Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 martie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/16-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 07-03-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 martie 2002

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.

Ședința a început la ora 9,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Borbély László, secretari.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați, vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 345 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 261; absenți sunt 84 deputați, dintre care 28 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vă rog să-mi permiteți să salut la balcon prezența fostului nostru coleg, domnul deputat Lupu, care ne urmărește de sus, să nu greșim cumva la Ordonanța de urgență nr.102/2001. (Aplauze)

Stimați colegi,

Permiteți-mi să prezint, înainte de a intra în dezbaterea primului proiect, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2002 privind trecerea Spitalului Elias și a Complexului Olănești din subordinea și administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Academiei Române, adoptat de Senat în ședința din 28 februarie 2002.

Cu acest proiect au fost sesizate: în fond – Comisia pentru sănătate și familie, iar pentru avize – Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen pentru depunerea raportului – 8 aprilie 2002.

2. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor prevederi ale Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, inițiată de 3 deputați PD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar pentru aviz – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Termen pentru depunerea raportului – 7 mai 2002.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, inițiată de domnii deputați Sali Negiat și Ioan Stan.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, iar pentru aviz – Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen pentru depunerea raportului – 8 aprilie 2002.

4. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Codului penal în domeniul infracțiunilor în ciberspațiu, inițiată de domnul deputat Octavian Constantin Petruș.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz – Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor. Termenul de depunere a raportului – 7 mai 2002.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.1 lit.c) din Legea nr.189/2000, inițiată de domnul deputat Damian Brudașca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar pentru aviz – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului – 7 mai 2002.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare, vă prezint o Notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților pentru sesizarea de către dumneavoastră a Curții Constituționale.

- Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2000 pentru modificarea și completarea art.166 din Legea învățământului nr.84/1995.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 123/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice.

- Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

- Legea pentru aprobrea Ordonanței Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite școlare în anul școlar 2001-2002.

- Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv.

    • Legea pentru instituirea indemnizației de merit.

- Legea pentru ratificarea Statutului Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma, la 17 iulie 1998.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr.18/1991, republicată.

Vă propun să intrăm, în continuare, în ordinea de zi.

Vă supun atenției Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr.18/1991, republicată.

Vă reamintesc că acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Invit reprezentantul comisiei să ne propună timpii alocați dezbaterilor pe texte și timpul final.

 

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Cred că astăzi dezbatem una din ordonanțele de importanță majoră pentru agricultură. Considerăm că va avea menirea să deblocheze Legea nr.1/2000 în spiritul partidului de guvernământ. Se urmărește ca anul acesta să se rezolve din punct de vedere legislativ problema proprietății și, în acest spirit, în ședințele din 27-28 februarie 2002, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr.18/1991, republicată.

Comisia a analizat, a întocmit raportul, pe care-l supune plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, formulând o serie de amendamente. La votul final, în comisie, am avut două abțineri, în rest totul s-a votat pentru.

Propunem pentru dezbatere per total două oră și două minute pe intervenție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi propuși de reprezentantul comisiei?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat această defalcare a timpilor de dezbateri.

Dacă dorește cineva să intervină din partea inițiatorului, totuși, deși suntem în procedură de urgență?

Dacă doriți să faceți o scurtă prezentare, dar în limita timpilor pe care i-am aprobat - două minute.

Poftiți.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să fim de acord cu toții că ziua de 19 februarie 1991 a rămas ca o zi istorică, deoarece, la această dată, pământul țării a început să revină la proprietarii firești, după decenii de nedreptăți.

Această lege a avut un efect deosebit, dar nu a rezolvat întru totul problema fondului funciar. De aceea, guvernele și parlamentele ce au funcționat după 1991, au mai adus modificări și completări la această lege, ajungând astăzi să dezbatem în procedură de urgență ordonanța de urgență, practic, modificarea ei în lege.

Dați-mi voie să vă prezint pe scurt cum stăm la această dată cu stadiul aplicării Legii fondului funciar.

Suprafața care face obiectul aplicării legilor fondului funciar este de 12,7 milioane de hectare, din care teren agricol – 10,5 milioane de hectare, cu vegetație forestier㠖 2,1 milioane de hectare. S-au emis titluri de proprietate pentru 7,4 milioane de hectare, pentru teren agricol – pentru 7,2 milioane de hectare, pentru vegetație forestier㠖 pentru 251 de mii de hectare. Sunt emise 5,1 milioane de titluri de proprietate, trebuie emise 5,1 milioane titluri, s-au emis 3,6 milioane titluri de proprietate, ceea ce înseamnă în procent 70,08%.

După cum vă este cunoscut, în acest an, Guvernul României a hotărât ca, până la sfârșitul acestui an, titlurile de proprietate care trebuie acordate să reprezinte minimum 90% din volumul celor 5,1 milioane de titluri pe care trebuie să le aprobăm.

De ce a fost nevoie de Ordonanța de urgență nr. 102? Ea a venit și a corectat, sau a completat câteva prevederi din Legea nr.1/2000, care, datorită unor formulări și unor prevederi din ea, bloca aplicarea Legii nr.18 și a Legii nr.169.

În primul rând, s-a precizat clar că reconstituirea dreptului de proprietate se face, de regulă, pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere.

În același timp, s-a precizat că, acolo unde nu există suprafață de teren agricol suficientă, reconstituirea se va face din terenurile agricole proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale. A reglementat juridic situația terenurilor pe care se află bazine piscicole naturale, bazine piscicole amenajate, precum și terenuri amenajate ca sere, plantații de hamei în funcțiune, a căror restituire se face pe alt amplasament, să se acorde despăgubiri conform legilor.

La reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere, se admite numai proba cu înscrisuri, nu și proba cu martori, ca la terenul agricol. În același timp, s-a clarificat cum se face și retrocedarea terenurilor agricole deținute în proprietate de persoanele fizice prevăzute la art.37, art.38 și art.39 prin Legea nr.18, republicată, atât pentru suprafața de până la 10 hectare, cât și pentru diferența de până la 50 de hectare de teren pentru fiecare proprietar deposedat.

S-a stabilit și modalitatea cum pot fi ajutați cu terenuri în folosință familiile de tineri care lucrează în mediul rural, fiecare specialist care se întâlnește acolo, de la specialiștii agricoli până la medic și preot.

În același timp, au fost reparate unele nedreptăți făcute unităților de învățământ preuniversitar cu profil agricol sau silvic, acestea primind până la 50 de hectare de pământ, unde copiii noștri se pot instrui.

În ceea ce privește retrocedarea fondului forestier, aceasta se face, de regulă, pe vechile amplasamente. A fost reglementată și suprafața care trebuie aprobată până la 20 hectare de teren forestier de fiecare titular deposedat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102 a făcut obiectul unei profunde și îndelungate analize și dezbateri la care am participat și noi, reprezentanții Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, alături de parlamentarii din comisia de specialitate și vă asigurăm că prevederile proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe răspunde actualelor condiții din țara noastră, asigură cadrul legal pentru retrocedarea echitabilă a tuturor suprafețelor ce fac obiectul acestui proiect.

Însușindu-ne raportul comisiei, vă rugăm, doamnelor și domnilor deputați, să votați proiectul de lege așa cum vă este prezentat.

Împreună, astăzi, putem crea condiții legale pentru definitivarea reformei funciare, element indispensabil pentru realizarea unei agriculturi durabile și performante.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ianculescu dorește să aibă o scurtă intervenție.

Poftiți.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sincer mă bucur că la dezbaterile de astăzi participă ca invitat și unul dintre inițiatorii Legii nr.1/2000, în persoana distinsului nostru fost coleg deputat Vasile Lupu.

Vreau să vă mărturisesc că și astăzi, așa cum au considerat și dumnealor când au votat Legea nr.1/2000, astăzi este un moment istoric pentru partidul aflat la guvernământ.

Într-adevăr, partidul aflat la guvernământ a dat o lege corectă, care este mult mai reformistă decât fosta Lege nr.1/2000. Și am să mă explic și sunt cnvins că este de acord cu ceea ce spun domnul fost deputat Vasile Lupu.

După un an de zile, în care Legea nr.1/2000 a fost în vigoare, ea, practic, n-a putut să fie pusă în practică din cauza disfuncționalităților pe care le creau prevederile din această lege. Una din aceste disfuncționalități era faptul că genera sute de mii de procese în instanță. Așa cum a fost ea aprobată și promulgată, Legea nr.1/2000 dădea posibilitatea oricărui cetățean, pe amplasamentul căruia în prezent sunt titluri de proprietate sau alte lucrări de investiții, dădea dreptul celui îndreptățit care era pe vechiul amplasament să se ducă în instanță să-și ceară drepturile, că el este proprietarul terenului respectiv.

Așa prevedea Legea nr.1/2000, prin cele două articole ambigue, respectiv art.2 din lege și art.38 din lege, în care trimetea expres pe vechiul amplasament.

Chiar dacă la art.2, alin.2, se prevedea că nu fac obiectul retrocedării terenurile pe care au fost eliberate titluri de proprietate sau puneri în posesie, faptul că la art.38 în final se prevedea că retrocedările se fac pe vechiul amplasament, asta îndreptățea pe cetățenii care au fost proprietari pe vechile amplasamente să meargă în instanță.

Iată că legea, ca să poată fi aplicabilă, a trebuit să se vină cu această sintagm㠖 "de regulă pe vechiul amplasament" – și nu trebuie să se interpreteze că această sintagmă ar întări, oarecum, corupția la nivel local și lasă la latitudinea comisiilor locale să aplice discreționar legea respectivă. De altfel, și dumneavoastră cred că sunteți de acord cu mine că nu se pot respecta vechile amplasamente. Numai într-un singur caz se puteau respecta vechile amplasamente dacă, într-adevăr, prin Legea nr.18/1991 s-ar fi retrocedat integral tuturor ce au avut în proprietate. Or, Legea nr.18 a fost o realitate, a generat o situație la care nu putem să venim cu alte prevederi care să contribuie, să genereze creșterea exagerată a numărului de dosare în instanță.

Spuneam că legea pe care o aprobăm astăzi, aprobarea Ordonanței nr.102/2001, este mult mai reformistă. În ce sens? Trebuie reținut următorul lucru: că această ordonanță n-a vizat modificarea limitelor de retrocedare, respectiv până la 10 hectare fond forestier, respectiv până la 50 de hectare terenuri cu destinație agricolă. Din contră, prevederile acestei legi au extins aplicarea ei și la alte categorii de personal, ducând în final la o retrocedare în plus față de ce prevedea Legea nr.1/2000, la aproape încă un milion de hectare păduri celor îndreptățiți pentru cazurile care nu au fost prinse în Legea nr.1/2000 și cred că, de asemenea, aici, domnul Vasile Lupu îmi dă dreptate, că aceste două situații importante au fost scăpate. Și aceste situații se referă la modul de soluționare a cazurilor în care terenul de pe vechiul amplasament solicitat are o altă destinație decât cea prevăzută în actele de proprietate.

Prin această ordonanță, Guvernul actual vine în fața Parlamentului pentru a face dreptate și pentru aceste categorii de cetățeni.

Așa cum a mai spus și reprezentantul Guvernului, legea este reformistă în sensul că acordă terenuri în folosință pentru alte categorii de personal, așa cum sunt familiile tinere, nu trebuie să le neglijăm, nou întemeiate, așa cum sunt în general toate familiile care domiciliază în mediul rural și n-au pământ, inclusiv familiile de romi – nu se poate să lăsăm și romii pe dinafar㠖 și, în limita în care există aceste terenuri disponibile, să poată să ni se acorde în folosință.

De asemenea, o altă îmbunătățire a legii se referă la faptul că punerile în posesie, așa cum sunt prevăzute în art.38 din Legea nr.1/2000, sunt discutabile. În ce sens? Eu sunt de acord că unul dintre inițiatorii Legii nr.1, domnul Vasile Lupu, a vrut să prevină niște situații anacronice, când niște proprietari îndreptățiți la Dolhasca, prin transfer de terenuri ilegale, au fost puși în posesie la Mogoșoaia. Este într-adevăr ilegal acest lucru. Legea nr.18/1991, neinterzicând transferul de terenuri, cei care au pus în aplicare legea au considerat că ceea ce nu este interzis în lege este permis. Și, de aceea, s-au generat aceste situații care, zic eu, sunt anacronice.

Dar, în Legea nr.1/2000 s-a venit cu o exagerare, în sensul că nu se pune în posesie, nu se face transfer de la o comisie locală de aplicare a Legii fondului funciar la alta. Or, asta, într-adevăr, îngrădește pe de o parte formarea exploatațiilor agricole pe suprafețe mari. De aceea, în această lege s-a venit de către Guvern cu amendament că la nivel de județ, de unitate administrativ-teritorială, punerile în posesie în cadrul județului nu sunt considerate transfer. Numai cele care ies din limita județului. Mi se pare firesc. Aș da numai un singur exemplu. O persoană fizică, care are vocație succesorală în cadrul județului, din 7 comune, haideți să îndreptăm greșeala făcută prin Legea nr.18/1991, când în cadrul aceleiași comune, un om care avea dreptul la 7 hectare a fost pus pe 7 sau 10 amplasamente în cadrul aceleiași comune. De aceea, în cadrul județului, cei care au vocație succesorală din mai multe comune, să lase la latitudinea comisiei județene să pună în posesie în sole compacte în cadrul județului, într-un singur loc, pentru a forma exploatații pe suprafețe mari.

Iată, sunt câteva din prevederile pe care le considerăm noi reformiste ale modificării Legii nr.1/2000. De aceea, Grupul parlamentar PSD vă propune să votăm această Ordonanță de urgență nr.102/2001 elaborată de către Guvernul Năstase.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Popescu-Bejat.

V-aș ruga să vă încadrați în minutele afectate.

 
 

Domnul Ștefan Marian Popescu Bejat:

Domnule președinte, voi încerca să mă încadrez, desigur.

Discutăm o ordonanță de urgență importantă astăzi, care modifică și completează Legea nr.1/2000, care poartă generic numele domnului Lupu, a cărui prezență o salut aici.

Din păcate, pe masa de lucru a parlamentarilor români a ajuns cea mai centralistă, cea mai etatistă și cea mai imorală propunere legislativă din câte au fost.

Contrar declarațiilor făcute de reprezentanții Puterii, cum că această reglementare ar veni în sprijinul foștilor proprietari, în principal în sprijinul țăranului român, ea nu face altceva decât să îngrădească accesul acestuia la propria avere confiscată de regimul comunist.

Este vădită intenția legiuitorului de a limita accesul legitim al țăranului român la fostele sale proprietăți prin următoarele prevederi:

1. Neacceptarea dovedirii calității de proprietar prin eludarea prevederilor Codului civil și ale Codului de procedură civilă referitoare la probe și administrarea probelor, inclusiv a probelor cu martori.

Este evident modul inegal de abordare juridică a probei cu martori pentru terenurile agricole unde aceasta este permisă și cele forestiere, unde este interzisă. Este un afront adus demnității țăranului român, care este considerat parșiv, hoț, care dorește să-și recupereze bunurile furate de regimul comunist, chipurile, prin mărturii mincinoase. Este o atitudine absolut inadmisibilă.

Vă informăm că în anul 1947, pădurile statului, cele de CAPS acopereau doar 1 milion 800 de mii de hectare, iar cele private – peste 4 milioane 600 de mii de hectare, iar dintre acestea, peste un milion și jumătate aparțineau țăranilor individuali, persoane fizice. Dacă li s-ar atribui acestora proprietăți în limita maximă de 10 hectare, ar trebui să ajungă în posesia lor 663.063 hectare.

Până în prezent, s-au elaborat titluri de proprietate numai pentru 4.688 de hectare, deci numai pentru 0,7%. Acest ritm de restituire a pădurilor asigură intrarea în posesie a țăranilor români în peste 100 de ani de aici încolo.

Datele sunt elocvente pentru a dovedi lipsa de voință politică a actualului Cabinet în ceea ce privește problema restituirii proprietății forestiere. Măsura de înlăturare a probei cu martori va fi de natură să descurajeze și mai accentuat procesul de punere în posesie.

Puterea știe prea bine că nu este vinovat țăranul român că Arhivele Naționale nu dețin documentele necesare acestuia. Nu este vinovat țăranul român că arhivele locale au fost distruse prin incendii, inundații etc. Nu este vinovat de superficialitatea funcționarului primăriei, care i-a dat dovada de proprietate asupra terenului, fără specificarea folosinței: arabil, pășuni, păduri etc., cum nu este vinovat nici că registrul agricol este o documentație fără relevanță juridică certă. Dar este cunoscut că amenajamentele silvice prezintă date referitoare la natura proprietății înainte de naționalizare. Este cunoscut că personalul silvic, chiar cu pregătire medie, se poate pronunța la teren pe baza cunoștințelor profesionale dacă o pădure aparține statului, sau altor proprietari.

Constatăm, însă, din păcate, cervicia inițiatorilor actului legislativ de a obstrucționa și îngrădi, de a limita accesul de drept al țăranului român la proprietatea sa și, în consecință, nici funcționarul public, fie el de la primărie sau de altundeva, nu poate fi mai bun.

2. Limitarea dreptului de proprietate în cazul pădurilor pentru persoane fizice-țărani români la numai 10 hectare și a membrilor asociațiilor-persoane juridice la 20 de hectare, nu numai că limitează accesul la proprietate, dar, ca și în cazul neluării în seamă a probei cu martori, conduce la o nouă naționalizare a pădurilor.

Este adevărat, la una cu față mai umană. Dacă înaintașii comuniști au confiscat sută la sută prin prezenta ordonanță, cota suprafețelor confiscate se diminuează puțin.

3. De același tratament se bucură și unitățile de cult pentru care se stabilesc limite atât pentru restituirea dreptului de proprietate de teren agricol, cât și pentru terenurile forestiere, frustrând biserica să-și îndeplinească rolul său social, cultural, de păstrare a tradițiilor creștinești etc.

Și în acest caz, ritmul retrocedării este foarte redus, de numai 1,9%. Sunt doar câteva observații care dovedesc să Ordonanța de urgență a Guvernului nr.102/2001, cu completările aduse, este împotriva intereselor cetățenilor, încercând să prezerve în mod abuziv și nejustificat proprietatea statului asupra unor bunuri care nu i-au aparținut.

De aceea, Partidul Democrat consideră Ordonanța de urgență a Guvernului nr.102/2001 cu completările aduse drept o monstruozitate legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule coleg! La tribună, stimați colegi, rezolvați disputele politice.

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea 1/2000 nu avea nevoie de modificare de fond pentru Ordonanța 102, ci avea nevoie de aplicarea ei cât mai urgentă.

Am mai spus-o și cu alte ocazii: Legea 1/2000 a fost blocată de actuala guvernare, începând din decembrie anul 2000. Și ca să dau câteva exemple concrete privind blocarea acestei legi, unul ar fi: un Ordin al prefectului de Argeș transmis către primăriile din județ prin care cerea, în mod imperativ, acestor primării, primarilor, președinți ai comisiilor locale, să nu aplice Legea nr.1 în teritoriu deoarece urmează să fie modificate de actuala guvernare. Este un act neconstituțional care a adus grave prejudicii agriculturii românești în general și proprietății din agricultură în mod special.

Un alt exemplu: Ordonanța nr.102 a ieșit pe data de 27.VI.2001. Normele ei de aplicare au apărut pe 21 decembrie 2001. Pe lângă faptul că se încalcă legea, apărând așa de târziu niște norme de aplicare, se vede clar dorința actualei guvernări de a pune în funcțiune această lege. Ce înseamnă pentru actuala guvernare proprietatea în general și, în mod special, în agricultură?

Prin spiritul Legii 1 era ca, pentru cetățenii români, beneficiarii acestei legi, să se restituie cât mai mult, conform legii evident, și cât mai puține despăgubiri. Pentru că aceste despăgubiri până la urma urmei sunt plătite din buzunarul cetățenilor. Dar prin Ordonanța nr.102, din contră, este trimitere către despăgubiri la mai mulți cetățeni și mai puțini vor fi cei care vor fi direct beneficiari ai Legii 1, actualmente ai Ordonanței nr.102.

În această lege s-a prevăzut o sintagmă, s-a reintrodus o sintagmă care a fost prevăzută și în Legea 18, "de regulă, pe vechile amplasamente". Această sintagmă, în perioada 1991-1998-1999, a produs în România peste 700.000 de procese. În foarte multe județe din țară s-a început, datorită acestei sintagme, aplicarea Legii 18, cu împroprietăriri și nu cu despăgubiri.

Ce dorim noi acum să facem? Reintroducând din nou sintagma "de regulă pe vechile amplasamente", clientela politică a partidului de guvernământ să beneficieze de această lege. Că, de regulă, pe vechile amplasamente, a însemnat de fapt pe alte amplasamente, nu pe vechile amplasamente. Era prevăzut clar în Legea nr.1 – "pe vechile amplasamente" – ai terenul, poți să îl recuperezi în totalitate sau parțial, foarte bine. Nu din rezervă, n-ai rezervă despăgubiri. Nu știu de ce mai era nevoie de introdus...de fapt știu de ce era nevoie: pentru ca să mulțumească clientela politică a partidului de guvernământ.

O discriminare care s-a făcut prin această Ordonanță 102 este aceea privind retrocedarea fondului forestier. O discriminare crasă. Din două motive, mă refer, cred că vă dați seama, la proba cu înscrisuri. În Legea nr.18 până acum, cei care au beneficiat până la un hectar de pădure au putut să beneficieze de acel hectar și cu proba cu martori. Acum, nu mai pot beneficia cu proba cu martori, numai cu proba cu înscrisuri. Ba mai mult, cei care dețin teren agricol, în continuare pot să ceară retrocedarea terenului, ei, sau proprietarii sau moștenitorii lor, și prin proba cu matori. La terenul forestier nu se poate. Nu credeți că este o discriminare crasă privind retrocedarea unor proprietăți? Și, după părerea mea, nu este de acceptat așa ceva.

Și foarte mulți cetățeni români care trăiesc în vechiul Regat în mod special, vor fi păgubiți din acest punct de vedere. În vechiul Imperiu Austro-Ungar, în fosta Transilvanie, știți foarte bine că au funcționat registrul funciar și evidențele sunt clare acolo. În vechiul regat, din păcate, nu există o asemenea evidență.

Noi pornim de la prezumția că românul este hoț și vor veni mai mulți care doresc să le fie retrocedat terenul forestier și alți vecini de-ai lor care vin sau cei care știu să vină să garanteze faptul că el are dreptul la o asemenea proprietate, îi considerăm din start hoți pe cetățenii respectivi. Este un abuz pe care noi îl legiferăm dacă votăm Ordonanța 102 și modul cum a trecut ea prin Comisia de agricultură.

Un singur lucru vreau să mai spun în final, că la un amendament care a fost propus de P.N.L., "până la 30 hectare", nu "până la 10 hectare", de retrocedare a pădurilor, ne-am bucurat că Partidul Democrat merge pînă la cât au avut foștii proprietari, indiferent de limită. Sunt unii care au avut câte 10.000 de hectare. Ne bucură acest lucru, neuitând de faptul că atunci când s-a negociat actuala Lege nr.1, Partidul Democrat nu vrea mai mult de 5 hectare a fi retrocedate către foștii proprietari.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sándor Tamás, din partea Grupului U.D.M.R.

 
 

Domnul Sándor Tamás:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Finalizarea procesului de restituire asupra terenurilor agricole și cele cu destinație forestieră este o prioritate legislativă nu numai în progrmele partidelor politice, ci și în programul Guvernului. Nemaivorbind de cerințele, de altfel, pertinente ale Uniunii Europene.

Mă bucură faptul că și Partidul Democrat este convins acum despre importanța retrocedării in integrum a proprietății. Era cred și mai bine dacă convingerea lor de a retroceda terenurile agricole și cele forestiere persoanelor fizice și juridice, inclusiv bisericilor, se manifesta acum trei-patru ani de zile. Sper că și domnul Vasile Lupu pe care-l stimez și care este aici în lojă își amintește de poziția P.D.-ului de atunci.

Revenind la viața parlamentară și cotidiană, dacă vreți, clarificarea structurii proprietății este o necesitate și a pieței. Fără clarificarea proprietății private, desigur știți și dumneavoastră, nu se poate forma o piață a pământului. În consecință, nu se poate gospodări eficient nici cu terenul agricol, și nici cu terenul forestier.

Și din aceste motive, pe lângă motivele expuse de domnul secretar de stat, U.D.M.R.-ul consideră binevenită această ordonanță. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.102/2001 a adus, într-adevăr, câteva modificări care duc spre eliminarea disfuncționalităților apărute în aplicarea Legii nr.1. Și, un exemplu, dacă-mi permiteți, să vă aduc. Proba cu înscrisul. Vă spun sincer: U.D.M.R.-ul era mai de mult și pentru proba cu martorii dar, într-adevăr, trebuie să recunoaștem că din practică s-a adeverit că reglementarea Ordonanței de urgență este bună, fără proba cu martorii. Trebuie să recunoaștem că enumerarea foarte clară a actelor doveditoare la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere, noi am scăpat acum trei ani la elaborarea Legii nr.1 din 2000. Și această scăpare, deja la început a creat foarte multe discuții în teritoriu, în practică.

Considerăm că această...de pildă, această enumerare, această modificare este chiar binevenită. Nemaivorbind desigur de clarificările benefice aduse în cazul formelor asociative, cu aceste clarificări, într-adevăr, putem să ne apărăm, să ne scăpăm de disfuncționalități, de interpretări diferite în diferite județe.

Fără să vreau să prelungesc discuția, aș vrea să vă anunț că Grupul U.D.M.R. susține Ordonanța de urgență 102/2001, desigur, cu modificările aduse de către Senatul României, și cu clarificările, modificările aduse și adoptate de Comisia de agricultură și silvicultură din Camera Deputaților.

În final, vă doresc o zi fructuoasă și spor la adoptarea acestei ordonanțe, iar pentru doamne și domnișoare, de 8 Martie, vă doresc "La mulți ani!".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea pe texte. Vreau să vă spun că am avut o interpretare foarte largă a regulamentului. N-am urmărit cronometrarea intervențiilor dumneavoastră generale, dar de acum vă rog să-mi permiteți să intrăm în limita timpului votat, deci două minute pentru intervenție.

La titlul legii dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La textul art.unic care cuprinde dispoziția de aprobare a ordonanței, dacă sunt obiecții.

Poftiți, domnule deputat. Aveți amendament sau aveți vreo intervenție de redactare? Poftiți!

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

V-aș propune, domnule președinte, ca să începem cu titlul nu al legii, ci al ordonanței, deoarece la modificările ulterioare care pot fi aduse prin plenul Camerei Deputaților sunt aprobate anumite amendamente care chiar dacă au fost respinse în comisie pot fi aprobate în plen și, din acest motiv, vă propun să nu discutăm punctul 1 care este prevăzut în textul comisiei, și să discutăm la sfârșit, nu să-l eliminăm.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră estimați că n-o să fie nici un fel de modificări?

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

Nu, estimăm că o să fie modificări.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Păi și asta spune art.unic, "cu următoarele modificări și completări"!? Care e sensul intervenției dumneavoastră?

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

Ăsta e sensul, domnule președinte!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Care?

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

Să fie textul ordonanței, dar să-l discutăm acest punct 1 la sfârșit.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu aș dori puțină logică pentru orice intervenție. Textul art.unic cuprinde dispoziția de aprobare a ordonanței. "Se aprobă cu următoarele modificări:...". Este evident că vor fi multiple modificări.

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

Dar acum poate este o mică neînțelegere. Ordonanța 102 aprobată cu unele modificări, noi sperăm să nu fie aprobată Ordonanța 102, în sensul ăsta am venit la microfon.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, dar atunci o să votați împotriva art.unic.

Poftiți, domnule Chiliman!

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Cererea este justificată din următorul motiv: în cazul în care anumite amendamente ale partidului nostru vor fi acceptate în textele de modificare ale textelor ordonanței, vom vota și noi acest articol unic de aprobare a ordonanței cu modificările respective. Or, noi lucrul ăsta nu-l știm acum. Noi o să-l știm la sfârșit lucrul ăsta. Deci noi acum nu știm cum să votăm acest text. Se aprobă ordonanța "cu următoarele modificări și...". Noi nu știm cum se va adopta și cum va vota grupul nostru la acest punct.

Din acest motiv, rugămintea noastră este să trecem la punctele de modificare ale ordonanței, să le dezbatem pe acelea și, la sfârșit, vom ști și grupul nostru și poate și alte grupuri de aici din sală, cum să votăm acest articol unic al legii. Pentru că s-ar putea să votăm pentru sau în funcție de cum vor trece sau nu anumite amendamente, împotrivă. Este o rugăminte care ține de logica desfășurării acestei dezbateri și vă rog foarte mult, domnule președinte, să acceptați ca acest articol să fie supus spre aprobare înainte de votul final asupra legii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dumneavoastră puteți ieși din dilema asta existențială care vă împiedică să asistați în continuare la dezbateri votând împotriva legii de aprobare a ordonanței.

Poftiți!

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Dumneavoastră forțați acum, din nou, modul și logica de desfășurare a acestor lucrări. Nu o faceți prima dată. Nu e prima dată că forțați și regulamentele și toate celelalte. Dacă vreți să votați această lege, de ce mai aveți nevoie de opoziție aici în sală? De ce mai aveți nevoie de voturile noastre? Spuneți domnule: "Ieșiți afară!", rugați primul-ministru să dea o ordonanță de urgență, să scoată din sală opoziția asta care vă deranjează așa de tare și votați ce vreți dumneavoastră și cum vreți. Eventual, aprobați o ordonanță de urgență prin care să delegați complet competențele Parlamentului, Guvernului.

Noi ne-am întrunit aici ca să discutăm legi, nu să discutăm anumite păreri personale. Or, în momentul de față, noi vă solicităm un lucru de logică. Noi nu știm dacă, pentru acest articol unic al legii, vom vota pentru sau contra, la ora actuală, pentru că noi nu știm care dintre amendamente vor fi admise sau nu în textul legii. Deci în mod logic vă solicităm: lăsați acest articol la coadă, așa cum s-a făcut în mandatele precedente de câte ori am condus ședințele, am lăsat acest articol la coadă tocmai pentru ca grupurile să aibă posibilitatea, după ce se dezbat textele ordonanței ca atare, să știe cum votează aceste puncte.

Noi, în principiu, vrem să ajungem să votăm această ordonanță. Dar ca s-o votăm, trebuie să știm dacă amendamentele noastre vor fi primite sau nu. Noi, la ora actuală nu știm lucrul ăsta. Dumneavoastră vreți să forțați dezbaterea unui articol care, logic, trebuie să vină ultimul, înainte de votul final, vreți să forțați dezbaterea lui ca prim articol. Or, acest lucru îl contestăm noi și vă rugăm foarte mult, domnule președinte, să nu mai faceți aprecieri personale legate de modul în cae se va comporta sau nu în grup.

Grupul P.N.L. nu știe la ora actuală dacă va vota sau nu această ordonanță și cum va vota la acest articol. Și dacă dumneavoastră forțați acum acest vot, o faceți în disprețul Opoziției din acest Parlament.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu vă recunosc în nici un fel și nu cred că intervenția mea v-a motivat vreun pic vehemența și acuzele nedrepte care mi le aduceți.

Supun votului dumneavoastră art.unic, în formularea care există.

Cine este pentru? 76 voturi pentru.

Împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 76 voturi pentru, 37 împotrivă, textul art.unic al proiectului de lege a fost votat.

La titlul ordonanței de urgență dacă sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.I din ordonanță.

Poftiți, domnule deputat Radu Stroe.

 
 

Domnul Radu Stroe:

Domnule președinte,

Grupul Partidului Național Liberal cere o pauză de consultări de 15 minute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Pauză de consultări zece minute. (Vociferări din partea deputaților P.S.D.) Stimați colegi, este o cerere regulamentară și așa suntem acuzați de încălcarea grosolană a regulamentului. Să le dăm colegilor noștri posibilitatea să gândească.

 
 

Pauză zece minute.

 
 

După pauză

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rog secretarii de ședință să mă ajute să reîncepem lucrările.

Pct.3 din raport. Este vorba de art.2 alin.1. Comisia n-a avut amendamente. Aveți dumneavoastră unul respins? Da.

Poftiți! Domnule Valeriu Gheorghe. E primul amendament respins. Vă rog să-l urmăriți în raport.

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin amendamentul care l-a depus Partidul Național Liberal, de fapt, susținea vechiul text din Legea nr.1. În Legea nr.1 se specifica clar: persoanele îndreptățite să fie retrocedate cu terenuri agricole, li se dau pe vechiul amplasament, cu condiția ca acestea să fie libere. Dacă nu sunt libere, li se vor da din rezerva comunală. Dacă nu există rezervă la nivel de comisie comunală, urmează să fie atribuite despăgubiri. Mai clar de atât nici că nu se poate!

Noi acum vrem să reintroducem sintagma "de regulă"!, sintagma pe care, așa cum spuneam înainte, s-au produs peste 700.000 de procese în România, să dăm posibilitatea comisiilor locale, primarilor care sunt președinți ai acestor comisii, să facă abuzuri în continuare. O parte dintre ei. Clientela lor la nivel local să fie prin această sintagmă aranjată, mulțumită cu diferite terenuri care urmează, și agricole și foresteiere, să fie același lucru. Rezultanta care va fi? Proprietarii care sunt îndreptățiți să primească pe vechiul amplasament, nu vor primi. Vor fi alții care vor primi care nu aveau dreptul să primească acolo, care urmează poate chiar să fie împroprietăriți, e adevărat, conform legii, prin amplasamentele care sunt mai bune și sunt mai atractive. Rezultatul: alte zeci și zeci de mii de procese. Singurii mulțumiți din această activitate va fi clientela, plus avocații.

Dacă dorim să reintroducem pe rol sau să punem pe rol alte zeci și zeci de mii de procese, s-o facem. Noi, Parlamentul României, putem legifera acest lucru.

Rugămintea noastră este să n-o facem, să lăsăm să fiți de acord cu amendamentul nostru prin care, repet, solicitam să rămână pe vechiul amplasament; dacă acesta este liber, i se dă; dacă nu este liber, din rezervă; dacă n-are rezervă, despăgubiri. Clar și concis! Fără nici un fel de interpretări. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, urmăriți vă rog amendamentul prezentat de colegul nostru. Aveți și motivația comisiei, pentru care l-a respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul distinsului nostru coleg, Gheorghe Valeriu.

Cine este pentru? 22 voturi pentru.

Împotrivă? 67 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 67 voturi împotrivă, 22 voturi împotrivă, și o abținere, amendamentul domnului Gheorghe Valeriu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.2 alin.1 în formula prezentată de către comisie. De fapt, în formula inițiatorului.

Cine este pentru? 67 voturi pentru.

Împotrivă? 23 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 67 voturi pentru, 23 împotrivă, art.2 alin.1 a fost votat.

La art.3, alin.1, dacă sunt obiecții. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3 alin.2, urmăriți amendamentul 5 al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5 al comisiei. Nu aveți. Admis în unanimitate amendamentul 5. În consecință, art.3 alin.2 va avea alcătuirea rezultată din amendament.

Art.3 alin.3, 4 și 5. Comisia n-a avut amendamente.

Poftiți, domnule Moiș!

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Este o chestiune de redactare a alin.3. Dacă veți avea răbdarea să vă uitați la partea lui finală, se referă la hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care constată nulitatea absolută a unor titluri de proprietate din terenuri agricole care trec în proprietatea privată a statului.

Prin această precizare se limitează hotărârile judecătorești definitive și irevocabile care prevăd trecerea unor suprafețe de terenuri agricole în proprietatea statului numai la cele care anulează titlurile. Or, în practica judecătorească sunt foarte multe situații în care, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, trec terenuri proprietate privată în proprietatea statului, fără să fie vorba de anulări de titluri, ceea ce înseamnă că prin cantonarea alin.3 doar la hotărârile judecătorești care anulează titluri, înseamnă că reconstituirea terenurilor care trec în proprietatea statului pe alte căi nu va mai fi posibilă, însemnând o limitare.

De aceea, din punct de vedere al redactării, v-aș propune să eliminați "...după caz, în situațiile în care..." și "...se constată nulitatea absolută a unor titluri de propretate din terenurile agricole care trec în proprietatea privată a statului", rămânând doar următorul text: "Conform art.49 din Legea nr.18/1991, republicată, și prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile." În această situație intră toate terenurile care trec în proprietatea statului, indiferent că sunt hotărâte anularea titlurilor sau alte tipuri de hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia?

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să avem în vedere că procedura de urgență nu a fost amendament la comisie făcut...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Este vorba de o redactare, stimate coleg.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Cred că putem să luăm în considerare ca formulare.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Este corectă observația domnului senator Moiș. De aceea, vă rog să aprobăm această propunere de modificare a textului, că este mult mai clară.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Am făcut Parlament unicameral? L-ați făcut senator pe domnul Moiș!

Supun votului dumneavoastră pct. 6 din raport, cel cu privire la art. 3 alin. 3, cu rectificarea propusă de domnul Vasile Moiș.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 4 de la pct. 6. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Alineatul 5 de la pct. 6. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 7 din raport, cel cu privire la art. 4 alin. 1. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 8. Poftiți. Pentru că aveți mai multe amendamente v-aș ruga să vă așezați mai aproape.

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

La art. 4 alin. 1 am susținut următorul amendament, de fapt, alineatul cum a fost formulat în Legea 1, ca suprafețele care urmează a fI retrocedate, în cazurile în care sunt ocupate cu construcții hidrotehnice, hidroamelioroase sau alte construcții, de asemenea, în natură, să fie retrocedate în suprafețe echivalente, constituite din rezerva existentă, evident, în comisiile locale sau din domeniul privat al statului. Este mult mai precisă și mai clară această formulare, decât cea care este prevăzută acum în textul ordonanței. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți motivarea comisiei pentru care a respins acest amendament. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Gheorghe Valeriu? 21 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 61 împotrivă, 21 pentru amendamentul domnului Gheorghe Valeriu a fost respins.

În consecință, supun votului dumneavoastră art. 4 alin. 1 în formula prezentată.

Cine este pentru? 61 voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 61 voturi pentru, 19 împotrivă, nici o abținere art. 4 alin. 1 a fost votat.

La pct. 8 din raport, pentru textul art. 41 dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 9 din raport, pentru art. 5 dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 10, cu privire la art. 6 alin. 1 dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 11, cel cu privire la alin. .... Poftiți. La pct. 10, cu privire la art. 6 alin. 1

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

La art. 6 alin. 1 este vorba de reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere, care este admisă numai cu proba de înscrisuri. Sunt două discriminări clare privind acest text al ordonanței de urgență: pentru terenurile agricole, inclusiv în această ordonanță și în Legea nr. 1 nu este nevoie de proba cu înscrisuri și este suficientă proba cu martori. Deci, o dată facem o discriminare când este vorba de terenul agricol, de dreptul de reconstituire pe teren agricol sau forestier. Cei care urmează să primească teren forestier nu pot beneficia decât cu proba cu înscrisuri. Iar altă discriminare care se face este față de Legea nr. 18, care până în momentul apariției Legii nr. 1 li s-a retrocedat dreptul de proprietate pe terenuri forestiere, până la 1 hectar și cu proba cu martori.

Deci, de două ori facem discriminare față de foștii proprietari sau moștenitorii acestora.

Din acest motiv, solicit colegilor să voteze amendamentul meu și al Partidului Național Liberal ca să fie eliminată proba cu înscrisuri.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu știu de unde există această invenție, că se face discriminare între terenuri agricole și forestiere. Dacă distinsul meu coleg, deputatul Gheorghe Valeriu, citește cu atenție art. 6 alin. 1 se spune clar: "La stabilirea, prin reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere" există același tratament. Eu nu înțeleg de unde a venit cu această teorie, că se face discriminare: terenuri agricole, față de cele forestiere. Absolut toate, și cele agricole și cele forestiere, sunt pe bază de înscrisuri, așa cum prevede, la art. 6 alin. 1. Ce vrea să spună distinsul nostru coleg este prevederea din Legea nr. 18/1991 care se referea la terenurile aduse în cooperativă. Deci, este cu totul altceva. Legea nr. 1/2000 nu face diferențiere între actele doveditoare ale proprietății, între terenurile agricole și cele forestiere. De aceea, este bine să votăm așa cum este textul la poziția 10 art. 6 alin. 1. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:Poftiți. Reprezentantul Partidului Democrat.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.Avem și noi un amendament la poziția 4, la amendamente respinse, la art. 6 alin. 1, în vederea eliminării discriminărilor de administrae a probelor între fondul funciar al țării, ca întreg, și fondul forestier ca parte din întreg propunem, în amendament, și admiterea, în lipsa altor probe, a oricăror probe legale prevăzute de Codul civil și Codul de procedură civilă.

Deci, motivarea este foarte bine cuprinsă la pct. 4, la amendamente respinse. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Moiș, poftiți. N-am fost ajutat de secretarii mei, ca să dau și eu vina pe cineva... Vă rog.

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Acest amendament comportă o chestiune de principiu. În materie de drept de proprietate imobiliară, în această țară există două principii fundamentale: în Ardeal, unde funcționează Cartea funciară de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, dreptul de proprietate se poate proba în exclusivitate cu înscrierea în Cartea funciară; condiția înscrierii în Cartea funciară, fiind condiție ad validitatem. Dincoace de munți este valabil Registrul de inscripții-transcripții, unde înscrierea este doar condiție ad probațione.

Acest articol face un amalgam între cele două principii și nu-l respectă nici pe unul, nici pe celălalt, instituind un nou sistem de probațiune care este șchiop. Fie mergem pe principiu și stabilim că dreptul de proprietate se poate reconstitui numai pe baza extraselor de carte funciară și a înscrierilor în Registrul de inscripții-transcripții, fie respectăm principiul fundamental prevăzut de Condul de procedură civilă, unde sunt permise toate probele. Și atunci nu ierarhizăm probele, ci stabilim că reconstituirea dreptului de proprietate se face pe baza tuturor probelor prevăzute de Codul de procedură civilă, neexcluzând proba testimonială. Nu se poate să mergem cu drumul până la jumătate! Adică, trecem peste principiul fundamental, că se probează dreptul de proprietate numai cu extrasul CF și cu extrasul după registrul de inscripții-transcripții, nu-l respectăm acest principiu fundamental și legea poate să facă această excepție, dar atunci, dacă nu respectăm cele două principii trebuie să dăm drumul la tot probatoriul prevăzut de lege. Nu putem noi să ierarhizăm și să interzicem administrarea uneia sau alteia dintre probele prevăzute de Codul de procedură civilă.

De aceea, v-aș propune, ori limităm probatoriul la extras CF și Registrul de inscripții-transcripții, ori dacă nu dăm drumul la celelalte tipuri de probațiuni, atunci să le lăsăm pe toate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră întâi amendamentul respins al domnului Valeriu Gheorghe de la PNL.

Cine este pentru? 22 voturi pentru.

Împotrivă? 66 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 66 voturi împotrivă, 22 pentru, amendamentul domnului Gheorghe Valeriu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Alexandru Pereș, de la PD. Ați auzit și pledoaria domniei sale, aveți și motivarea la pct. 4.

Cine este pentru? 24 voturi pentru.

Împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 63 împotrivă, 24 pentru amendamentul domnului Alexandru Pereș a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 6 alin. 1 de la pct. 10.

Cine este pentru? 66 voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 66 pentru, 19 împotrivă și o abținere, art. 6 alin. 1 a fost votat.

La pct. 11, pct. 11 de la art. 6. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 11? Nu aveți obiecțiuni. Adoptat în unanimitate textul de la pct. 11.

Punctul 12, cu privire la pct. 12 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Punctul 13, abrogarea alin. 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul, adică pct. 13.

Punctul 14 din raport, referitor la art. 61.

Domnule Moiș, aveți amendament?

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Observație cu privire la amendamentul propus.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți amendament? Vă rog. Vrea să comenteze amendamentul comisiei.

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Este o chestiune de redactare, domnilor colegi.

Și în amendament, și în articolul inițial se discută despre terenuri care au fost preluate "sub orice formă". Din punct de vedere juridic nu există o astfel de instituție, "formă", există "titlul". Și atunci putem spune: "Terenuri care au fost preluate cu orice titlu", dar nici într-un caz: "sub orice formă", pentru că nu forma este cea care determină trecerea în proprietatea statului sau în proprietatea cooperativei a unui teren, ci titlul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg jurist, nu este vorba de un amendament de redactare, este o chestiune de fond aici. Îmi pare rău că este un singur cuvânt, numai că acesta schimbă fondul.

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

În amendament este preluat în "orice mod", mai grav, mai greșit. Iar în amendament este prevăzut "sau de stat". Toată legea este calată pe reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au trecut în proprietatea cooperativelor agricole de producție și prin introducerea sintagmei "sau de stat" se schimbă pe fond legea.

De aceea, din punctul nostru de vedere, susținem art. 6 alin. 1 de la pct. 14, în forma în care a fost ea inițial formulată, cu această precizare: "cu orice titlu".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului, potrivit Regulamentului, amendamentul comisiei întâi.

Cine este pentru amendamentul de la pct. 14? Vă rog să vă exprimați votul. 71 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 71 pentru, 18 împotrivă amendamentul 14 al comisiei, cel cu privire la art. 61 a fost adoptat.

Punctul 15, cel cu privire la alin. 2 și 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis în unanimitate pct. 15.

Punctul 16, cel cu privire la alin. 4. Vă rog să urmăriți amendamentul 16 al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Punctul 17. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Punctul 18. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 19. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 20. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 21. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 22. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 23. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 24. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 25. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 26. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 27. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 28. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 29, 30 și 31. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Punctul 32. Urmăriți, vă rog, amendamentul de la pct. 32. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 32? Nu aveți. Votat în unanimitate.

În consecință, art. 19 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului.

Punctul 33. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 34, cu privire la art. 21. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 35, cu privire la art. 22. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 36, la art.221. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 37, pagina 14, art. 23, ca să fiu și mai exact. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 38, da? Poftiți. Aveți amendament?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La art. 23 alin. 1, Partidul Democrat are un amendament care sună astfel: "Structurile reprezentative ale unităților de cult dobândesc, prin reconstituire, suprafețele de teren agricol pe care le-au avut până la apariția Legii nr. 187 din 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare".

Noi considerăm că acest lucru ar putea să fie un suport, inclusiv economic, având în vedere câteva proiecte guvernamentale ale domnului ministru al turismului, inclusiv al Guvernului, pentru revitalizarea unor structuri reprezentative ale unităților de cult, inclusiv din nordul Moldovei. Ar fi o posibilitate care ar scuti de efortul bugetar, să spunem, Guvernul și ar fi o posibilitate de relansare a acestor unități de cult, acolo unde, categoric, necesitatea o impune.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Gheorghe Valeriu. Susțineți același amendament sau aveți altul? Poftiți.

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

Același amendament.

Aș vrea să aduc câteva argumente suplimentare față de colegul meu. Partidul Național Liberal are și o inițiativă legislativă privind retrocedarea către culte, schituri, mânăstiri și așa mai departe, suprafețele care le-au avut înainte de naționalizare. Și acesta este un motiv în plus pentru care susținem acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Cred că este bine să rămânem la varianta comisiei, întrucât suprafețele care au fost stabilite în cadrul ordonanței și discutate în comisie, cred că sunt bine venite, mai ales că, între timp s-au format o serie întreagă de parohii, filii și așa mai departe și pentru toate acestea am stabilit în lege că le dăm suprafața care le revine, în contul suprafeței totale și pentru unitățile nou înființate.

De aceea, considerăm că este bine să rămânem la varianta comisiei. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că sunt variante ale aceluiași text, supun întâi votului dumneavoastră amendamentul comun al domnilor Ștefan Popescu Bejat, Alexandru Pereș, Andrei Chiliman, Valeriu Gheorghe.

Cine este pentru? Regret, nici dacă înmulțiți cu 7 numărul dumneavoastră, nu ajung la cifra pe care ați spus-o, deci, numai 7 voturi pentru.

Împotrivă? 63 voturi împotrivă, 7 pentru.

Abțineri, dacă sunt? 14 abțineri.

Cu 63 împotrivă, 7 pentru, 14 abțineri, amendamentul colegilor noștri a fost respins, cu privire la art. 23 alin. 1.

Supun votului dumneavoastră textul în formula existentă. Urmăriți, vă rog, pct. 37.

Cine este pentru? 66 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 66 pentru, 18 împotrivă, art. 23 alin. 1 a fost votat.

Punctul 38, cel cu privire la introducerea pct. 11. Urmăriți, vă rog, pct. 38 din raport de la pagina 14. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Punctul 39. Dacă aveți obiecțiuni? Alineatele 3 și 4 ale art. 23. Poftiți.

Domnul Gheorghe Valeriu de la Partidul Național Liberal.

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

Avem un amendament la art. 23 alin. 3, care să sune: "liceelor cu profil agricol sau silvic și instituțiilor publice de ocrotire a copiilor care nu au primit teren agricol până la data intrării în vigoare a prezentei legi li se restituie suprafețele de teren pe care le-au avut în proprietate". Este vorba de cei care au avut teren în proprietate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru, pe care îl regăsiți în raportul cu amendamente respinse, la pct. 11, pagina 36.

Cine este pentru? 20 voturi pentru.

Împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 63 voturi împotrivă, 20 pentru, amendamentul domnului Gheorghe Valeriu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 23 alin. 3 de la pct. 39, în formula inițiatorului.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 63 pentru și 20 împotrivă s-a adoptat art. 23 alin. 3, pct. 39 din raport.

Pct. 40 din raport, alin. 4 din art. 23.

Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct. 41, îl găsiți l apag. 15, cel cu privire la noul pct. 311.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct. 42, cu privire la art. 24 pag. 16 din raport. Poftiți.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă stimații colegi de la UDMR ne-au criticat pentru modul în care am judecat la dezbaterea și aprobarea Legii nr. 1/2000, considerăm că e mai bine să ne vină mintea la cap mai târziu, decât să deviem de la niște principii, pentru niște avantaje clientelare. Iată pentru ce noi propunem eliminarea caracterului restrictiv, de limitare la 10 ha, a dreptului de proprietate, datorită faptului că acest lucru nu are un temei legal. Și formulăm la art. 24, așa cum apare în poz. 12, amendamentul depus de colegul Ștefan Bejat și de mine. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Grupul parlamentar al UDMR nu se lasă provocat de critica dumneavoastră și v-aș ruga, pe viitor, să nu provocați astfel de momente, să vă referiți strict la text.

Doriți să interveniți, tot la același amendament? Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

La pct. 13 de la amendamente respinse este aceeași pe care am discutat-o la început, este vorba "de regulă", "de regulă, pe vechile amplasamente" sau: "pe vechile amplasamente". Noi susținem în continuare că retrocedarea, diferența de la 1 ha până la 10 ha, să se facă pe "vechile amplasamente", și nu "de regulă, pe vechile amplasamente", din motivele pe care le-am spus anterior și nu are rost să le mai repet acum. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră întâi amendamentul domnului deputat Alexandru Pereș, pe care îl găsiți la pct. 12 din raport, la amendamente respinse.

Cine este pentru? 21 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați! Nu influențați votul, stimați colegi de la PNL! 61 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici 1 abținere.

Cu 21 voturi pentru, 61 împotrivă, amendamentul domnului Alexandru Pereș a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Valeriu Gheorghe, aflat la pag. 37 din raport, pct. 13.

Cine este pentru? 20 voturi pentru.

Împotrivă? 62 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 62 voturi împotrivă, 20 pentru, s-a respins amendamentul domnului deputat Valeriu Gheorghe.

Supun votului dumneavoastră art. 24 alin. 1 în formula prezentată, îl găsiți la pct. 42.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 63 voturi pentru, 20 împotrivă și 1 abținere, art. 24 alin.1 a fost votat.

Pct. 43 din raport, art. 24 alin. 2. Poftiți, domnule Pereș. Are un amendament respins, pe care îl găsiți la pag. 38 din raport, pct. 14.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, domnule președinte.

Amendamentul nostru vine ca o completare la ceea ce a venit ca text de la Senat și dorim exceptarea de la administrarea institutelor de cercetări și amenajări silvice a celor 5 ocoale silvice: Caransebeș, Câmpulung Moldovenesc, Lechința, Săcele și Vidra, cu o suprafață de 75 de mii de ha, destinate producției și, se spune: "rentabilizării institutului". Aceste ocoale sunt constituite din păduri ale persoanelor fizice, ale obștilor sau composesoratelor și sunt revendicate de proprietari prin sute de acțiuni în instanță.

Considerăm că aceste 75 de mii de ha se cuvin foștilor proprietari și dorim ca acest alineat să fie trecute, cu excepție, ocoalele pe care le-am nominalizat. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun, stimați colegi, votului dumneavoastră, amendamentul domnului Alexandru Pereș. Îl găsiți la pct. 14 din raport, la amendamente respinse.

Cine este pentru? 6 voturi.

Împotrivă? 58 Voturi pentru?.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu 58 voturi împotrivă, 6 pentru și 10 abțineri, s-a respins amendamentul.

Supun votului dumneavoastră art. 24 alin. 2, în forma inițială. Îl găsiți la pct. 43.

Cine este pentru? 61 voturi pentru.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu 61 voturi pentru, 7 împotrivă și 11 abțineri, art. 24 alin. 2 a fost votat în formula inițială.

Urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 44 al comisiei, îl găsiți la pag. 17. Se referă la lit. h) de la art. 24.

Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 45, cel cu privire la alin. 31, 32 de la art. 24. Domnule Pereș, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La alin. 3 al art. 24 dorim să vă propunem o modificare, având în vedere că Regia națională a pădurilor este un agent economic, care administrează terenurile proprietatea statului și, astfel, apar cazuri de conflicte de interese. Se propune ca acordul să fie dat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru respectarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 26/1996 a Codului silvic. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Birtalan.

 
 

Domnul Birtalan Akos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog frumos să observați că la pag. 39, la pct. 16, mai mulți colegi, domnul Raduly, domnul Kelemen, domnul Kovacs și subsemnatul, am formulat un amendament la acest art. 24 alin. 31, care vorbește despre un lucru, și anume, mai înainte am adoptat un alineat nou, la excepții, care înseamnă că nu se restituie pe vechiul amplasament terenul forestier în vreo 7-8 situații, ci se încearcă restituirea pe amplasamentul din vecinătatea proprietății vechi.

Alin. 31 face excepție și de la această prevedere, în anumite situații, nici în vecinătate nu se poate restitui. Atunci, noi credem că această decizie a comisiei județene, la propunerea comisiei locale, trebuie să fie făcută cu acordul foștilor proprietari sau al moștenitorilor acestora și nu cu acordul Regiei naționale a pădurilor, dar cu avizul acesteia.

Credem că proprietarii trebuie să aibă un punct de vedere, dacă terenul lor forestier li se restituie "pe vechiul amplasament", nu se restituie; dacă se restituie în "vecinătatea acestuia", nu se restituie acolo, ci "altundeva". Atunci, în acest caz de "altundeva", și proprietarul trebuie să fie de acord cu acest lucru.

Asta conține amendamentul nostru de la pct. 16 de la cele respinse. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Gheorghe Valeriu. Aveți și dumneavoastră unul.

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

Susținem și noi că, dacă se va da cu acordul Regiei naționale a pădurilor, evident că nu va putea fi refăcut dreptul de proprietate atât de ușor. Și un aviz, dacă îl dă Regia națională, sau să scoatem acordul acesteia, cum am propus noi prin amendament, este cel mai bine. Comisia locală și comisia județeană sunt suficiente pentru a lua o asemenea hotărâre fără acordul Regiei naționale a pădurilor.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră cele 3 amendamente, în ordinea în care au fost susținute.

Întâi, amendamentul domnului Alexandru Pereș. Îl găsiți la pct. 15 pag. 39 din raport, la amendamente respinse.

Cine este pentru? 8 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu 8 voturi pentru, 54 împotrivă și 13 abțineri, amendamentul a fost respins.

Voci din grupul PNL:

Suntem 54 toți!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul domnilor deputați Birtalan, Kelemn, Robert Kalman și Kovacs Zoltan, la pag. 39 pct. 16 îl găsiți.

Cine este pentru? 17 voturi pentru.

Împotrivă? 60 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 17 voturi pentru, 60 împotrivă și 4 abțineri, amendamentul colegilor noștri de la pct. 16 a fost respins.

La pct. 17 de la amendamente respinse, aveți amendamentul domnului Valeriu Gheorghe, de la PNL.

Cine este pentru? 20 voturi pentru.

Împotrivă? 55 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 20 voturi pentru și 55 împotrivă, amendamentul domnului Valeriu Gheorghe a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 45 din raport, cel cu privire la alin. 31, 32 de la art. 24. Urmăriți, la pag. 17.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 63 voturi pentru, 16 împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat pct. 45 din raport.

La pct. 46, urmăriți, vă rog, la pag. 17, cel cu privire la abrogarea alin. 2 al art. 25.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.47, dacă sunt obiecțiuni la art. 25 alin. 21? Nu sunt obiecțiuni.

Domnule deputat Ianculescu, pentru că vă interpuneți, nu pot să observ voturile negative ale distinșilor noștri colegi și, pe urmă, o să-mi reproșeze că nu le-am văzut!

Adoptat în unanimitate.

Pct. 48, referitor la art. 25 alin. 4, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 49, privind art. 26 alin. 1. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

 
 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Domnule președinte, am ridicat mâna, m-am ridicat și de pe scaun, nu mă vedeți niciodată!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu v-am văzut din cauza mustății... Poftiți.

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Credeam că din cauza bărbii...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Am crezut că e vorba de altceva, apropo la "barbă"... Așa că vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Acest art. 26 alin. 1 ridică o chestiune de constituționalitate. El încalcă grav prevederea constituțională care vizează protecția dreptului de proprietate.

Vă rog să observați că subiectul dreptului de proprietate, în speța reglementată de art. 26 alin. 1, sunt aceste forme asociative. Or, articolul reconstituie dreptul de proprietate nu subiectului, asociației, indiferent sub ce formă este ea, ci membrilor.

Pe de altă parte, titlul care li se dă nu li se dă individual. Le reconstituie proprietatea individuală în funcție de cotele părți pe care le au, dar titlul de proprietate nu îl dai individual, ci îl dai colectiv..., sau Dumnezeu știe cum poate fi interpretat acest text.

În realitate, dacă se dorea reconstituirea dreptului de proprietate, el nu se putea face decât pe seama formelor asociative. Nici într-un caz nu se putea face reconstituirea dreptului de proprietate pe seama unor membri. Pentru că unii au murit, alții nu mai există, unii sunt plecați din țară.

Dacă se dorește să se împroprietărească membrii formelor asociative, atunci li se constituie dreptul de proprietate. Nici într-un caz nu se poate reconstitui dreptul de proprietate unor membri ai unor asociații.

Grupul nostru consideră că, dacă se dorea reconstituirea dreptului de proprietate, aceasta se putea face numai pe seama formelor asociative, nici într-un caz pe seama membrilor. Se încalcă toate principiile dreptului civil care reglementează dreptul de proprietate.

Dacă trece în această formă, sigur că noi nu putem sta indiferenți, vom fi nevoiți să sesizăm Curtea Constituțională, cu privire la încălcarea dreptului de proprietate prevăzut de Constituție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pag. 49.

Cine este pentru? vă rog să vă exprimați prin vot! 54 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 54 voturi pentru, 14 împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat amendamentul nr. 49.

Pct. 50 din raport, cu privire la alin. 2 al art. 26. Domnul Gheorghe Valeriu și, după aceea, domnul Pereș.

 
 

Domnul Valeriu Gheorghe:

La acest alineat al art. 26, noi susținem forma care a fost în Legea nr. 1, ca suprafața care se restituie formelor asociative să fie atribuită integral. Și ne miră poziția UDMR-ului, care a acceptat ca, composesorii să nu ia mai mult de 20 de ha, de composesor.

Când s-a discutat această Lege nr. 1, cei mai vajnici apărători ai acestui articol au fost cei de la UDMR. Dintr-o dată, au renunțat la principiile de atunci și sunt, probabil, pentru principiile care convin moii colaborări PSD-UDMR.

Cerem eliminarea acestui articol și forma care a fost în Legea nr. 1.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Pereș.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi considerăm că limitarea dreptului de restituire – acum, la 20 de ha – reprezintă o nouă formă de deposedare abuzivă de drepturi a membrilor asociați. Iată pentru ce amendamentul nostru sună în felul următor: "Suprafața restituită membrilor formelor asociative va fi egală cu suprafața de care au fost deposedați". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule Vasile Moiș, aveți amendament?

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

O observație, doar.

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare solicită un moment de consultare (vociferări, proteste), pentru că vrem să votăm... (Proteste.)

Domnule președinte,

Am impresia că pe noi ne tratați discriminatoriu! (Vociferări.)

Dorim să luăm o decizie cu privire la susținerea sau nesusținerea acestor amendamente. Noi suntem adepții reconstituirii în întregime a dreptului de proprietate, dacă se face, dar vrem un moment de consultare cu toți colegii și să revenim aici. (Vociferări.)

Nu ne puteți respinge dreptul nostru regulamentar!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă acordăm pauză de 5 minute și întrerupem după aceea programul. Deci, vă consultați până luni.

Cu aceasta, închidem ședința de astăzi, mâine este activitate în teritoriu.

Să le urăm încă o dată colegelor noastre, pentru ziua de mâine, "La mulți ani!" și să se bucure de frumosul pe care îl răspândesc domniile lor printre noi.

Ședința s-a încheiat la ora 12,25.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 3:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro