Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/24-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 14-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,29.

Lucrările au fost conduse de domnii Cornel Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața și propun să începem, pentru că nu avem decât până la ora 9,20, de data asta, cu o concentrare maximă, pentru că avem 23 de colegi înscriși.

 
  Valentin Păduroiu - intervenție cu titlul Traian Băsescu - între disperare politică și teama pierderii comisioanelor negociate la proiectele de investiții din Acordul de finanțare semnat cu Banca Europeană de Investiții;

Îl invit pe domnul Valentin Păduroiu. Se pregătește domnul Damian Brudașca.

   

Domnul Valentin Păduroiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

"Traian Băsescu - între disperare politică și teama pierderii comisioanelor negociate la proiectele de investiții din Acordul de finanțare semnat cu Banca Europeană de Investiții".

Pe data de 19.12.2000, Primăria Capitalei și Ministerul de Finanțe au semnat, cu Banca Europeană de Investiții, un Acord de finanțare pentru realizarea, în București, a următoarelor proiecte de investiții: contorizare energie termică, la 6 - 8.000 scări de bloc, 50,5 milioane Euro; pasaj suprateran Basarab - 68 milioane Euro, pentru închiderea inelului interior de circulație în București, având ca efect descongestionarea circulației în zona centrală a orașului; parcaj subteran Gara de Nord - 23 de milioane Euro; reabilitare 60 de străzi - 32 de milioane Euro; modernizare tramvaie "Tatra T-4 R" - 46,3 milioane Euro, la Uzinele RATB și ROCAR; modernizare sistem taxare RATB - 14 milioane Euro, utilizarea unei cartele unice pe tramvai, autobuz, troleu și metrou.

Imediat după această dată, Primăria Capitalei a declanșat discuțiile cu Ministerul Finanțelor Publice pentru încheierea acordurilor subsidiare de împrumut, prin care se desemnează beneficiarii acestor credite - Consiliul General al Municipiului București, RATB și Administrația Străzilor, în conformitate cu Acordul de finanțare semnat cu Banca Europeană de Investiții.

În prezent, o altă bancă, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, a aprobat un alt credit, de 53 de milioane Euro, pentru modernizarea punctelor termice ale RADET și reabilitarea zonei istorice a orașului, iar în perioada imediat următoare urmează să fie aprobat, de către Banca Europeană de Investiții, un credit de 150 de milioane Euro destinat modernizării a 100 școli din București.

Iată, domnilor colegi, problemele pentru care domnul Traian Băsescu este foarte îngrijorat, îngrijorat deoarece, dacă nu se vor pune în valoare aceste proiecte, colegii de partid selectați, desemnați sau aleși să le realizeze prin firmele lor, îi vor cere socoteală, socoteală care, în mod sigur, nu se va putea ridica la nivelul comisioanelor și angajamentelor negociate.

Disperarea politică a domnului Traian Băsescu și, în general, a Partidul Democrat vine, însă, de la faptul că, lipsiți de inspirație, au început o reală campanie electorală prin corespondență. Cu cine? Cu administratorii de bloc, care au primit aproape 10 pagini format A-4, într-un plic mare ca Primăria Municipiului București. Pentru că mass-media nu-i mai dă atenție primarului general, președinte de partid, acesta lovește partidul de guvernământ cu 10.000 de scrisori plătite din salariul propriu de bugetari. Deschizând plicurile, administratorii ce să vadă? În loc de răspunsuri la modul de rezolvare a problemelor financiare pe care le au cu regiile de apă, gaze, termoficare și altele, au găsit concepțiile PD despre lupta politică în București, cât și despre drumuri și poduri.

O altă nemulțumire a acestor oameni este legată de faptul că plicurile au fost trimise pe numele administratorului, cu toate coordonatele personale. Cum are acces Primăria la aceste date?! Probabil din bazele de date ale regiilor bucureștene. Este jignitor a folosi datele din contracte pe post de date de evidența populației.

Domnule Traian Băsescu, primar general al Capitalei, considerăm că a venit momentul ca, alături de colegii dumneavoastră, consilierii municipali, să abordați cu seriozitate adevăratele probleme ale Bucureștiului. Cetățenii comunității au avut încredere și v-au votat pe toți, cei care sunteți acum, acolo, pe aceste funcții. Nu le înșelați așteptările și speranțele!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - declarație politică intitulată reîntoarcerea în Evul Mediu;

Îl invit pe domnul Damian Brudașca. Se pregătește domnul Cristian Sandache.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor, domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Reîntoarcerea în Evul Mediu".

Atât în cursul anului trecut, cât și recent, am asistat, la Cluj-Napoca, la o situație nemaiîntâlnită în nici o țară civilizată. Considerându-se, probabil, o bandă de mercenari aflați în slujba vreunui senior însetat de putere și nu a comunității, Poliția municipiului Cluj-Napoca, în frunte cu colonelul infractor Teodor Pop Pușcaș, a luat cu asalt, ca în plin Ev Mediu, cetatea Primăriei municipale. După propriile declarații, colonelul Teodor Pop Pușcaș a vrut să devină erou, să iasă din anonimat și nu în ultimul rând să mulțumescă ministrului de interne pentru modul îngăduitor în care a tratat și continuă să trateze comportamentul său specific, nu unui ofițer de Poliție, ci mai degrabă unui membru de bandă mafiotă.

Abuzul săvârșit anul trecut de acest colonel, care este o rușine a Poliției române, a continuat și în acest an, când, chipurile, s-ar fi autosesizat în legătură cu pretinse ilegalități săvârșite la Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Același vigilent și grijuliu comandant de Poliție rămâne, însă, surd și orb față de atâtea și atâtea cazuri concrete, clare ca lumina zilei, de mari fraude săvârșite pe raza municipiului Cluj-Napoca. Mai mult, Poliția clujeană, acționând la comanda politică și la ordinul ministrului de interne, președinte al filialei locale a PSD, urmărește, printr-o asemenea acțiune, nu doar intimidarea și timorarea funcționarilor publici, sechestrați tot ca în Evul Mediu de același polițist abuziv și corupt, ci, în realitate, și protejarea actelor de corupție și de furt înregistrate la RADP Cluj-Napoca.

În spatele acestei acțiuni se află și Liviu Medrea, un xenofob extremist și fanatic, lider marcant al filialei locale a PSD care, când a fost director general al acestei regii, a folosit sute de milioane de lei în interesul propriu și al partidului spre care a migrat. Acum, speriat să nu se descopere ingineriile lui și să nu devină public faptul că, din cauza asta și a hoțiilor pe care le-a făcut, RADP a ajuns aproape de faliment, acționează cu disperarea celui speriat de grozăvia faptelor săvârșite, pentru a deturna atenția spre alții.

Atragem atenția opiniei publice interne și internaționale că cele întâmplate recent la Cluj-Napoca reamintesc nu doar de practicile din Evul Mediu, ci și de manifestările de prin anii '46 - '47, când în România a început prigoana comunistă împotriva adversarilor politici. Deși a fost informată despre aceste fapte și situații atât direct, cât și din presă, conducerea actualei puteri a manifestat o indiferență totală, dând să se înțeleagă astfel că totul s-a făcut cu știința sa și din dispoziția sa.

Semnalăm opiniei publice interne și internaționale această vânătoare de adversari politici, precum și trecerea treptată de la Poliția comunitară la Poliția politică. Rămase nesancționate, asemenea fapte, cu siguranță, vor încuraja actuala putere să meargă mai departe, existând riscul real ca, nu peste multă vreme, temnițele de tristă amintire de la Sighet, Gherla, Aiud, Pitești și altele să se umple cu cei care se opun restaurației comuniste.

Un alt lucru pe care nu-l putem trece sub tăcere este că, în vreme ce rămân în continuare nepedepsite fraude pe care le cunoaște și le resimte un popor întreg, săvârșite de reprezentanții vechii guvernări CDR - UDMR, spre rușinea sa, premierul Adrian Năstase îi prigonește sistematic pe reprezentanții Partidului România Mare, continuând, după ce, pe plan extern, a denigrat sistematic și prin toate mijloacele acest partid, un război dur, pe plan intern, doar pentru faptul că spunem un NU hotărât jafului, corupției și batjocoririi demnității naționale a poporului român.

Atenționăm, cu acest prilej, și celelalte partide politice parlamentare sau neparlamentare, precum și societatea civilă, atrăgându-le atenția că, dacă astăzi rămân indiferente și se bucură de hărțuirea și șicanele împotriva unor lideri ai PRM, mâine le va veni și lor rândul și vor avea, poate, o soartă mult mai crudă decât a noastră.

PRM și-a exprimat adeziunea deplină față de valorile democrației și susține eforturile forțelor politice progresiste de integrare a României în structurile europene și euroatlantice. De aceea, PRM nu poate tolera asemenea practici care amintesc de Evul Mediu sau de prigoana comunistă din anii '46 - '47. Tocmai pentru că dorim înfăptuirea acestui obiectiv de interes național, integrarea în NATO și în Uniunea Europeană, nu putem ascunde că România riscă să repete erorile și ororile trecutului.

Avem certitudinea că acest război împotriva Primăriei municipiului Cluj-Napoca nu are nimic de-a face cu pretinsele abuzuri și ilegalități ce s-ar fi săvârșit aici. În realitate, urmărește preluarea, cu orice preț și cât mai curând, de actuala putere, dând, și în felul acesta, satisfacție aliaților săi UDMR, a conducerii celui mai mare municipiu din Transilvania, prin îndepărtarea conducerii românești a acestuia, votată, pentru a treia oară consecutiv, de electoratul clujean.

Atât secretarul general al PSD, cât și alți lideri ai acestei formațiuni politice, au confirmat, în repetate rânduri, că preluarea conducerii Primăriei municipiului Cluj-Napoca reprezintă un obiectiv major al politicii PSD. Cum au certitudinea că acest lucru nu se poate face în mod legal și prin mijloace democratice, eventual prin alegeri electorale, PSD - UDMR au asmuțit Poliția clujeană și pe colonelul infractor Teodor Pop Pușcaș, inventând abuzuri care nu există decât în mintea lor rătăcită și încălcându-și grav atribuțiile și competențele.

Mulțumesc.

 
  Cristian Sandache - un suplimentar semnal de alarmă în legătură cu situația cel puțin precară a infrastructurii din unele spitale ieșene;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Cristian Sandache. Se pregătește domnișoara Lia Olguța Vasilescu.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parafrazând o veche expresie românească, alături de preot, medicul este cel mai aproape de ființa umană.

Indiferent de statutul nostru social, ne adresăm, după caz, omului în alb, iar situațiile în care însăși viața noastră depinde de priceperea, devotamentul sau viteza sa de reacție nu sunt deloc puține.

Nu-i un secret pentru nimeni că o activitate medicală performantă presupune o infrastructură pe măsură, iar medicii români, deși remarcabili, din multe puncte de vedere, nu pot suplini, întotdeauna, lipsa instrumentarului adecvat fiecărei intervenții. Efectul este, în linii mari, același, atunci când instrumentarul respectiv este învechit de multă vreme, sub aspectul standardelor specifice.

Intervenția mea se dorește un suplimentar semnal de alarmă în legătură cu situația cel puțin precară a infrastructurii din unele spitale ieșene. Exemplific doar prin cazurile reprezentate de Spitalul "Sfântul Spiridon", așezământ medical de mare tradiție, veritabil centru al elitei medicale din Moldova și, nu în ultimul rând, Spitalul de urgență. Fondurile existente sunt, se știe, puține, cerințele și celorlalte domenii sunt numeroase și presante, însă este cazul, cred, să ne preocupăm ceva mai mult de ramura sănătății și de condițiile slujitorilor lui Hipocrat.

Un medic valoros se formează în timp, iar dacă este un împătimit al profesiei simte nevoia unei informări de specialitate aproape întreaga sa viață. Or, cărțile sunt scumpe, iar, din salariul său, un medic stagiar mai trebuie să și mănânce, spre a nu mai aminti de celelalte inerente cheltuieli.

În același timp, dotarea spitalelor cu aparatură de înaltă performanță devine vitală, viețile oamenilor depinzând, până la urmă, de tehnologia medicală sau de eficiența unei medicații care devine tot mai scumpă. Dacă ne gândim, însă, că toate aceste sume vizează, la final, sănătatea și viața omului, cred că efortul merită accelerat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și pentru concizie.

 
  Lia Olguța Vasilescu - comentariu pe marginea manifestărilor prilejuite de Ziua Adolescentului;

O invit pe doamna deputat Lia Olguța Vasilescu. Se pregătește doamna Liana Elena Naum.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

În urmă cu două săptămâni, Ministerul Tineretului și Sportului și Primăria sectorului 5 anunțau, cu mare tam - tam, că, în perioada 10 - 12 mai a.c., vor avea loc, în Piața Constituției, o serie de manifestări prilejuite de Ziua Adolescentului.

De fapt, organizatorii nu aveau deloc intenția de a încerca să-i sărbătorească pe tineri, dar prilejul era binevenit pentru ca partidul de guvernământ să-și mai facă puțină campanie electorală cu bani publici. Rezultatul: un fiasco total cauzat de nesimțirea reprezentanților PSD, care nici măcar nu au încercat să-și ascundă intențiile, producând o stare de iritare reprezentanților ONG-urilor sau ai celorlalte partide politice.

Inițial, toate organizațiile de tineret politice au fost anunțate că vor primi, începând cu data de 10 mai, un stand pe care vor putea să-l amenajeze așa cum își doresc. În acea zi, însă, membrii OTRM, OTPD și OTPNL au fost împiedicați să-și prezinte ofertele de programe, motivându-se faptul că abia sâmbătă dimineață li se va pune la dispoziție un spațiu reprezentanților partidelor politice. În schimb, Organizația de Tineret a PSD a beneficiat de un regim preferențial, numai pentru aceasta fiind valabilă înțelegerea anterioară.

Sâmbătă, când li s-a permis și celorlalte organizații de tineret să-și amenajeze un stand, am constatat cu stupefacție că trebuia să împărțim același cort cu PD și PNL, în timp ce, bineînțeles, OTPSD se lăfăia într-unul separat.

Nesimțirea organizatorilor a culminat cu editarea unei foi volante, de către Primăria sectorului 5, deci din bani publici, pe care o distribuiau membrii Organizației de tineret a PSD, îmbrăcați în tricouri inscripționate cu însemnele partidului de guvernământ. Pe prima pagină, apăreau mutrele premierului Adrian Năstase și primarului Marian Vanghelie, iar în interior ei adresau mesaje.

Nu mică ne-a fost mirarea, aruncându-ne ochii pe caseta respectivă, când am citit despre preocupările intelectuale ale acestora. Năstase privește telenovele, iar Vanghelie este fan al serialului "Dallas" și a lui J.R., care i-a marcat copilăria și adolescența. Citez: "Am privit cu curiozitate personajele din telenovele, încercând să înțeleg care este, de fapt, problema acestor personaje. Într-un târziu, am descoperit că cele mai multe dintre acestea se plictisesc îngrozitor și nu mai au cu ce să-și ocupe viața", scrie prim-ministrul României. Ne și închipuim cum stă alături de doamna Dana și discută, ca între femei, ce a mai făcut Mariu, Casandra, Alberto Alfonso sau don Fevronio. Ce păcat că ăștia nu discută și de tranziție sau de economia de piață, ca să se mai inspire și Adrian de la ei!

Să nu vă închipuiți, însă, că prim-ministrul României nu trage și anumite concluzii de aici. De pildă, industria de batiste ar putea fi relansată, fiindcă telenovelele oferă emoții, iar gospodinele plâng de mama focului, când află că eroina s-a îndrăgostit de propriul frate, despre care știa că-i este doar cumnat.

Un alt paragraf din articolul adresat tinerilor, repet, tinerilor, ne demonstrează că Adrian Năstase mai pune mâna, din când în când, și pe câte o carte, dacă nu-l apasă grijile țării sau nu rulează vreo telenovelă, evident. De pildă, a citit "Mitul de Sisif" de Camus. Iată și o mostră: "Spunea Camus, în eseul lui, să ne imaginăm pe Sisif fericit". Corect, din punct de vedere gramatical, "să ni-l imaginăm". Probabil, însă, acest efort, citez din nou, "cu care suntem datori fiecare, de a începe să ridicăm piatra pe un munte de netrecut, reprezintă datoria noastră firească de cetățeni, reprezintă datoria fiecărei generații, miza vieții noastre". Ce adânc! Noi am înțeles, din acest pasaj, de-a dreptul filozofic, faptul că populația nu mai trebuie să se plângă atunci când moare de foame, fiindcă datoria fiecărui cetățean este să sufere.

Finalul articolului este de-a dreptul apoteotic. "Eu vă doresc succes în viață, să vă fie bine și vouă, și părinților voștri și să facem în așa fel încât România să fie o țară a deminității noastre comune și a înțelepciunii". Dar a bunăstării, de ce nu?!

Atitudinea revoltătoare a organizatorilor, care au încercat să demonstreze că, în afară de Organizația de tineret PSD, nu mai există vreo altă organizație de tineret, a fost amendată de Organizația de tineret România Mare, care a declanșat un carnaval considerat, de majoritatea tinerilor, ca fiind cea mai frumoasă manifestare ce a avut loc pe parcursul celor 3 zile. Aproape 1.000 de adolescenți, având pe față măști tricolore, au invadat Piața Constituției, lor alăturându-li-se și reprezentanți ai altor formațiuni politice.

Reacția unor membri ai Partidului Social Democrat, care se temeau că cineva le va strica socotelile și nu vor mai putea să-și facă propagandă nestingheriți, a fost de-a dreptul absurdă. Ei au solicitat o intervenție în forță a jandarmilor, fapt ce a determinat transformarea unui carnaval într-un adevărat miting de protest la adresa actualei puteri. Din nefericire pentru liderii PSD, care se ascundeau în corturi, jandarmii au ajuns prea târziu, atunci când carnavalul se mutase în Parcul Izvor.

Organizația de tineret România Mare își manifestă îngrijorarea că, pentru prima dată, în mișcarea de tineret din România, au apărut disensiuni provocate de personaje care au vrut să marginalizeze reprezentanții partidelor de opoziție. Probabil că, dacă Năstase și Vanghelie nu ar suferi de boala cultului personalității și nu ar fi permis astfel de discriminări, tinerii neimplicați politic ar fi putut asista și la alte acțiuni atractive și ar fi auzit, la stația de difuzare, lucruri care îi interesează, nu osanale!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Liana Elena Naum - răspuns la declarația politică a domnului deputat Puiu Hașotti, din data de 7 mai 2002;

O invit pe doamna deputat Liana Elena Naum. Se pregătește domnul Iulian Mincu.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Într-o precedentă declarație politică, arătam că cel mai simplu este să critici, să distrugi orice este bine făcut de adversar, decât să aprobi sau să pui umărul pentru a construi în favoarea cetățenilor, a comunității.

Din nou, domnul deputat Hașotti face un exercițiu de "cine critică mai bine", în recenta declarație politică de marți, 7 mai, precum și din apariția din seara zilei de 9 mai, pe postul de televiziune "Antena I". Domnia sa a criticat, cu patimă, dar fără argumente, emoționantul eveniment petrecut la Mangalia, în aer liber, pentru prima oară ocazionat de slujba de Înviere.

În acest an 2002, binecuvântat de Dumnezeu prin lucrări sfinte, pe teritoriul celei mai vechi episcopii românești și una din primele din Europa atestată documentar, Arhiepiscopia Tomisului, oficialitățile locale au organizat, cu eforturi considerabile și cât se poate de creștinește, Învierea Domnului nostru Isus Cristos, ieșind, printr-o viziune proaspătă și altruistă, din tiparele obișnuite, dar respectând, în Duh și adevăr, rânduielile bisericești.

Această bucurie pascală ortodoxă s-a concretizat printr-o inspirată și sugestivă alegorie contemporană, sub bolta înstelată și lângă glasul familiar al mării, spațiu înnobilat de conotații spirituale și culturale certe, în care arhiepiscopul locului a binecuvântat o mulțime de credincioși, alcătuită nu din câteva mii, ci din peste 15.000 de suflete, cum nu s-a mai întâmplat demult. Aceștia au primit pască și alte daruri sfințitoare, prin mâinile măicuțelor de la sfintele mănăstiri dobrogene, ajutate cu generozitate și dăruire de marinari ai Flotei militare, care au arătat, prin această întrajutorare spontană și firească la creștini cu fapta, că laicatul român, pe diferitele sale trepte de slujire, este credincios bisericii strămoșești naționale în toate împrejurările și cu atât mai mult în Sfânta Noapte a Învierii, în care până și fiarele codrilor se mai îmblânzesc.

Mă întreb, acum, domnule Hașotti, cum vă permiteți să criticați, când nu ați fost prezent, pentru a simți emoția, tăcerea respectuoasă a mulțimii și a mării, când Înalt Prea Sfinția Sa Teodosie a împărțit lumina.

Vă deranjează că Biserica ortodoxă iese din izolare, adaptându-se, din mers, transformărilor societății, fără a-și pierde identitatea, fără a încălca regulile străvechi, că se apropie de oameni acolo unde sunt ei, precum Sfântul Ioan Botezătorul?

Vă e teamă că mult criticata pasivitate și acceptarea subordonării în relația cu conducerea vremelnică a țării a fost abandonată în favoarea unei implicări active a Bisericii Ortodoxe în viața socială a României?

Ați avea curajul să vă susțineți criticile de autentic european, la adresa slujbei de Înviere de la Mangalia, într-o țară occidentală, unde, prin votul nostru, ne reprezentați? Evident, v-ați umple de ridicol!

Sunteți, oare, dumneavoastră îndreptățit să criticați o manifestare a Bisericii Ortodoxe? Ce ați făcut pentru ea? La câte biserici sunteți ctitor, câți preoți ați sprijinit în eforturile lor de a ajuta populația păstorită? Când ați fost ultima oară la o ceremonie religioasă, excluzându-le pe cele de botez și de cununie?

Vă înțeleg, domnule profesor, sunteți prea orgolios să vă aplecați și să sărutați mâna unui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române!

De fapt, pe dumneavoastră, vă preocupă Biserica Ortodoxă Română la fel de mult ca scăderea stratului de ozon în emisfera sudică a planetei!

Indignarea pe care fariseic o mimați este numai un pretext de a vă manifesta spiritul nihilist, criticând orice acțiune în care se implică Partidul Social Democrat, prin reprezentanții săi, oricare ar fi rolul lor, de multe ori nevăzuți și neștiuți.

Vă înțeleg temerea că Guvernul Năstase, după ce va integra România în NATO, va reuși și integrarea în Uniunea Europeană, în timp ce dumneavoastră veți vegeta în banalitate! Aveți motive serioase să vă temeți, pentru că numai un adversar orbit de patimă și invidie nu sesizează că, în România, lucrurile merg în direcția bună. Prin intervenția dumneavoastră, ați demonstrat că nu vedeți pădurea din cauza copacilor.

Cu o singură afirmație din intervenția dumneavoastră, sunt de acord: într-adevăr, domnule deputat, anormalitatea în România este un fenomen cotidian. Normal, ar fi fost să aveți decența să vă abțineți!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Iulian Mincu - intervenție cu titlul Când și unde și dacă poate sfârși democrația în Europa?;

Îl invit pe domnul deputat Iulian Mincu. Se pregătește domnul Eugen Nicolicea.

Fac, încă o dată, apel: încercați să sintetizați! Nu mai avem decât 30 de minute și mai sunt încă 20 de înscriși la cuvânt.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul intervenției mele este "Când și unde și dacă poate sfârși democrația în Europa?"

Primul asasinat politic al secolului XXI a avut loc luni, 6 mai 2002, în Olanda, prin executarea liderului partidului de extremă dreaptă, Lista pim Fortuyn, în momentul când acesta părăsea studiourile de radio "Hilversum". Olanda este țara cea mai tolerantă și nu a mai cunoscut asasinatul politic din secolul al XVII-lea.

Pim Fortuyn, fost profesor de sociologie, 54 de ani, în tinerețe fost marxist, era ultraliberalist, nonconformist, homosexual, apărător al intoleranței sociale, protector al unor valori culturale.

În alegerile locale din martie 2002, partidul său a cucerit 35% din mandate și era previzibil ca, la alegerile generale din 15 mai 2002, să aibă un mare succes. Primul-ministru olandez, Wim Kok, s-a exprimat astfel: "Democrația olandeză și-a pierdut inocența". Primul-ministru suedez spune: "Pim Fortuyn era un om de extremă dreaptă, dar el avea dreptul să-și exprime sentimentele".

În ziarul zyllands Posten se scrie: "Europa celui de-al treilea mileniu are nevoie, mai mult ca oricând, de oameni ca Pim Fortuyn, care a avut curajul să atace peisajul politic existent și să arate lumii că nici o democrație nu poate supraviețui prea mult timp în condițiile unor tabuuri politice".

Că Pim Fortuyn reprezenta, pentru olandezi, un om politic deosebit, s-a constatat și din participarea la înmormântarea sa a celui mai mare număr de oameni, nevăzut vreodată, de la înmormântarea reginei Wilhelmina, în urmă cu peste 30 de ani.

Tony Blair exprima, cu această ocazie, una din ideile fundamentale ale democrației: "Urna de vot este singurul loc de exprimare a sentimentelor politice, și nu violența".

Acesta este adevărul. Recent, pe 5 mai 2002, a avut loc, în Franța, al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale, unde au rămas să se înfrunte, în urma primului tur de scrutin din 21 aprilie 2002, domnul Jacques Chirac, 69 de ani, actualul președinte, și Jean Marie Le Pen, 73 de ani, liderul partidului de extremă dreaptă, după francezi, "Frontul Național".

Întreaga presă, publică și privată, de la dreapta la stânga, organizațiile de partid și private, organizațiile politice s-au lăsat în voia celui mai violent discurs anti - Le Pen, un adevărat asasinat politic, din punct de vedere mediatic.

În ciuda faptului că Chirac, reprezentantul dreptei, a fost, adesea, acuzat de afaceri de corupție, pe vremea când a fost primar al Parisului, el a fost votat, de la stânga la dreapta, de o prezență masivă la vot a populației, peste 80% și a câștigat, cu cel mai mare număr de voturi, din 1962 încoace, cu 82%.

Le Pen a pierdut cu 18%. Le Pen a pierdut, dar nu are aerul unui învins, atunci când declară că "în perioada derulată între cele două tururi de scrutin, campania electorală a fost de natură pur stalinistă".

Violența a marcat dramatic spațiul public francez, după primul tur de scrutin și, totuși, din 31 de milioane de francezi prezenți la urne, 6 milioane au votat cu Le Pen, 10 milioane de francezi cu drept de vot au lipsit de la urne.

Dacă ar fi avut loc o astfel de acțiune în oricare altă țară decât în Franța, în spațiul central și est-european sau, spre exemplu, în spațiul balcanic, Comitetul de tip Helsinki sau orice alt comitet ar fi luat o atitudine dură în privința victimizatului.

Democrația, termen grecesc, înseamnă conducerea de către popor și se bazează pe regulile majorității. În timpurile moderne, conotațiile sunt atât de covârșitor de pozitive, încât sunt folosiți acești termeni chiar când nu au nici o legătură cu majoritatea. Până și criminali ca Stalin și Hitler au simțit nevoia să revendice o legitimitate democratică în acțiunile lor destructive. Churchill, într-o butadă, și-a exprimat concepția astfel: "Democrația este un sistem politic prost, cel mai bun, însă, dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum". Democrația nu a reușit să țină violența departe de arena politică, ea a redus-o, însă, considerabil. Democrația a sucombat, uneori, în fața violenței, a tiraniei, dar sacrificiul i-a dat mereu puterea de a renaște din cenușă, chiar în regimurile totalitare. Este democația, acum, amenințată de violență în Europa? Nici mai mult, nici mai puțin ca în primele zile de existență. Nu numai violența este cea care atentează la existența democrației, ci și intoleranța, indolența, lipsa de eficiență, de bună-credință, corupția, incompetența, imoralitatea.

Democrația nu poate singură să înlăture violența din viața politică. Democrația are un singur remediu, libertatea fiecăruia ca suport pentru libertatea celorlalți. Încă de pe vremea lui Cromwell, în 1647, Reimbold spunea: "Cel mai neînsemnat om din Anglia are același drept de a trăi ca și cel mai mare". Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Nicolicea - comentariu cu accente de pamflet asupra moțiunii Corupția instituționalizată;

Îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolicea, se pregătește domnul Nicolae Vasilescu.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Moțiunea care a avut ca titlu "Corupția instituționalizată", titlu destul de pompos și demagogic a căzut cu succes. Autor: Traian Băsescu. Am urmărit zilele trecute o emisiune TV în care Traian Băsescu explica râzând că "meritul pentru care a fost promovat ministru a fost acela că știa să înjure marinărește și să amenințe pe sindicaliștii CFR-iști că îi belește". Aceiași amenințare a adresat-o și membrilor PSD în cadrul unor conferințe de presă.

În cadrul PD-ului, Băsescu este socotit un "minitiran", fiind socotit un fel de "Ceaușescu de mahala", iar PD-iștii au semnat această moțiune, probabil din teama de a nu fi "beliți". În schimb, liberalii s-au lăsat mai greu, astfel că moțiunea nu a avut voturi nici măcar câte semnături au fost adunate.

Neavând nici în clin nici în mânecă cu doctrina social-democratică, iar Legea partidelor politice nu prevede ca înjurăturile marinărești să fie socotite program politic, Băsescu nu se poate menține în atenția opiniei publice decât provocând scandal după scandal, ca și în cazul așa-zisei moțiuni.

PD-ul este un partid cu grave probleme de identitate, iar datorită atitudinii extremiste a președintelui său, este pe cale să fie exclus chiar din Internaționala Socialistă. S-au spus multe despre acest personaj, despre escrocheriile locative, despre afacerile făcute chiar cu ministerul pe care-l conducea, despre corupția din Primăria Generală a Capitalei, încât îți vine să crezi că oriunde se dă câte un tun este amestecat și Băsescu. Dar este aproape incredibil că primarul Băsescu a ajuns să se amestece în disputa dintre câteva secte satanice pentru acapararea cimitirelor, locuri în care aceștia își practică ritualurile.

Dacă ar fi adevărat, ar fi de domeniul patologicului și, de aceea, Băsescu ar trebui să răspundă: dacă a schimbat conducerea Administrației cimitirelor pentru a favoriza secta satanică "Sabart"; dacă este adevărat că această sectă satanică folosește în ritualurile sale sânge și cranii de câine, iar membrii ei se împodobesc cu coliere confecționate și colți, cozi și urechi de câine; dacă membrii sectei l-au sprijinit în campania electorală și dacă îl socotesc un fel de patron, știindu-se că sataniștii folosesc simboluri inversate și scrierea de-a-ndoaselea. Se observă că numele sectei "Sabart", citit de la sfârșit la început, este "Trabas". Să explice Băsescu dacă este o coincidență sau nu faptul că "Trabas" este prescurtarea de la Traian Băsescu.

Am sesizat Parchetul și Ministerul Justiției pentru ca să se constituie comisia pentru a verifica averea lui Băsescu. Nu înțelegeam de ce nu se aplica legea. Acum cred că înțeleg. Nu trebuia să sesizez Ministerul Justiției, ci Ministerul Sănătății.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Vasilescu - despre nedreptăți inimaginabile ce decurg din periculoasa complicitate a PSD cu UDMR;

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Vasilescu și urmează doamna Mona Muscă.

   

Domnul Nicolae Vasilescu:

Doamnelor și domnilor,

Periculoasa complicitate a Partidului Social Democrat cu UDMR atrage nedreptăți inimaginabile care vor rămâne, cu siguranță, în filele istoriei poporului român alături de represiunile sângeroase din 1848, 1918, de atrocitățile din Transilvania de Nord în perioada 1940-1944, evenimentele din 1990, din seria de informații dramatice privitoare la existența românilor din Transilvania, adevăruri care ar fi trebuit să cenzureze apucăturile de trădători ale guvernanților noștri, care nu trebuie să uite niciodată consecințele odiosului Dictat de la Viena, acum când ne aflăm în fața unei adevărate agresiuni împotriva integrității teritoriale și a unității noastre naționale.

Prin falsuri grosolane și omisiuni istorice, revizionismul maghiar încearcă să repună în discuție apartenența Transilvaniei la România. Din nefericire, aceasta are de partea sa unele cozi de topor, prezente în toate guvernările și tolerate sau stimulate atât de Iliescu, cât și de Emil Constantinescu sau de Adrian Năstase, de întreg cortegiul de politicieni amnezic față de suferințele din trecut până în prezent ale românilor, dar violent părtinitor în favoarea tuturor celor care acuză și crucifică națiunea română. Este greu pentru guvernanții zilelor noastre, avizi după putere, să se substituie imaginar românilor transilvăneni din secolele trecute.

Interesele șovine ale extremismului unguresc nici măcar nu mai sunt deghizate. S-a vorbit foarte mult de segregația etnico-școlară. Propunerile de legi privitoare la autonomie și autoguvernare, care au un singur scop, după cum afirma chiar președintele Parlamentului ungar, Ader Ianos, pe 15 martie 2002, la Budapesta: "Un singur pas ne mai desparte de refacerea în cadrul Europei unite a unității națiunii maghiare, prin reconectarea fragmentelor de națiune care au fost rupte din trupul Ungariei". Dar degeaba vorbim. Odiosul dictat PSD-UDMR, încheiat în numele și în devafoarea națiunii care se află deasupra Constituției, încălcând nu numai legea supremă, ci și valorile morale ale poporului român.

Ce garanție prezentați dumneavoastră forurilor internaționale, afirmând că doriți sincer integrare în Europa unită cu aceiași monedă, aceiași legislație, dacă voi, domnilor guvernanți, ordonați segregații etnice, așa cum este și în cazul Liceului Bolyai Farkas din Târgu Mureș, unde se încalcă flagrant art.16 alin.1 din Constituția României, prin care cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice fără privilegii și fără discriminări. Și art.5 din Legea 84/95, unde se afirmă, în mod foarte clar, "Cetățenii au drepturi egale de acces la toate formele de învățământ, indiferent de naționalitate". Dar aceasta nu contează pentru dumneavoastră.

Discriminarea care vrea să se facă la acest liceu minoritarilor români de către majoritarii maghiari contravine și drepturilor internaționale și chiar europene. Legea supremă a statului specifică expres că învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română, lăsându-le în mod democratic minorităților posibilitatea de a învăța în limba lor maternă. Nu este loc pentru nici o discriminare în materie de educație. Am fost vânduți pentru niște voturi declarau elevii români în timp ce PSD-iștii triumfau spunând că nu contează părerea copiilor. Aceștia, dacă îndrăznesc să se opună, se va apela la ajutorul organelor de ordine pentru a pune nu ordine în țară, ci ordine în niște clase ale unor elevi nevinovați, pentru a pune în aplicare așa-zisul "protocol". Reminiscențe comuniste, când în 1989 nu au avut scrupule să pună tunurile pe tineri. În timp ce, în afara granițelor, grija tinerilor este să urmeze Colegiul de artă sau informatică, să alerge cu Chevroletul prin campusuri și discoteci, elevii români își prind pe brațe doliul peste tricolor, aprind lumânări și înalță rugi cu lacrimi amare pentru cauza lor la Catedrala Ortodoxă din Târgu Mureș.

Închei, amintindu-l pe Ștefan Pascu în "Istoria Transilvaniei", Blaj 1944: "Învață scumpa mea patrie, Transilvania, cum să te împrietenești de aici înainte cu ungurii, pentru că ruina Transilvaniei întotdeauna s-a tras de la Ungaria. Învață Transilvanie să nu te mai însoți cu Ungaria, pentru că păsatul unguresc, de multe ori îți arse gura". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Monica Octavia Muscă - denunțarea tendinței guvernanților de a controla mijloacele de informare în masă;

Dau cuvântul doamnei deputat Mona Muscă, se pregătește domnul Ștefan Baban.

   

Doamna Monica Octavia Musca:

Mulțumesc, domnule președinte.

După ce mai bine de un an, actuala putere ne-a obișnuit cu practicile sale politice menite a intimida mass-media din România, iată că ne aflăm, din nou, în fața unor declarații ale unui înalt oficial PSD-ist care confirmă faptul că guvernanții noștri sunt departe de a fi scăpat de dorința de a controla mijloacele de informare în masă.

La presiunile de ordin legislativ, exercitate anterior asupra mass-media de către majoritatea parlamentară, se adaugă acum o alta, o lege a dreptului la replică extrem de restrictivă în privința libertății de exprimare. Ca liberal, preocupat de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, țin să-i amintesc inițiatorului acestui proiect de lege un lucru pe care domnia sa ar fi trebuit să-l fi înțeles până acum de când se află în politică, anume că persoanele publice, prin însăși asumarea acestui rol, se supun de bună voie criticilor, iar activitatea lor este cu atât mai atent monitorizată de presă și greșelile cu atât mai vârtos sancționate.

Mass-media are nu numai dreptul, ci chiar obligația să critice și să aducă la cunoștința opiniei publice erorile guvernanților.

Problema dreptului la replică se poate rezolva prin autoreglementare, nu prin legi impuse de guvernanți, oricare ar fi aceștia. Ceea ce Guvernul nu poate impune să nu se publice nu poate impune, la rândul lui, nici să se publice. Această lege va duce la timorarea presei și diminuarea rolului său de "câine de pază" al democrației.

În locul unei prese a informării publicului vom avea o presă a dreptului la replică sau poate chiar asta se dorește. Și parcă pentru a da dreptate celor care se tem de consecințele nefaste ale acestui act normativ și pentru a demonstra încă o dată că încercarea puterii de a pune stăpânire pe media nu este o simplă ipoteză, ci o realitate, inițiatorul legii a ajuns să facă niște afirmații care frizează absurdul și am fi putut spune chiar ridicolul, dacă nu ar fi fost vorba de o chestiune cât se poate de serioasă, vitală pentru democrația românească.

În numele Partidului Național Liberal fac această declarație politică și nu numai în nume personal. Afirmăm cu toată tăria că ne aflăm la ora actuală într-o situație cu totul specială după 12 ani de democrație sau de dorința de a fi democratici. Astfel, aflăm că presa din România nu vrea să se lase cenzurată. Domnul ministru Ioan Mircea Pașcu spune: "Avem un segment, este vorba doar de presa scrisă de unele gazete care nu vor să fie controlate deloc. Nu e democratic". Mai mult decât atât, este extrem de grav faptul că inițiatorul acestei legi interpretează caracterul nedemocratic al unor prevederi ca fiind o dovadă de democrație și, spre stupefacția oricărui om de bun simț, ne spune că nu este democratic ca presa să nu fie controlată.

Stimabilul demnitar care a făcut aceste afirmații are fie o problemă de semantică, neștiind prea bine care este sensul termenului de democrație, fie, mai grav, deficiențe la capitolul cultură politică democratică. Și ca să confirme cea de a doua ipoteză, același personaj îi amenință voalat pe ziariștii care scriu despre securiștii din structurile statului și îi pune la zid, amintindu-le că viața este scurtă și nu le face bine să abordeze subiecte, precum cel al securiștilor din armată.

Este inadmisibil ca în anul 2002, un om politic, un reprezentant al majorității parlamentare, un ministru care luptă pentru integrarea în NATO, și sper și pentru integrarea în Uniunea Europeană, să amenințe presa în situația în care aceasta aduce la cunoștința publicului securiștii din structurile armatei. Este inadmisibil, ne facem de râs dacă vrem să intrăm în Europa cu asemenea idei!

Cred că orice alte comentarii sunt de prisos. Tot ce se mai poate spune este că domnul ministru al apărării, Mircea Pașcu, căci despre el este vorba, învățând să meargă în pas de marș nu poate să meargă în pas cu democrația.

Astăzi a apărut un comunicat al PSD care îl apără pe Ioan Mircea Pașcu, spunând că amenințările la adresa presei au fost "simple ironii" și că, de fapt, domnul Mircea Pașcu are o atitudine europeană!

Dacă amenințările la adresa presei, dacă dorința de a controla și cenzura presa sunt ironii, or fi, în nici un caz însă nu sunt atitudini europene.

Nu uitați, domnilor din PSD și domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, că libertatea presei este libertatea noastră a tuturor și a fiecăruia în parte. Încălcați libertatea presei, încălcați și libertatea noastră.

 
  Ștefan Baban - câteva cuvinte despre Cosmeticienii economiei românești;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ștefan Baban este invitat să ia cuvântul. Domnul Minică Boajă este în sală? Nu este în sală, se pregătește domnul Ioan Mocioi.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Câteva cuvinte despre "Cosmeticienii economiei românești". Pentru a justifica necesitatea existenței instituției pe care o conduce ministrul Dezvoltării și Prognozei s-a pus pe treabă și a elaborat un document intitulat "Evoluția economiei românești în anii 2001-2002", evoluție care este prezentată într-un ton extrem de optimist, însă, printre rânduri, răzbate și adevărata față a sărăciei românești și a golurilor economiei. Fiecare fenomen economic negativ este cosmetizat, căutându-se cu totul altfel de o explicație decât cea reală.

Creșterea în continuare a nivelului stocului înregistrat în 2001 de 2,4% este pusă pe seama tendinței de economisire și nu ca urmare a faptului că produsele românești nu au piață de desfacere, ele îngroșând rândurile stocurilor. Creșterea cu 5,7% în anul 2001 a consumului final este pusă pe seama majorării desfacerilor de produse agroalimentare pe piața țărănească, inclusiv autoconsumul, în timp ce comerțul cu amănuntul a stagnat.

Reducerea ponderii unor servicii care constituie indicator al nivelului de trai este explicată prin includerea lor în categoria jocurilor de noroc.

Creșterea producției industriale, per total, cu 8,2% este comentată ca un fenomen pozitiv de reabilitare a economiei românești, fără a explica scăderile înregistrate exact în ramurile de înaltă tehnologie, echipamentele, aparatele de radio, televiziune și comunicații, industria mijloacelor de transport rutier etc.

Tot în acest document sunt incluse și unele măsuri mediatizate, dar pentru aplicarea cărora, în final, banii s-au dovedit insuficienți - acordarea facilităților la cumpărarea de tehnică agricolă din producția internă, producătorii de tehnică agricolă așteptând și acum să primească diferența între prețul real și cel la care și-au vândut produsele.

Documentul examinează și cauzele care au dus la rata inflației de 30,3% în 2001. Fără îndoială, statul a fost principalul generator de inflație, având în vedere măririle de tarife la energie electrică, gaze și încălzire centrală, la prestările de servicii în domeniul transporturilor. Cu toate acestea, ministerul vede ca principală cauză a inflației influențele condițiilor climaterile nefavorabile și abia pe ultimul loc ajustările prețurilor și produselor aflate sub supraveghere.

Nici la capitolul "Previziuni", documentul nu este mai clar și mai real. Astfel, agricultura se va dezvolta pe seama majorării ponderii sectorului creșterii animalelor.

Deficitul balanței comerciale se va datora achizițiilor tot mai însemnate de echipamente și tehnologii performante, Autoturismele de teren oare fac parte din acest capitol? Creșterea numărului de salariați cu 1-2%, deși scrisoarea de intenție cu Fondul Monetar Internațional prevede cu totul altceva?

Nu ne mai mirăm atunci că datele înaintate de Ministerul Dezvoltării și Prognozei nu sunt luate în calcul de oficialitățile FMI și Băncii Mondiale. Ei nu au nevoie de cosmetizări, ci de date reale, ei nu au ca angajați cosmeticieni, ci adevărați profesioniști care sesizează inadvertențele și jongleriile economice. Rezultatul: cetățeanul de rând citește datele publicate, crede și speră că o va duce mai bine și toate evenimentele cotidiene îi demonstrează contrariul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Minică Boajă - creionarea unui portret al uneia dintre vedetele teribiliste ale competiției pentru imagine - Traian Băsescu;

Poftiți dumneavoastră și pe urmă domnul Mocioi. Erați ieșit din sală când v-am anunțat. Poftiți, poftiți. Domnul Minică Boajă.

   

Domnul Minică Boajă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt ani buni de când, grație Revoluției, ne bucurăm de privilegii pe care două generații de români nu le-au cunoscut vreme de aproape o jumătate de secol: accesul la toate canalele de informații în masă, accesul la credite bancare, acces liber, ca persoane și firme particulare, la banul public pentru antamarea diverselor lucrări, prestări de servicii și altele.

Fără îndoială este vorba de libertăți câștigate chiar dacă numele acestor libertăți pe unii îi mai fură condeiul când își trimit produsele spre publicare în ziare sau reviste, pe alții îi mai ia gura pe dinainte, ori sunt cuprinși de adevărate excese de teribilism când se văd în fața microfoanelor și camerelor de luat vederi.

Una dintre vedetele teribiliste ale competiției pentru imagine este însuși liderul PD și primarul general al Bucureștilor, domnul Traian Băsescu. În această dublă ipostază, dumnealui a ținut să-l vedem și să-l ascultăm rostind memorabile fraze. La TVR1 spunea: "Voi închide accesul la banii acestor firme, indiferent că ele figurează consilieri sau parlamentari, coacționari ca oameni care fac doar trafic de influență". La postul Tele 7abc spunea: "Sigur, cea mai mare parte s-au ascuns sub o falsă legalitate și de vreo câteva luni își tot transferă firmele către rude, bunici și prieteni și tot soiul de artificii, dar realitatea rămâne".

Mărturisesc în fața dumneavoastră că știind eu ce se învârte în firmele aciuate pe lângă Primăria Capitalei, de exemplu, una face importul la o anumită sumă, vinde marfa, evident, la un preț mai mare firmei propriei soții, iar aceasta o revinde unei regii din subordinea primăriei, încât per familie, profitul ajunge la peste 60%. A fost cuprins de fiori văzând că și în tabăra opoziției există oameni integri care se luptă să înlăture corupția, neezitând să-și flageleze propriii colegi de partid și mai știu eu că firma soției soțului său, doar întâmplător membru al PD, a contractat cu Administrația străzilor din Primăria Capitalei lucrări de asfaltare în sumă de 31 de miliarde de lei, dar pe care nu le-a executat ea, ci le-a dat unor subantreprize, doar pentru 20 de miliarde, punând la ciorap restul de 11 miliarde. Mi-am zis: Iată, Băsescu este un veritabil campion al luptei anticorupție, care își înfierează colegii, și nu numai pe aceștia, pentru că îndrăznesc să fie asociați și în firme ori să-și favorizeze și să introducă în afaceri propriile rude. Dar stupoare! Înțeleapta zicală românească "Nu știe bărbatul ce știe satul", bărbatul fiind chiar PD, avea să se confirme și în cazul nostru. Mass-media ne prezintă firma Triton Company SRL de la care domnul Traian Băsescu este acționar, totuși domnia sa s-a declarat mai întâi că nu are nici o firmă, apoi o întoarce ca la Ploiești, afirmând că are, dar că nu are nici o firmă care să fi făcut afaceri cu ministerul pe care-l conducea. Până să ne dumirim cum vine de se leagă acest "are" "nu are", tot presa ne lămurește. Firma la care este acționar Traian Băsescu a făcut afaceri cu unitățile din Ministerul Transporturilor atunci când acesta era ministru, afaceri de sute de milioane de lei. De data aceasta, domnul campion al luptei anticorupție, schimbă ruta și o întoarce ca la Pitești cu speranța că dacă o ia spre Potcoava va avea noroc să scape de gura lumii. Acum ne spune că nu a făcut nimic ilegal, că a participat la licitații, că nu a făcut presiuni sau trafic de influență și alte minuni de genul acesta. Așa că ne-am dumirit și ce era de înțeles s-a înțeles. Nimeni nu are voie să fie acționar, consilier, parlamentar, bunici, prieteni, frați, surori, ați înțeles? Doar el, că unul este Traian Băsescu în România și fiindcă tot suntem în anul Caragiale, o să-i zicem pe vorbele lui Nenea Iancu: "Curat murdar, coane Traiane!"

Apropo stimați colegi din PD, meritați un lider mai curat, mai isteț, nu spun și mai ieftin, căci moralmente Băsescu nu mai are de unde, vorba aceea: "ce e mult se ieftinește", or, la Băsescu s-au îngrămădit multă vorbă, multe scandaluri, multe intrigi, multe declarații fără acoperire, multe mahalagisme și mai ales multe firme. Repet, multe firme, nu cele de fabricare a înghețatei de tip "Polar", pe care le tot vântură fostul lup de mare caldă.

Domnul președinte al PD, primar general, are o întreagă filieră de firme cu prieteni, rude și asociații săi. Care firme, ce obiect de activitate credeți că are Traian Băsescu? Doar nu a fost ministrul al agriculturii! Să enumerăm: transporturi navale, transporturi rutiere, transporturi feroviare, vânzări de fier vechi, reparații nave și dezmembrări. Și uite așa, incoruptibilul nostru, Eliot Ness al României, și-a țesut o rețea de 20 de firme, unic obiectiv Ministerul Transporturilor.

Îl asigur pe domnul Traian Băsescu ca deputat de București că sunt unul din colegii onești din PSD la care făcea apel în textul moțiunii de ieri. Din păcate, nu același lucru pot spune despre dânsul, iar un demers venit din partea unui demagog, cel puțin în fața mea, nu mai poate avea nici un suport. Să ridice altcineva piatra.

Stimați colegi din PD, am convingerea că nu va fi prea greu să-l găsiți, dar nu pe Traian Băsescu, acela care într-o recentă declarație la TVR afirma că fiecare om politic trebuie să fie și responsabil. Păi, să-și asume această răspundere, cu atât mai mult cu cât răspunderea este consecința propriilor fapte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulțumesc.

 
  Ion Mocioi - semnalarea efectelor secetei prelungite în județul Gorj;

Îl invit pe domnul deputat Ion Mocioi, se pregătește domnul Emil Boc. Îmi pare rău că apelurile mele repetate nu au găsit ecou în rândul colegilor și mulți dintre colegii noștri vor fi nevoiți să depună în scris declarațiile politice.

   

Domnul Ion Mocioi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi semnalează Guvernului că mai multe localități din județul Gorj suferă datorită secetei prelungite, fenomen care a determinat scăderea nivelului apelor freatice, secarea unor râuri și a celor mai multe fântâni, încât oamenii și animalele trăiesc în condițiile unei adevărate perioade sinistrate. În acest județ se resimt și urmările poluării continue din cauza mineritului a principalului râu, Jiul, dar și urmările minelor adânci în descopertă la zi care au absorbit apele fântânilor în câteva zeci de sate gorjene. Localitățile de deal aduc în condiții grele apa potabilă de la mari distanțe, aceasta devenind mai scumpă decât băuturile spirtoase și decât laptele.

În unele sate, pe deal, oamenii evită să mai crească animale din cauza lipsei de apă. Localități de deal cum sunt: Roșia de Amaradia, Mătăsari, Bustuchini, Chiliu, Godinești, Roșia de Jiu, Preajba și altele, între acestea fiind și satul emblematic Seuca, au nevoie de sprijinul statului pentru forarea unor puțuri de adâncime și realizarea unor cișmele de la care să se aprovizioneze cu apă potabilă familiile și gospodăriile care reclamă asemenea necesitate.

Dorim ca Guvernul să se sesizeze și după modelul comisiilor de dezăpezire să instituie pe lângă prefectură, ca și în alte județe, comisii de înlăturare a efectelor secetei prin care să se dirijeze unele fonduri din rezervele țării, în acest scop să se implice și unitățile de pompieri pentru intervenții urgente pentru asigurarea nevoilor de apă și să ofere prioritar cetățenilor în vârstă fără posibilități apă plată procurată cu subvenții de la unitățile de profil. În județul Gorj ale cărui culturi sunt grav afectate în acest an și ale cărui pășuni sunt compromise și nu mai au iarbă să se prevadă un sprijin complex după caz, în fiecare localitate.

În prezent, Gorjul este cu adevărat un județ sinistrat din cauza secetei, deși se știe că și alte județe din Oltenia au o situație similară.

Sperând că vocea noastră se face auzită, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Emil Boc - comentariu critic legat de dependența justiției de politic;

Îl invit pe domnul Emil Boc să ia cuvântul. Cu regret, este ultimul vorbitor în cadrul declarațiilor politice.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a trece la conținutul declarației politice, nu pot decât să-mi exprim consternarea că, din nou, tribuna Parlamentului se folosește de către PSD pentru a lansa atacuri nefondate la adresa primarului general al capitalei, o persoană care nu este parlamentar, care nu are posibilitatea de a veni în fața Parlamentului pentru a răspunde acuzațiilor formulate.

În același stil demagogic, neuitându-se ce s-a întâmplat aseară în această sală, se continuă de către PSD o ofensivă care nu demonstrează decât un singur lucru: PSD-ul are obsesia și această obsesie este Traian Băsescu, dar îl putem asigura și putem asigura pe colegii din PSD că nu vor scăpa de această obsesie, așa cum speră domniile lor, prin atacuri sub centură lansate din diferite poziții și din diferite situații.

Conținutul declarației politice pe care o s-o fac se referă la faptul că Guvernul Adrian Năstase și partidul de guvernământ trebuie să renunțe la folosirea Parchetului General ca instrument de rezolvare a propriilor interese politice și clientelare. De asemenea, Parchetul General trebuie să renunțe la independența față de lege.

În România, apărarea intereselor PSD și ale Guvernului Năstase se face inclusiv cu încălcarea legii și cu nesocotirea intereselor cetățenilor români.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a criticat, în repetate rânduri, faptul că procurorul român nu se definește prin independență și imparțialitate. Critici privind subordonarea justiției au venit și din partea NATO, care a anunțat, prin secretarul său general, Lordul Robertson, că independența justiției va constitui unul dintre principalele criterii de aderare la Organizația Nord-Atlantică.

Independența justiției în România se concretizează însă doar în independența Parchetului General față de lege.

Pe plan intern, însă, eliberarea justiției de presiunile politicului, primul pas fiind desființarea instituției de tip sovietic a procurorului subordonat primului-ministru, ar fi lipsit Puterea de un important mijloc de presiune asupra societății românești. Or, PSD fără clientela sa politică, pe care o apără cu îndârjire de efectele legii penale, nu reprezintă decât un castel de nisip care s-ar prăbuși la prima aplicare corectă a legii.

Domnul Joița Tănase s-a dovedit, de la numirea domniei sale în funcția de procuror general al României, un servitor desăvârșit al politicii Guvernului Năstase de apărare a infractorilor.

Dintre măsurile luate de domnia sa în sprijinul politicii PSD de promovare a corupției în justiție amintim: 1) recursul în anulare declarat în luna noiembrie 2001 împotriva sentinței prin care Constantin, patronul SEXICLUB a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru tâlhărie; 2) recursul în anulare declarat tot în cursul anului 2001 împotriva sentinței prin care se valida alegerea, în localitatea Toplița, a primarului independent Nicolae Baciu, în detrimentul contracandidatului său de la PSD. Acest recurs în anulare a fost declarat la numai două zile după solicitatea în acest sens formulată de Organizația PSD Harghita; 3) recursul în anulare declarat în dosarul generalilor Chițac și Stănculescu, condamnați la 15 ani de închisoare în dosarul Revoluției de la Timișoara; 4) recursul în anulare împotriva sentinței prin care a fost respinsă contestația fostului președinte al BANCOREX Răzvan Temișan în ceea ce privește demiterea din funcție; 5) suspendarea, în luna octombrie 2001, a sentinței definitive prin care infractorul de drept comun Aron Schwartz a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru o fraudă de 200 de mii de dolari; 6) recurs în anulare declarat împotriva sentinței prin care administrația prezidențială a fost obligată să-l reangajeze pe consultantul Florin Tita, concediat ilegal; 7) arestarea, la ordin politic, a autorului Raportului Amargedon 2, în care se făceau referiri la averea premierului Adrian Năstase; 8) suspendarea din funcție a procurorului Alexandru Lele, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, precum și începerea urmăririi penale împotriva acestuia, pentru vina de a-l fi arestat pe fiul prefectului PSD Aurel Tărău într-un dosar legat de păgubirea statului român cu peste 3 miliarde de lei; 9) soluția de neîncepere a urmăririi penale în dosarul penal al omului de afaceri George Constantin Păunescu, soluție dată pe ascuns la cererea PSD.

În cele din urmă, chiar mai scandalos decât celelalte, recursul în anulare promovat la inițiativa Ministerului Justiției împotriva sentințelor prin care era declarat ca valabil contractul de fidejusiune-cauțiune, din decembrie 1999, încheiat între CEC-SOVINVEST și FNI. Prin acest recurs în anulare, Guvernul Năstase a dovedit încă o dată că nesocotește profund noțiunea de justiție și că urmărește acoperirea unuia dintre cele mai scandaloase cazuri de corupție din ultimii ani. Faptul că Guvernul a preferat să recurgă la o ilegalitate, în loc să admită responsabilitatea unei instituții a statului, implicată într-un jaf de sute de miliarde de lei, denotă disprețul profund față de ideea de stat de drept și obișnuința pe care liderii PSD și-au făcut-o de a conduce țara după bunul plac, fără respectarea regulilor democratice elementare.

Perseverența Guvernului Năstase în a susține subordonarea politică a Parchetului este condamnabilă, mai ales în condițiile în care această practică a condus, în urmă cu mai puțin de două luni, la sinuciderea procurorului Cristian Panait.

Autorii morali ai sinuciderii procurorului Panait sunt aceiași care au semnat zecile de recursuri în anulare, sau soluții de scoatere de sub urmărire penală, prin care au adus grave atingeri funcționării democratice a justiției din România. Și tot aceiași vor intra în istorie ca autori ai situării României la marginea Europei civilizate, ca urmare a faptului că nu s-au încumetat să renunțe la promovarea, prin intermediul justiției, nu a legii și a intereselor cetățenești, ci a intereselor clientelei politice, singura bază a guvernării actuale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Cu regretul că nu toți colegii care s-au înscris pentru aceste declarații politice au avut posibilitatea să le reprezinte și cu rugămintea ca pe viitor să ne încadrăm în cele 3 minute regulamentare, este pentru prima dată când sunt nevoit să invit pe colegi să depună la secretariat declarațiile politice pe care nu le-au putut susține. Este, dacă vreți, și o chestie de respect între noi să ținem cont de cele 3 minute, ca să poată vorbi toată lumea.

 
  Grigore Dorin Popescu - apel pentru rezolvarea conflictelor interconfesionale;

Domnul Grigore Dorin Popescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă alătur celor care au sesizat opinia publică și autoritățile în legătură cu conflictul care a avut loc la Ocna Mureș și cer rezolvarea acestei situații care durează de peste doisprezece ani. Am fost contactat de ziarul "Transilvania Jurnal" privind acest conflict interconfesional de la Ocna Mureș care ar putea pune în pericol integrarea României în NATO.

Episcopul greco-catolic al românilor americani, John-Michael Botean, nu mai sprijină intrarea României în NATO. El este de părere că "România nu respectă dreptul de proprietate și dreptul la libertate religioasă", citând cazul de la Ocna Mureș, unde credincioșii greco-catolici au fost evacuați cu forța din biserica pe care o obținuseră pe cale judecătorească.

Credincioșii ortodocși din Ocna Mureș, județul Alba, au intrat cu forța în biserica din localitate pentru a-și redobândi dreptul de folosință al lăcașului de cult. Curtea Supremă de Justiție admisese cererea ortodocșilor de suspendare a punerii în executare a sentinței date de Curtea de Apel Alba Iulia în baza căreia greco-catolicii au obținut, în urmă cu o lună, dreptul de folosință a bisericii. În baza deciziei instanței supreme, aproximativ 60 de credincioși ortodocși, însoțiți de un preot și de un consilier al Arhiepiscopiei, s-au dus la biserică și au rupt lanțurile porții, apoi, cu ajutorul unui levier, au spart lacătele de la intrarea în lăcașul de cult. Pentru că la acea oră în lăcaș se aflau câțiva credincioși greco-catolici, ortodocșii spun că a fost chemat la fața locului comandantul Poliției Ocna Mureș și alți cîțiva subofițeri. În urma intervenției Poliției, credincioșii greco-catolici au fost evacuați din biserică. Înalt Prea Sfințitul Lucian, Arhiepiscop și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, și-a exprimat indignarea față de abuzul la care a fost supusă comunitatea greco-catolică din Ocna Mureș și a cerut autorităților statului să ia atitudine.

Episcopul româno-american este de părere că această acțiune este "emblematică pentru modul în care Biserica Ortodoxă Română și autoritățile de la București respectă proprietatea și libertatea exercitării cultului religios". Episcopul Botean mai afirmă că, "privită prin această prismă, activitatea ecumenică și chiar invitația istorică adrestă Papei Ioan-Paul al II-lea, în 1999, ar părea că reprezintă pentru România numai o unealtă a disimulării, reminiscență a epocii Ceaușescu, avansată doar pentru impresionarea Vestului". „Aceste lucruri nu sunt demne de un popor liber, iar Comunitatea Europeană, împreună cu NATO, vor examina cu multă atenție dacă această colapsare a spiritului legii este, pentru România, cu adevărat o excepție sau propriul ei mod de viață. Eparhia noastră și episcopul ei nu pot sprijini în acest caz aspirațiile României de a se alătura Uniunii Europene și nici NATO, până când, cel puțin justiția, dacă nu dragostea creștină nu-și vor spune cuvântul", a mai precizat prelatul greco-catolic.

APADOR-CH protestează față de "gravele încălcări ale drepturilor omului" împotriva credincioșilor greco-catolici și cere "măsuri penale, civile și administrative, pentru a curma actul de forță de la Ocna Mureș". Organizația cere autorităților să protejeze libertatea de credință și siguranța comunității greco-catolice. De asemenea, APADOR-CH face un apel pentru a preveni mușamalizarea cazului, în condițiile în care, din 1990, în România s-au produs an de an atacuri împotriva minorităților religioase.

Aceaste evenimente, care, din păcate se întâlnesc în foarte multe zone ale țării, inclusiv în județul Bistrița-Năsăud - circumscripția mea electorală - reprezintă cea mai clară indicație a faptului că Biserica Greco-Catolică nu este tolerată, sau cel puțin nu este luată în serios, ca o reprezentantă a unei adevărate expresii a vieții religioase pentru români.

Pentru a preveni generalizarea acestei stări de fapt care nu face decât să umbrească imaginea României, cerem autorităților române o implicare în rezolvarea acestui conflict interconfesional.

  Octavian Sadici - semnalarea unor disfuncții ale sistemului sanitar din județul Vaslui;

Domnul Octavian Sadici:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Sistemul sanitar cunoaște în ultimul timp un fenomen de degradare ce afectează negativ populația țării și voi prezenta aspecte îngrijorătoare din județul Vaslui.

La sfârșitul lunii aprilie 2002, evaluatorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a acordat creditare permanentă pentru eliberarea de medicamente compensate și gratuite numai la două farmacii din județul Vaslui, ambele proprietatea IASSIFARM - Iași, al cărui patron este un cetățean cipriot.

Din cele 36 de farmacii din județul Vaslui, un număr de 9 farmacii au primit acreditare provizorie, valabilă o lună de zile.

Medicul, care a făcut evaluarea, a dat dovadă de superficialitate și partizanat, învocând motive de-a dreptul puerile pentru a ridica acreditarea farmaciilor din județul Vaslui:

  • inexistența creionului lângă condică;
  • farmaciștii nu sunt membrii ai Colegiului farmaciștilor;
  • nu există dovezi că farmaciștii nu lucrează și în altă parte.

Acreditarea discriminatorie, față de farmaciile din județul Vaslui, a farmaciilor proprietatea unui cipriot cu sediul în Iași, are și consecințe economice: toate vărsămintele aferente bugetului de stat se fac în județul Iași iar profitul, în loc să rămână în țară, se repatriază în Cipru.

Consecințele cele mai grave ale abuzurilor comise de către CNAS le suportă bolnavi din județul Vaslui, cotizanți ai casei de asigurări de sănătate, care stau la cozi interminabile la cele două farmacii acreditate, exact ca pe vremurile de tristă amintire, pe care le credeau revolute.

Ca deputat al PRM întreb actuala putere dacă românii mai pot suporta condițiile grele de trai și dacă mai au dreptul la viață.

  Vlad-Gabriel Hogea - despre integrare, cu obiectivitate;

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se vorbește mult și prost, mai ales dinspre Putere, despre "iminenta" integrare a României în NATO, ca fiind un cadou fabulos, o adevărată conductă de lapte și miere care se va trage de la Bruxelles încoace, spre a ne adăpa mai bine. Pentru cei care au cercetat obiectiv, profesionist, gospodărește, evoluția geopolitică a lumii în ultimele decenii, scepticismul ia locul exaltării istericoide și dăunătoare. Într-un demers realist, e obligatorie prezența întrebărilor, a cuantificării tuturor efectelor, inclusiv a celor secundare. Are statul român fondurile necesare pentru a susține financiar un asemenea colos? Există, oare, cu adevărat o amenințare inamică? Dacă da, din ce parte vine? E atât de puternică, încât să justifice costurile imense ale integrării într-o structură (muribundă sau nu, asta rămâne de văzut!) care să ne protejeze în caz de conflict armat? Și, dacă totuși intrăm, și plătim, și strângem cureaua, și cotizăm din greu, e oare de ajuns?! Am trăit, în vara anului 1940, tragedia prăbușirii granițelor țării, în contextul în care marile puteri "democrate" ale Occidentului ne garantaseră, cu zâmbetul pe buze, cu ani în urmă, că nimic rău nu ni se putea întâmpla. Istoria nu e făcută, însă, numai din tratate seci și neputincioase, ci și din surprize adeseori neplăcute, pe care, cu intuiție și bun simț, le vom putea prevedea și contracara din vreme.

Să avem încredere în toate caiafele care ne promit marea cu sarea, pentru o servietă cu dolari? Mai bine nu. Înțelept ar fi să ne urmărim interesele cu toată clarviziunea de care suntem capabili. Să ne integrăm în concertul european și mondial, dar nu în genunchi. Să fim independenți, stăpâni pe situație, riguroși cu noi înșine și, nu în ultimul rând, să ne păstrăm identitatea națională. Mergem cu inima deschisă spre o Europă a Națiunilor, dar ne exprimăm îngrijorarea cu privire la reprimarea brutală și aberantă a dreptului nostru la diferență.

Guvernul PSD minte cu seninătate atunci când prezintă în roz relațiile României cu NATO și UE. Integrarea în Uniunea Europeană este departe (tot mai departe!), iar cea în NATO pare, pe zi ce trece, o glumă proastă. Când primele sicrie ale soldaților români vor veni din Afganistan, poate vor pricepe și ultimii români manipulați de Putere că lucrurile nu sunt atât de simple precum par, iar basmul cu PSD cel Voinic și Merele de Aur se răsuflă de la o zi la alta. Adio, Europa!

  Grigore Emil Rădulescu - comentarii legate de politica salarială a guvernului;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

In ultimul raport anual, Curtea de Conturi a catalogat fostul Minister al Muncii și Protecției Sociale ca unul dintre cei mai proști gestionari de fonduri. După ce a tocat aiurea banii adunați din taxe de solidaritate - 3% pe salarii - a consumat și 69 mii de dolari pe vizite de lucru și alte deplasări în condiții dubioase în străinătate.

Același minister anunță acum mare o reducere a fiscalității. In fapt, se discută despre o reîmpărțire a contribuției la asigurările sociale 35% - între angajat și companie. De la raportul o treime- două treimi, cum era pînă acum, la jumătate -jumătate.

Salariul brut al angajatului va fi taxat cu un procent mai mare, ceea ce indiscutabil va diminua suma netă. Toți angajații vor primi mai puțini bani, excepție făcând doar acei angajați care au avut inspirația să-și negocieze salarii nete.

Rocada cotei de la firme la angajați lovește în costurile forței de muncă.

Câștigătorul sigur este bugetul, așa cum însuși ministrul finanțelor publice, Mihai Tănăsescu, anunță senin "un nivel mai mare al veniturilor la bugetul de stat" prin "stabilirea unei cote unice pentru angajatori și angajați".

Un calcul simplu arată că salariații pierd, prin pretinsa reducere, de la două la cinci sau la opt sute de mii de lei.

Indiscutabil ar însemna o creștere a taxelor la angajați. Pe de altă parte, legea ar putea transfera pagubele în conturile companiilor așa cum a făcut și Legea nr.19, obligând firmele să păstreze neschimbate salariile nete.

Dacă rocada se va face numai la C.A.S., nota de plată se încarcă pe salarii doar cu câteva sute de mii de lei. Dacă toate taxele de muncă 60% sunt împărțite frățește , baza de impunere crește nu cu cinci procente, ci cu aproape 20. Obligând salariații să suporte costuri sociale, mai mari, Guvernul se asigură că își încasează banii, deoarece reținerea și nelivrarea acestor contribuții se pedepsește penal.

"Am decis să reducem ponderea acestor cheltuieli, și pe baza creșterii economice din anul 2001, s-au creat condițiile pentru o reducere a contribuțiilor cu trei puncte procentuale, respectiv de la 60% la 57%. Am stabilit în ședința de guvern, ca începând cu 1 ian.2003 să scădem cu cinci puncte procentuale, poate chiar cu 7% nivelul acestor contribuții, iar până la sfârșitul anului 2004, să ajungem la 40-45%" - a precizat premierul Adrian Năstase la teleconferința cu prefecții.

La prima vedere, anunțata măsură nu are decât virtuți. In realitate, pachetul de măsuri este cu două tăișuri.

Scăderea contribuțiilor pe salarii lovește tot în muncă fie salariatul pleacă acasă cu bani mai puțini, fie totul se va sparge în capul firmei.

Până în aprilie 2001, firmele achitau 30% la fondul de salarii, iar angajatul 5% pentru pensii.

După această dată, un nou procent a apărut pe fluturașul de salariu 11,67% în loc de știutul 5%. In ziua lefii ar fi trebuit să primim cu câteva procente mai puțin decât banii cu care erau obișnuiți. Dar Legea 19/2000 a obligați angajatorii să suporte ei diferența. Pe hârtie cifrele brute s-au umflat: un efect imediat - creșterea datoriilor către stat. Raportate la o bază mai mare, toate contribuțiile datorate de firmă au crescut ca valoare - sănătate 7%, șomaj 5%, comision la camera de muncă 0,75%.

Bugetul iese însă de mai multe ori câștigat. Cel mai mare câștig vine din siguranța contribuției pusă în cârca salariațiilor. Prin lege, aceasta trebui reținută și virată de firmă. Dacă nu face aceste plăți la stat, faptul este de ordin penal, iar directorii se tem să riște închisoarea. In felul în care este anunțată măsura este o mișcare foarte deșteaptă din partea Guvernului - la adăpostul celor 3 , 5 sau chiar 7 puncte procentuale eliminate, Executivul își crește de fapt încasările din munca altora.

Speră să câștige puncte bune de popularitate și bani în plus de la buget. In loc de amândouă, s-ar putea alege doar cu mai multe slujbe la negru.

Dar sloganul electoral rămâne valabil: "aproape de oameni, împreună cu ei".

  Corneliu Ciontu - replică la farsa extremismului jucată PRM-ului.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă cu slăbiciunile și partizanatul politic ale unui segment din presa românească am început să ne obișnuim, pentru mulți dintre noi a reprezentat o neplăcută surpriză includerea Partidului România Mare pe o listă a partidelor europene de extremă dreaptă de către publicația Corriere della Sera.

Din nefericire, această calomnie a extremismului Partidului România Mare, începută în țară, din motive electorale și politicianiste, depășește uneori granițele țări cu ajutorul adversarilor noștri politici, aducând grave prejudicii nu doar partidului nostru, ci României însăși.

Gravitatea acestui fapt constă în lipsa de informare și de neputința verificării unei astfel de informații de către oamenii politici și cercetătorii străini. Românii au putut cunoaște documentele și programele P.R.M., activitatea profund umanistă a partidului și modul în care acesta și-a desfășurat campania electorală. Iată de ce ei pot trece zâmbind peste această farsă a extremismului, înțelegându-i substratul electoral și acordând partidului nostru ponderea parlamentară pe care o merită.

Pentru politicienii și analiștii străini acest lucru este însă, de cele mai multe ori, imposibil. Și asta pentru că informațiile despre România nu sunt culese de la fața locului de martori obiectivi, ci sunt preluate de la medii de informare implicate direct în procesul politic.

Se aduce astfel, așa cum am mai arătat, un evident prejudiciu României. Pentru că prezența în postura de lider al opoziției a unui partid fals etichetat de extremă dreaptă nu poate fi un semnal încurajator pentru cei care vor decide integrarea României în structurile euro-atlantice.

Este evident faptul că nedreptatea săvârșită de Corriere della Sera la adresa Partidului România Mare se sprijină pe o lipsă de informații. Nu se explică astfel de ce un partid esențialmente de stânga, care militează pentru egalitate între oameni și națiuni, poate fi încadrat printre partide inegalitare și ultra conservatoare.

Din lista de 28 de partide a publicației italiene, 27 își asumă o identitate de extremă dreapta. Unul singur nu acceptă o astfel de etichetă, pur și simplu pentru că ea este aberantă: Partidul România Mare. În schimb, așa cum am început să ne obișnuim, „i se asumă" această identitate chiar de către unii adversari politici.

O veritabilă aberație este încadrarea P.R.M. ca partid fascist, ba chiar nazist, lucru pe care n-au îndrăznit să-l facă nici măcar opozanții noștri. Ca parte a națiunii care a inventat fascismul, domnii de la Corriere della Sera ar trebui să știe că fascismul și nazismul se caracterizează prin: antidemocratism, elitism, corporatism și etatism îndreptat împotriva libertăților persoanei. Ei bine, partidului nostru nu-i corespunde nici unul dintre aceste criterii…Cât despre așa zisul nostru antisemitism, am rugat de nenumărate ori să ni se arate cea mai nesemnificativă și palidă referire antisemită din vreunul din documentele politice, din acțiunile și manifestările partidului nostru.

Domnilor de la publicația „Corriere della Sera" nu poate să le fie străin criteriul propus de politologul italian Norberto Bobbio pentru identificarea partidelor de extremă dreapta; „la extrema dreaptă, scrie el, stau mișcări antiliberale și antiegalitare", prin antiliberal înțelegând refuzul drepturilor și libertăților individuale. Din nou, eroare. Nu numai că partidul nostru nu este unul de extremă dreaptă, dar ideologia lui militează direct împotriva unui astfel de extremism.

În final, nu pot să nu remarc strania satisfacție cu care un anumit segment al presei românești a preluat eronata categorisire a partidului nostru de către publicația din Peninsulă. Și asta deși ar fi trebuit să înțeleagă faptul că dezinformarea italienilor este rodul dezinformărilor lor. Deși s-a încercat să se folosească eroarea celor de la Corriere della Sera ca o dovadă împotriva noastră, ea nu dovedește decât faptul că unele calomnii pot depăși granițele țării în deserviciul României și a imaginii reale a acesteia.

Acestea fiind spuse, vă anunț intenția Partidului România Mare de a invita în România jurnaliști și analiști politici occidentali, inclusiv de la prestigioasa (de altfel) publicație Corriere della Sera pentru a cerceta ideologia P.R.M. și locul partidului nostru în sistemul politic românesc. Asta pentru că nu avem nimic de ascuns, ci avem de apărat onoarea a peste trei milioane de oameni care ne-au acordat încrederea lor.

Vă mulțumesc.

Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Corneliu Ciontu:

Începem ședința de răspunsuri la interpelări.

Domnul deputat Cornel Popa a avut o interpelare la adresa Ministerului Culturii și-l invit pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să răspundă la această interpelare.

   

Domnul Răzvan Theodorescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea domnului deputat Cornel Popa privește Cetatea Oradea, lucrările de restaurare de acolo.

Ca răspuns la această interpelare, cu privire la finanțarea reabilitării Cetății Oradea, pot să spun următoarele: apreciez în mod deosebit eforturile depuse de Consiliul local și de Primăria municipiului Oradea și implicarea financiară la începerea acțiunii de asanare și reabilitare a acestei mari cetăți, la propriu și la figurat.

Începând cu 1998, Ministerul Culturii a alocat fonduri pentru proiectare și lucrări de execuție la Cetatea Oradea. Este vorba de 200 de milioane de lei în 1998. Este vorba, mai apoi, de aproape 300 de milioane și de o jumătate de miliard, mai recent.

În anul 2001, s-a alocat suma de 600 de miliarde, aprobată prin Programul național de restaurare, dar redirijat apoi de către Oficiul Național pentru Protecția Patrimoniului, o instituție pe care noi am moștenit-o și pe care recent am desființat-o.

În Planul național de restaurare pentru 2002, obiectivul Cetatea Oradea este inclus la Capitolul "Monumente istorice fără valoare alocată", aceasta întrucât, dată fiind dimensiunea Cetății, este poate cea mai întinsă din Transilvania, și amploarea lucrărilor de restaurare, acestea nu pot fi realizate decât prin eforturile conjugate ale mai multor instituții.

Bugetul aprobat în acest moment pentru monumente nu este suficient pentru a acoperi toate necesitățile în cazul unor lucrări atât de vaste. Am propus reluarea discuțiilor pe tema Protocolului pe care ni l-a propus Primăria Oradea, însă trebuie implicat substanțial aici și Ministerul Educației și Cercetării, care este beneficiar al unor spații importante din cetate. Numai în acest fel putem realiza niște lucruri la Oradea, ca și la Alba-Iulia - adaug eu, acum.

În măsura posibilităților și în cazul în care se poate finaliza o cofinanțare a lucrărilor, Ministerul Culturii și Cultelor va aloca, prin Programul național de restaurare, la rectificarea bugetului, sumele necesare pentru proiectul de restaurare a Corpului E, la care a finanțat deja intervenția de urgență acum doi ani. Deci, repet, în cazul în care se face un asemenea acord între ministere, putem, la rectificare, să intervenim la această zonă din Cetatea Oradea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă domnul deputat mai are ceva de completat, de solicitat?

 
   

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, țin să vă mulțumesc pentru faptul că sunteți unul dintre puținii miniștri care se respectă și care, iată, astăzi, ați ținut să fiți în fața noastră pentru răspunsul la interpelarea noastră.

Avem rugămintea, însă, cu tot respectul, ca toate formulările absolut de natură să vă onoreze, ca și diplomație, noi așteptăm punctual ceea ce dumneavoastră aveți de gând, ca și minister, și vă atenționăm că orice an scurs fără sume alocate acestei cetăți, va fi unul care va face să avem regrete că nu am acționat prompt și că nu facem decât să amânăm de fapt ceea ce trebuie să facem cât de urgent.

Vă supunem atenției, totuși, că, deși acolo funcționează anumite sectoare, în speță este vorba de Facultatea de Arte din Oradea, poate că ele nu fac decât să conserve, prin puținele sume pe care le alocă acolo, să conserve ceea ce mai este de conservat din Cetatea Oradea.

De aceea, vă rugăm, domnule ministru, cu tot respectul, din partea cetățenilor Bihorului, nu numai ai Oradiei, să interveniți cât se poate de prompt ca sumele de care are nevoie această cetate pentru a supraviețui să ajungă cât de repede acolo. Știm greutățile, vă înțelegem, dar avem nevoie de aceste sume și, încă o dată, apreciez diplomația din răspunsul dumneavoastră, dar avem nevoie de bani, ca să supraviețuim, ca Cetate a Oradiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Simțiți nevoia, domnule ministru? Nu.

Domnul deputat Damian Brudașca a adresat o interpelare spre Ministerul Informațiilor Publice.

Domnule Brudașca, mai doriți să dezvoltați. Vă rog.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Doresc doar să precizez, domnule președinte de ședință, că interpelarea la care faceți referire a fost adresată la 27 noiembrie anul trecut, că s-a primit un cvasirăspuns la data de 7 ianuarie 2002, prin care mi se da asigurarea că se definitivează în luna respectivă raportul privind activitatea ministerului interpelat și că respectivul raport, probabil, îmi va parveni.

După mai bine de o jumătate de an, se pare că s-a făcut că plouă la ministerul respectiv, unde se solicita să se prezinte un raport Camerei Deputaților privind modul cum sunt folosiți banii publici, întrucât, spuneam eu, există bănuieli că sunt folosiți cu precădere pentru sondaje de opinie, sau exclusiv pentru imaginea personală a premierului Adrian Năstase, deci nu a României ca țară. Și subliniam acest aspect și datorită faptului că, din constatările personale, la ambasadele României, în momentul de față, nu se găsesc materialele minime necesare prezentării eforturilor pe care le face chiar propria guvernare, Puterea PSD-UDMR pentru atingerea obiectivelor acestei etape.

Sper că măcar acum, după mai bine de o jumătate de an, la acest minister s-a găsit răspunsul interpelării solicitate la 27 noiembrie anul 2001.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul ministru Vasile Dâncu să răspundă la solicitarea dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Dâncu:

Stimate domnule deputat, vreau să fac precizarea că răspund, din partea premierului Adrian Năstase, la interpelarea pe care i-ați adresat-o dânsului în legătură cu ceea ce ne-ați cerut nouă, printr-o interpelare, Ministerului Informațiilor Publice, și, la final, după ce o să răspund din partea premierului la interpelarea dumneavoastră, o să răspund și din partea noastră.

Stimate domnule deputat Damian Brudașca, apreciez preocuparea permanentă a parlamentarilor din partidul dumneavoastră pentru eficiența cu care Guvernul României gestionează relația cu Parlamentul și vreau să vă asigur că membrii echipei pe care o conduc sunt extrem de responsabili în a răspunde interpelărilor și întrebărilor distinșilor deputați și senatori.

La începutul acestui an, ministrul pentru relația cu Parlamentul, domnul Acsinte Gaspar, a prezentat o situație foarte clară privind modul prompt și responsabil în care membrii Executivului au răspuns la solicitările parlamentarilor.

Iată de ce, vă rog să-mi permiteți a cataloga presupusa dumneavoastră prezumție de nesinceritate și lipsă de colaborare a miniștrilor cu parlamentarii ca fiind deplasată și neconcordantă cu realitatea.

Referitor la răspunsul dat de ministrul informațiilor publice la interpelarea dumneavoastră nr.220/B/2001, documentul a fost expediat de la cabinetul ministrului informațiilor publice cu nr.2971/18.XII.2001, și nu pe 10.I.2002, așa cum ați precizat dumneavoastră. Sigur că această întârziere nedorită în circuitul birocratic al hârtiilor dintre diverse structuri ale Executivului și cele ale Parlamentului este o problemă căreia trebuie să-i găsim răspunsul. Poate vom elimina diverse structuri intermediare și vom încuraja o comunicare directă între parlamentari și miniștri, sau poate vom găsi alte soluții care să optimizeze fluxul informațional, astfel încât să nu mai existe depășiri ale termenelor stabilite.

În cazul de față, nu cred însă că ministrul informațiilor publice a dat dovadă de dispreț și lipsă de interes, așa cum susțineți. Solicitarea dumneavoastră era prematură, pentru că se referea la o situație statistică, ce urma să fie prezentată în raportul anual al ministerului.

Din acest motiv, apreciez că răspunsul ministrului Vasile Dâncu a fost rezonabil. Și, pentru că aveți dreptul să fiți informat în legătură cu activitatea Executivului, vă asigur că ministrul informațiilor publice vă va pune la dispoziție toate informațiile necesare pentru a risipi suspiciunile privind modul în care este gestionată imaginea și sunt utilizate fondurile de comunicare și imagine în 2001.

În speranța că am răspuns punctual la afirmațiile din interpelarea dumneavoastră, vă asigur, domnule deputat Damian Brudașca, de întreaga mea considerație. Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Acum, dacă-mi permiteți, aș vrea să vă răspund, domnule deputat, punctual la ceea ce ați cerut dumneavoastră. O să vă remit și un raport public pe care l-a făcut ministerul, cu toate activitățile și toate tipurile de activități, toate tipurile de manifestări pe care le-am făcut în sprijinul creșterii imaginii României în lume și, în același timp, a producțiilor de factură - dumneavoastră spuneți propagandistică, eu aș spune producțiilor de imagine publică, pe care le-am realizat în acest sens.

Sigur, eu am un raport destul de detaliat. O să vă citesc din acest moment câteva din producțiile noastre. Vreau să vă spun că, în momentul când am venit la minister, nu am găsit într-adevăr nici un material propagandistic pentru imaginea României în lume.

Am produs anul acesta următoarele tipuri de materiale - probabil că tirajul nu este suficient și, din acest punct de vedere, fondurile ne-au fost limitate. Am produs o mapă "Focus Romania", o mapă care este un format internațional, în șase limbi. Am produs-o în 25 de mii de exemplare. Sigur că nu ajunge. Am trimis la Ministerul Afacerilor Externe care a distribuit la ambasade, din nefericire, se distribuie cu întârziere și avem și un tiraj nu prea mare. Am produs o lucrare "România 2001" și "România 2002", tot într-un format internațional, o prezentare care este apreciată la toate manifestările internaționale ale României. Această lucrare, de asemenea, este un format internațional și am produs-o în 20 de mii de exemplare. Să sperăm că anul acesta o să avem posibilitatea să facem 100 de mii de exemplare în acest sens.

Am produs o lucrare - "Romania your business partner" - o lucrare despre potențialul economic al României, în limba engleză și, de asemenea, un CD în limba engleză - "Romania your business partner".

De asemenea, am distribuit în străinătate albume de fotografii, un album "Mânăstiri și schituri din România", o lucrare excepțională, și o lucrare intitulată "România, o amintire fotografică", de asemenea, o lucrare excepțională.

La finalul anului, dar nu vor apare anul acesta, am mai produs câteva lucrări de propagandă externă legată de mediul de afaceri din România, pe care o să vi le prezint chiar și în machetă. Deci, o să vă prezint un raport public al ministerului, în ceea ce privește toate acțiunile și toate prioritățile și, de asemenea, am adus aici un set de materiale pe care vreau să vi le pun la dispoziție. (Domnul ministru Vasile Dâncu înmânează aceste materiale domnului deputat Brudașca Damian, care-i mulțumește.)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Brudașca, dacă aveți ceva de completat. Este o dotare interesantă.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu aș dori să-i mulțumesc și domnului ministru pentru răspunsul personal și pentru răspunsul pe care l-a dat în numele domnului prim-ministru. Vreau să fac precizarea că dețin asupra mea documentele care sunt marcate 07.01.2002. Nu știu care este mecanismul, nu sunt vinovat de faptul că între două ministere ale aceluiași guvern hârtiile fac aproape două săptămâni. Nu este vina mea, este o disfuncționalitate a Guvernului.

În ce privește celelalte aspecte, m-aș bucura să primesc un exemplar al acestui raport, pentru că eu nu am inventat situațiile pe care le-am adus la cunoștința domnului ministru. Ele sunt o realitate și pot fi confirmate și de distinșii reprezentanți ai Ministerului de Externe. Reprezentanții României în străinătate pe care i-am contactat mi-au spus că din 1993 și până în prezent n-au primit decât câte două-trei cărți, multe dintre ele de literatură universală, și nicidecum de propagandă pentru interesele actuale și de perspectivă ale României. Nu pun la îndoială buna-credință a Ministerului Informațiilor, mă bucur de aceste documente, le voi studia cu toată atenția și sunt convins că ele reprezintă profesionalismul pe care-l are domnul Dâncu, ca și specialist în ale presei. Este regretabil că tirajele care se fac nu ajung la toate ministerele și nu servesc chiar politicii pe care o promovează actualul Guvern. Poate că acesta este un semnal care ar putea ajuta chiar și ministerul pentru viitoare rectificări de buget, astfel încât materialele ce se vor face să fie îndestulătoare pentru rezolvarea problemelor actuale și de perspectivă ale guvernării.

Vă mulțumesc pentru cadouri. Și iepurașul a fost un pic mai devreme.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

La interpelarea făcută de domnul deputat Paul Magheru către APAPS este pregătit să-i dea răspuns domnul secretar de stat Iacob Zelenco. Dar nu înainte, dacă domnul deputat mai vrea să mai completeze, sau să dezvolte. Dacă doriți, nu-i obligatoriu, domnule deputat. Eu îmi fac datoria.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Este mai important decât întrebarea un scurt preambul de două-trei fraze. 127 de salariați de la S.C. Înfrățirea S.A. Oradea, Sucursala Fabrica de Mașini din Beiuș, n-au primit salariile de peste 3 luni, din februarie 2002. De patru ani s-au încasat toate reținerile: contribuția la asigurări sociale, Casa asigurărilor de sănătate, impozitele, fără să fie vărsate la bugetul de stat. Consecința imediată este că salariaților nu li se recunoaște vechimea. Comenzile, cele mai multe la export, sunt peste capacitatea de producție. Dar, datorită capacității de plată a deținătorului majoritar de acțiuni, canadianul de origine română Tereciki Alexandru, din cauza lipsei de resurse, fabrica este pe cale de a înceta producția.

Iar întrebarea pe care am adresat-o, la care aștept acum răspunsul, este: ce măsuri de verificare a bonității va lua APAPS-ul, pentru a scoate Fabrica de mașini-unelte din Beiuș dintr-o situație inadmisibilă, când, din vina patronului, nu se pot onora comenzile de producție, cu consecințe sociale, economice și financiare neplăcute? Și sperăm să nu se agraveze această situație, în care se găsesc salariații acestei societăți comerciale.

Vă mulțumesc și așteptăm răspunsul.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Iacob Zelenco, secretar de stat la APAPS, să vă răspundă.

 
   

Domnul Iacob Zelenco:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea adresată de dumneavoastră, facem următoarele precizări: prin Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.17 din 20 aprilie 2000, fostul FPS a vândut pachetul de 69,96% din capitalul social, pe care l-a deținut la Societatea Comercială Înfrățirea Oradea către cetățeanul americano-canadian Alexandru Terekicei.

În prezent, structura acționariatului este următoarea: Alexandru Derecichi - 70% (69,97%), SIF Banat-Crișana - 22,81%, alți acționari - 7,18% și managerul - 0,032%.

Am precizat și aceste cifre, în ideea de a sublinia faptul că societatea este complet privatizată și APAPS nu mai deține absolut nici un pachet de acțiuni acolo și nici un control asupra societății.Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în urma negocierilor desfășurate cu domnul Alexandru Derecichi, acesta fiind singura persoană care s-a prezentat la sediul fostului FPS în urma publicării ofertei de vânzare a pachetului de acțiuni în Ziarul "Ziua", cât și în "Financial Times".

Domnul Alexandru Derecichi a participat la negocieri în calitate de persoană fizică, iar legislația din domeniul privatizării nu conține prevederi referitoare la verificarea bonității investitorului, singura modalitate prin care era verificată capacitatea acestuia de a plăti pachetul de acțiuni fiind depunerea unei garanții.

Prin cumpărarea pachetului de acțiuni, domnul Alexandru Derecichi a devenit acționarul majoritar al societății comerciale respective, calitate pe care și-o exercită în cadrul adunării generale a acționarilor.

De asemenea, menționăm că, potrivit Legii nr.31, republicată, societatea pe acțiuni este administrată de unul sau mai mulți administratori, legea stabilind totodată și atribuțiile atât ale acționarilor, cât și ale administratorilor societății.

Întrucât, așa după cum rezultă din datele prezentate, Înfrățirea Oradea este o societate cu capital integral privat, APAPS, ca organ guvernamental, nu se mai poate implica în administrarea societății în cauză și cu atât mai mult, să oblige acționarul majoritar să finanțeze activitatea societății, atât timp cât această obligație nu este prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni.

Menționez, de asemenea, faptul că prin Legea de înființare a APAPS-ului, prin atribuțiile conferite de lege, APAPS are obligația de a se ocupa, în calitate de acționar majoritar, numai în societățile în care acesta deține participații și este, așa cum am spus, deține pachetul majoritar.

Singurul lucru pe care poate să-l facă APAPS este să urmărească modul în care sunt respectate clauzele contractuale, astfel că, în cazul în care acestea nu sunt respectate, autoritatea să execute gajul asupra acțiunilor și să inițieze acțiunile ce se impun în conformitate cu legislația în vigoare, acțiuni care de fapt sunt cele de acționare în justiție, astfel încât, în situațiile în care clauzele contractuale nu sunt respectate, APAPS-ul să rezilieze acest contract.

Vă mulțumesc. Semnează ministrul privatizării, Ovidiu Mușetescu.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat.

 
   

DomnulPaul Magheru:Domnule ministru secretar de stat, vă mulțumesc și eu pentru răspuns.Aș solicita și răspunsul scris, pentru a mă folosi de el atât în ceea ce privește cunoașterea la fața locului a acestor condiții contractuale, privind deținătorul majoritar de acțiuni și relația cu APAPS-ul, cât și pentru sugestia pe care ne-a dat-o în legătură cu posibilitatea pe care APAPS-ul, care este o instituție de stat și toți suntem interesați să apărăm interesele salariaților de aici, ne vor putea fi folositoare pentru acționare pe cale oficială juridică a celor vinovați de soarta inadmisibilă în care se găsesc câțiva muncitori de-ai noștri. Vă mulțumesc foartemult.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumescși eu. Domnul deputa Damian Brudașca are două solicitări către Ministerul Apărării Naționale.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Una dintre solicitări se referă la Huedin, unde unitatea militară existentă până de curând a fost transferată la Someșeni.

În urma acestui transfer au rămas nefolosite atât sediul fostei garnizoane cât și spațiul deținut de aceasta la internatul de la Școala generală din Huedin.

Având în vedere mutarea definitivă a acestei unități, reprezentanții autorităților locale solicită fie folosirea acestor spații de către unități ale armatei române, fie transferarea acestora pe baza unui protocol încheiat cu Ministerul de Interne, unității de pompieri a orașului. Autoritățile administrației publice locale ar dori totodată să se ofere spațiu și unui serviciu de descarcerare ce ar urma să fie înființat pentru a soluționa problemele specifice zonei.

A doua chestiune este semnalarea unui abuz cu totul și cu totul deosebit în care un fost angajat al armatei române, actualmente trecut în rezervă, domnul Decebal Dumitrescu, domiciliat în str.Dorobanților nr.25, et.2, apart.5, Cluj-Napoca, ne atrage atenția asupra faptului că un memoriu pe care l-a înaintat ministerului nu s-a bucurat de o tratare corespunzătoare, fiind ascuns, se pare, adevărul. În ce sens? În sensul că memoriul a fost trimis spre soluționare tocmai celui care a făcut obiectul sesizării respective. Cu alte cuvinte, este vorba de o înscenare a dispariției unui pistol ca, la urmă, același maior în rezervă acum Decebal Dumitrescu să tragă ponoasele, în timp ce șeful care nu i-a predat atribuțiile de serviciu este bine mersi în continuare, într-o situație care nu-l obligă să fie responsabil în fața legii.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Pentru formularea răspunsurilor, îl invit pe domnul Sorin Encuțescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

 
   

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Ca urmare a procesului de reorganizare și restructurare a armatei, mai multe imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale au fost disponibilizate. Pentru unele dintre acestea, organele administrației publice locale și-au manifestast expres dorința de a le prelua și folosi în condiții eficiente. În acest sens, au fost promovate și adoptate hotărâri ale Guvernului care au avut ca obiect de reglementare transmiterea dreptului de administrare a acestor imobile de la Ministerul Apărării Naționale către autoritățile administrației publice centrale sau locale. Referitor la întrebarea dumneavoastră, cazarma și parte din internatul Școlii generale din localitatea Huedin nu sunt disponibilizate la această dată, ele prezentând, în continuare, interes operativ pentru Ministerul Apărării Naționale.

Totodată, precizăm faptul că imobilele deținute în garnizoana Huedin nu au fost solicitate de către organele administrației publice locale sau de către Ministerul de Interne pentru unitățile de pompieri din localitate și oricum, acest transfer de administrare nu se poate face printr-un protocol, ci, în mod expres, printr-o hotărâre de guvern. Acesta a fost răspunsul la prima întrebare.

La cea de-a doua întrebare, referitor la solicitarea dumneavoastră privind reanalizarea cazului domnului maior în rezervă Traian Decebal Dumitrescu, vă comunicăm că acest caz a fost tratat cu maximă seriozitate de către structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Cu regret vă informăm, că așa zisele nereguli și ilegalități comise pentru scoaterea sa în rezervă s-au dovedit a fi inexistente și nu putem decât să reiterăm pentru a șasea oară răspunsul oferit și petentului. Trecerea în rezervă a acestuia, pe atunci căpitanul Traian Decebal Dumitrescu, s-a făcut în baza ordinului ministrului apărării naționale nr.778 din 11 septembrie 1991 prin aplicarea art.43 lit.i) din statutul corpului ofițerilor, ediția 1965, în vigoare la acea dată, care prevedea aplicarea acestei măsuri în cazul comiterii abaterilor grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale. Raportul către ministrul apărării naționale din 1991, prin care se propunea trecerea în rezervă enumera abaterile grave săvârșite de petent, abateri care au permis printre altele sustragerea pistolului calibrul 7,62. Faptele care i-au fost imputate au fost printre acelea că nu a urmărit scăderea din evidență a muniției reale consumate la tragere, nu a luat măsuri de distribuire a armamentului în și de la subunitate pe bază de documente legale, nu a asigurat desfășurarea normală a operațiunilor de inventariere trimestrială și anuală.

Măsura aprobată privind trecerea în rezervă în data de 11 septembrie 1991 era o măsură administrativă ca urmare a săvârșirii unor abateri grave de la ordinea și disciplina militară și a fost adoptată înainte ca Parchetul Militar - Cluj să finalizeze cercetările cu privire la infracțiunea de neglijență în serviciu cu care a fost sesizat.

Faptul că Parchetul Militar Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea menționată anterior are relevanță numai cu privire la răspunderea penală a ofițerului, în sensul că nu a fost angajată și această răspundere. Dar nu are și nu putea avea nici un efect asupra trecerii sale în rezervă care, repet, a survenit ca urmare a abaterilor grave survenite prin încălcarea prevederilor regulamentelor militare.

De altfel, în rechizitoriul din 17 decembrie 1993 a Parchetului Militar Cluj, se menționează faptul că s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de căpitanul în rezervă Traian Decebal Dumitrescu, deoarece s-a considerat că trecerea lui în rezervă se poate aprecia că este suficientă pentru neglijența de care a dat dovadă. Și, uitați, avem aici din paragraful respectiv din rechizitoriul Parchetului. (Arată dosarul de la tribună.)

Atât în urma memoriilor trimise cât și a discuțiilor purtate cu ofițerul în rezervă la Centrul Militar Județean Cluj în data de 10 mai 2002 ora 11 a reieșit dorința acestuia de a beneficia de pensie militară și de plățile compensatorii acordate conform Ordonanței Guvernului nr. 7 din 1998. După cum este cunoscut, unul din principiile de bază ale Constituției României este cel al neretroactivității legii, cu excepția legii penale celei mai favorabile. Nu este posibil ca un act normativ care a intrat în vigoare în 1998 să fie aplicat retroactiv unei situații din 1991.

În concluzie, trecerea în rezervă a ofițerului s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale în vigoare la acea dată, iar solicitările unor eventuale despăgubiri sau plăți compensatorii nu au temei legal, Ministerul Apărării Naționale nefiind în culpă. Cu atât mai puțin este posibilă reîncadrarea petentului în activitate, ținând cont atât de condițiile actuale și de perspectivă ale restructurării organismului militar, cât și de serioasele probleme cu ordinea și disciplina militară, constatate în activitatea de militar activ al acestui ofițer în rezervă.

Acestea sunt problemele incluse în răspunsul pentru dumneavoastră, domnule deputat.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu mulțumesc domnului ministru pentru răspuns.

În primul caz, cel cu Huedinul, l-aș ruga să aibă în vedere situația creată și să propună ministerului promovarea unei hotărâri de guvern, în concordanță cu practicile specifice dacă apreciază că nu există perspective ca aceste spații să fie refolosite într-un timp rezonabil, în scopurile militare.

În cazul celui de-al doilea răspuns, apreciez minuțiozitatea și preocuparea pentru identificarea exactă a problematicii. Dar, aș vrea să menționez că tot în memoriile petentului se subliniază câteva lucruri care țin de comanda unității militare în care și-a desfășurat activitatea până la trecerea sa în rezervă, aducându-se grave acuzații în legătură cu probitatea dovedită de comandanții în cauză

Din răspunsul pe care l-am primit de la minister, prin intervenția domnului ministru, n-a rezultat nici un fel de referire la persoanele în cauză. Sunt ele sau nu sunt vinovate de acuzațiile formulate la adresa lor. Dacă sunt vinovate, atunci se mai justifică măsura de scoatere din cadrele active ale armatei? Sunt chestiuni asupra cărora consider că ministerul trebuie să se pronunțe neechivoc și, dacă se poate, cu aceeași exactitate și minuțiozitate ca în restul răspunsului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule Encuțescu.

 
   

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Pentru a putea demara hotărârea de guvern de transfer a acelei unități militare către administrația locală este neapărat nevoie să existe o hotărâre a consiliului local. Deci am ruga consiliul local să ia în discuție, ne trimit acea hotărâre și în baza solicitării și a hotărârii consiliului local, noi putem începe demersurile pentru hotărârea de guvern.

În legătură cu al doilea aspect, să știți că și comandanții, atât comandantul cât și șeful de stat major au fost pedepsiți, iar alte două cadre militare, care își desfășurau activitatea în acea unitate, au fost și ei deferiți parchetului militar. Deci, acolo a fost o comisie a ministrului apărării naționale care a investigat cu foarte mare seriozitate această problemă și, la fel celelalte comisii, cum am spus, ofițerul se află la cel de-al șaselea raport și, de fiecare dată, noua conducere a ministerului a abordat cu maximă responsabilitate acest caz și au fost reluate... Noi avem aici, așa este dosarul cu toate elementele care au fost studiate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu pentru aceste precizări.

Doamna deputat Mihaela Ionescu a adresat o interpelare către Ministerul Afacerilor Externe. Dacă dorește să dezvolte, dacă nu îl invit pe domnul Cristian Niculescu, secretar de stat la acest minister să formuleze răspuns.

 
   

Domnul Cristian Niculescu:

Doamnă deputat, îmi permiteți să răspund din partea domnului Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe care, la ora actuală, este la Reykjavik.

În cadrul instanțelor francofoniei instituționale, România și-a exprimat interesul pentru o corectă difuzare în cadrul grilei de programe a Canalului de Televiziune francofon TV5 a realităților din țările aparținând polului de francofonie din Europa Centrală și de Est, având drept centru România.

Ținând cont de noua deschidere a francofoniei instituționale spre zona noastră, a fost comunicată conducerii TV5 dorința expresă ca regiunea Europei Centrale și de Est să fie prezentă și prezentată în mod constant pe antenele acestui canal de televiziune francofon.

În cursul lunii februarie 2002, domnul Serge Adda președinte - director general al TV5 a luat decizia privind realizarea unei emisiuni "Vingt quatre heures Bucarest semedi", dedicată României, difuzată în direct în zilele 27-28 aprilie 2002. Acest tip de emisiune a fost consacrată până în prezent unor capitale din întreaga lume, printre care: Paris, Bruxelles, Dakar, Cairo, Hanoi, Quebec și altele.

Precizez că modalitatea consacrată a acestei emisiuni care s-a aplicat atât în România, cât și în celelalte țări se fundamentează pe principiul independenței presei, conceptul, selecția materialelor și realizarea programelor aparținând în întregime echipei TV5. Autoritățile naționale facilitează doar realizarea emisiunii prin acordarea de asistență echipei TV5 în relațiile cu instituțiile cu atribuții în domeniu. Realizarea unei emisiune "Vingt quatre heures Bucarest semedi" dedicată României s-a dorit a fi o acțiune în favoarea promovării imaginii țării noastre în întreaga lume, în rândul celor 6oo de milioane de telespectatori pe care îi numără TV5. Bucureștiul avea astfel posibilitatea de a deveni pentru 24 de ore capitala lumii, României oferindu-i-se oportunitatea de a fi privită în direct în Europa și pe întreg mapamondul. Este vorba deci de prezența României pe un post de televiziune al francofoniei instituționale și nu al televiziunii franceze. Într-o perioadă în care România se pregătește pentru integrarea în structurile europene și euroatlantice este, fără îndoială, importantă prezentarea corectă și constantă a realităților și evoluțiilor din societatea românească în presa scrisă și audiovizuală occidentală. Aceasta a fost, de altfel, și viziunea declarată a conducerii TV5 și a realizatorului emisiunii - Frederic Mitterrand care, în repetate rânduri, atât în faza de pregătire, cât și în cea de finalizare au afirmat: "Este important să arătăm că această realitatea românească este complexă, că România se schimbă, că aici se întâmplă multe lucruri bune, că aceasta a fost întotdeauna o țară civilizată și europeană, consecința logică fiind acceptarea ei de către Europa și din punct de vedere instituțional. Mai mult, România care a suferit și care a avut deseori o imagine negativă în presa occidentală trebuie să fie prezentată așa cum este o țară pregătită să intre în Uniunea Europeană."

Acest tip de declarații al realizatorului emisiunii a fost consemnat atât în presa scrisă, ziarul "Independent", revizsa "PROTV Magazin", cât și în cea audiovizuală TVR-1, Antena - 1, ProTV.

Din acest punct de vedere, emisiunea difuzată de TV5 a cuprins un amblu program de reportaje, documentare, interviuri cu personalități din diverse domenii, politic, cultural, științific. Alegerea acestora aparținând în exclusivitate echipei TV5, care s-a deplasat la București pentru realizarea diferitelor înregistrări documentare, interviuri a căror programare a fost stabilită de realizatorul emisiunii domnul Frederic Mitterrand, care a beneficiat de putere de decizie discreționară din partea președintelui director general domnul Serge Adda. Marea majoritate a filmelor documentare selectate spre a fi difuzate în program au fost alese la Paris, din producțiile unor televiziuni partenere, cum ar fi Canalul "Arte" și Televiziunea belgiană valona, fiind reținute doar câteva din propunerile prezentate de Televiziunea Română.

Realizatorii emisiunii invocând independența presei și neamestecului în alcătuirea programului au respins în mod sistematic sugestiile părții române privind alcătuirea programului, includerea unor interviuri cu personalități cu activitate și relevanță în domeniul francofoniei, inclusiv realizarea unui interviu cu primul ministru al României precum și cu alți membri marcanți ai Consiliului Național Consultativ al Francofoniei, precum și prezentarea în cadrul emisiunii a instituțiilor francofone care au sediul și își desfășoară activitatea în România, Biroul Regional al Agenției Universitare al Francofoniei pentru Europa Centrală și de Est, Școala doctorală de științe sociale și altele.

În ansamblul ei, emisiunea a prezentat o serie de aspecte pozitive privind România, punându-se în evidență valorile perene ale patrimoniului național cultural, precum și înaltul nivel al artei interpretative românești cum ar fi de exemplu Muzeul Național de Artă al României, comparat de prezentator cu Luvrul, Palatul de la Mogoșoaia, Ateneul Român, Palatul Parlamentului, etc.

Personalități culturale cum ar fi academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, Mariana Nicolesco, Roxana Theodorescu, Radu Varia, Vlad Conta, arhitectele Mariana Celac și Anca Petrescu au prezentat diverse aspecte ale vieții culturale românești.

În ceea ce privește aspectele negative ale emisiunii, partea română, prin intermediul reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe, și-a exprimat îngrijorarea și surprinderea referitor la alegerea de către organizatorii emisiunii și difuzarea la ore de maximă audiență a documentarului realizat la Gara de Nord și a celui având ca titlul "Dalas Roumanie", prezentând imagini extrem de contrastante care nu au reușit, fără îndoială, să pună în evidență bogăția culturală oferită de România în spiritul diversității culturale promovate de francofonia instituțională. Referiri în acest sens au fost făcute, de altfel, cuprinse și în scrisoarea pe care domnul Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, a adresat-o, după difuzarea emisiunii, domnul Serge Adda președinte director general la TV5.

Totodată, trebuie avut în vedere faptul că emisiunea "Vingt quatre heures" a TV5 își are propria sa structură, fiind o emisiune de creație care prezintă jurnale personale, însemnări de călătorie cu accent de poezie a locului, o emisiune care, așa cum a imaginat-o realizatorul ei Frederic Mitterrand, s-a dorit a fi împotriva clișeelor.

S-a încercat astfel prezentarea schimbărilor care au avut loc în România pe parcursul ultimilor 12 ani, urmărindu-se evitarea unei imagini stereotipe și simplificatoare cu accent pe faptul că România nu a încetat niciodată să fie o țară europeană.

În ceea ce privește referirea la articolul apărut în presa franceză, trebuie avut în vedere că articolul s-a referit la un film difuzat pe Canalul de televiziune franco-german "Arte" intitulat "Les enfants dubitum" și nu la emisiunea "Vingt quatre heures" care s-a mediat pe canalul de televiziune francofon TV5.

Menționez însă că TV5 a realizat, într-adevăr, această emisiune dedicată României în parteneriat cu revista "Le Figaro Magazine" cu un tiraj de 6 milioane de exemplare care a repetat într-un mod pozitiv această emisiune dedicată României, publicând în numărul său din 27 aprilie 2002, în aceeași zi cu difuzarea emisiunii televizate, un amplu articol intitulat "Special Bucarest un enclave latin en Europe Centrale" - motto-ul acestui articol a fost: "Deasupra întregii Românii suflă un vânt al înnoirii, la București libertățile își reiau drepturile, capitala francofilă prezintă o frumoasă vitalitate culturală".

Referitor la întrebarea dacă au fost cheltuite fonduri ale Ministerului Afacerilor Externe pentru cazarea și sejurul echipei televiziunii franceze TV5 conduse de Frederic Mitterrand, răspunsul este următorul. Ministerul Afacerilor Externe al României nu a avut nici o implicare în suportarea cheltuielilor legate de cazarea și sejurul echipei Televiziunii francofone TV5 în țara noastră. Costurile privind realizarea emisiunii dedicată României au fost suportate integral de TV5 conform principiilor de utilizare a bugetelor operatorilor din cadrul francofoniei instituționale.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dacă doamna deputat Mihaela Ionescu dorește să facă referiri la acest răspuns?

 
   

Doamna Mihaela Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Răspunsul dumneavoastră nu a făcut decât să confirme bănuiala mea, și anume că Ministerul Afacerilor Externe avea cunoștință despre această emisiune, că a fost păcălit, că a fost o gafă politică, că rezultatul a fost o gafă politică, dacă recunoașteți sau nu, așa trebuie numită și, de aceea, m-ar interesa mai mult să ne spuneți care au fost sugestiile părții române. Ați spus în răspunsul dumneavoastră că ați făcut anumite sugestii părții franceze pe care aceasta nu le-a respectat.

Și, de asemenea, eu am întrebat, am avut două întrebări, a doua întrebare a fost - cum va folosi Ministerul Afacerilor Externe sau dacă va folosi într-un fel în cadrul integrării noastre în NATO, integrării europene - această emisiune, mai poate fi folosită sau, de fapt, este cheia care a închis drumul spre integrarea noastră, pentru că o populație ciudată cum ne-a... mă rog, curioasă, articulare ciudată, cum ne-a caracterizat prima oară și așa cum s-a redat în toată presa noastră reflectarea în presa franceză a acestei emisiuni, nu poate să fie primită în Europa alături de oamenii care nu sunt ciudați, îi primești pe cei ca tine, nu pe cei diferiți de tine.

În orice caz, cred că Departamentul de francofonie al Ministerului Afacerilor Externe este răspunzător, deci nu a acționat cum trebuie.

Noi, parlamentarii francofoni, niciodată nu participăm, de exemplu, la activitățile Ministerului Afacerilor Externe, ale Departamentului francofoniei. Probabil că face ceva acest departament, în orice caz, aici a fost un eșec, în cazul în speță a fost un eșec și un eșec care nu trebuia să se întâmple.

Spuneați că au fost redate și aspecte pozitive. Într-adevăr, dar și acestea au fost tendențios prezentate, chiar Muzeul de Artă a fost prezentat ca un muzeu în care în timpul comunismului operele de artă erau sechestrate, spune doamna Theodorescu, cred că este soția ministrului, nu știu, fosta soție a ministrului, eu nu am cunoștință, am trăit în țara asta, m-am născut în țara asta, dar operele de artă de la Muzeul de Artă să fi fost sechestrate în timpul comunismului, așa a spus dânsa în interviu…!

După aceea, atunci când s-a arătat Casa Parlamentului a fost pe de o parte un interviu cu doamna arhitectă Petrescu care și-a spus păsul, în ceea ce privește drepturile de autor și, pe de o parte, Parlamentul a fost prezentat ca o construcție megalomanică care este "sous traveaux", adică încă se mai lucrează la ea și unde numai două etaje sunt ocupate de organisme guvernamentale. Deci inadvertențe, deci și ce a fost, să zicem pozitiv, a fost și mai rău. Eu nu știu, într-adevăr, că au fost câteva imagini cu copii talentați, dar, mă rog, nu zic, interviul cu președintele țării, dar eu nu l-am văzut pentru că era la orele 3, eu la ora 8 am văzut doar emisiunea aceea îngrozitoare din Gara de Nord și a doua zi la ora 10 am văzut Dalasul din Cluj. Deci emisiunile frumoase au fost date cândva la miezul nopții, când nu se uită nimeni sau la ora 3 după-masa, când lumea doarme, iar emisiunile îngrozitoare au fost date la orele de maximă audiență. Deci asta aș dori, dacă puteți să-mi dezvoltați care au fost sugestiile ministerului și nu au fost respectate de Canalul TV5, înțeleg că e un canal independent și cum va valorifica ministerul această emisiune în cadrul activității noastre de integrare.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Cristian Niculescu:

Ministerul Afacerilor Externe, cum am precizat și în text, nu a făcut decât să faciliteze realizarea emisiunii. Sugestiile pe care le-a dat Ministerul Afacerilor Externe nu au fost de conținut, pentru că nu s-a putut acest lucru, partea franceză nu a dorit absolut deloc ca să primească sugestii în privința conținutului. Singurele sugestii care au fost date și care nu au fost luate în seamă au fost cele legate de locuri de filmare, am menționat asta în text, de personalități care să fie folosite pentru interviuri.

De asemenea, eu am subliniat în text, trebuie ținut cont în mod neapărat că televiziunea franceză este o televiziune liberă, că mai ales în Franța libertatea presei este extraordinar de importantă pentru realizatorii care fac asemenea emisiuni, emisiuni care au deja o anumită tradiție privind modul în care sunt organizate. Ministerul Afacerilor Externe a reușit însă să creeze doar cadrul pentru o astfel de emisiune care, după cum am menționat inclusiv în răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mihaela Ionescu va folosi partea care este pozitivă din această emisiune și este o parte pozitivă consistentă.

Într-adevăr, ne exprimăm ca și orice fel de cetățean român suprinderea pentru faptul că anumite părți ale emisiunii au avut îngroșată o tentă negativă, o tentă negativă față de care, vă rog să ne credeți, din considerentele pe care le-am menționat, nu am putut face nimic.

În privința costurilor care au presupus această emisiune am arătat, nici măcar din acest punct de vedere nu am putut face un reproș părții franceze. Repet, Ministerul Afacerilor Externe poate și trebuie să sprijine acțiuni de promovare a unor televiziuni străine în interiorul țării noastre, dar nu poate în nici un caz să controleze conținutul unor astfel de emisiuni.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna Mihaela Ionescu.

 
   

Doamna Mihaela Ionescu:

Cu tot respectul pe care i-l port domnului ministru, știți că vă admir ca editor și vă cunosc de mult timp, totuși dumneavoastră spuneți că Ministerul Afacerilor Externe a oferit cadrul. Asta mă interesa și pe mine, cine au fost cozile de topor, pentru că francezii..., eu nu știu unde locuiesc aurolacii, eu nu știu unde e groapa de gunoi, deci cineva, un român, i-a dus la groapa de gunoi și un român i-a dus la aurolaci. Un român i-a trimis spre singurii intelectuali care sunt de la GDS și nu alții. Asta este întrebarea mea, cum de au ajuns, sau înseamnă că suntem chiar o țară complet descoperită deci știu străinii atât de bine despre noi atâtea lucruri și că asta este realitatea noastră, așa suntem.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Într-adevăr, este un subiect asupra căruia trebuie să mediteze toți cei care au avut implicații asupra acestei emisiuni, că, la urma urmei, ei sunt independenți, dar când vin la tine în casă mai respectă și regulile casei, așa mi s-ar părea normal.

Vă mulțumim, domnule ministru.

Domnul deputat Gheorghe Pribeanu a adresat o interpelare către Ministerul Administrației Publice.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Eu am o interpelare adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

În conformitate cu prevederile Legii fondului funciar, nr.18/1991 cu modificările ulterioare la Legea nr.169/1997 și Legea nr.1/2000 în fiecare comună, oraș sau municipiu se constituie prin ordinul prefectului o comisie condusă de primar, în scopul stabilirii dreptului de proprietate și eliberării titlurilor de proprietate. Dacă în județul Timiș o mare parte din titluri nu au fost înmânate până în prezent cauza trebuie căutată în modul în care comisiile respective sunt coordonate de unii primari.

De curând, un caz amplu mediatizat al primarului comunei Denta din județul Timiș care a fost prins în flagrant luând drept mită suma de 100 de milioane de lei pentru intermedierea și eliberarea unor acte nelegale într-o afacere cu terenuri agricole.

La sesizarea unor locuitori ai comunei Sânandrei din județul Timiș am constatat că primarul Duma Gheorghe întârzie nejustificat eliberarea unor titluri de proprietate pe seama celor îndreptățiți, iar în alte cazuri refuză punerea în posesie a terenurilor.

Prin conținutul unor acte emise în mod oficial de la Primăria comunei Sânandrei către locuitorii comunei, rezultă că acestora le este condiționată stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și eliberarea titlurilor de proprietate, de o declarație scrisă, la care să răspundă: dacă va lucra personal terenul, dacă intenționează să-l vândă sau dacă va da terenul în arendă.

În aceeași adresă se menționează că asociațiile care funcționează pe teritoriul comunei nu sunt în măsură să lucreze terenuri agricole prea mari, și atunci, soluția este vânzarea terenurilor către cetățeni străini, propunându-se chiar prețul de 4-5 milioane de lei.

Așadar, întârzierea eliberării titlurilor de proprietate, și, o dată cu aceasta, punerea în posesie, se datorează slabei preocupări a organismelor abilitate să supravegheze această acțiune și corupției, care este prezentă încă în administrația de stat.

Rog pe domnul ministru Octav Cosmâncă să răspundă dacă are cunoștințe de aceste lucruri și ce măsuri intenționează să dispună. Menționez că aceste cazuri sunt extinse la toate județele limitrofe județului Timiș, în tot Banatul și în toată zona de câmpie de vest a țării, iar asta duce ca terenuri care au potențial productiv ridicat să nu fie cultivate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul Ionel Fleșariu, secretar de stat la Ministerul Administrației Publice, să vă răspundă la această întrebare.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

În județul Timiș, dintr-un total de 146.854 titluri de proprietate, de emis în baza prevederilor Legii fondului funciar și forestier, au fost emise, până în prezent 102.020 titluri, respectiv 69,47%.

În perioada 1 ianuarie 2001-31 martie 2002, au fost emise un număr de 13438 titluri de proprietate, ceea ce reprezintă 13,17% din numărul total al titlurilor de proprietate emise în întreaga perioadă de timp ce a trecut de la intrarea în vigoare a legilor fondului funciar. În măsura în care se înregistra același ritm susținut și în anii trecuți, se poate aprecia că aplicarea legilor fondului funciar era încheiată în acest județ.

Menționăm că între anii 1997-2000, au fost emise în județul Timiș doar 10.000 de titluri de proprietate. Prefectul județului Timiș, domnul Horia Ciocârlie, în calitate de președinte al Comisiei județene de stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a acționat, în primul rând, pentru buna organizare în activitatea comisiilor locale, pentru ca acestea să-și poată îndeplini în mod corespunzător atribuțiile stabilite prin lege.

Au fost luate o serie întreagă de măsuri pentru impulsionarea aplicării Legii fondului funciar și forestier, ceea ce s-a văzut în accelerarea ritmului de eliberarea titlurilor de proprietate.

Referitor la cazul primarului comunei Denta, care a comis fapte de luare de mită, vă facem cunoscut că Tribunalul Timiș a hotărât condamnarea sa la patru ani de închisoare.

În legătură cu sesizarea făcută de către unii locuitori din comuna Sânandrei, către domnul deputat Gheorghe Pribeanu, privind întârzierea nejustificată a eliberării titlurilor de proprietate, vă facem cunoscut următoarele:

Dintr-un total de 1567 titluri de proprietate, care trebuiau emise conform Legii fondului funciar, în această localitate au fost emise 1451 de titluri, respectiv 92,59%. Dintre acestea, numai 30 de titluri de proprietate se mai află încă la comisia locală, nefiind ridicate, întrucât cetățenii nu s-au prezentat să le ridice.

Pentru diferența de titluri de proprietate ce trebuie emise, s-a procedat la punerea definitivă în posesie, urmând a se finaliza și operațiunea premergătoare emiterii titlurilor de proprietate.

În legătură cu faptul că din conținutul unor acte emise în mod oficial de la Primăria comunei Sânandrei către locuitorii comunei, rezultă că acestora le este condiționată stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și eliberarea titlurilor de proprietate de o declarație scrisă, așa cum se menționează în textul întrebării, facem cunoscut că din nota explicativă a președintelui comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, domnul primar Duma Gheorghe, rezultă că la începutul anului 2000, rog să se rețină acest lucru, Prefectura și Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară au transmis autorităților administrației publice locale o circulară în care se preciza că până la constituirea unor societăți sau asociații agricole, terenul arabil pentru care nu erau emise titluri de proprietate, să fie lucrat de societăți care dispun de potențial tehnic și financiar pentru înființarea culturilor.

O societate româno-franceză a luat în arendă, nu a cumpărat, peste 800 hectare teren, pe care le lucrează și în prezent, după ce au fost deja eliberate titlurile de proprietate. Locatorii și acționarii celor două foste IAS-uri din comună, au primit la începutul anului 2000 solicitări scrise din partea unor întreprinzători, cu privire la precizarea intențiilor privind modul în care intenționează să-și lucreze suprafețele agricole. Vânzarea unor terenuri s-a făcut întotdeauna prin negociere directă între cumpărător și vânzător.

În concluzie, considerăm că afirmația din partea finală a textului întrebării formulate de domnul deputat, referitoare la faptul că întârzierea eliberării titlurilor de proprietate, și, o dată cu aceasta, punerea în posesie, se datorează slabei preocupări a organismelor abilitate să supravegheze această acțiune și corupției, care este prezentă încă în administrația de stat, este infirmată pe deplin de realitatea rezultatelor obținute concret de comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în general, cât și în special, de comisia locală din comuna Sânandrei, comisia care, așa cum am arătat, a eliberat până acum titluri de proprietate în peste 92% din cazuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Pribeanu, mai aveți ceva de adăugat? Da.

Am rugămitea la colegii deputați care așteaptă răspunsuri, să-și concentreze și intervențiile.

De asemenea, îi rog și pe domnii miniștri să răspundă la obiect, direct, pentru că suntem deja în criză de timp.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Eu mulțumesc pentru răspunsul acordat, dar totuși îmi mențin afirmația și voi demonstra cu mai multe cazuri în care terenul este vândut și nu așa cum se spune că este luat în prelucrare. Sunt societăți mixte care, prin anumite artificii, iau teren foarte mult și terenul rămâne nelucrat în județul Timiș, pe suprafețe foarte mari. Sunt pagube aduse agriculturii românești, sunt câte trei ani terenurile nelucrate și cumpărate de acești investitori strategici, cum le spune, care așteaptă să revândă pământul, nu să-l lucreze.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc. Domnul deputat Damian Brudașca așteaptă un răsuns la interpelare din partea Ministerului Justiției.

Mai aveți ceva de completat? Nu. Atunci, îl rog pe domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat în Ministerul Justiției, să vă răspundă.

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, adresată ministrului justiției, referitoare la litigiul dintre "Federal Coop Sălaj" și Ana Borteș, aflat pe rolul Judecătoriei Zalău, în urma verificărilor efectuate, vă comunicăm următoarele:

Pe rolul judecătoriei, a fost înregistrată cererea pentru anularea parțială a titlului de proprietate, eliberat la 12 octombrie 2001, formulată de Federal Coop, în contradictoriu cu Borteș Ana, Comisia județeană Sălaj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Consiliul local al comunei Bucium.

Cererea formează obiectul dosarului 1312/2002 al aceleași instanțe al Judecătoriei Zalău și are termen de judecată la 20 mai 2002.

În ședința publică din 22 aprilie 2002, reclamanta a solicitat încuviințarea efectuării unei expertize topografice pentru clarificarea situației juridice a terenului în litigiu, pe care sunt ridicate construcțiile ridicate de reclamantă, și a situației din cartea funciară a imobilului, și a fost numit un expert, cu acordul părților.

Prin încheierea din aceeași dată, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, formulată de apărătorul pârâtei, și a provocat discutarea adminisibilității probei cu martori, solicitată de reclamantă la un termen ulterior. În această fază a procesului, pârâta, prin avocat, a fost de acord cu efectuarea expertizei și numirea expertului, participând la stabilirea obiectivelor expertizei, și s-a mai solicitat atașarea unui dosar al Judecătoriei Zalău, care a fost soluționat definitiv și irevocabil între aceleași părți.

Referitor la litigiul anterior ce s-a purtat între părți, menționăm că a fost definitiv soluționat prin decizia din 25 octombrie 2001 a Tribunalului Sălaj și a devenit irevocabilă prin Decizia 325 din 14 februarie 2002 a Curții de Apel Cluj.

Acest dosar a avut ca obiect constatarea dreptului de proprietate al reclamantei "Federal Coop Sălaj" asupra construcțiilor edificate pe terenul pârâtei, persoană fizică, precum și anularea parțială a procesului verbal de punere în posesie a pârâtei Borteș Ana asupra terenului pe care au fost edificate construcțiile.

Prin hotărârile judecătorești menționate, acțiunea reclamantei "Federal Coop" a fost respinsă. Litigiul actual, la care am făcut referire, nu are același obiect și cauză cu cel soluționat anterior. Ca urmare a acestei constatări, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat. Cauza se află în curs de judecată, iar susținerile dumneavoastră că ar avea loc un trafic de influență asupra magistratului care soluționează cauza, sunt simple afirmații, care nu au nici un fel de suport probator.

Împrejurarea că judecătorul a amânat discutarea admisibilității probei cu martori la un termen ulterior, eventual, după ce în cauză se va efectua expertiza tehnică, nu justifică afirmația că magistratul care este investit cu soluțioanrea cauzei are o conduită subiectivă și părtinitoare.

Vă asigurăm, în încheiere, stimate domnule deputat, că respectarea legii, inclusiv de magistrații chemați s-o aplice, constituie o preocupare constantă și importantă a Ministerului Justiției, la fel de importantă ca aceea a asigurării independenței magistraților prin combaterea oricăror presiuni și influențe care s-ar face asupra acestora, pe diverse căi și mijloace.

Semnează, ministrul justiției, Rodica Mihaela Stănoiu.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu îi mulțumesc domnului ministru pentru răspuns. Din păcate, domnia sa, sau cei care au întocmit acest răspuns, au evitat să facă referire la relația între consilierul juridic Pop Claudiu de la "Federal Coop", și soția acestuia, judecătoare la Judecătoria din Zalău.

De asemenea, se pare că documentarea care a fost făcută de către minister este parțial adevărată, pentru că dacă s-ar fi verificat mai în detaliu, s-ar fi ajuns la constatarea că acea expertiză care a fost solicitată, nu vizează întocmirea unei...sau analizarea întregii situații actuale pe terenul care face obiectul acestei dispute în justiție, ci doar a celor care au fost construite absolut abuziv și ilegal, de către "Federal Coop".

Mai trebuie să mai ținem cont și de un alt aspect: președintele "Federal Coop Sălaj" este un distins reprezentant al partidului de guvernământ, și nu excludem posibilitatea ca această situație să fie și datorită influenței reclamate a politicului asupra deciziilor justiției.

În altă ordine de idei, aș dori să îl rog pe domnul ministru, cu tot respectul pe care i-l port, să aibă în vedere că afirmațiile făcute de mine nu sunt simple speculații și ele sunt determinate tocmai de atitudinea părtinitoare dovedită de către judecătoarea de ședință atunci când au fost aprobate absolut toate solicitările reclamanatului și au fost respins absolut toate solicitările celei pârâte.

În consecință, se poate trage concluzia că aici avem de-a face cu o periculoasă manipulare a justiției în interesul unor părți, și, putem trage, de asemenea, concluzia că slujitorii justiției nu sunt chiar atât de corecți, unii dintre ei, evident, așa cum le-o cere deontologia profesiei.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Maria Apostolescu și domnul deputat Damian Brudașca au adresat către Ministerul Muncii, doamna deputat o interpelare, domnul Damian Brudașca două interpelări. Dacă dorește să dezvolte interpelarea, doamna deputat, doriți să dezvoltați interpelarea? Că aș vrea să-l rog pe domnul secretar de stat Răzvan Cirică să vă dea răspunsul la amândoi.

Poftiți la microfon!

 
   

Doamna Maria Apostolescu:

Aș vrea să aflu care este stadiul lucrărilor construcției casei de pensii din Iași, întrucât ea pe hârtie este prevăzută a fi fost începută în octombrie 2001, și eu nu prea am văzut vreo mișcare la această activitate.

Aș vrea să știu care este stadiul, întrucât numeroși pensionari din Iași solicită acest răspuns și au nevoie de această construcție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl rog pe domnul secretar de stat Răzvan Cirică să dea răspuns interpelărilor respective.

 
   

Domnul Răzvan Cirică:

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către doamna deputat Maria Apostolescu, cu privire la stadiul lucrărilor la sediul Direcției generale de muncă și solidaritate socială Iași, formulăm următoarele comentarii:

Cunoscând starea precară a spațiilor, realmente precară a spațiilor în care-și desfășoară activitatea atât casa județeană de pensii, cât și Direcția generală de muncă și solidaritate socială Iași, conducerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale a dispus introducerea în bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, a obiectivului de investiții sub numele de "Sediu D.G.M.S. Iași".

Lucrările n-au început însă. De ce? Pentru că s-a considerat că execuția obiectivului va dura circa 3 ani, timp în care sediile actuale se vor degrada și mai mult, putând pune în pericol atât salariații, cât și publicul, fiind în aceste condiții mai eficientă achiziționarea unui sediu nou, în care cele două instituții să se poată muta cât mai curând.

Având în vedere această situație, conducerea ministerului a aprobat achiziția, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, a unui sediu în municipiul Iași, achiziție care se va finaliza în cel mai scurt timp.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule secretar de stat, vă rugăm să răspundeți și la interpelările domnului Brudașca.

Doamna Apostolescu, până își pregătește domnul ministru răspunsul...

 
   

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Din câte cunosc...

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Spuneți la microfon, să se înregistreze în stenogramă, să se audă...

 
   

Doamna Maria Apostolescu:

Din câte cunosc, Primăria municipiului Iași nu a avizat o suprafață corespunzătoare construirii acestui edificiu. Din acest motiv, eu am aflat că nu s-a început construirea, la 6 luni de când este prevăzut. Și, deci, nu este spațiu, am înțeles, nu pentru că dumneavoastră vreți să comasați două clădiri într-una.

24 de luni este prevăzută construirea. Nu cred eu că ăsta e motivul. Tot mai bine este pentru urgentarea ca Primăria municipiului Iași să acorde o suprafață corespunzătoare și într-un loc bun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc, doamna deputat.

Poftiți, răspundeți și domnului Damian Brudașca.

 
   

Domnul Răzvan Cirică:

Ca răspuns la interpelarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către domnul deputat Damian Brudașca, privind cazul numitului Nicula Ion, domiciliat în municipiul Gherla, strada Mihai Viteazul nr.22, în ceea ce privește măsurile legale care trebuie întreprinse pentru a beneficia de facilitățile acordate persoanelor persecutate etnic, facem următoarele precizări:

Perioada în care persoana, cetățean român, a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv, 6 septembrie 1940-6 martie 1945, intră sub incidența prevederilor Ordonanței Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulerioare, și a Normelor de aplicarea prevederilor acestei ordonanțe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.127 din 2002.

Până la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.127 din 2002 noțiunea de persoană care a fost strămutată în altă localitate nu a inclus și persoanele care au fost expulzate sau refugiate precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Ca urmare, persoanele aflate în această situație și care au depus cereri la direcțiile teritoriale de muncă și solidaritate socială, nu au putut beneficia de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105 din 1999, întrucât nu a existat cadrul legal.

În această categorie s-au încadrat și persoanele care au făcut obiectul schimbului de populație dintre România și Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940.

Astfel, conform prevederilor actelor normative sus-menționate, cererea și actele necesare pentru stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se depun la casele teritoriale de pensii.

În cazul domnului Nicula Ioan, din analiza documentelor anexate cererii, rezultă că se încadrează în categoria persoanelor care au făcut obiectul schimbului de populație dintre România și Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova, din 7 septembrie 1940.

Ca urmare, prin adresa nr.1033 din 10.V.2002, s-a dispus soluționarea în regim de urgență a cazului de către Comisia pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 aprobată și modificată prin Legea 189/2000 cu modificările ulterioare.

La interpelarea adresată de domnul deputat Damian Brudașca, în ceea ce privește modul de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr.105/1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, facem următoarele precizări:

Ordonanța Guvernului 105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea nr.189 din 2000, cu modificările ulterioare, nu a fost inițiată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, această instituție fiind desemnată de legiuitor pentru aplicarea actului normativ.

Instituția noastră a procedat numai la elaborarea Hotărârii Guvernului nr.127 din 2002 privind normelor pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, ca instrument de lucru pentru comisiile constituite în cadrul direcțiilor teritoriale, caselor teritoriale de pensii.

De prevederile Ordonanței Guvernului nr.195 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pînă la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice.

Ca urmare, în cazul unei familii, părinți și copii, care s-a refugiat ca urmare a persecuției etnice, beneficiază ca titular, fiecare membru care a făcut obiectul persecuției. Acest act normativ nu prevede transferarea dreptului titularului asupra moștenitorilor, cu excepția soțului supraviețuitor, al celui decedat, dacă acesta nu s-a recăsătorit.

Potrivit legislației în vigoare, drepturile se acordă la cerere, pentru dovedirea calității de persoană persecutată etnic, o dată cu cererea, solicitantul trebuind să depună și actele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.127 din 2002.

Astfel, pentru cererile depuse până la data de 31 martie 2001, precum și pentru cele depuse după data de 16 iulie 2001, drepturile se acordă cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii. Pentru cererile depuse în intervalul 1 aprilie 2001-15 iulie 2001, indiferent dacă acestea au fost sau nu respinse pentru tardivitate, drepturile cuvenite se acordă începând cu data de 16 iulie 2001.

Referitor la scutirea de plata taxelor pentru obținerea de adeverințe de la direcțiile județene ale Arhivelor Naționale Române, precizăm că legiuitorul nu a prevăzut în Ordonanța Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, acordarea de gratuități pentru eliberarea documentelor oficiale care dovedesc calitatea de persecutat etnic.

În ceea ce privește întrebarea privind autentificarea declarațiilor cu martori de către Oficiul juridic al caselor teritoriale de pensii, menționăm că această activitate nu intră în atribuțiile acestui compartiment. Legalizarea declarațiilor cu martori, prin notarii publici, conferind actelor respective caracter oficial, fapt indispensabil pentru acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislația în vigoare.

Cu privire la acordarea despăgubirilor pentru averea rămasă sau distrusă din zona ocupată, în cazul persoanelor persecutate etnic, sau urmașilor acestora, acestea nu pot fi acordate în lipsa unui cadru legislativ care să le prevadă în mod expres.

La întrebările referitoare la stabilirea numărului de refugiați, în sensul prevederilor Ordonanței Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, nu suntem în momentul de față a răspunde decât după...trebuind deci să așteptăm soluționarea cererilor depuse la casele teritoriale de pensii.

Referitor la propunerea de extindere a programului de lucru cu publicul, împreună cu Casa județeană de pensii Cluj, am analizat posibilitatea ca, în limita timpului de lucru și a personalului disponibil, să găsească modalități concrete de reglementare a situației create, ținând cont de faptul că persoanele care desfășoară această activitate și fac parte din Comisia pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr.105 din 1999, aprobată și modificată prin Legea 189 din 2000, cu modificările ulterioare, au atribuții de reprezentare în instanță a instituției, pe toate problemele ce fac obiectul prevederilor legii. Mă refer la Legea 19 din 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că domnul Brudașca este mulțumit de răspunsuri.

Mai avem...Poftiți, domnule Brudașca, dacă aveți de spus ceva.

Mai avem de primit două răspunsuri din partea Ministerului Agriculturii, pentru solicitările venite de la domnii deputați Cornel Popa și Damian Brudașca.

Dacă vreun coleg din cei doi dorește să dezvolte...

Domnule Cornel Popa, vă rog! Să încercăm să ne concentrăm puțin intervențiile, că suntem deja în criză de timp.

 
   

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-un minut, pot să vă spun că întrebarea mea adresată Ministerului Agriculturii, domnului Ilie Sârbu, privind situația și dificultățile producătorilor de carne de porc, se referă la Hotărârea Guvernului nr.964 din 1998 pentru aprobarea clasificării și a duratelor normale de funcționare a mijloacelor fixe grupa V, animale și plantații, și grupa V.1, animale, și unele categorii de animale, considerate mijloace fixe.

Din analiza textului, se observă că lipsesc vierii și scroafele pentru reproducere, care au rolul de formarea turmei de bază, precum și a purceilor din care se obține carnea.

Urmare a acestei dispoziții legale, vierii și scroafele nu mai sunt mijloace fixe, ci mijloace circulante, însemnând că valoarea lor este cuprinsă în costul de producție și nu în mod treptat, prin amortizare liniară.

Acest fapt a produs consecințe deosebit de grave asupra producătorilor de carne de porc din România, și, implicit, asupra populației consumatoare, în sensul că animalele, datorită imposibilității de recuperare a prețului de cumpărare a acestor animale din prețul de vânzare a cărnii de porc, populația suportând creșterea graduală.

Astfel, sumele de bani investite în cumpărarea de vieri și scroafe de reproducție, de ordinul miliardelor de lei, s-au transformat în pierderi, în loc să contribuie la majorarea capitalului propriu.

Întrebările se refereau: din ce considerente au fost omiși vierii și scroafele de reproducție de pe lista mijloacelor fixe, prevăzută de Hotărârea de Guvern 964/1998 și doi, prin ce măsuri se poate remedia situațiile de dificultate ale producătorilor de carne de porc?

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilă, reprezentantul Ministerului Agriculturii, să dea răspuns interpelărilor formulate de cei doi deputați.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

La întrebarea adresată de domnul deputat Cornel Popa, vrem să vă spunem că Hotărârea de Guvern nr.964 din 1998 a fost inițiată și realizată de către Ministerul de Finanțe, fără a întreba, la vremea respectivă, sau a cere avizul Ministerului Agriculturii, situație în care au fost excluse din categoria mijloacelor fixe animalele de prăsilă, cu o utilizare de circa 2,5-3 ani.

În situația de față, noi am făcut o corespondență și suntem în continuare în discuții, să revenim asupra acestei hotărâri pentru că efectul ei, dacă nu s-a simțit prea mult până acum, a fost că noi n-am mai avut efective, aglomerări de animale, mai ales cele de reproducție, dar de-acum va trebui s-o modificăm urgent că, altfel, o dată cu apariția Legii exploatațiilor, și când vor apărea exploatații concentrate de creșterea unor asemenea categorii de animale, efectele nu sunt benefice, nici pentru crescători, nici pentru perpetuarea speciei în anii următori. De aceea, vă asigurăm că nu va rămâne în această situație.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Pentru domnul Brudașca.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Al doilea răspuns pentru domnul deputat Damian Brudașca: dânsul se referă la o unitate care aparține Regiei Protocolului de Stat, cea din Victoria, Cluj, și ca atare, în conformitate cu Ordonanța 102 din 2001, terenul solicitat, în suprafață de 59,2 hectare în funcțiune, nu aparține domeniului statului, Agenției Domeniului Statului, ci aparține acestei regii, și din această cauză, Ministerul Agriculturii nu poate să intervină, pentru că proprietarul este altul decât Agenția Domeniului Statului.

Aici, ne putem adresa Secretariatului General al Guvernului care coordonează activitatea Regiei Protocolului de Stat.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Sunt nevoit doar să fac următoarea precizare:

Pentru suprafața invocată și de domnul ministru Predilă, s-au eliberat deja, deci au fost cuprinse, s-au întocmit liste în care au fost cuprinse persoanele care au revendicat suprafețele respective. Ce se întâmplă în acest caz? Care este prioritatea? Interesele acestei Regii a Protocolului de Stat, sau mergem cu ideea retrocedărilor pentru toată lumea și n-avem oameni de categoria întâi, și oameni de alte categorii pentru retrocedarea proprietărilor avute?

De aici poate rezulta și seriozitatea și sinceritatea demersului promovat de actuala Putere, privind restituirea proprietăților către cei care sunt îndrituiți să le recapete. Dacă nu se va rezolva, în conformitate cu principiile pe care le susține Guvernul, atunci ne îndoim de sinceritatea acestei politici de "restitutio in integrum".

Mai am în vedere, că dacă printre cei care sunt pe listele respective s-ar afla reprezentanți ai UDMR-ului, cred că Guvernul ar fi găsit în 24 de ore soluții mult favorabile acestora. Dar, cum este vorba doar de populație de origine românească, se pasează responsabilitatea de la un minister la altul.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate de către deputați membrilor Guvernului.  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Vă propun să rezolvăm în câteva minute și lista interpelărilor, cu rugămintea: acei colegi care nu au depus în scris, și vor s-o prezinte verbal, să lase introducerile și politizarea, și să prezinte doar obiectul interpelării, urmând să facă dezvoltarea cu ocazia primirii răspunsurilor.

Îl rog pe domnul deputat Ioan Miclea să prezinte interpelările.

   

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima interpelare este adresată Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului, domnului ministru Ovidiu Tiberiu Mușetescu. Este, de fapt, o reluare a problemei privind privatizarea defectuoasă la "Cimentul" - Turda, unde prin niște mașinațiuni și prin niște artificii, s-a ajuns la o delapidare de circa 5 milioane.

APAPS-ul a recunoscut această problemă și trebuia să se îndrepte cu pretenții spre cumpărător, dar, până în prezent, nu s-a făcut acest lucru, deși a trecut un an de zile de când i-am sesizat. Și cer, deci, răspuns în scris, în fața plenului Camerei Deputaților, privind măsurile pe care consideră că trebuie să le ia, și finalitatea acestor măsuri.

A doua interpelare se referă la domnul Octav Cozmâncă, ministru pentru Administrația Publică, privind reținerea din cele 3 milioane, care trebuiau să fie plătite recenzorilor de către cineva, din partea Casei de Pensii, fapt pentru care a trebuit să stea oamenii două dimineți la primăriile din țara noastră, și să-și piardă, atât timpul lor de odihnă, era vorba de zilele de sâmbătă, cât și stresul pe care l-a provocat această neregulă.

Deci, cer să-mi dea răspuns, cine se face vinovat pentru acest abuz? Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ștefan Baban a depus două interpelări în scris. Domnul deputat Damian Brudașca a depus două interpelări în scris.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Costache!

 
   

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei și Resurselor, domnului Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, domnului Ovidiu Mușetescu, ministru al Autorității pentru Privatizare, și se referă la societatea buzoiană "FORESTA - Nehoiu", care, de mai multă vreme, se află într-o situație dezastruoasă. Mișcările sindicale nu mai contenesc, toate sunt reflectate și în presa locală și în cea centrală. Dar, pare că nu se găsesc soluțiile cele mai potrivite.

Recent, am primit o rugăminte, o adresă din partea Sindicatului "FORESTA BEST WOOD … - Nehoiu", semnată de președintele sindicatului, în care suntem rugați să întreprindem tot ceea ce ne stă în putință, pentru a încerca salvarea acesteia unități, altădată fală a județului Buzău.

În fapt, societatea "FORESTA - Nehoiu", a fost privatizată către cetățeanul sirian Omar Hai Sam, personaj agreat altminteri de stâlpii puterii locale, care a realizat "o datorie la bugetul asigurărilor sociale" de aproximativ 100 miliarde lei.

Se constată că nu s-a respectat Ordonanța de Urgență nr. 48/1997 privind privatizarea unității; situația salariaților, disponibilizările abuzive, privarea celor rămași în unitate de dreptul la asistență medicală, la continuitate, la vechime în muncă; acțiunea ilegală numită "stopaj la sursă", care a îndatorat unitatea către bugetul statului, cum spuneam, cu aproximativ 100 miliarde lei, deși acești bani au fost reținuți salariaților pe ștatele de plată.

Personal nu am nimic împotriva bunelor relații existente între persoane cu funcții de răspundere la nivelul județului Buzău, și Omar Hai Sam, care vor chiar să construiască în Buzău "Clubul oamenilor de afaceri", "din fonduri private", dar este normal să fim mai preocupați de soarta salariaților, de soarta cetățenilor, ale căror interese le apărăm.

Rog, prin urmare, să fie analizată în profunzime situația societății "FORESTA - Nehoiu", a disponibilizaților, a salariaților rămași, și să mi se comunice măsurile întreprinse pentru reabilitarea unității. A se avea în vedere că unul din oamenii responsabili pentru situația creată este fostul director general al societății "FORESTA", inginerul Gheorghe Mareș, care, în momentul de față, este președintele Comisiei pentru buget, finanțe…

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Dar, nu mai dezvoltați …, domnule deputat …

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Am înțeles. Vă mulțumesc. Deci, președintele Comisiei de buget-finanțe a județului, implicat recent și în alte subiecte fierbinți de presă privind traficul de autoturisme de import și alte "delicatese", pentru că oamenii noștri când își fac mâna la furat, nu se mai pot opri ușor.

Nu pot, oricât aș vrea să fiu de scurt, să nu adaug o chestiune care nu ține de interpelarea adresată, ci de celelalte. Sunt ministere care răspund formal sau superficial, dar altele deloc. Aștept, de mai bine de o lună de zile, un răspuns de la Ministerul Administrației Publice Locale, în legătură cu sesizarea privind primarul de la Comuna Brăiești, județul Buzău, împotriva căruia au semnat 188 de cetățeni niște sesizări, care s-au dovedit adevărate, prin răspunsurile date de Ministerul de Interne și de Ministerul Justiției, iar Ministerul Administrației Publice Locale, pe un condamnat la 9 ani de închisoare, îl ține, în continuare, în funcție, și răspunsul se lasă în continuare așteptat. Eu îl mai aștept. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Insist asupra prezentării doar a obiectului, și să nu se dezvolte subiectul.

Domnul deputat Eugen Pleșa. Depuneți în scris, da?

Domnul deputat Mihai Radan a depus în scris două interpelări.

Doamna deputat Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Interpelarea se adresează domnului ministru Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuințelor.

Obiectul interpelării: construcția unei variante ocolitoare a drumului național 6, în municipiul Caransebeș, varianta aleasă fiind o variantă care desființează o zonă turistică, și, în același timp o stradă, Str. Carașului, cu clădiri solide și foarte bine îngrijite, și pe partea stângă, și pe partea dreaptă. Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Dorin Popescu.

 
   

Domnul Dorin Popescu:

Domnul președinte, interpelarea mea este adresată doamnei Daniela Bartoș, ministrul Sănătății și Familiei, și se referă la situația Spitalului din orașul Beclean, județul Bistrița-Năsăud, care se tinde a fi desființat pentru a fi transformat într-un spital de bolnavi psihici.

Depun interpelarea și solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

O interpelare se adresează domnului Răzvan Teodorescu, ministrul Culturii și Cultelor. Două adrese contradictorii, trimise de către minister, una prin Direcția buget-finanțe, către Biblioteca Națională, comunică 70 miliarde pentru investiția noii construcții.

A doua zi, pe o altă adresă, tot ministerul, dar prin altă direcție, Dezvoltare-informatică-investiții, comunică reducerea cu 37 miliarde a aceleiași investiții, și, mai apoi, sistarea ei completă.

Domnule ministru, vă rugăm să precizați care este adevărul în această privință? Care sunt motivele reale ale acestei situații? Dacă mai există respect pentru spațiul cultural al țării, sau nu? De ce se încalcă Legea bugetului de stat pe 2002, votată de Parlament, la sfârșitul anului trecut? Pentru factorii guvernamentali există respect pentru legile adoptate de Parlament, sau nu, și de ce?

Vă rugăm a interveni urgent pentru deblocarea investiției Biblioteca Națională. Cerem răspuns scris și oral, la cele de mai sus. Deputat Dumitru Bălăeț.

A doua interpelare, cu același obiect, este adresată domnului ministru al Finanțelor, Mihai Tănăsescu.

În legătură cu aceeași situație, de la Biblioteca Națională, am aflat prin intermediul Ministerului Culturii și Cultelor, că această investiție a fost sistată, și sumele acordate au fost retrase de către ministerul ce cu onoare îl conduceți.

Vă rugăm să precizați, din ce motive ați făcut acest lucru? De ce ați încălcat Legea bugetului de stat pe 2002, votată de Parlament, la sfârșitul anului trecut? Pentru factorii guvernamentali există respect pentru legile adoptate de Parlament, sau nu, și de ? Guvernul mai are vreun respect pentru spațiul cultural al țării? Vă rugăm să răspundeți oral și scris la aceste întrebări, și să deblocați investiția Biblioteca Națională, cât mai urgent. Mulțumim.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului ministru al Administrației Publice, domnului Octav Cozmâncă, și, de fapt, are două părți. Într-o primă parte este corelația, să spunem, dintre rezultatele recensământului, recent încheiat, și ale cărui rezultate, chiar și parțiale, dar deja se cunosc, și tăblițele bilingve care s-au afișat la acele locale, la intrările și ieșirile localităților în care se presupunea că există minimum 20% minoritari. Și aș fi vrut să mi se dea răspunsul, când și cum se va proceda în acest caz, pentru retragerea acestor tăblițe, acolo unde nu se justifică?

A doua se referă la o interpelare precedentă, care a fost înregistrată cu nr. 377/23 aprilie, prin care am cerut explicații asupra modului în care a fost numit, peste noapte, secretarul general al Consiliului Județean Mureș, respectiv s-a eliberat, și s-a numit un altul în locul său. Consider că art. 120 din Legea Administrației Publice 215/2001 este total încălcat, pentru că acolo se spune clar, la alin. 3, că numirea unui secretar general al Consiliului Județean se poate face, fie prin examen, fie prin concurs. Iar răspunsul primit, și pe care îl am aici în față (nu fac ca domnul deputat Boc, ca să arăt hârtiile), spune că s-a făcut prin transfer. Chiar și eliberarea secretarului general vechi, trebuia făcută de către Consiliul Județean, în prezența sau cu votul unanim, cu votul a două treimi din consilierii județeni, ceea ce, de asemenea, nu s-a realizat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, v-aș ruga să avem un moment de intermezzo, pentru a putea să vă fac un anunț fericit: se află în sală delegația Camerei Comunelor din Canada, condusă de speackerul acesteia, onorabilul Peter Milikan, împreună cu o delegație care ne vizitează țara. Să-l salutăm cu prietenie, și să mulțumim Canadei pentru sprijinul pe care-l acordă în procesul de aderare a României la NATO. (Aplauze puternice.)

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea să prezinte obiectul interpelării și "adresantul".

 
   

Domnul Vlad Hogea:

Interpelarea este adresată domnului ministru Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței. Obiectul interpelării vizează situația disperată în care se găsesc SNCFR și TAROM. Este foarte scurtă.

Domnule ministru, nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că guvernările postdecembriste au adus la dezastru sistemul de transport călători din România. Măsurile promise de actuala Putere, menite să reducă pierderile imense înregistrate de SNCFR și TAROM, întârzie să apară, spre disperarea cetățenilor care se văd puși în situația de a suporta costuri enorme, pentru servicii de proasă calitate.

Nu insistăm asupra unor chestiuni arhicunoscute, cum ar fi întârzierile, nepermis de mari, ale unor trenuri considerate de lux (intercity, rapid, accelerat), condițiile igienico-sanitare sub orice critică, zgomotul infernal produs de mașinăriile învechite, perturbările în trafic, generate de efectuarea unor lucrări pe o anumită porțiune de cale ferată etc

În calitate de reprezentanți ai electoratului, suntem profund îngrijorați de noile scumpiri ale biletelor de tren, care vor determina devierea unui important segment de călători către sistemul privat de transport, de tip autocar sau maxi-taxi. Prin urmare, vă rugăm să precizați, ce strategie concretă aveți în vedere pentru readucerea SNCFR pe linia de plutire, în viitorul cât mai apropiat?

În aceeași ordine de idei, vă rugăm să luați act de interesul pe care-l manifestăm față de preluarea unor curse ale Companiei Române de Transport Aerian "TAROM" S.A., de către firma privată Angel Airlines, pe liniile București-Iași, București-Suceava, București-Arad și București-Oradea, în contextul în care costul unui bilet a ajuns la 5 - 100 dolari.

Vă solicităm să ne comunicați dacă acesta, este sau nu, începutul "sfârșitului" pentru legenda românească, numită TAROM.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnule Pleșa, depuneți în scris, sau doriți să prezentați obiectul?

Poftiți, dacă doriți să prezentați obiectul (ultimul înscris pe listă).

 
   

Domnul Eugen Pleșa:

Mulțumesc.

Domnule președinte, stimați colegi,

Este o problemă care, cred că trebuie citită în fața dumneavoastră, pentru că nu privește un interes individual. Este interpelarea adresată primului-ministru, domnul Adrian Năstase.

În legătură cu materializarea paragrafului din Protocolul încheiat între P.S.D. și U.D.M.R. privind izolarea elevilor pe criterii etnice, pe licee, în Târgu Mureș, doresc să știu viitorul acestui devenit program.

Transmit o întrebare ce mi-a fost pusă în Târgu Mureș de cetățeni maghiari și români: copiii rezultați din căsătorii mixte, căsătorii ce se tinde a deveni "ilegale", sau cel puțin "condamnabile", la care sistem de învățământ au acces? La cel maghiar, sau cel românesc? Ce contează mai mult, etnia tatălui, sau a mamei? Dacă analizând din ce neam se trage fiecare din părinți, rezultă un dezechilibru procentual de etnie, cine face dirijarea, orientarea viitoare a elevilor, a acestor tineri?

Și, ca să ne asigurăm pe o perioadă mai lungă, tot la întrebările cetățenilor mureșeni, ne interesăm: urmează mutarea cetățenilor în cartierele orașului, pe criterii etnice, ținând cont că multe locuințe au fost cumpărate deja, de cei care locuiesc în ele?

Subliniez că întrebările legate de această avalanșă a erorilor sociale, declanșate de niște fanatici, care au strecurat necinstit prevederi absurde, și în Africa de Sud a anilor '60, sunt puse permanent. Și, asta pentru că, toți înțeleg că acestea nu sunt decât preludii la interesul ascuns al unor "fruntași" udemeriști, pentru separarea sau, mai direct spus, lepădarea de România. Ca în multe ocazii, sportul ne-a dat știința luptei cinstite și a recunoașterii adevărului. Ultima dovadă, în Spania, unde arbitrii au revenit, fără rețineri, și au acordat adevărul cu meritele Valenciei.

Guvernul României, condus de personalități confirmate în planul competenței și curajului de a institui adevărul, va avea puterea să stopeze absurdul, întru respectul pentru România, cu toate componentele sale etnice, strălucitoare și respectabile.

În concluzie, prin interpelarea mea, doresc precizări concrete de viitor. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Această primă parte a lucrărilor noastre a luat sfârșit.

Iată că la o asemenea oră asistența a fost deosebită. Poate că ar trebui să ne gândim și la modificarea Regulamentului, ca aceste două instituții importante pentru activitatea și viața parlamentară, declarațiile politice, interpelările și răspunsurile la interpelări, să se bucure de o oră convenabilă, ca și presa să poată fi prezentă, și colegii noștri, în număr mai mare.

Vă rog să nu părăsiți sala, că vom relua lucrările imediat.

 
   

- După pauză -

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vă rog să vă reluați locurile, și să-mi permiteți să declar deschisă ședința obișnuită a Camerei, anunțându-vă că, din totalul de 344 deputați, sunt cu prezența înregistrată 283 de colegi, fiind absenți 61, din care 21 participă la alte acțiuni parlamentare.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Continuăm cu ordinea de zi, la punctul la care am rămas ieri. Dar, mai înainte, v-aș ruga să-mi permiteți să vă supun votului dumneavoastră constituirea câtorva comisii de mediere, pentru a-și putea începe activitatea.

  proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.88/99 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mărfuri;

Prima este Comisia de mediere pentru proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 88/99 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mărfuri, unde sunt propuși domnii deputați Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Fâcă Mihail, Palade Doru, Buzea Cristian, Boagiu Anca-Daniela.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  proiectul de lege privind înființarea Universității Petre Andrei din Iași;

Comisia de mediere la proiectul de lege privind înființarea Universității "Petre Andrei" din Iași. Sunt propuși: doamna deputat Andronescu Ecaterina, și domnii deputați Andea Petru, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Magheru Paul, Ionescu Anton, Radan Mihai.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  proiectul de lege privind înființarea Universității Danubius, din Galați;

Comisia de mediere la proiectul de lege privind înființarea Universității "Danubius", din Galați. Doamna deputat Ecaterina Andronescu și domnii deputați Andea Petru, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Baciu Mihai, Ionescu Anton și Vekov Karoly-Janos.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 136/2001 pentru modificarea și completarea Legii 101/98 privind statutul Băncii Naționale;

Comisia de mediere la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 136/2001 pentru modificarea și completarea Legii 101/98 privind statutul Băncii Naționale. Sunt propuși colegii noștri Bleotu Vasile, Gubandru Aurel, Neamțu Horea-Ion, Baban Ștefan, Ionescu Daniel, Winkler Iuliu, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 182/2001 pentru modificarea Legii nr. 80/95 privind statutul cadrelor militare.

Comisia de mediere - ultima pentru astăzi - la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 182/2001 pentru modificarea Legii nr. 80/95 privind statutul cadrelor militare. În această comisie sunt propuși domnii deputați Bahrin Dorel, Oltei Ioan, Zăvoianu Dorel, Saulea Dănuț, Vasilescu Valentin, Caracheu Costică, Radu Stroe.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.  

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.

Vă rog să urmăriți raportul Comisiei de mediere. La pct. 1, comisia ne sugerează textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La pct. 2, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 3, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Acestea au fost punctele aflate în mediere.

Supun votului dumneavoastră final raportul, în ansamblu, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar, 74, alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea și adoptarea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România.  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/98 privind activitatea de standardizare națională în România.

La primul punct, textul Senatului, ni-l propune Comisia de mediere. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 2, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecții? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 3, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 4, textul Senatului, ni-l sugerează comisia. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 5, pentru alin. 2 al art. 1, pct. 10, și pentru lit. b) din același text, comisia ne propune textul Camerei Deputaților. În consecință, nu se supune votului sau dezbaterii.

La lit. a), cel cu privire la Colegiul organismelor acreditate, vă rog să urmăriți, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La lit. b), Colegiul beneficiarilor, textul Senatului, ni-l propune comisia. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La lit. c), Colegiul consumatorilor, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La lit. e), text comun, privește Colegiul cercetării, dezvoltării și inovării. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Lit. C., "Structura organelor de conducere", textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pentru lit. E., "Autoritatea de stat care coordonează domeniul infrastructurii localității", text comun, ni-l propune comisia. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 6, textul Senatului, ni-l propune comisia. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 7, textul Camerei Deputaților, nu se supune dezbaterii și votului dumneavoastră.

Pct. 8, textul Senatului, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 9, și ultimul, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Supun, în urma aprobării tuturor punctelor de mediere, raportul în ansamblu votului dumneavoastră, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți. Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998.  

Următorul raport de mediere, cel cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea și completarea Legii bancare.

La pct. 1, textul Camerei Deputaților, nu se supune votului și nici dezbaterii.

La pct. 2, tot textul Camerei Deputaților, aceeași soluție.

În fine, la pct. 3, cel care stabilește caracterul legii, tot varianta Camerei Deputaților a avut câștig de cauză în fața Comisiei de mediere. Nu se supune votului și nici dezbaterii dumneavoastră.

Supunem, în schimb, votului dumneavoastră raportul în ansamblu, cu aceeași precizare. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. 2. Pardon! Stați puțin, să vedem ce am votat! Am adoptat varianta Camerei Deputaților, deci, este vorba de o lege ordinară, art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cu această precizare, supun votului dumneavoastră raportul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea și adoptarea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adăugată.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adăugată.

Domnul ministru Gaspar are o problemă de procedură.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În legătură cu raportul Comisiei de mediere privitor la soluționarea textelor aflate în divergență, adoptate de cele două Camere, asupra Proiectului de Lege privind taxa pe valoarea adăugată, vă rog să observați că din cele 45 de poziții, cât numără raportul, Comisia de mediere a propus, în unanimitate, textele adoptate de Camera Deputaților.

În atare împrejurare, vă rog să faceți această constatare și să aplicați dispozițiile art. 127 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede că nu se supun votului textele care au fost votate de Camera Deputaților.

Ca atare, votul urmează să fie dat asupra raportului în ansamblul său.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți, dacă n-ați făcut-o până în prezent, paginile raportului de mediere și să constatați că, într-adevăr, în toate punctele de mediere, comisia și-a însușit varianta Camerei Deputaților și, în atare condiții, aceste puncte nu are rost să la mai trecem în revistă pe fiecare, întrucât, potrivit textului invocat de domnul ministru Gaspar, atunci când raportul Comisiei de mediere conține textele Camerei Deputaților, acestea nu se mai supun votului și dezbaterii dumneavoastră.

Vă rog să constatați că este vorba de o lege căreia îi sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. 1 din Constituție și supun raportul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea voturilor celor care și-au înregistrat prezența, raportul Comisiei de mediere a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind statutul polițistului.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind statutul polițistului.

Vă rog să urmăriți punctele acestuia.

Punctul 1, text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 2, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 3, tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 4, de asemenea, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Punctul 5, tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 5, vă rog să aveți în vedere că au fost textele Senatului, de la pagina 4, de la pct. 5 până la pagina 7.

Pentru punctul notat cu alin. 3 de la pagina 7 final, vă rog să mă urmăriți cu atenție, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 3 de la pct. 2, pagina 7 votat în unanimitate, potrivit celor propuse de comisie.

Punctul 6, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Punctul 7, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Punctul 7 este textul Senatului pentru art. 16 alin. 1, și, de asemenea, lit. a).

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La lit. b), textul Camerei Deputaților. Nu se supune votului și nici dezbaterii dumneavoastră.

La alin. 2, urmăriți același punct la pagina 9, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Unanimitate.

La pct. 8, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Aveți o observație?

   

Domnul Aurel Gubandru (din sală):

Se supune la vot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată, la pct. 8, nefiind obiecțiuni la art. 17, supun votului dumneavoastră textul Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 9, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 10, tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 11, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 12, textul Senatului, la toate cele 3 alineate.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 13.

Stimați colegi,

La pct. 12, textul pe care dumneavoastră l-ați votat, al Senatului, vizează alin. 3 de la art. 21 alin. 4.

La alin. 6 vă rog să urmăriți la pagina 16, comisia propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni la textul comun, cu privire la alin. 6? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 13, pentru alin. 1, 2 și 3 de la art. 22, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin. 4 de la art. 22, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 15, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 15, textul Camerei Deputaților. Nu se supune votului sau dezbaterii dumneavoastră.

Punctul 16, în totalitate, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 17, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 18, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 19, text comun pentru alin. 1 lit. d), de la art. 45.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru art. 45 lit. f) alin. 2 și 3 urmăriți, vă rog, pagina 20 și 21 din raport, comisia ne propune în unanimitate textele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 20, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 21, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 22, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 23, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 24, textul Senatului, de asemenea.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 26, textul Camerei Deputaților. Nu se supune votului și nici dezbaterii.

Articolul 27, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 28, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 30, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți la pct. 30, pe care l-ați votat, și care cuprinde textul Senatului. Textul Senatului vizează art. 73 alin. 1, în întregime, care se desfășoară până la pagina 30.

Pentru alin. 2 de la acest articol, de la pct. 30, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin. 8 de la același art. 73 pct. 30, pagina 31, textul Senatului, ca și pentru alin. 9.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 31, text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 32 și ultimul, textul Senatului, ni-l sugerează comisia.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră final acest raport, în condițiile art. 74 alin. 1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii  

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii.

Punctul 1, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Punctul 2, tot varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 3, pentru lit. d) de la pct. 3, textul Camerei Deputaților, nu se supune votului sau dezbaterii.

La lit. e), comisia ne sugerează textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 4, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Punctul 5, tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 6, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 7, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 9, și ultimul din raportul de mediere, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Parcurgând punctele raportului de mediere, supun raportul în ansamblu votului dumneavoastră, în condițiile art. 74 alin. 1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

282 voturi pentru, 1 vot împotrivă, nici o abținere.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.175/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.  

Trecem, în continuare, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 175/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Comisia juridică? Domnule deputat Timiș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere și ".. Nu, este vorba de o procedură de urgență, într-adevăr.

Propuneți întâi timpii de dezbatere și apoi prezentați.

   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Pentru această ordonanță de urgență propunem 5 minute timp de dezbatere, timp pe intervenție 60 de secunde. Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această repartizare? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dorește din partea Guvernului să prezinte cineva foarte pe scurt? Nu.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități îl aveți. Fiind o procedură de urgență, v-aș propune să trecem direct la dezbaterea proiectului, pentru a ne încadra în timpul pe care dumneavoastră l-ați adoptat.

La proiectul de lege dacă aveți obiecțiuni? Proiectul de lege, astfel cum l-a adoptat Senatul. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 1 din proiectul de lege.

Punctul 1 alin. 1, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

După alin. 1, vă rog să urmăriți raportul de mediere, amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate.

În consecință, după alin. 1, se va introduce alin. 3 și 4, potrivit amendamentului de la pct. 1.

La pct. 2 de la proiectul de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul preambulului articolului unic și pct. 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Capitolul 51. Titlul. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Articolele 401, 402 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Articolele 403, 404 și 405. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate toate în unanimitate.

În consecința celor de mai sus, a votării textelor proiectelor de lege și a ordonanței, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege, în condițiile art. 74 alin. 1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.  

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale. Soluția este consecința unui vot al dumneavoastră, pronunțat în ziua de miercuri, în aceeași problemă.

Domnule deputat Timiș, vă rog să prezentați motivarea propunerii dumneavoastră de respingere a ordonanței.

   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică propune respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.

Motivația comisiei este legată de faptul că prin proiectul de lege privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001, s-au introdus amendamentele care sunt cuprinse în Ordonanța de urgență nr. 161, și, în consecință, Ordonanța nr. 161/2001 și Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanței rămân fără obiect.

Deci, în consecință, Comisia juridică, de disciplină și imunități propune respingerea acestei ordonanțe, ca fiind lipsită de obiect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să facă comentarii cu privire la propunerea de respingere? Nu.

Supun, stimați colegi, în consecință, propunerea de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2000 votului dumneavoastră.

Cine este de acord cu această soluție? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a respins proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.189/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2001 privind controlul contribuțiilor de asigurări sociale și soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și ale caselor teritoriale de pensii.  

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuțiilor de asigurări sociale și soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control, întocmite de organele de control ale Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și ale Caselor Teritoriale de Pensii. Un titlu cât cuprinsul legii.

Suntem în procedură de urgență, fiind vorba de o ordonanță de urgență.

Comisia pentru muncă și ocrotiri sociale. Un reprezentant al Comisiei pentru muncă și ocrotiri sociale?

Domnule deputat Buzatu, nu vă lăsați derutat de colegii noștri din opoziție, care vor să amâne dezbaterea acestui proiect.

Vă rog să propuneți timpii de dezbatere, având în vedere că suntem în procedură de urgență.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Supunem dezbaterii raportul Comisiei de muncă și protecție socială la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuțiilor de asigurări sociale și soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin acte de control, întocmite de organele de control ale Casei Naționale de Pensii și ale Caselor Teritoriale de Pensii.

Timpul de dezbatere: 10 minute. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă din partea Guvernului dorește cineva să facă vreo prezentare? Poftiți, domnule ministru. Vă rog, însă, foarte pe scurt, pentru că suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Răzvan Cirică (secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuțiilor de asigurări sociale și soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și ale Caselor Teritoriale de Pensii, datorită trecerii activității de control de la Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și organele sale teritoriale, precum și pentru realizarea angajamentelor asumate de România prin acordul încheiat cu Fondul Monetar Internațional.

Elementul de noutate pe care îl aduce proiectul de față este trecerea activității de control privind constituirea și virarea contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului fondului pentru plata ajutorului de șomaj, în aparatul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și al direcțiilor generale de muncă și solidaritate socială județene, respectiv la nivelul Municipiului București.

Această modificare creează un cadru unitar de control asupra celor două fonduri; este vorba încă o dată de bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul pentru plata ajutorului de șomaj.

Caracterul de urgență este dat de necesitatea și urgența reglementării unei situații care, datorită circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public.

Față de cele prezentate mai sus, susținem aprobarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea și completare Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuțiilor de asigurări sociale și soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control, întocmite de organele de control ale Casei Naționale de Pensii, și alte drepturi, asigurări sociale, și ale Caselor Teritoriale de Pensii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței, pe baza raportului prezentat de către comisie, pe care-l aveți distribuit.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Vă rog să urmăriți amendamentul 1 al comisiei. Practic, comisia propune transformarea articolului unic, în art. I.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul și se modifică în mod corespunzător numerotarea articolului unic.

La pct. 1 din proiectul de lege, vă rog să urmăriți amendamentul 4 de la pagina 3.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul 4 și se modifică în mod corespunzător art. I pct. 2.

La pct. 2 din proiectul de lege, vă rog să urmăriți în raport, la pagina 4, amendamentul nr. 5.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5? Nu aveți. Adoptat în unanimitate amendamentul 5. Se modifică în mod corespunzător art.2.

Se modifică în mod corespunzător art. 2.

La pct. 3 din proiectul de lege, vă rog să urmăriți la pag. 7, amendamentul nr. 12.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul nr. 12 și se elimină textul, prin propunerea acestui amendament.

La pct. 4 din proiectul de lege, urmăriți amendamentul nr. 16 de la pag. 8.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 16? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul, care propune eliminarea textului.

După pct. 4, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 21 de la pag. 11, comisia propune un art. II nou.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 21, se introduce art. II.

Titlul ordonanței de urgență.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

La art. I, preambul, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 2 de la pag. 2.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul nr. 2 și se modifică în mod corespunzător textul art. I din ordonanță, preambul.

Pct. 1 de la art. I din ordonanță, urmăriți amendamentul nr. 3 de la pag. 3.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul și se modifică în mod corespunzător titlul ordonanței de urgență, potrivit amendamentului nr. 3.

Pct. 2 și 3 din ordonanță, de la art. I, comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavostră? Nici dumneavoastră.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 4 de la art. I din ordonanță, urmăriți amendamentul nr. 6 de la pag. 4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul nr. 6 și se modifică în mod corespunzător art. II.

Pct. 5, cel cu privire la alin. 3 al art. III, urmăriți amendamentul nr. 7 de la pag. 5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate. În consecință, pct. 5 alin. 3 art. III se modifică în mod corespunzător.

La pct. 6, urmăriți amendamentul nr. 8.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul și se modifică în mod corespunzător textul literei a), care în propunerea comisiei va deveni lit. b) a art. 4.

Pct. 7, urmăriți amendamentul nr. 9 de la pag. 6, cel cu privire la art. 6 alin. 1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul, se modifică în mod corespunzător art. 6 alin. 1.

Pct. 8, cel cu privire la art. 6 alin. 3, urmăriți amendamentul nr. 10 pag. 6.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul, se modifică textul în mod corespunzător.

Pct. 9. Comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți.

Adoptat pct. 9 în unanimitate.

Pct. 10, cel cu privire la art. 9, urmăriți amendamentul nr. 11 pag. 7.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul, se modifică art. 9 în mod corespunzător.

Pct. 11. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 12, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 13 pag. 7.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr. 13 și se modifică în mod corespunzător art. 18 alin. 1.

Pct. 13, urmăriți amendamentul nr. 14 de la pag. 8, cu privire la art. 25 alin. 4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul nr. 14 și se modifică textul în mod corespunzător.

Pct. 14, urmăriți amendamentul nr. 15 de la pag. 8.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul, modificat textul art. 25 alin. 5.

La pct. 15, comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavostră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 16, urmăriți amendamentul 17 de la pag. 9.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți obiecțiuni la acest amendament.

Adoptat amendamentul nr. 17, se modifică art. 26 în mod corespunzător.

Pct. 17 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 18, urmăriți amendamentul nr. 18 de la pag. 9, vizează art. 27 alin. 2.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul nr. 18 în unanimitate.

Pct. 19, urmăriți amendamentul nr. 19, coincidență, de la pag. 10.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate, se modifică pct. 19 în mod corespunzător.

Pct. 20, 21 și 22, comisia nu a avut amendamente? Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 23, urmăriți amendamentul nr. 20.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul nr. 20, se modifică în mod corespunzător pct. 23 cu privire la art. 371.

Art. II din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate potrivit formei inițiatorului.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței, constatând că este vorba de o lege ce se adoptă în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție, o supun votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producției de apărare.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producției de apărare.

Suntem în procedură de urgență, domnule deputat Buzatu, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Comisia pentru muncă și protecție socială a întocmit raportul la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producției de apărare. Avizul este favorabil. Timp de dezbatere - 10 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem, fiind vorba de o procedură de urgență, la dezbaterea directă pe textele legii și ale ordonanței.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic din proiectul de lege, urmăriți amendamentul nr. 1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 1, se modifică numerotarea acestui articol.

Pct. 1 din proiectul de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate, în formula Senatului.

Pct. 2 din proiectul de lege, urmăriți amendamentul nr. 2.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 2, se modifică în mod corespunzător pct. 2 cu privire la art. 2.

La pct. 3, cel care vizează modificarea Anexelor nr. 1 și 2, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 4 al raportului, unde, la pag. 4 și 5, sunt prezentate modificările celor două anexe.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 4? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate, se modifică în mod corespunzător cele două anexe.

După cele două anexe, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 5 de la pag. 6. Comisia propune un art. II și aș ruga-o să-și spună părerea cu privire la locul acestui art. II, pentru că el nu poate fi după anexe.

V-aș ruga, staff-ul tehnic, să prezentați articolul la locul cuvenit.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Art. II are în vedere republicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestui act normativ, a Ordonanței nr. 170/2001, care a preluat și dispozițiile Ordonanței nr. 15/2002. Deci, locul său este după ultimul articol al ordonanței, înaintea anexelor.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Și, în acest caz, articolul unic devine art. I.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, art. II face parte din lege, am stabilit deja lucrul acesta.

Stimați colegi,

Ați observat, articolul unic al proiectului de lege a fost transformat în art. I prin adoptarea amendamentului nr. 1, iar, ca urmare a adoptării amendamentului nr. 5 de la pag. 6, la sfârșitul proiectului de lege va fi introdus art. II.

Dacă dumneavoastră nu aveți obiecții la amendamentul nr. 5? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 5 și se introduce la locul potrivit art. II.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votat în unanimitate.

Art., 1, 2 și 3, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți.

Adoptate în unanimitate.

La art. 4 alin. 1 din ordonanță, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavostră? Nu.

Votat art. 4 alin. 1 în formula inițiatorului.

Art. 4 alin. 2, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 3 de la pag. 3 din raport.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 3, se modifică art. 4 alin. 2 corespunzător.

Art. 4 alin. 3, comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți.

Votat în unanimitate. Art. 4 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului nr. 2.

Art. 5, 6, 7, 8 și 9, comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavostră la vreunul din aceste texte? Nu.

Votate în unanimitate.

Cât privește anexele nr. 1 și 2 din ordonanță, vă atrag atenția că ele au fost modificate, ca urmare a adoptării amendamentelor la proiectul de lege.

Stimați colegi,

Am parcurs textele proiectului de lege și ale ordonanței, este vorba de o lege ce urmează a fi votată în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție, ordinară, deci.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producției de apărare.  

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producției de apărare.

Comisia pentru muncă și protecție socială, o rog, prin reprezentantul ei, domnul deputat Buzatu, să motiveze propunerea de respingere.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Comisia a întocmit raportul pentru Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență nr. 15/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2001, întrucât dispozițiile Ordonanței nr. 15/2002 au fost preluate la discutarea Ordonanței nr.170 și au fost adoptate prin votul anterior.

Pentru dezbatere, vă propun un timp de 5 minute.

Avizul comisiei este favorabil Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței nr. 15.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri? Inițiatorul? Nu.

În aceste condiții, propun votului dumneavoastră aprobarea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2002, conform prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La pct. 34 din ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2001 pentru completarea Anexei la Ordonanța de urgență nr. 36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței.

Comisia pentru industrie și servicii? Un reprezentant al Comisiei pentru industrie?

Din partea ințiatorului, cine este? Domnule ministru Gaspar, suntem la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2001, este cineva din partea Guvernului?

Vă rog să chemați pe cineva, pentru că nu este nici Comisia pentru industrie, și, până când se prezintă reprezentanții comisiei, poate ajunge.

Până sosesc în sală reprezentanții Comisiei pentru industrie, vă rog să fiți de acord să luăm următorul proiect, de la pct. 35 - aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport. Dar tot Comisia pentru industrie este și aici. Este inițiatorul aici, dar să așteptăm să vină și Comisia pentru industrie.

 
Supunerea la votul final și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2002 privind buna gospodărire a localităților urbane și rurale.  

Stimați colegi,

Ieri a rămas să fie supus votului final, în ședința de vot final de astăzi, care a fost programată potrivit programului de lucru, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind buna gospodărire a localităților urbane și rurale, lege pe care am parcurs-o ieri și pe care urmează să o spunem votului final al ședinței de astăzi, în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Supun votului final această lege, în aceste condiții.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.

Domnule ministru Gaspar, vă rog să prezentați acest proiect de lege, în numele inițiatorului.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune spre dezbatere Camerei Deputaților, are menirea de a stabili cadrul normativ adecvat, pentru a se pune capăt unei situații care s-a creat în ultima vreme, în sensul că o serie de autovehicule sunt părăsite pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului, sau al unei unități administrativ-teritoriale, de către proprietarii sau deținătorii lor legali, ori de către persoane care și le-au însușit în mod nelegal.

Prin reglementarea propusă, se pornește de la definirea legală a "vehiculelor fără stăpân" și a celor "abandonate", se stabilesc competențele consiliilor locale și ale organelor locale de poliție de a încheia acte de constatare privind vehiculele respective, dreptul primarului de a dispune ridicarea și depozitarea vehiculelor aflate pe domeniul public sau privat al statului, sau al unei unități administrativ-teritoriale.

Proiectul de lege a fost dezbătut și adoptat de către Senatul României, în ședința din 25 februarie 2002, în condițiile prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituție.

De asemenea, comisia sesizată în fond a Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, a examinat pe fond acest raport. Comisia a propus două amendamente, la art. 6 și 9, amendamente pe care Guvernul și le însușește.

Vă propun, domnule președinte, să dezbatem acest proiect, cu cele două amendamente admise, mergând pe forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Bara, din partea Comisia pentru administrație publică. Vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea domnul ministru, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, a fost sesizată în fond cu Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân. Ținând cont de avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Consiliului Legislativ, Comisia pentru administrație a hotărât, din numărul total de 26 de membri, cu 23 de membri prezenți, în unanimitate, să supună dezbaterii proiectul de lege mai sus menționat, plenului Camerei.

Comisia, cu cele două modificări, propune aprobarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule Damian Brudașca, doriți să interveniți la dezbateri generale? Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Aș vrea să-i felicit pe cei care au avut inspirația de a întocmi un asemenea proiect de lege, având în vedere situațiile deosebite care se constată în teritoriu și în municipiul București, în ceea ce privește abandonarea pe domeniul public a diverselor vehicule, care, nu numai că dau un aspect neplăcut localităților respective, nu numai că impietează asupra fluenței traficului, dar constituie totodată și surse posibile de accidente. De aceea, consider că reglementarea acestui aspect, în sensul atribuirii de competențe administrației publice locale, era de așteptat și era de dorit, pentru a se pune capăt acestei situații, care murdărește oarecum imaginea diverselor localități.

Sper ca să se și găsească metodele necesare pentru ca legea să fie pusă în aplicare, după adoptarea ei și publicarea în Monitorul Oficial, pentru a grăbi cât mai mult posibil înfrumusețarea, pe de o parte, a spațiilor ocupate în prezent de aceste categorii de vehicule, și, nu în ultimul rând, pentru a crea acel ambiant plăcut pentru localitățile românești.

Încă o dată, așa cum am spus, felicitări celor care au avut inspirația întocmirii acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege și vă rog, în acest sens,să urmăriți raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art. 1 și 2 din Cap. I - Dispoziții generale, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Art. 3, 4 și 5, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. II, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 6 alin.1, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pentru art. 6 alin. 2, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votată în unanimitate formula Senatului.

Art. 7, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votată în unanimitate varianta adoptată de Senat.

Art. 8? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. III? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 9. Urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 2 de la pag. 2.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate amendamentul nr. 2, se modifică în mod corespunzător art. 9.

Art. 10, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art. 11? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. IV - Sancțiuni, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 12 și 13, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. V, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art. 14 și 15, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Stimați colegi,

Domnii secretari îmi semnalează că nu avem cvorum de vot pentru a vota final această lege, deci, o vom lăsa votului final, care va fi stabilit de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2001 pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței (amânarea votului final).  

La pct. 34 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2001 privind completarea Anexei la Ordonanța de urgență nr. 36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței. Ordonanță de urgență, deci, suntem în procedură de urgență.

Domnule președinte Antal, dumneavoastră, sau cine din partea dumneavoastră propune timpii de dezbatere?

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului a apărut ca urmare a necesității includerii apelor minerale printre produsele ale căror prețuri sunt reglementate de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36 din 2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței, realizându-se astfel o concordanță a prețului apei minerale aflat în prezent în sfera neconcurențială cu stadiul reformei și, mai ales, cu evoluția procesului de restructurare în acest sector al economiei.

În urma dezbaterii în Comisia pentru industrii și servicii, s-a hotărât ca sintagma utilizată, "apă minerală naturală la sursă", să fie completată cu precizarea "pentru consum alimentar", în vederea eliminării oricărui echivoc, pentru că mai există și alte surse care nu se îmbuteliază și, ca atare, era nevoie de această precizare.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitați reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, ai Oficiului Concurenței și Societății Naționale "Apele Minerale S.A."

La lucrări au fost prezenți 22 de deputați, din totalul de 26 de membri ai comisiei, iar raportul a fost adoptat cu 20 de voturi pentru și două voturi împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat deja pe data de 13 martie 2002, iar la întocmirea raportului am avut aviz favorabil din partea Comisiei jurdice, de disciplină și imunități și din partea Consiliului Legislativ.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să propuneți și timpii de dezbatere, domnule deputat Antal, pentru că suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Antal István:

Propun 5 minute pentru dezbateri, având în vedere faptul că sunt foarte puține schimbări față de textul inițial, și câte un minut pentru intervenții, dacă sunt. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem, cu aceste precizări, la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței. Vă rog să urmăriți și raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat.

La textul articolului unic, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2, pag.3. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.2. Nu aveți. Amendamentul a fost adoptat, și se modifică textul articolului unic din proiectul de lege.

La titlul ordonanței de urgență, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

La articolul unic al ordonanței de urgență, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.4. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul de la pct 4 a fost adoptat în unanimitate și se modifică textul articolului unic din ordonanță, potrivit amendamentului de la pct.4.

Am parcurs atât textul proiectului de lege, cât și al ordonanței de urgență. Îl vom supune ședinței de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier.

Din partea Ministerului Transportului, vă rog să prezentați, domnule ministru, acest proiect de lege.

   

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Atât prin capitolul de armonizare legislativă din programul național de aderare a României la Uniunea Europeană, cât mai ales prin documentul de poziție revizuit, pentru cap.IX "Politici în domeniul transporturilor", adoptat în ședința Guvernului din martie și transmis Comisiei Europene, România s-a angajat să transpună gradual, între 2002 și 2008, în legislația sa națională prevederile Directivei nr.1999/62, care privește impozitarea vehiculelor de transport pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Plata acestor tarife se va face pe baza documentului care atestă dreptul de utilizare a infrastructurii rutiere, denumit rovinietă.

Aceste tarife se vor aplica, începând cu data de 1 iulie anul acesta, la o anumită categorie de autovehicule grele. De remarcat că ele se aplică în mod nediscriminatoriu, atât pentru utilizatorii români, cât și străini. Sunt structurate funcție de durata de parcurs și staționare pe rețeaua rutieră și țin cont de gradul de emisii poluante, tipul, respectiv numărul de osii ale autovehiculului.

Sumele încasate în urma aplicării tarifelor de utilizare se constituie venit la dispoziția AND-ului și pot fi utilizate în exclusivitate pentru finanțarea lucrărilor de construcție, modernizare, întreținere și reparația drumurilor publice.

De remarcat că, în cadrul discuțiilor pe care le-am avut la Comisia pentru industrii și servicii, s-au adus o serie de îmbunătățiri cu care am fost de acord la textul propus de către noi inițial prin această ordonanță, și ne-am exprimat acordul față de toate propunerile care s-au făcut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Antal, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru industrii.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Comisia pentru industrii și servicii a dezbătut în ședințele din 12 martie și 16 aprilie acest proiect de lege, iar la lucrările comisiei a participat un grup de specialiști din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și de la Regia Autonomă "Administrația Națională a Drumurilor din România", sub conducerea domnului secretar de stat Tudor Florescu.

Așa cum vi s-a prezentat, comisia a adus o serie de îmbunătățiri proiectului de lege cu care specialiștii au fost de acord și, de asemenea, comisia a avut aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și a Comisiei juridice, de disciplină și imunități ale Camerei Deputaților, cu o singură completare față de cele prezentate de inițiator, referitor la tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, și anume că acest tarif este structurat în funcție de durata de parcurs și de staționare - pe o zi, pe șapte zile, pe 30 de zile, pe șase luni și pe 12 luni.

Vă propun atenției acest proiect de lege care, în viziunea noastră, începând din 1 iulie, deja va aduce un aport substanțial la acele sume care sunt absolut necesare din bugetul ministerului pentru a putea acoperi necesitățile, în vederea îmbunătățirii infrastructurii din țara noastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Trecem, atunci, la dezbaterea textelor proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul de la pct.2 a fost admis, și se modifică în mod corespunzător textul articolului unic care devine art.I, și va avea cuprinsul din amendament.

Titlul ordonanței de urgență. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.3. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul de la pct.3 a fost admis, și se modifică în mod corespunzător titlul ordonanței.

La art.1 alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 și 8, deci art.1 în integralitatea sa, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.4. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.4. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.4, și se modifică art.1, potrivit amendamentului votat de către dumneavoastră.

La art.2, urmăriți amendamentul de la pct.5. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.5, și se modifică art.2 în mod corespunzător.

La art.3 din ordonanță, urmăriți amendamentul de la pct.6. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.6, și art.3 se modifică în mod corespunzător.

La art.4, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.7. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.7, și se modifică în mod corespunzător art.4.

La art.5, urmăriți amendamentul de la pct.8. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.8 și, în consecință, art.5 se modifică în mod corespunzător.

La art.6, urmăriți amendamentul de la pct.9. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.9. Nu aveți. A fost admis amendamentul de la pct.9, și se modifică în mod corespunzător art.6.

Vă rog să fiți atenți, deoarece la pag.7 din raport, art.6 se modifică și se completează, pentru că alături de cele două alineate existente care au fost modificate se mai adaugă un alineat, alin.3.

La art.7, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.10. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Adoptat în unanimitate. Vă rog ca și aici să observați că se adaugă un alineat nou, alin.2, textului art.7, așa cum ați votat dumneavoastră amendamentul de la pct.10.

La art.8 din ordonanță, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.11. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.11. Nu aveți. Se modifică în mod corespunzător art.8 cu cele cinci alineate ale sale.

La art.9, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.12. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.12. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.12, și se modifică în mod corespunzător art.9 lit.a) și b).

La art.10, urmăriți amendamentul de la pct.13. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost admis amendamentul de la pct.13, și se modifică art.10.

La art.11, urmăriți amendamentul de la pct.14. A fost admis în unanimitate amendamentul de la pct.14, și se modifică în mod corespunzător art.11.

La art.12, urmăriți amendamentul de la pct.15. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost admis amendamentul de la pct.15, și se modifică în mod corespunzător art.12.

După art.12, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.16. Comisia propune un articol nou, art.121. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.16. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate, și se adaugă textul art.121.

La art.13, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.17. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul, și se modifică art.13 în mod corespunzător.

La amendamentul de la pct.18, vă rog să urmăriți anexele nr.1 și nr.2, care sunt modificate, inclusiv titlul acestora, prin amendamentul de la pct.18. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.18. Nu aveți. Au fost adoptat în unanimitate cele două anexe, și titlul se modifică în mod corespunzător.

La art.14, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate în formula inițiatorului.

După art.14, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.20. Comisia propune un articol la lege, art.II. Nu aveți obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate, și se adaugă la lege art.II care cuprinde, de fapt, dispoziția de republicare.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței Guvernului, urmează să le supunem votului final în ședința care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor (amânarea votului final).  

Următorul proiect care vizează tot domeniul transporturilor este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor.

Domnule ministru, vă rog să îl prezentați.

   

Domnul Dan Banciu:

Armonizarea legislativă cu prevederile Directivei 96/53 a Comunității Europene stabilește dimensiunile maxime admise în traficul național și internațional și greutățile maxime admise în traficul internațional pentru anumite vehicule rutiere care circulă în cadrul comunității.

În luna iunie 2001 a fost semnat Acordul între România și Comunitate, instituind anumite condiții pentru transportul rutier de mărfuri și promovarea transportului combinat.

Prin documentul de poziție revizuit, România a solicitat o perioadă de tranziție până în 2022, pentru aplicarea integrală a acestei directive, datorită problemelor cu care se confruntă în domeniul infrastructurii.

În domeniul construirii și utilizării infrastructurii, alinierea la normele europene s-a realizat într-o primă etapă prin Ordonanța Guvernului nr.43/1997, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.82 din 1998, prin Ordonanța Guvernului nr.132/2000, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.295/2000.

Încă din 1994, în România se derulează programul de reabilitare a drumurilor naționale cofinanțat de Guvernul României și de instituții financiare internaționale.

Pe măsura modernizării și reabilitării drumurilor naționale, rețeaua stabilită, TINA, în cadrul exercițiului de evaluare a necesităților de infrastructură între România, statele candidate și Comisia Europeană, s-au creat premisele ca, pe sectoarele reabilitate, să se admită parametrii tehnici constructit prevăzuți de normele Uniunii Europene cu privire la lungime, lățime, maxima masă admisă a vehiculelor.

Pentru continuarea procesului de armonizare, este necesară modificarea și completarea prevederilor anexei din Ordonanța Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor.

În cadrul dezbaterilor în comisii, au apărut ca necesitate și anumite adăugiri și modificări în textul ordonanței cu care ministerul și-a exprimat acordul integral și pe care vă rugăm să le luați în considerare. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule președinte Antal Istvan, din partea Comisiei pentru industrii și servicii, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu acest proiect de lege Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în 2001, iar proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, a primit aviz favorabil și din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a fost adoptat de Senat încă de anul trecut.

Așa cum vi s-a prezentat, în urma dezbaterilor care au avut loc în comisia noastră, noi am încercat să îmbunătățim la anumite capitole textul legii, în așa fel ca intenția inițiatorului să fie respectată și să se realizeze acea armonizare a legislației naționale în domeniu cu legislația europeană, și sperăm că acest proiect de lege prezentat în forma dezbătută și aprobat de comisia noastră să fie o lege care va rezista în timp, pentru că respectă într-adevăr necesitatea care ni se impune în urma aderării la Uniunea Europeană.

Menționez că am dezbătut în patru ședințe, și țin să mulțumesc tuturor celor care au participat la aceste dezbateri și care au adus un aport pentru a realiza acest punct, și ministerul de resort. La lucrările comisiei, la ultima ședință când am aprobat raportul, au fost prezenți 24 de deputați, din totalul de 26 de membri ai comisiei, iar raportul a fost adoptat cu 22 de voturi pentru și două voturi împotrivă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină în dezbateri generale. Nu. Atunci, trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege și ale ordonanței de urgență. Vă rog să le urmăriți în paralel cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2. Comisia propune renumerotarea acestuia și are o ușoară modificare. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.2. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La preambulul art.I din ordonanță dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.1, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.5. Dacă aveți obiecțiuni.

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți exclusiv raportul comisiei, pentru că acesta nu a respectat doar articolele propuse pentru modificare, propunând și alte modificări.

Revin la amendamentul de la pct.5. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.5. Nu aveți. Adoptat în unanimitate. În consecință, art.1 alin.2 din lege se modifică în mod corespunzător.

La amendamentul de la pct.6 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.7 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, art.4 se va modifica în mod corespunzător.

La amendamentul de la pct.8, cel cu privire la art.6, dacă aveți obiecțiuni. Nu. Amendamentul a fost votat în unanimitate, și modificarea textului.

La amendamentul de la pct.9, cel cu privire la modificarea art.7, dacă aveți obiecțiuni. Nu. Amendamentul de la pct.9 a fost adoptat, și se modifică în mod corespunzător art.7.

La amendamentul de la pct.10 vă rog să urmăriți art.11. De data aceasta intrăm și pe textul ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Cu privire la amendamentul de la pct.11, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate, și se modifică art.13.

La pct.2 din ordonanță, cel cu privire la art.17 alin.2, comisia nu a operat modificări. Dacă aveți dumneavoastră. Nici dumneavoastră. Textul a fost adoptat în formula inițiatorului.

Amendamentul de la pct.13 privește introducerea, după pct.2, a pct.21, 23, 24, 25. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.13. Nu aveți. A fost adoptat amendamentul de la pct.13, și se introduc cele patru puncte menționate.

Urmăriți, în continuare, amendamentul de la pct.14, cel cu privire la art.20. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost adopat în unanimitate amendamentul, și se modifică corespunzător textul.

Amendamentul de la pct.15, cu privire la alin.1 al art.21. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat în unanimitate.

Amendamentul de la pct.16, cu privire la art.24. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Amendamentul de la pct.17, cu privire la art.26. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.30, pct.3 din ordonanță, comisia nu a operat modificări. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în unanimitate.

În continuare, urmăriți amendamentul de la pct.19, cel care, după pct.3 de la art.I, introduce pct.31, 32, 33. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost adoptat amendamentul de la pct.19, și se introduc cele trei puncte.

La amendamentul de la pct.20, vă rog să urmăriți textul care vizează pct.32. Dacă aveți obiecțiuni la art.35. Nu. A fost votat în unanimitate amendamentul, și se modifică art.35.

Amendament de la pct.21 vizează pct.33 nou introdus, art.36 modificat. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.37 alin.2, comisia este de acord cu textul pct.4. Dacă aveți obiecțiuni dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.23, comisia propune introducerea, după pct.4, a pct.41 și pct.42. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.23, care curpinde și pct.41. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul de la pct.24 vizează pct.42. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Amendamentul de la pct.25.

Poftiți. Domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La poziția 25, art.40 alin.2, am o propunere de îmbunătățire a redactării, și anume: la rândul al doilea să fie "...masa maximă pe osie admisă..." Deci să transferăm cuvântul "admisă" după "osie", pentru că se referă la întregul substantiv.

În continuare, la fel, să fie "...dimensiunile maxime de gabarit admise..." Deci, cuvintele "admis", respectiv "admise" să fie trecute după "osie", repesctiv "gabarit". Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Și comisia acceptă. Este o propunere redacțională binevenită la pct.25. Dacă sunteți de acord cu formulările redacționale propuse de colegul nostru, domnul Leonăchescu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

În continuare, amendamentul de la pct.26, care vizează art.I pct.6, respectiv art.41. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.27, comisia propune abrogarea pct.7. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost admis amendamentul, și abrogat textul.

Stimați colegi din comisie, vă rog, în consecința votului anterior cu privire la îmbunătățirea redacțională necesară, să operați aceeași modificare - "...masa maximă pe osie admisă...", "...dimensiuni maxime de gabarit admise..."

Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Nu am dori să intrăm în discuții cu distinsul nostru coleg, dar totuși textul așa cum l-am redactat noi este mai corect, pentru că este vorba de masa maximă admisă pe osie, și nu este vorba de masa osiei. Deci, din punct de vedere literar, într-adevăr, așa ar suna, dar, din punct de vedere tehnic, totuși, este mai corect. Noi nu am dori să discutăm și să intrăm în detalii tehnice, pentru că și așa va avea loc o mediere cu Senatul, pentru că s-au făcut multe modificări. Astfel, lăsați-ne un răgaz pentru a clarifica la mediere și vom încerca atunci să stabilim textul exact.

Vă spun, domnule președinte, că, din punctul nostru de vedere și din punct de vedere tehnic, este mai corect textul așa - "...masa maximă admisă pe osie..."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Vă rog frumos, dumneavoastră, ca inițiator și ca specialist, vă rog să ne scoateți din această dilemă redacțională. Care e termenul tehnic exact?

 
   

Domnul Dan Banciu:

Dilema nu este redacțională. Este clar că discutăm de cât suportă osia și, atunci, sigur că exprimarea la care am achiesat a fost "masa maximă totală admisă pe osie".

În condiția în care am face modificarea, s-ar putea interpreta "pe osie admisă" și s-ar găsi, bineînțeles, cineva, în Țara Românească, să interpreteze altfel, că admitem o osie. Și atunci mi se pare mai simplu de înțeles "masa maximă admisă pe osie", deci textul cum a fost în redactarea comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun, în aceste condiții de păreri contradictorii, cele două texte de la cele două amendamente 25, 26 votului dumneavoastră, în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-au adoptat amendamentele 25 și 26, în formularea inițiatorului.

La amendamentul 27, am votat deja abrogarea punctului 7. Vă întreb, totuși, dacă aveți obiecțiuni la 27? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 8 din ordonanță, cel cu privire la art.42, comisia propune menținerea formulării inițiatorului.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 29, cel cu privire la introducerea, după punctul 8, a punctului 81.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 29? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 30.

Vă rog, stimați colegi din Comisia de industrii, să operați, la alin.2, rândul 4, corectura necesară privind viteza și masa totală. Acolo aveți "masa totală". Nu cred că această corectură redacțională, mai exact de dactilografiere este necesară a fi pusă în discuție.

Întreb dacă, la amendamentul 30, cu această rectificare, aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. Se modifică, în mod corespunzător, textele avute în vedere.

Amendamentul 31, cel cu privire la introducerea punctelor 91, 92, 93, pentru modificarea art.45. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul 31.

Amendamentul 32 pentru art.46, deci punctul 92. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis, în unanimitate, amendamentul 32 și introducerea punctului 92.

Amendamentul 33 pentru punctul 93. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.47 privind introducerea alin.11, punctul 10 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Adoptat în unanimitate punctul 10.

La punctul 11, urmăriți amendamentul 35. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat în unanimitate amendamentul 35, se modifică punctul 11.

Urmăriți, în continuare, amendamentul 36. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis, în unanimitate, amendamentul 36, se introduc punctele 111 până la 115.

Amendamentul 37. Aveți cuprinsul punctului 112. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 38, cuprinsul punctului 113. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 39. Aveți cuprinsul punctului 114 din art.53. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 40. Urmăriți propunerea comisiei cu privire la punctul 115. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 12, comisia nu a formulat amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate punctul 12, în formularea existentă.

La punctul 13, urmăriți amendamentul 42. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate punctul 13 și la acest amendament 42 avem punctul 121. Votat în unanimitate, neavând obiecțiuni.

Amendamentul 43 se referă la punctul nou 122. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 44, punctul 123. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 45, punctul 124. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul 46, punctul 125. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 47 cu privire la punctul 14, art.I, pct.13. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul 47.

Amendamentul 48 referitor la art.60. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 49, punctul 15 din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 50, punctul 16. Nu aveți. Votat unanim amendamentul 50 cu privire la punctul 16.

Amendamentul 51 cu privire la introducerea punctului 161. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Punctul 17 din ordonanță. Comisia nu are observații. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 18. Comisia nu are obiecțiuni. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Amendamentul 54. Urmăriți, vă rog, propunerea comisiei de abrogare a art.II. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 54, abrogat art.2.

Punctul 55 din lege. Urmăriți masa maximă admisă pe osii.

Vă rog, membrii comisiei, să fiți atenți la punctul 55 din raportul comisiei. Acolo aveți rubrica cu privire la tonaj: 16 tone la E), 16 tone la lit.m), iar la lit.P) aveți 14 tone cu ghilimelele acelea care par a fi indicativul secundelor. Vedeți cum puneți ghilimelele. Acum se vede că dumneavoastră puneți ghilimelele la punctul 3.2.2. Ghilimelele se pun între linii, parcă, nu dedesubt, care ar fi legate de 14 tone. Puneți corect ghilimelele.

Dacă aveți obiecțiuni la acest punct din anexă? Comisia nu a avut. Nu. Adoptat în formula din ordonanță.

La punctul 3 din anexă, de asemenea, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 3, poziția 3.2.4, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 4. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 3.3.2. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 3.5.2. Urmăriți pag.29 din raport. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 3.5.3, tot la pag.29. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă nici dumneavoastră nu aveți, votat în unanimitate.

Poziția *** din subsolul anexei. Urmăriți pag.30. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Punctul 2 din nota din subsol. Urmăriți la pag.30. Dacă aveți obiecțiuni? Nici dumneavoastră, nici comisia. Votat în unanimitate.

Toate aceste puncte urmează să fie numerotate în mod corespunzător.

La amendamentul 63, vă rog să urmăriți: comisia propune un art.II în lege, cel cu privire la republicarea legilor. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 63? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs textele proiectului de lege și ordonanței.

Vom supune proiectul de lege aprobării dumneavoastră la ședința de vot final.

Mai sunt 5 proiecte pe care urmează să le parcurgem, pentru că sunt legi foarte simple.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava (amânarea votului final).  

La punctul 38: Proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava.

Dacă este inițiatorul aici? Da, inițiatorul e senator.

Domnule deputat Bara, vă rog să prezentați raportul comisiei, atunci.

   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată, în vederea dezbaterii și avizării în fond, cu Proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, proiect de lege care a fost aprobat de către Senat.

La întocmirea raportului, comisia a ținut cont de avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Consiliului Legislativ, precum și de avizul Guvernului.

La dezbateri au participat 23 de deputați, comisia a votat cu unanimitate de voturi, a votat proiectul de lege, cu amendamentele propuse de către comisie, care se găsesc pe coloana 2.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină, din partea dumneavoastră? Nu.

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 1. Se modifică, în mod corespunzător, art.1.

Art.2. Urmăriți, vă rog, amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Admis în unanimitate amendamentul 2 și se modifică, în mod corespunzător, amendamentul 2.

Urmăriți, în continuare, amendamentul 3, cel care vizează introducerea art.3 cu 4 alineate. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 3? Nu aveți. Adoptat în unanimitate. Se introduce art.3, cu cele 4 alineate.

La amendamentul 4, comisia propune introducerea unui art.4 nou. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate amendamentul și textul art.4.

La amendamentul 5, comisia propune transformarea art.2 în art.5, cu un conținut pe care îl aveți la pag.3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs proiectul acestei legi, are caracter organic, îl vom supun votului final în ședința pe care o va stabli Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava.

Dau cuvântul tot domnului deputat Bara, pentru a prezenta raportul comisiei.

   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La fel ca și raportul precedent, comisia a ținut cont de avizul Comisiei juridice, avizul Consiliului Legislativ și avizul de la Guvern și a votat în unanimitate raportul, cu modificările prevăzute, pentru că toate aceste rapoarte și aceste înființări de noi localități, în discuțiile pe care le-am avut cu Guvernul, trebuiau completate articolele respective conform coloanei nr.2.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină? Nu.

Trecem, atunci la dezbaterea proiectului de lege, urmărind, în paralel cu acest proiect, raportul comisiei.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu. Votat în unanimitate.

Art.1, urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 2, comisia propune un nou art.2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2? Nu. Votat în unanimitate. Se introduce art.2, cu textul prevăzut în amendament.

Prin amendamentul 3, comisia propune un nou art.3, cu 4 alineate. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul 3.

Prin amendamentul 4, comisia ne propune un nou art.4, cu formularea prezentată la acest amendament. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat în unanimitate amendamentul 4, se introduce art.4.

Prin amendamentul 5, comisia propune transformarea art.2 din proiectul de lege în art.5, cu conținutul pe care-l aveți. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat în unanimitate și art.5 și, cu aceasta, întreg textul proiectului de lege, lege cu caracter organic. o vom supune votului în ședința destinată votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50/2000 privind măsurile de colaborare între Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice locale în aplicarea reglementărilor din domeniul sănătății publice (amânarea votului final).  

La punctul 40, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/2000 privind măsurile de colaborare între Ministerul Sănătății și Autoritățile Administrației Publice Locale în aplicarea reglementărilor din domeniul sănătății publice.

Doamnă ministru Luminița Gheorghiu, vă rog să prezentați acest proiect de lege.

   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Aplicarea politicilor de sănătate publică este de competența direcțiilor de sănătate publică, așa cum prevede Legea nr.100/1998, dar, adesea, acestea se confruntă cu o serie de probleme ce implică și responsabilitatea autorităților locale. Tocmai prin această Ordonanță a Guvernului nr.50/2000 se creează cadrul necesar elaborării unor programe comune de promovare a politicilor de sănătate, în interesul comunităților locale, finanțate de la bugetul de stat, bugetul local sau din alte surse prevăzute de lege. Important este că s-a introdus și un capitol privind sancționarea persoanelor aflate în culpă.

Considerăm că este un raport comun bun, întocmit de Comisia de sănătate împreună cu Comisia de administrație, având în vedere și procesul de reformă din Ministerul Sănătății privind evaluarea spitalelor din România, fiind agreată ideea ca o parte din spitalele țării să treacă în subordonarea consiliilor județene.

Solicităm spre dezbatere și așteptăm votul dumneavoastră.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamnă ministru.

Domnule deputat Bara, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Comisia a fost sesizată cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50 privind măsurile de colaborare între Ministerul Sănătății și Autoritățile Administrației Publice.

Aș vrea să remarc că raportul comun de înlocuire a raportului pe care-l aveam din 2000 a fost în unanimitate aprobat, iar legea intră în categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.74 alin.2 din Constituție și, cu amendamentele propuse, care au fost admise de comisie, propunem dezbaterii plenului Camerei raportul respectiv.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat amendamentul 1 în unanimitate, se modifică articolul unic în mod corespunzător.

Titlul ordonanței. Urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 2 în unanimitate, se modifică titlul ordonanței.

Art.1 din ordonanță. Urmăriți amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate. Se modifică art.1, alin.1 din ordonanță, în mod corespunzător amendamentului.

Art.1, alin.2. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Adoptat în formula inițiatorului.

Art.2. Vă rog să urmăriți amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Amendamentul 6, cel cu privire la modificarea art.3. Urmăriți modul cum este modificat la pag.4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 din raport. Deci art.3 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului 6, astfel cum v-am anunțat.

La art.4, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate art.4, în formularea inițiatorului.

Pentru art.5, vă rog să urmăriți amendamentul 8. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis în unanimitate amendamentul 8 și se modifică, în mod corespunzător, art.5.

Art.6. Urmăriți, vă rog, amendamentul 9. Dacă aveți obiecțiuni?

Domnul deputat Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Domnule președinte,

Amendamentul cu privire la modificarea art.6 îl retragem, având în vedere că ordonanța oricum a intrat în vigoare în anul 2001, deci la 30 de zile, deci nu are nici un rost modificarea pe care am propus-o noi. Deci retragerea amendamentului de la punctul 9, în legătură cu modificarea art.6, pentru următorul cuprins.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin că nu v-am urmărit. Rămâne textul cum a fost?

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Exact.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă retrageți amendamentul.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiții, vă întreb dacă aveți vreo obiecție asupra textului art.6, în formularea inițiatorului, pentru că nu mai sunt amendamente din partea comisiei. Nu aveți nici dumneavoastră. Adoptat în unanimitate textul art.6, în formularea inițiatorului.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs proiectul de lege și textul ordonanței de urgență. Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, îl vom supune votului final la ședința fixată de Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Propunerilor legislative privind înființarea comunei Negreni, județul Cluj (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Negreni, județul Cluj.

A cui este propunerea? Domnule Bara, este a unui deputat sau a unui senator?

   

Domnul Radu-Liviu Bara (din loja comisiei):

Este a domnilor deputați Boc și Brudașca.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine dintre dumneavoastră dorește să prezinte?

Poftiți.

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Mă bucur că această inițiativă legislativă, care a fost îmbrățișată și de colegul Emil Boc, a ajuns spre a fi dezbătută.

Vreau să precizez că acțiunea a început încă de anul trecut. Ulterior, cu concursul autorităților locale, organizându-se referendum în toate localitățile actuale ale comunei Ciucea, înființarea comunei Negreni nefiind un moft, este o necesitate și este și în concordanță cu politica promovată de către Guvernul prezidat de Adrian Năstase, în sensul aducerii administrației publice mai aproape de oameni, pentru ca problemele specifice zonelor respective să-și găsească o mai bună administrare și o mai rapidă rezolvare.

Consider că, prin reînființarea acestei comune, ca și prin reînființarea, în general, de comune pe teritoriul României, promovăm și o politică de tip european, având în vedere formulele găsite de administrațiile publice locale din țări ca Franța, Germania, Italia, unde dimensiunea localităților este mai în concordanță cu obiectivele social-economice și rezolvă mai operativ problemele ridicate de cetățeni.

Eu mulțumesc pentru poziția exprimată, și comisiei de specialitate, Comisiei pentru administrație publică, având în vedere că, prin aceasta, se răspunde pozitiv problemelor ridicate de cetățenii viitoarei comune Negreni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bara, vă rog să prezentați raportul Comisiei de administrație publică.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, în acest caz, a aprobat înființarea comunei Negreni, ținând cont că documentația, spre deosebire de anul trecut, acum este completă și mă bucur că domnul Damian Brudașca s-a hotărât până la urmă și și-a dat seama că, de fapt, vina era din partea dânsului, nu din partea comisiei, pentru că nu era complet.

Ținând cont și de avizul Guvernului și avizul Consiliului Legislativ, cu modificările făcute ca și la celelalte două comune din județul Suceava, eu propun, domnule președinte, plenului aprobarea raportului pentru înființarea comunei Negreni din județul Cluj.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dorește altcineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale?

Trecem, în aceste condiții, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți vreo obiecțiune? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1? Nu aveți. Adoptat în unanimitate. Se modifică, în mod corespunzător, art.1.

La art.2, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Art.2 se modifică potrivit amendamentului 2.

După art.2, prin amendamentul 3, comisia ne propune un art.3 cu 4 alineate. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate amendamentul 3, se introduce art.3 cu cele 4 alineate.

Prin amendamentul 4, comisia ne propune un text nou, art.4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate amendamentul 4 și introducerea art.4.

Actualul art.3 este reformulat în art.5, prin amendamentul 5. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5? Nu aveți. Adoptat în unanimitate amendamentul 5.

Cu actualul art.2, cum rămâne, domnule deputat Bara? Urmăriți, vă rog, pag.4 din raport. Ce semnificație are includerea art.2 aici, pentru că el este cuprins și la pag.3, în art.3? Da. Deci textul de la pag.4 din raport nu are nici o semnificație.

Stimați colegi.

Ultimul articol din lege este art.5, cel pe care l-ați votat la amendamentul 5.

Parcurgând textele proiectului de lege, urmează să îl supunem votului final, care va fi stabilit într-o ședință de către Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor. Procedură de urgență.

Întreb dacă, din partea Ministerul Finanțelor, este cineva. Ministerul Finanțelor este prezent? Da.

Domnule Grigoraș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor, a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma prezentată.

Propunem timp total de dezbatere 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Din partea Guvernului, doriți să faceți vreo precizare prealabilă sau trecem la textul... Bine.

Trecem, atunci, la aprobarea textelor proiectului de lege și a ordonanței de urgență, în forma prezentată.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic al proiectului de lege. Nu aveți obiecții. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege votului final în ședința pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind Ordinul „Virtutea Maritimă și Medalia „Virtutea Maritimă.  

Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea maritimă" și medalia "Virtutea maritimă". Comisia pentru decorații.

   

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Permiteți să prezint subsistemul de decorații militare în cadrul sistemului național de decorații al României, reglementat prin Legea 29/2000.

Conform art.79 din legea menționată, legea-cadru va fi completată cu o lege și cu un regulament specific pentru fiecare decorație. Cele 3 decorații militare, respectiv Ordinul și Medalia "Virtutea militară", Ordinul și Medalia "Virtutea aeronautică" și Ordinul și Medalia "Virtutea maritimă" sunt propuse spre adoptare în oglindă și de aceea vă rog să-mi permiteți să prezint expunerea de motive în subsistem. Cele trei medalii, decorații militare sunt instituite începând cu anul 1864 și al doilea război mondial, deci, prezintă modelul de bază al acestor perioade. Sistemul respectiv a fost reglementat inițial numai pentru medalii; în 1931 a apărut primul ordin militar, reglementat de regele Carol al II-lea pentru aviația militară și acest ordin a fost primul din lume care a reglementat sistemul de ordine militare. Pentru ca să se respecte principiile care au stat la baza sistemului național de decorații, cele trei medalii militare au primit și ordinul respectiv, Ordinul "Virtutea militară" și Ordinul "Virtutea maritimă".

Având în vedere perspectivele negocierii intrării în NATO și necesitatea ca să se poată recompensa meritele diferitelor categorii care implică regimul militar, cât și necesitatea principiului reciprocității s-a propus ca cele trei proiecte de legi să fie votate în regim de urgență sau în procedură de urgență.

Menționez faptul că s-au însușit absolut toate amendamentele propuse de Guvern și punctele de vedere ale Consiliului Legislativ. Menționez de asemenea faptul că cele trei legi se adresează atât categoriilor de forțe armate, cât și pentru Ministerul de Interne cât și pentru regiile autonome ale statului în regim militar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte Bahrin. Dacă aveți dumneavoastră intenția să participați la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea textelor proiectelor de lege. Vă rog să urmăriți proiectul în paralel cu raportul aceleiași comisii.

La titlu nu există amendamente, dacă aveți dumneavoastră. Nu. Adoptat în unanimitate.

Preambului proiectului de lege. Urmăriți amendamentul. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1, alin.1 urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Pentru art.1, alin.2, 3, 4 comisia nu a mai avut amendamente, dacă aveți dumneavoastră obiecții? Nu. Votate în unanimitate.

La art.2, alin.1 și 2 comisia nu a avut obiecții, dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votate în unanimitate în formula prezentată.

Art.2, alin.3, urmăriți amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul, se modifică articolul de la alin.3.

Art.2, alin.4, urmăriți amendamentul 4 de la pag.3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.4, alin.1. Nu sunt amendamente din partea comisiei, dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Comisia propune prin amendamentul 5 un alineat nou, vă rog să-l urmăriți la pag.3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 5, se introduce art.4, alin.2. Vă rog.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Dacă îmi permiteți. În raport s-a strecurat o greșeală materială. La art.6, alin.2 înainte de alin.3, medalia "Virtutea maritimă cu în semn de pace și de război", pentru că alin.3 a tăiat mențiunea "și de război".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, stimate coleg. Eu eram acum la amendamentul 5, respectiv art.2. Pardon! la amendamentul 5, cel cu privire la introducerea art.4 alin.2.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Da, am înțeles că s-a trecut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, nu s-a trecut, acolo eram eu. Deci, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5? Nu aveți. Adoptat în unanimitate, se introduce art.4, alin.2.

Pentru art.4 alin.2 urmăriți amendamentul 6. Nu aveți obiecțiuni. Adoptat amendamentul 6, art.4 alin.2.

La art.5 urmăriți amendamentul 7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Pentru art.6, alin.1... poftiți! Deci, la alin.1 și 2 sau numai la alin.1?

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

La alin.2 domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Rămâneți atunci la microfon și stați să lămurim situația alin.1. Dacă aveți obiecțiuni dumneavoastră la alin.1? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Art.6 alin.2. Aveți cuvântul, domnule Bahrin.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Am făcut mențiunea că s-a strecurat o eroare materială. Citesc textul: "Medalia "Virtutea maritimă" cu însemn de pace și de război se poate acorda…"

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, la alin.2 de la art.6, domnul Bahrin propune completarea textului "Medalia "Virtutea Maritimă" cu însemn de pace și de război". Dacă sunteți de acord cu această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru lit.a) și b) nu mai sunt alte obiecții. Dacă aveți dumneavoastră la alin.2, lit.a) și b)? Nu aveți. Votat în formula inițiatorului.

Pentru alin.3 din acest articol, urmăriți vă rog amendamentul 8. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat amendamentul 8, se modifică alin.3.

Art.7, alin.1 urmăriți amendamentul 9. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat amendamentul, se modifică textul în mod corespunzător.

Art.7, alin.2 urmăriți amendamentul 10. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul 10.

Pentru alin.3 de la art.7 urmăriți amendamentul 11. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.7, alin.3.

Art.8, alin.1 urmăriți amendamentul 12. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitatae.

Art.8, alin.2 urmăriți amendamentul 13. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis în unanimitate amendamentul, se modifică art.8, alin.2.

Art.9, alin.1 urmăriți amendamentul 14. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.9, alin.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în formula inițială.

Art.9, alin.3 urmăriți amendamentul 15. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 15, modificat alin.3 al art.9.

Art.10 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.11 urmăriți amendamentul 16. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.12 urmăriți amendamentul 17. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat amendamentul, modificat art.12.

Art.13, alin.1 și 2 nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în formula inițială.

Art.13, alin.3 urmăriți amendamentul 18. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Art.14. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în formula inițială.

Art.15 urmăriți amendamentul 19. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. S-a admis amendamentul, modificat art.15.

Art.16 dacă aveți obiecțiuni la formula inițială? Nu aveți. Adoptat jîn formula inițială.

Art.17 urmăriți amendamentul 20. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.18 urmăriți amendamentul 21, alin. 1. Nu aveți obiecțiuni. Adoptat amendamentul 21.

Art.18, alin.2 urmăriți amendamentul 22. Dacă aveți obiecțiuni? Vă rog. Suntem la art.18, pct.2, alin.2.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Este o greșeală de redactare, domnule președinte, spre final: "Ordinul "Virtutea militară...," deci, paragraful 2, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la "pedeapsa" nu "pedepsirea sa", "pedeapsa" privativă de libertate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, stimați colegi, vă rog și stenograma să rețină. Este vorba de o corectură tehnică, o rectificare tehnică, nu, nici nu o mai supun votului dumneavoastră. Dacă sunt alte obiecțiuni? Nu. Adoptat amendamentul 22 cu această corectură pe care am menționat-o.

Art.18, alin.3 comisia propune prin amendamentul 23 eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul, se elimină textul.

Art.18, alin.4 amendamentul 24, de asemenea, se propune eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul, eliminat textul.

Art.19, alin.1. Nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate în forma inițială.

Art.19, alin.2. Urmăriți amendamentul 25. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 25, modificat textul alin.2.

Art.19, alin.3. Urmăriți textul inițial. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate textul inițial.

După alin.3, prin amendamentul 26, comisia propune un alineat nou 4. Urmăriți amendamentul 26. Nu aveți obiecțiuni la amendament, adoptat în unanimitate, introdus alin.4.

Art.20, alin.1-3 comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră ? Poftiți domnule Bahrin.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Dacă îmi permiteți, domnule președinte. Pentru coerența textului, la art. 20 alin. 4, peste tot s-a înlocuit "persoana implicată" cu "persoana învinuită". Astfel la art.20 cu 2 textul sună: "Ca urmare a sesizării, se convoacă Consiliul de Onoare și persoana învinuită în termen de maxim 30 de zile de la sesizare", la fel cum s-a făcut modificarea la art.20 alin. 4. Aceeași mențiune este și la art.20 alin. 3 în care apare din nou "persoana implicată", "persoana învinuită"...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, haideți să nu complicăm, când ajungem la text, pentru că nu putem urmări.

La art. 20 alin. 1 nu sunt obiecții, da? Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Adoptat în unanimitate.

La art. 20 alin. 2 ați reținut propunerea făcută de colegul nostru: "Ca urmare a sesizării se convoacă Consiliul de Onoare și persoana învinuită". Dacă sunteți de acord cu această modificare redacțională?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat alin.2 în formula îmbunătățită.

Art. 20 alin. 3 dacă sunt obiecții?

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Aceeași obiecție, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci și la art. 20 alin. 3 pe rândul 4, în loc de "și a persoanei implicate", "persoana învinuită". Dacă sunteți de acord cu această modificare redacțională?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 20 alin. 4 urmăriți amendamentul 27. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 27? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Art.20 alin. 5 urmăriți amendamentul 28. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 28? Nu. Adoptat amendamentul, modificat alin.5.

După art. 20 alin. 5, prin amendamentul 29, comisia propune un alineat nou, alin. 6. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 29? Nu aveți. Adoptat în unanimitate, se introduce alin.6.

Art.21, alin.1 urmăriți amendamentul 30. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 30, modificat alin. 1.

La alin. 2 urmăriți amendamentul 31, pag.10. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 31, modificat art.21, alin.2. Se modifică art.21, alin.2.

Art. 21 alin. 3 urmăriți amendamentul 32. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 32, se modifică alin.3.

După alin. 3 comisia propune, prin amendamentul 33, un alineat nou. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 33? Nu. Adoptat amendamentul 33, se introduce alin.4 al art.21.

După art. 21, comisia propune, prin amendamentul 34, un art.22 nou. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat amendamentul 34, se introduce art.22 nou.

La actualul art.32 urmăriți amendamentul 35. Art.22 se va renumerota. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 35? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Art.23 - comisia propune prin amendamentul 36 eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul, se elimină textul.

Amendamentul 37 propune renumerotarea și inversarea unor articole. Urmăriți vă rog amendamentul 37. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat amendamentul 37.

Trecem în continuare la anexa 1, regulamentul privind descrierea și acordarea medaliei.

La titlul regulamentulului dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1 urmăriți amendamentul 38. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Art.2 alin.2 urmăriți amendamentul 39. Nu aveți obiecțiuni. Adoptat amendamentul, modificat art.2 alin. 2.

Art.3 alin. 1 și 2 dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Adoptat în formula inițială.

Art.3 alin.3, urmăriți amendamentul 40. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 40. Poftiți.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Art.3 alin.2, în loc de "acvilei" s-a trecut "vulturului". Deci, este vorba de "acvilei".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, pe care este aplicată un "vultur" sau cum spuneți? La art.3 alin.2?

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Da. "Pe avers este un scut emailat înalt și lat...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

...pe care este aplicată o acvilă…"

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Înălțimea acvilei, nu înălțimea vulturului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă înțeleg. Vă rog să citiți textul cum vreți să-l propuneți. Vă rog, domnule președinte, să citiți textul exact cum îl propuneți dumneavoastră. Suntem la art.3 alin.2.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Art. 3 alin.2. Permiteți să citesc ultimul alineat. "pe piept armele României, stanțat din argint aurit, înălțimea...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, citiți, vă rog, citiți textul de la început.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

"Pe avers este un scut emailat alb înalt de 20 de mm și lat de 15 mm pe care este aplicată o acvilă, ținând în cioc o cruce ortodoxă, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan și are pe piept armele României, ștanțat din argint aurit, înățimea - nu vulturului - înălțimea acvilei este de 16 mm". Corespunde cu textul de mai sus.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră această corectură de fapt, logică. Dacă sunteți de acord? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Modificat art.3, alin.2 în unanimitate, înlocuindu-se "vulturul" de la rândul 4 cu "acvilei".

La alin.3 urmăriți amendamentul 40. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate, se modifică alin.3 în mod corespunzător.

Art.3 alin.4, 5, 6 și 7 comisia nu a mai avut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votate în formularea inițială.

Art.3 alin.8 urmăriți amendamentul 41. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul, se modifică alin.8.

Alin.9 a aceluiași text, urmăriți amendamentul 42. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate și se modifică alin.9.

Art.4 alin.1, lit.a) urmăriți amendamentul 43. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. Se modifică lit.a).

Art.4 lit.b). Comisia nu a avut alte amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate în formula inițială.

Art.4 lit.c) urmăriți amendamentul 44. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.4 lit.d) comisia păstrează textul inițial. Dacă aveți observații? Nu. Lit.d) rămâne în forma inițială.

Art.5 urmăriți amendamentul 45. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate amendamentul 45. Poftiți.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

La redactare s-a scăpat un cuvânt, domnule președinte. La lit.d) citesc textul: "Rozeta este sub forma unui tambur din rips cu diametrul de 10 mm și înălțimea de 6 mm, având dimensiunile culorilor panglicii reduse la 40%, pe revers are un sistem de prindere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La ce text sunteți?

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Deci, art.5 lit.d). Deci, după 6 mm având dimensiunile culorilor panglicii reduse la 40%.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mergem pe textul amendamentului 45 sau pe ce text mergem?

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Pe amândouă texte la fel, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, pentru că amendamentul dumneavoastră viza doar particularități.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Numai particularități.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Citiți atunci încă o dată foarte cursiv lit.d).

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Art.5 lit.d): "Rozeta este sub forma unui tambur de rips cu diametrul de 10 mm și înălțime de 6 mm, având dimensiunile culorilor panglicii reduse la 40%, pe revers are un sistem de prindere".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sună bine "dimensiunea culorilor"? Nu sună prea bine, stimate coleg. Domnule profesor, vă rog să vă consultați cu colegul dumneavoastră. Nu sună bine - având dimensiunea culorilor.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Nu, având dimensiunile culorilor, am zis.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, este același lucru. Culorile se măsoară în metri, în centimetri?

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Deci, aceste propuneri le-am făcut totuși cu specialiști, domnule președinte, într-adevăr...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poate având dimensiunea benzilor...

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Dimensiunea benzilor culorilor... deci, dimensiunile benzilor culorilor, domnule președinte.

Reformulez dacă îmi permiteți: "având dimensiunile benzilor culorii panglicii reduse la 40%".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, art.5 vi-l supun votului dumneavoastră potrivit completării de la amendamentul 45 cu următoarele particularități, iar la lit.d) cu precizarea "având dimensiunile benzilor culorilor panglicii reduse cu..." Dacă sunteți de acord cu acest text? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.6 lit.a) urmăriți amendamentul 46. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate. Se modifică lit.a).

Lit.b) rămâne în formula inițială. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate în formula inițială.

Lit.c) urmăriți amendamentul 47. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

Am dorit să parcurg regulamentul până în final, dar mai sunt încă foarte multe articole și oricum ne mai rămâne al doilea regulament, cel de la anexa 2. Cum programul de astăzi a fost epuizat și eu v-am epuizat la rându-mi, vă propun să încheiem aici ședința noastră în plenul de astăzi, mâine aveți comisii, ne reîntâlnim în plen joi.

Ne-am oprit la art.6 lit.a) din regulament.

Vă doresc o după amiază plăcută.

Ședința s-a încheiat la ora 14.00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 20 octombrie 2019, 17:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro