pe domnul ministru, cu tot respectul pe care i-l port, să aibă în vedere că afirmațiile făcute de mine nu sunt simple speculații și ele sunt determinate tocmai de atitudinea părtinitoare dovedită de către judecătoarea de ședință atunci când au fost aprobate absolut toate solicitările reclamanatului și au fost respins absolut toate solicitările celei pârâte.

În consecință, se poate trage concluzia că aici avem de-a face cu o periculoasă manipulare a justiției în interesul unor părți, și, putem trage, de asemenea, concluzia că slujitorii justiției nu sunt chiar atât de corecți, unii dintre ei, evident, așa cum le-o cere deontologia profesiei.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Maria Apostolescu și domnul deputat Damian Brudașca au adresat către Ministerul Muncii, doamna deputat o interpelare, domnul Damian Brudașca două interpelări. Dacă dorește să dezvolte interpelarea, doamna deputat, doriți să dezvoltați interpelarea? Că aș vrea să-l rog pe domnul secretar de stat Răzvan Cirică să vă dea răspunsul la amândoi.

Poftiți la microfon!

Doamna Maria Apostolescu:

Aș vrea să aflu care este stadiul lucrărilor construcției casei de pensii din Iași, întrucât ea pe hârtie este prevăzută a fi fost începută în octombrie 2001, și eu nu prea am văzut vreo mișcare la această activitate.

Aș vrea să știu care este stadiul, întrucât numeroși pensionari din Iași solicită acest răspuns și au nevoie de această construcție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl rog pe domnul secretar de stat Răzvan Cirică să dea răspuns interpelărilor respective.

Domnul Răzvan Cirică:

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către doamna deputat Maria Apostolescu, cu privire la stadiul lucrărilor la sediul Direcției generale de muncă și solidaritate socială Iași, formulăm următoarele comentarii:

Cunoscând starea precară a spațiilor, realmente precară a spațiilor în care-și desfășoară activitatea atât casa județeană de pensii, cât și Direcția generală de muncă și solidaritate socială Iași, conducerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale a dispus introducerea în bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, a obiectivului de investiții sub numele de "Sediu D.G.M.S. Iași".

Lucrările n-au început însă. De ce? Pentru că s-a considerat că execuția obiectivului va dura circa 3 ani, timp în care sediile actuale se vor degrada și mai mult, putând pune în pericol atât salariații, cât și publicul, fiind în aceste condiții mai eficientă achiziționarea unui sediu nou, în care cele două instituții să se poată muta cât mai curând.

Având în vedere această situație, conducerea ministerului a aprobat achiziția, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, a unui sediu în municipiul Iași, achiziție care se va finaliza în cel mai scurt timp.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule secretar de stat, vă rugăm să răspundeți și la interpelările domnului Brudașca.

Doamna Apostolescu, până își pregătește domnul ministru răspunsul...

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Din câte cunosc...

Domnul Corneliu Ciontu:

Spuneți la microfon, să se înregistreze în stenogramă, să se audă...

Doamna Maria Apostolescu:

Din câte cunosc, Primăria municipiului Iași nu a avizat o suprafață corespunzătoare construirii acestui edificiu. Din acest motiv, eu am aflat că nu s-a început construirea, la 6 luni de când este prevăzut. Și, deci, nu este spațiu, am înțeles, nu pentru că dumneavoastră vreți să comasați două clădiri într-una.

24 de luni este prevăzută construirea. Nu cred eu că ăsta e motivul. Tot mai bine este pentru urgentarea ca Primăria municipiului Iași să acorde o suprafață corespunzătoare și într-un loc bun.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc, doamna deputat.

Poftiți, răspundeți și domnului Damian Brudașca.

Domnul Răzvan Cirică:

Ca răspuns la interpelarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către domnul deputat Damian Brudașca, privind cazul numitului Nicula Ion, domiciliat în municipiul Gherla, strada Mihai Viteazul nr.22, în ceea ce privește măsurile legale care trebuie întreprinse pentru a beneficia de facilitățile acordate persoanelor persecutate etnic, facem următoarele precizări:

Perioada în care persoana, cetățean român, a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv, 6 septembrie 1940-6 martie 1945, intră sub incidența prevederilor Ordonanței Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulerioare, și a Normelor de aplicarea prevederilor acestei ordonanțe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.127 din 2002.

Până la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.127 din 2002 noțiunea de persoană care a fost strămutată în altă localitate nu a inclus și persoanele care au fost expulzate sau refugiate precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Ca urmare, persoanele aflate în această situație și care au depus cereri la direcțiile teritoriale de muncă și solidaritate socială, nu au putut beneficia de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105 din 1999, întrucât nu a existat cadrul legal.

În această categorie s-au încadrat și persoanele care au făcut obiectul schimbului de populație dintre România și Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940.

Astfel, conform prevederilor actelor normative sus-menționate, cererea și actele necesare pentru stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se depun la casele teritoriale de pensii.

În cazul domnului Nicula Ioan, din analiza documentelor anexate cererii, rezultă că se încadrează în categoria persoanelor care au făcut obiectul schimbului de populație dintre România și Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova, din 7 septembrie 1940.

Ca urmare, prin adresa nr.1033 din 10.V.2002, s-a dispus soluționarea în regim de urgență a cazului de către Comisia pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 aprobată și modificată prin Legea 189/2000 cu modificările ulterioare.

La interpelarea adresată de domnul deputat Damian Brudașca, în ceea ce privește modul de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr.105/1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, facem următoarele precizări:

Ordonanța Guvernului 105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea nr.189 din 2000, cu modificările ulterioare, nu a fost inițiată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, această instituție fiind desemnată de legiuitor pentru aplicarea actului normativ.

Instituția noastră a procedat numai la elaborarea Hotărârii Guvernului nr.127 din 2002 privind normelor pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, ca instrument de lucru pentru comisiile constituite în cadrul direcțiilor teritoriale, caselor teritoriale de pensii.

De prevederile Ordonanței Guvernului nr.195 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pînă la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice.

Ca urmare, în cazul unei familii, părinți și copii, care s-a refugiat ca urmare a persecuției etnice, beneficiază ca titular, fiecare membru care a făcut obiectul persecuției. Acest act normativ nu prevede transferarea dreptului titularului asupra moștenitorilor, cu excepția soțului supraviețuitor, al celui decedat, dacă acesta nu s-a recăsătorit.

Potrivit legislației în vigoare, drepturile se acordă la cerere, pentru dovedirea calității de persoană persecutată etnic, o dată cu cererea, solicitantul trebuind să depună și actele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.127 din 2002.

Astfel, pentru cererile depuse până la data de 31 martie 2001, precum și pentru cele depuse după data de 16 iulie 2001, drepturile se acordă cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii. Pentru cererile depuse în intervalul 1 aprilie 2001-15 iulie 2001, indiferent dacă acestea au fost sau nu respinse pentru tardivitate, drepturile cuvenite se acordă începând cu data de 16 iulie 2001.

Referitor la scutirea de plata taxelor pentru obținerea de adeverințe de la direcțiile județene ale Arhivelor Naționale Române, precizăm că legiuitorul nu a prevăzut în Ordonanța Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, acordarea de gratuități pentru eliberarea documentelor oficiale care dovedesc calitatea de persecutat etnic.

În ceea ce privește întrebarea privind autentificarea declarațiilor cu martori de către Oficiul juridic al caselor teritoriale de pensii, menționăm că această activitate nu intră în atribuțiile acestui compartiment. Legalizarea declarațiilor cu martori, prin notarii publici, conferind actelor respective caracter oficial, fapt indispensabil pentru acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislația în vigoare.

Cu privire la acordarea despăgubirilor pentru averea rămasă sau distrusă din zona ocupată, în cazul persoanelor persecutate etnic, sau urmașilor acestora, acestea nu pot fi acordate în lipsa unui cadru legislativ care să le prevadă în mod expres.

La întrebările referitoare la stabilirea numărului de refugiați, în sensul prevederilor Ordonanței Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, nu suntem în momentul de față a răspunde decât după...trebuind deci să așteptăm soluționarea cererilor depuse la casele teritoriale de pensii.

Referitor la propunerea de extindere a programului de lucru cu publicul, împreună cu Casa județeană de pensii Cluj, am analizat posibilitatea ca, în limita timpului de lucru și a personalului disponibil, să găsească modalități concrete de reglementare a situației create, ținând cont de faptul că persoanele care desfășoară această activitate și fac parte din Comisia pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, au atribuții de reprezentare în instanță a instituției, pe toate problemele ce fac obiectul prevederilor legii. Mă refer la Legea 19 din 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că domnul Brudașca este mulțumit de răspunsuri.

Mai avem...Poftiți, domnule Brudașca, dacă aveți de spus ceva.

Mai avem de primit două răspunsuri din partea Ministerului Agriculturii, pentru solicitările venite de la domnii deputați Cornel Popa și Damian Brudașca.

Dacă vreun coleg din cei doi dorește să dezvolte...

Domnule Cornel Popa, vă rog! Să încercăm să ne concentrăm puțin intervențiile, că suntem deja în criză de timp.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-un minut, pot să vă spun că întrebarea mea adresată Ministerului Agriculturii, domnului Ilie Sârbu, privind situația și dificultățile producătorilor de carne de porc, se referă la Hotărârea Guvernului nr.964 din 1998 pentru aprobarea clasificării și a duratelor normale de funcționare a mijloacelor fixe grupa V, animale și plantații, și grupa V.1, animale, și unele categorii de animale, considerate mijloace fixe.

Din analiza textului, se observă că lipsesc vierii și scroafele pentru reproducere, care au rolul de formarea turmei de bază, precum și a purceilor din care se obține carnea.

Urmare a acestei dispoziții legale, vierii și scroafele nu mai sunt mijloace fixe, ci mijloace circulante, însemnând că valoarea lor este cuprinsă în costul de producție și nu în mod treptat, prin amortizare liniară.

Acest fapt a produs consecințe deosebit de grave asupra producătorilor de carne de porc din România, și, implicit, asupra populației consumatoare, în sensul că animalele, datorită imposibilității de recuperare a prețului de cumpărare a acestor animale din prețul de vânzare a cărnii de porc, populația suportând creșterea graduală.

Astfel, sumele de bani investite în cumpărarea de vieri și scroafe de reproducție, de ordinul miliardelor de lei, s-au transformat în pierderi, în loc să contribuie la majorarea capitalului propriu.

Întrebările se refereau: din ce considerente au fost omiși vierii și scroafele de reproducție de pe lista mijloacelor fixe, prevăzută de Hotărârea de Guvern 964/1998 și doi, prin ce măsuri se poate remedia situațiile de dificultate ale producătorilor de carne de porc?

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilă, reprezentantul Ministerului Agriculturii, să dea răspuns interpelărilor formulate de cei doi deputați.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

La întrebarea adresată de domnul deputat Cornel Popa, vrem să vă spunem că Hotărârea de Guvern nr.964 din 1998 a fost inițiată și realizată de către Ministerul de Finanțe, fără a întreba, la vremea respectivă, sau a cere avizul Ministerului Agriculturii, situație în care au fost excluse din categoria mijloacelor fixe animalele de prăsilă, cu o utilizare de circa 2,5-3 ani.

În situația de față, noi am făcut o corespondență și suntem în continuare în discuții, să revenim asupra acestei hotărâri pentru că efectul ei, dacă nu s-a simțit prea mult până acum, a fost că noi n-am mai avut efective, aglomerări de animale, mai ales cele de reproducție, dar de-acum va trebui s-o modificăm urgent că, altfel, o dată cu apariția Legii exploatațiilor, și când vor apărea exploatații concentrate de creșterea unor asemenea categorii de animale, efectele nu sunt benefice, nici pentru crescători, nici pentru perpetuarea speciei în anii următori. De aceea, vă asigurăm că nu va rămâne în această situație.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Pentru domnul Brudașca.

Domnul Gheorghe Predilă:

Al doilea răspuns pentru domnul deputat Damian Brudașca: dânsul se referă la o unitate care aparține Regiei Protocolului de Stat, cea din Victoria, Cluj, și ca atare, în conformitate cu Ordonanța 102 din 2001, terenul solicitat, în suprafață de 59,2 hectare în funcțiune, nu aparține domeniului statului, Agenției Domeniului Statului, ci aparține acestei regii, și din această cauză, Ministerul Agriculturii nu poate să intervină, pentru că proprietarul este altul decât Agenția Domeniului Statului.

Aici, ne putem adresa Secretariatului General al Guvernului care coordonează activitatea Regiei Protocolului de Stat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Sunt nevoit doar să fac următoarea precizare:

Pentru suprafața invocată și de domnul ministru Predilă, s-au eliberat deja, deci au fost cuprinse, s-au întocmit liste în care au fost cuprinse persoanele care au revendicat suprafețele respective. Ce se întâmplă în acest caz? Care este prioritatea? Interesele acestei Regii a Protocolului de Stat, sau mergem cu ideea retrocedărilor pentru toată lumea și n-avem oameni de categoria întâi, și oameni de alte categorii pentru retrocedarea proprietărilor avute?

De aici poate rezulta și seriozitatea și sinceritatea demersului promovat de actuala Putere, privind restituirea proprietăților către cei care sunt îndrituiți să le recapete. Dacă nu se va rezolva, în conformitate cu principiile pe care le susține Guvernul, atunci ne îndoim de sinceritatea acestei politici de "restitutio in integrum".

Mai am în vedere, că dacă printre cei care sunt pe listele respective s-ar afla reprezentanți ai UDMR-ului, cred că Guvernul ar fi găsit în 24 de ore soluții mult favorabile acestora. Dar, cum este vorba doar de populație de origine românească, se pasează responsabilitatea de la un minister la altul.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 23 august 2019, 9:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro