Emil Boc
Emil Boc
Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/24-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 14-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.13 Emil Boc - comentariu critic legat de dependența justiției de politic;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Îl invit pe domnul Emil Boc să ia cuvântul. Cu regret, este ultimul vorbitor în cadrul declarațiilor politice.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a trece la conținutul declarației politice, nu pot decât să-mi exprim consternarea că, din nou, tribuna Parlamentului se folosește de către PSD pentru a lansa atacuri nefondate la adresa primarului general al capitalei, o persoană care nu este parlamentar, care nu are posibilitatea de a veni în fața Parlamentului pentru a răspunde acuzațiilor formulate.

În același stil demagogic, neuitându-se ce s-a întâmplat aseară în această sală, se continuă de către PSD o ofensivă care nu demonstrează decât un singur lucru: PSD-ul are obsesia și această obsesie este Traian Băsescu, dar îl putem asigura și putem asigura pe colegii din PSD că nu vor scăpa de această obsesie, așa cum speră domniile lor, prin atacuri sub centură lansate din diferite poziții și din diferite situații.

Conținutul declarației politice pe care o s-o fac se referă la faptul că Guvernul Adrian Năstase și partidul de guvernământ trebuie să renunțe la folosirea Parchetului General ca instrument de rezolvare a propriilor interese politice și clientelare. De asemenea, Parchetul General trebuie să renunțe la independența față de lege.

În România, apărarea intereselor PSD și ale Guvernului Năstase se face inclusiv cu încălcarea legii și cu nesocotirea intereselor cetățenilor români.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a criticat, în repetate rânduri, faptul că procurorul român nu se definește prin independență și imparțialitate. Critici privind subordonarea justiției au venit și din partea NATO, care a anunțat, prin secretarul său general, Lordul Robertson, că independența justiției va constitui unul dintre principalele criterii de aderare la Organizația Nord-Atlantică.

Independența justiției în România se concretizează însă doar în independența Parchetului General față de lege.

Pe plan intern, însă, eliberarea justiției de presiunile politicului, primul pas fiind desființarea instituției de tip sovietic a procurorului subordonat primului-ministru, ar fi lipsit Puterea de un important mijloc de presiune asupra societății românești. Or, PSD fără clientela sa politică, pe care o apără cu îndârjire de efectele legii penale, nu reprezintă decât un castel de nisip care s-ar prăbuși la prima aplicare corectă a legii.

Domnul Joița Tănase s-a dovedit, de la numirea domniei sale în funcția de procuror general al României, un servitor desăvârșit al politicii Guvernului Năstase de apărare a infractorilor.

Dintre măsurile luate de domnia sa în sprijinul politicii PSD de promovare a corupției în justiție amintim: 1) recursul în anulare declarat în luna noiembrie 2001 împotriva sentinței prin care Constantin, patronul SEXICLUB a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru tâlhărie; 2) recursul în anulare declarat tot în cursul anului 2001 împotriva sentinței prin care se valida alegerea, în localitatea Toplița, a primarului independent Nicolae Baciu, în detrimentul contracandidatului său de la PSD. Acest recurs în anulare a fost declarat la numai două zile după solicitatea în acest sens formulată de Organizația PSD Harghita; 3) recursul în anulare declarat în dosarul generalilor Chițac și Stănculescu, condamnați la 15 ani de închisoare în dosarul Revoluției de la Timișoara; 4) recursul în anulare împotriva sentinței prin care a fost respinsă contestația fostului președinte al BANCOREX Răzvan Temișan în ceea ce privește demiterea din funcție; 5) suspendarea, în luna octombrie 2001, a sentinței definitive prin care infractorul de drept comun Aron Schwartz a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru o fraudă de 200 de mii de dolari; 6) recurs în anulare declarat împotriva sentinței prin care administrația prezidențială a fost obligată să-l reangajeze pe consultantul Florin Tita, concediat ilegal; 7) arestarea, la ordin politic, a autorului Raportului Amargedon 2, în care se făceau referiri la averea premierului Adrian Năstase; 8) suspendarea din funcție a procurorului Alexandru Lele, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, precum și începerea urmăririi penale împotriva acestuia, pentru vina de a-l fi arestat pe fiul prefectului PSD Aurel Tărău într-un dosar legat de păgubirea statului român cu peste 3 miliarde de lei; 9) soluția de neîncepere a urmăririi penale în dosarul penal al omului de afaceri George Constantin Păunescu, soluție dată pe ascuns la cererea PSD.

În cele din urmă, chiar mai scandalos decât celelalte, recursul în anulare promovat la inițiativa Ministerului Justiției împotriva sentințelor prin care era declarat ca valabil contractul de fidejusiune-cauțiune, din decembrie 1999, încheiat între CEC-SOVINVEST și FNI. Prin acest recurs în anulare, Guvernul Năstase a dovedit încă o dată că nesocotește profund noțiunea de justiție și că urmărește acoperirea unuia dintre cele mai scandaloase cazuri de corupție din ultimii ani. Faptul că Guvernul a preferat să recurgă la o ilegalitate, în loc să admită responsabilitatea unei instituții a statului, implicată într-un jaf de sute de miliarde de lei, denotă disprețul profund față de ideea de stat de drept și obișnuința pe care liderii PSD și-au făcut-o de a conduce țara după bunul plac, fără respectarea regulilor democratice elementare.

Perseverența Guvernului Năstase în a susține subordonarea politică a Parchetului este condamnabilă, mai ales în condițiile în care această practică a condus, în urmă cu mai puțin de două luni, la sinuciderea procurorului Cristian Panait.

Autorii morali ai sinuciderii procurorului Panait sunt aceiași care au semnat zecile de recursuri în anulare, sau soluții de scoatere de sub urmărire penală, prin care au adus grave atingeri funcționării democratice a justiției din România. Și tot aceiași vor intra în istorie ca autori ai situării României la marginea Europei civilizate, ca urmare a faptului că nu s-au încumetat să renunțe la promovarea, prin intermediul justiției, nu a legii și a intereselor cetățenești, ci a intereselor clientelei politice, singura bază a guvernării actuale.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Cu regretul că nu toți colegii care s-au înscris pentru aceste declarații politice au avut posibilitatea să le reprezinte și cu rugămintea ca pe viitor să ne încadrăm în cele 3 minute regulamentare, este pentru prima dată când sunt nevoit să invit pe colegi să depună la secretariat declarațiile politice pe care nu le-au putut susține. Este, dacă vreți, și o chestie de respect între noi să ținem cont de cele 3 minute, ca să poată vorbi toată lumea.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 august 2019, 2:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro